52018AE2072

EUR-Lex

Access to European Union law

This document is an excerpt from the EUR-Lex website

EUROPA
EUR-Lex home
EUR-Lex - 52018AE2072 - EN

Help

Search tips

Need more search options? Use the Advanced search

Document 52018AE2072

Avizul Comitetului Economic și Social European privind Comunicarea Comisiei către Parlamentul European, Consiliul European, Consiliu, Comitetul Economic și Social European și Comitetul Regiunilor – „Un buget modern pentru o Uniune care protejează, capacitează și apără. Cadrul financiar multianual pentru perioada 2021-2027” [COM(2018) 321 final], Propunerea de regulament al Consiliului de stabilire a cadrului financiar multianual pentru perioada 2021-2027 [COM(2018) 322 final/2 – 2018/0166 (APP)], Propunerea de decizie a Consiliului privind sistemul de resurse proprii ale Uniunii Europene [COM(2018) 325 final – 2018/0135 (CNS)], Propunerea de regulament al Consiliului privind metodele și procedura de punere la dispoziție a resurselor proprii bazate pe baza fiscală consolidată comună a societăților, pe sistemul Uniunii Europene de comercializare a certificatelor de emisii și pe deșeurile de ambalaje din plastic care nu sunt reciclate și privind măsurile menite să răspundă necesităților trezoreriei [COM(2018) 326 final – 2018/0131 (NLE)], Propunerea de regulament al Consiliului de stabilire a măsurilor de punere în aplicare a sistemului de resurse proprii ale Uniunii Europene [COM(2018) 327 final – 2018/0132 (APP)] și Propunerea de regulament al Consiliului de modificare a Regulamentului (CEE, Euratom) nr. 1553/89 privind regimul unitar definitiv de colectare a resurselor proprii provenite din taxa pe valoarea adăugată [COM(2018) 328 final – 2018/0133 (NLE)]

EESC 2018/02072

JO C 440, 6.12.2018, p. 106–115 (BG, ES, CS, DA, DE, ET, EL, EN, FR, HR, IT, LV, LT, HU, MT, NL, PL, PT, RO, SK, SL, FI, SV)

Date of document:: 19/09/2018; data votului
Date of vote:: 19/09/2018
Date lodged:: 18/06/2018

Author:: Comitetul Economic şi Social European
Responsible body:: EESC_ECO
Form:: Aviz
Term of office:: 2015-2020
Internal reference:: AVIS-SECTION 2018/2072 FIN, ECO/460
Session:: 537

Procedure number:

Link

European Parliament - Legislative observatory

Link

European Parliament - Legislative observatory

Link

European Parliament - Legislative observatory

Link

European Parliament - Legislative observatory

Treaty:

Tratat privind funcţionarea Uniunii Europene

Legal basis:

12016E304

Link

Select all documents mentioning this document

Earlier related instruments:

52018DC0321 ESC Opinion
52018PC0322 ESC Opinion
52018PC0325 ESC Opinion
52018PC0326 ESC Opinion
52018PC0327 ESC Opinion
52018PC0328 ESC Opinion

Instruments cited:

Link

EUROVOC descriptor:

Subject matter:

Directory code:

01.60.20.00 Probleme generale, financiare şi instituţionale / Dispoziţii financiare şi bugetare / Buget
01.60.30.00 Probleme generale, financiare şi instituţionale / Dispoziţii financiare şi bugetare / Resurse proprii

HTML

PDF

Official Journal

6.12.2018

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 440/106

[COM(2018) 321 final]

Propunerea de regulament al Consiliului de stabilire a cadrului financiar multianual pentru perioada 2021-2027

[COM(2018) 322 final/2 – 2018/0166 (APP)]

Propunerea de decizie a Consiliului privind sistemul de resurse proprii ale Uniunii Europene

[COM(2018) 325 final – 2018/0135 (CNS)]

Propunerea de regulament al Consiliului privind metodele și procedura de punere la dispoziție a resurselor proprii bazate pe baza fiscală consolidată comună a societăților, pe sistemul Uniunii Europene de comercializare a certificatelor de emisii și pe deșeurile de ambalaje din plastic care nu sunt reciclate și privind măsurile menite să răspundă necesităților trezoreriei

[COM(2018) 326 final – 2018/0131 (NLE)]

Propunerea de regulament al Consiliului de stabilire a măsurilor de punere în aplicare a sistemului de resurse proprii ale Uniunii Europene

[COM(2018) 327 final – 2018/0132 (APP)]

și Propunerea de regulament al Consiliului de modificare a Regulamentului (CEE, Euratom) nr. 1553/89 privind regimul unitar definitiv de colectare a resurselor proprii provenite din taxa pe valoarea adăugată

[COM(2018) 328 final – 2018/0133 (NLE)]

(2018/C 440/18)

Raportor:

Javier DOZ ORRIT

Sesizare	Comisia Europeană, 18.6.2018 Consiliul Uniunii Europene, 25.7.2018 și 5.9.2018
Temei juridic	Articolul 304 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene

Secțiunea competentă	Secțiunea pentru uniunea economică și monetară și coeziune economică și socială
Data adoptării în secțiune	7.9.2018
Data adoptării în sesiunea plenară	19.9.2018
Sesiunea plenară nr.	537
Rezultatul votului (voturi pentru/voturi împotrivă/abțineri)	140/3/7

1. Concluzii și recomandări

1.1.

CESE ia notă de faptul că programele pentru care propunerea Comisiei prevede cele mai mari creșteri ale cheltuielilor în cadrul financiar multianual (CFM) pentru perioada 2021-2027 prezintă o valoare adăugată europeană ridicată. Cu toate acestea, Comitetul este preocupat de faptul că aceste creșteri se fac cu prețul reducerii drastice a bugetului pentru politica de coeziune (-10 %) și politica agricolă comună – PAC (-15 %), ca urmare a eforturilor de reducere a bugetului UE, care scade de la 1,16 % din venitul național brut (VNB) al UE-27 în bugetele actuale, la doar 1,11 % în CFM post-2020.

1.2.

UE se confruntă cu provocări majore, printre acestea numărându-se depășirea consecințelor sociale și politice negative ale crizei și riscurile externe generate de instabilitatea geopolitică și de naționalismul economic. Ar trebui să aibă drept obiectiv utilizarea potențialului său economic și politic considerabil pentru promovarea unor politici economice, sociale și de ocupare a forței de muncă avansate și orientate spre creștere, pentru a răspunde nevoii urgente de combatere a schimbărilor climatice și pentru finanțarea unei tranziții spre o Europă durabilă (în sensul articolului 3 din TUE), precum și pentru valorificarea oportunităților generate de dezvoltarea inteligenței artificiale, digitalizare și Industria 4.0. Toate acestea necesită un mai mare efort bugetar. În conformitate cu poziția Parlamentului European (1), CESE propune ca atât cheltuielile, cât și veniturile să ajungă la 1,3 % din VNB. Nivelul propus al angajamentelor de 1,11 % din VNB al UE este prea modest pentru a duce la bun sfârșit, în mod credibil, agenda politică a UE.

1.3.

În conformitate cu avizul CESE referitor la documentul de reflecție privind viitorul finanțelor UE (2), CESE reiterează că Europa trebuie să-și facă simțită prezența în viața cetățenilor europeni mai mult (și mai bine), pentru a depăși criza politică din UE. Există un decalaj tot mai mare între preocupările și așteptările cetățenilor europeni și competențele și resursele financiare alocate în prezent UE.

1.4.

CESE recunoaște că propunerea Comisiei aduce îmbunătățiri în ceea ce privește structura, flexibilitatea și capacitatea de a promova sinergiile, precum și majorarea procentului de venituri din resursele proprii ale UE. Cu toate acestea, majorarea menționată este insuficientă. În propunerea Comisiei privind CFM post-2020, veniturile includ doar o parte dintre propunerile Grupului la nivel înalt privind resursele proprii (HLGOR) și ale Parlamentului European (PE), care pledează pentru resurse proprii care să provină dintr-o gamă mai largă de surse suplimentare.

1.5.

Deși înțelege motivele care stau la baza propunerii Comisiei privind CFM pentru perioada 2021-2027, CESE își exprimă dezacordul cu privire la reducerea, în prețuri constante, cu 12 % a dotării Fondului european de dezvoltare regională (FEDR) și cu 46 % a dotării Fondului de coeziune, în comparație cu bugetele actuale.

1.6.

CESE nu este de acord cu reducerea cu 6 %, în prețuri constante, a angajamentului propus pentru Fondul social european Plus (FSE+), în special în contextul recentei proclamații interinstituționale privind Pilonul european al drepturilor sociale (EPSR) și al obiectivului creării de locuri de muncă de calitate din noiembrie 2017. În conformitate cu avizul său recent privind finanțarea Pilonului european al drepturilor sociale (3), CESE s-ar fi așteptat ca principiile EPSR și necesitatea punerii sale în aplicare, în special în ceea ce privește ocuparea forței de muncă, să constituie una dintre liniile directoare din propunerea de alocare a angajamentelor planificate în următorul CFM. Ar putea fi creat un program specific care să sprijine statele membre să pună în aplicare Declarația de la Göteborg privind Pilonul european al drepturilor sociale, cu scopul de a le susține în eforturile lor de realizare a unor reforme pentru încurajarea creării de locuri de muncă de calitate, în contextul dezvoltării durabile.

1.7.

CESE consideră că finanțarea politicilor de coeziune (suma bugetelor FEDR, Fondului de coeziune și FSE) ar trebui menținută în CFM pentru perioada 2021-2027, implicând cel puțin aceleași resurse, în prețuri constante, ca în cadrul financiar actual.

1.8.

CESE salută precizările Comisiei privind investițiile strategice fundamentale, care reprezintă cheia pentru viitoarea prosperitate a Europei și pentru rolul său de lider în contextul obiectivelor mondiale de dezvoltare durabilă (ODD). Cu toate acestea, CESE consideră cu tărie că obiectivele de dezvoltare durabilă și, în special, Agenda 2030 ar fi trebuit să fie menționate într-un mod mai pronunțat, având în vedere că Agenda 2030 este o strategie fundamentală pentru UE în anii următori.

1.9.

Comitetul recunoaște creșterea semnificativă a angajamentelor asumate pentru mediu și politici climatice (+46 %). Cu toate acestea, Comitetul, care a susținut agenda ONU pentru dezvoltare durabilă pentru 2030 și sprijină obiectivele UE de a contribui la tranziția spre o economie cu emisii scăzute de dioxid de carbon până în 2050, observă, de asemenea, o lipsă de ambiție în ceea ce privește cota bugetară alocată tranziției spre o dezvoltare durabilă și combaterii schimbărilor climatice.

1.10.

CESE consideră că, deși crearea unui mecanism de stabilizare a investițiilor pentru statele membre din zona euro afectate de șocuri specifice fiecărei țări în cadrul bugetului UE reprezintă un pas în direcția corectă, angajamentele planificate atât în ceea ce privește garanțiile pentru împrumuturi, cât și subvențiile pentru plata dobânzilor la împrumuturile menționate anterior sunt mult prea scăzute pentru a avea un impact pozitiv cu ocazia unei crize. Acest program unic și limitat referitor la potențialul buget pentru zona euro nu este inclus în nicio strategie de reformă a UEM menționată în CFM post-2020.

1.11.

CESE își exprimă preocuparea cu privire la propunerea de reducere (-15 % în prețuri constante, rezultat obținut prin compararea UE-27 și FED între cele două perioade 2014-2020 și 2021-2027) a angajamentelor planificate pentru politica agricolă comună (PAC). Reducerile menționate fac imposibilă punerea în aplicare a unui model de dezvoltare rurală durabilă, a unui obiectiv general al noii reforme a PAC și a altor obiective incluse în recenta comunicare a Comisiei privind viitorul sectorului agricol și al agriculturii.

1.12.

CESE salută propunerea Comisiei Europene referitoare la un pachet de noi resurse proprii. Cu toate acestea, CESE consideră că propunerile actuale nu pot conduce la obținerea unor resurse proprii suficient de autonome, transparente și echitabile. Cu toate acestea, CESE se pronunță în favoarea punerii în aplicare, cât mai repede, a unei reforme coerente a sistemului, astfel încât să se majoreze ponderea veniturilor din resurse proprii și să se asigure că metodele de creștere a veniturilor completează și consolidează obiectivele politicii UE. Această reformă ar trebui să se bazeze pe recomandările Grupului la nivel înalt privind resursele proprii și pe ale Parlamentului European. Comitetul atrage atenția instituțiilor europene asupra complexității demersului de a face ca toate aceste resurse proprii să fie operaționale în perioada 2021-2027.

1.13.

CESE salută propunerea de eliminare a corecțiilor (sau a cecurilor) în favoarea țărilor care au adus contribuții considerabile la finanțarea bugetului UE.

1.14.

1.15.

Comitetul salută sprijinul pentru investiții oferit prin garanția InvestEU și implicarea preconizată a altor parteneri, precum băncile și instituțiile naționale de promovare sau instituțiile financiare internaționale (de exemplu, Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare – BERD), însă regretă faptul că nivelul resurselor este suficient doar pentru a asigura menținerea nivelurilor anterioare ale împrumuturilor acordate de BEI (4) și nu ia în considerare deficitul de investiții considerabil al UE. Comitetul solicită, de asemenea, punerea în aplicare a modificărilor în ceea ce privește utilizarea InvestEU pentru a asigura că țările cu cele mai reduse venituri beneficiază de relativ mai multe fonduri. Programele UE ar trebui să vizeze în mod clar promovarea convergenței, mai degrabă decât a divergenței.

1.16.

Comitetul își exprimă îngrijorarea cu privire la faptul că o interpretare rigidă a condițiilor prevăzute în Pactul de stabilitate și de creștere și a altor condiții macroeconomice, precum și a cerințelor de cofinanțare pentru fondurile politicii de coeziune face mai dificil accesul la finanțare pentru statele membre ale UE care au cea mai mare nevoie de această finanțare.

1.17.

Comitetul salută propunerea de creștere considerabilă a fondurilor pentru programele de cercetare și dezvoltare din domeniul economiei și societății digitale și subliniază necesitatea elaborării unei strategii bine definite de conectare a inovării cu o politică industrială europeană durabilă, bazată pe locuri de muncă de calitate, printre altele, prin facilitarea colaborării între cercetarea academică, sectorul industrial, partenerii sociali și organizațiile societății civile.

1.18.

CESE salută modificările propuse în ceea ce privește creșterile semnificative în termeni reali pentru programele de la rubrica „Migrație și gestionarea frontierelor” și pentru instrumentele prevăzute la „Vecinătate și întreaga lume”. Este absolut necesară adoptarea unei politici comune în materie de azil, bazată pe respectarea dreptului internațional și pe solidaritatea față de refugiați și între state, și trebuie să se procedeze de urgență la instituirea unei politici europene în domeniul migrației. CESE insistă să se acorde o atenție deosebită acestor aspecte, în contextul punerii în aplicare a CFM.

1.19.

Comitetul reiterează faptul că semestrul european ar trebui să se afle în centrul procesului de punere în aplicare a bugetelor UE, utilizând cât mai mult posibil flexibilitatea noului CFM. Intensificarea participării partenerilor sociali și a societății civile în cadrul semestrului european va fi necesară pentru o punere în aplicare mai eficientă și mai democratică a orientărilor semestrului și pentru conectarea sferelor naționale și europene.

1.20.

Comitetul îndeamnă instituțiile UE și guvernele statelor membre să-și intensifice munca în ceea ce privește CFM post-2020, astfel încât acesta să poată fi aprobat, conform calendarului planificat, înainte de următoarele alegeri europene.

2. Propunerea Comisiei Europene referitoare la cadrul financiar multianual pentru perioada 2021-2027

2.1.

Prezentul aviz al CESE vizează pachetul prezentat de Comisia Europeană la 2 mai 2018. Acesta a inclus o comunicare cu privire la CFM (5), patru propuneri de regulamente ale Consiliului (6) și o propunere de decizie a Consiliului privind sistemul de resurse proprii (7).

2.2.

Plafonul propus pentru alocările pentru angajamente a fost stabilit la 1,135 miliarde EUR pentru perioada 2021-2027 [exprimate în prețurile din 2018 și incluzând Fondul european de dezvoltare (FED)] sau la 1,11 % din venitul național brut (VNB), față de plafonul pentru perioada 2014-2020, de 1,082 miliarde EUR (cu excepția contribuției Regatului Unit) sau de 1,16 % din VNB (cu excepția Regatului Unit). Plafonul propus pentru creditele de plată pentru aceeași perioadă a fost stabilit la 1,105 miliarde EUR (exprimate în prețurile din 2018 și incluzând FED) sau la 1,08 % din VNB, de la 1,045 miliarde EUR sau 0,98 % din VNB.

2.3.

Printre modificările propuse se numără creșteri semnificative, în prețuri constante, în comparație cu CFM pentru perioada 2014-2020 (UE-27 plus FED) pentru programele prevăzute la rubricile „Piața unică, inovare și sectorul digital” (+43 % până la 166,3 miliarde EUR și 14,7 % din bugetul total, din care 13,1 miliarde EUR dedicate programului InvestEU), Migrație și Gestionarea Frontierelor (+210 %, la 30,8 miliarde EUR și 2,72 din bugetul total) și „Vecinătate și întreaga lume” (+14 % la 108,9 miliarde EUR și 9,6 % din bugetul total). Cu toate acestea, reducerile efective sunt semnificative pentru „Coeziune și valori” (-12 %, până la 242,2 miliarde EUR, pentru pachetul aferent dezvoltării regionale și politicii de coeziune și de - 10 %, până la 330,6 miliarde EUR, pentru politica de coeziune) și „Resurse naturale și mediu” (-16 %, până la 336,6 miliarde EUR, și 29,7 % din bugetul total), cel mai important pentru politica de coeziune (-10 %) și PAC (-15 %).

2.4.

În ceea ce privește veniturile, pachetul include propuneri privind luarea în considerare a unor elemente suplimentare în sistemul de resurse proprii al Uniunii, în timp ce propunerea de decizie a Consiliului sugerează că plafonul va crește pentru solicitările anuale de resurse proprii pentru plăți la 1,29 % din VNB și la 1,35 % din VNB în angajamente, pentru a îndeplini necesarul de finanțare mai mare din integrarea Fondului european de dezvoltare și de finanțare a noilor priorități, și toate acestea, cu garantarea unei marje de siguranță suficiente pentru îndeplinirea obligațiilor financiare.

2.5.

Pe lângă creșterea propusă, Comisia a susținut modificarea structurii de finanțare a UE. Ponderea resurselor proprii tradiționale ar urma să se reducă ușor de la 15,8 % la 15 %, iar contribuțiile naționale de la 83 % la 72 %, datorită unei reduceri planificate a contribuțiilor bazate pe venitul național brut de la 71 % la 58 %. O reformă a modului de stabilire a resurselor proprii bazate pe TVA va duce la o creștere a ponderii acestora de la 11,9 % la 14 %. Urmează să fie introduse noi resurse proprii, inclusiv contribuții din sistemul de comercializare a certificatelor de emisii, din baza fiscală consolidată comună a societăților nou-propusă – odată ce aceasta poate fi introdusă treptat – și o contribuție națională bazată pe deșeurile de ambalaje din plastic care nu sunt reciclate. Aceste resurse noi ar putea acoperi 12 % din bugetul total al UE.

2.6.

Pentru ca statele membre să fie eligibile pentru fonduri din politicile de coeziune, Comisia Europeană propune ca acestea să respecte anumite condiții macroeconomice, să realizeze reforme structurale și să respecte cerințele Pactului de stabilitate și de creștere. Îndeplinirea ultimei condiții în anii anteriori reprezintă un criteriu pentru primirea ajutorului acordat prin noua Funcție de stabilizare a investițiilor. De asemenea, pentru a atenua reducerile semnificative ale resurselor alocate politicilor de coeziune și PAC, Comisia propune majorarea procentului de cofinanțare a proiectelor din partea statelor membre.

2.7.

Propunerea de regulament privind protecția bugetului Uniunii în cazul unor deficiențe generalizate în ceea ce privește statul de drept în statele membre vizează sancționarea acțiunilor dintr-un stat membru care afectează sau amenință să afecteze principiile bunei gestiuni financiare sau protecția intereselor financiare ale Uniunii, în special cele care decurg din cazurile de nerespectare a independenței sistemului judiciar. Sancțiunile pot avea ca efect reducerea și suspendarea plăților UE și a angajamentelor financiare pentru statul membru în cauză. Sancțiunile vor fi adoptate pe baza unei propuneri a Comisiei, pe care Consiliul o poate respinge cu majoritate calificată.

3. Observații generale

Contextul politic și obiectivele generale

3.1.

UE are nevoie de o strategie politică clară și de un buget consolidat ținând seama de provocările și riscurile interne și externe cu care va trebui să se confrunte în deceniul următor. De asemenea, în conformitate cu avizul său anterior pe tema „Document de reflecție privind viitorul finanțelor UE” (8) și cu rezoluția PE (9), CESE propune, prin urmare, ca angajamentele pentru perioada 2021-2027 să ajungă la 1,3 % din VNB.

3.1.1.

Criza financiară și economică și gestionarea acesteia de către factorii de decizie europeni și-au lăsat amprenta în multe țări europene, manifestându-se prin pierderea competitivității, încetinirea economică, sărăcie, inegalitate, dezintegrarea coeziunii sociale și, de asemenea, divergențe între țări.

3.1.2.

Neîncrederea cetățenilor în instituțiile democratice naționale și europene duce la dezvoltarea unor mișcări politice care pun la îndoială valorile și principiile democratice și însăși existența UE. Unele dintre aceste mișcări politice fac acum parte din guvernele anumitor state membre ale UE (sau este posibil să facă parte în viitorul apropiat) și au declanșat rezultatul referendumului pentru Brexit.

3.1.3.

Vecinătatea Uniunii Europene este grav afectată, printre altele, de: o prezență tot mai numeroasă a guvernelor nedemocratice și/sau autoritare; războiul din Siria și implicațiile sale la nivel regional și global; instabilitatea politică gravă și conflictele armate din Orientul Mijlociu, Africa de Nord și Sahel, precum și presiunea demografică din Africa și mișcările migratorii către Europa pe care le produce.

3.1.4.

Una dintre consecințele acestor factori este fluxul de refugiați și migranți spre Europa, prin Mediterana. Este imperativă adoptarea unei politici comune în materie de azil, bazată pe respectarea dreptului internațional și pe solidaritatea față de refugiați și între state. Stabilirea unei politici a UE în domeniul migrației este, de asemenea, o chestiune urgentă. Aceste chestiuni și consolidarea cooperării pentru dezvoltare, în special cu țările din Africa, vor necesita o atenție specială în CFM pentru perioada 2021-2027. Ele sunt reflectate în mare parte în propunerea Comisiei, deși prevalează aspectele legate de securitate.

3.1.5.

Deciziile actualului guvern al SUA și anularea unilaterală a unor acorduri internaționale foarte importante contribuie la instabilitatea geopolitică globală și intră în conflict cu multe politici europene, inclusiv cu politica comercială, cu politica de mediu și cu combaterea schimbărilor climatice, cu politica de vecinătate și cu promovarea păcii și interzicerea armelor nucleare, cu multilateralismul în relațiile externe și cu sprijinirea sistemului Națiunilor Unite.

3.1.6.

Europa trebuie să contracareze aceste riscuri, prin valorificarea capacității sale și prin dezvoltarea potențialului său în domenii precum cercetarea, inovarea și dezvoltarea tehnologică, capitalul uman de care dispune, competitivitatea întreprinderilor și a economiei sale, precum și capacitatea de export. De asemenea, ar trebui să sporească valorile democratice și respectarea deplină a statului de drept, valorile care caracterizează societățile juste, egalitare și bazate pe solidaritate și apărarea păcii și a multilateralismului în cadrul relațiilor internaționale, precum și să concretizeze aceste valori în cadrul UE și în restul lumii. Îndeplinirea tuturor acestor obiective necesită, de asemenea, un buget substanțial.

3.1.7.

Comisia și Parlamentul European au făcut propuneri de reformare a UE și a UEM care promovează, mai mult sau mai puțin, o integrare mai bună. Finalul acestui proces este incert. Piața unică nu este completă încă și acest lucru, alături de încetinirea inovațiilor și gradul tot mai mare de necorelare a competențelor, pune în pericol competitivitatea europeană. Consiliul European a aprobat, la Göteborg, o Declarație privind Pilonul european al drepturilor sociale (EPSR). Pentru realizarea tuturor acestor obiective, UE și statele sale membre vor trebui să își asume un angajament financiar semnificativ și un angajament politic în ceea ce privește investiția eficace și eficientă a fondurilor disponibile. Succesul depinde de implicarea activă a partenerilor sociali și a societății civile organizate în procesul de luare a deciziilor.

3.1.8.

Deficitul de investiții și rămânerea în urma liderilor mondiali în ceea ce privește inovațiile și introducerea lor pe piață reprezintă principalele amenințări pentru viitorul economiei Europei. Rata de investiții, în raport cu PIB-ul, este la un nivel mult mai scăzut comparativ cu nivelul dinaintea crizei.

3.1.9.

Principalele obiective pentru realizarea unui model european de dezvoltare durabilă ar trebui să fie: promovarea investițiilor pentru crearea de locuri de muncă durabile și de calitate, îmbunătățirea productivității și modernizarea economiei și a întreprinderilor, stimularea industriei și a inovațiilor, promovarea convergenței în rândul statelor membre; realizarea tranzițiilor verzi și digitale; dezvoltarea pilonului social, consolidarea coeziunii sociale și eradicarea sărăciei; îndeplinirea obiectivelor și a angajamentelor asumate în cadrul Acordului de la Paris și a obiectivelor de dezvoltare durabilă ale ONU (ODD). În acest scop trebuie să fie alocat un buget substanțial pentru perioada 2021-2027, cu programe adaptate, care să contribuie la maximum la crearea valorii adăugate europene.

3.1.10.

Ținând seama de toate acestea, dar și de alte aspecte, CESE consideră că UE are nevoie de bugete ambițioase, care să servească drept instrumente de politici menite să dezvolte o strategie clară pentru consolidarea Uniunii, oferind un nivel mai mare de integrare, o democrație mai consolidată, un sprijin mai puternic pentru partenerii sociali și pentru organizațiile societății civile, atât în UE, cât și în exteriorul UE, un sprijin mai mare pentru întreprinderi în scopul depășirii provocărilor legate de mediu și de digitalizare, o dimensiune socială mai puternică și un sprijin mai mare pentru viața rurală. Doar astfel poate UE controla și depăși forțele centrifuge interne și poate gestiona riscurile geopolitice externe.

Partea de cheltuieli din noul cadru financiar multianual

3.2.

Cu toate acestea, propunerea Comisiei pare orientată în mod excesiv spre menținerea statu-quo-ului, creând un decalaj între natura și amploarea noilor provocări cu care se confruntă UE și ambițiile sale și resursele de care dispune pentru realizarea acestora.

3.3.

Articolul 3 din Tratatul privind Uniunea Europeană (TUE) prevede că UE trebuie să promoveze creșterea durabilă, respectând mediul. Urgența climatică a devenit în prezent o prioritate de prim rang, inclusiv pentru CESE, și reprezintă un cadru global de acțiune nu doar pentru autoritățile publice, ci și pentru actorii economici, lucrători și cetățeni. Drept urmare, o tranziție economică, socială și de mediu trebuie organizată și, mai ales, finanțată (10).

3.4.

CESE salută modificările aduse structurii bugetului, prin reorganizarea rubricilor și consolidarea programelor și îmbunătățirea mecanismelor de flexibilitate, ceea ce permite elaborarea unui CFM mai viabil, protejând totodată stabilitatea pe care o oferă.

3.5.

3.5.1.

Dovezile arată că au reapărut divergențe, datorate crizei, în ceea ce privește venitul pe cap de locuitor, în special între nord și sud (11). Cu toate că ponderea populației din UE-27 care trăiește în regiunile „mai puțin dezvoltate” (cu un PIB pe cap de locuitor mai mic de 75 % din media UE) a înregistrat o scădere comparativ cu 2010, ponderea populației din UE-27 care trăiește în regiunile „de tranziție” (cu un PIB pe cap de locuitor cuprins între 75 % și 90 % din media UE) a crescut. Totuși, acest lucru s-a datorat parțial și faptului că ponderea populației din UE-27 care trăiește în regiunile „dezvoltate” a înregistrat o scădere din cauza efectelor crizei (12). Prin urmare, convergența care a avut loc nu este o convergență pe deplin ascendentă a veniturilor. Sunt necesare investiții publice suplimentare în domeniile sănătății, educației și incluziunii sociale, în special la nivel local și regional, și acestea ar trebui implementate prin aplicarea regulii de aur pe care Comitetul a recomandat-o în câteva dintre cele mai recente avize ale sale: cheltuielile pentru investiții, în special cele care vizează promovarea unei creșteri durabile, pe termen lung, nu sunt luate în considerare în realizarea obiectivelor de deficit ale Pactului de stabilitate și de creștere, atâta timp cât este asigurată sustenabilitatea pe termen lung a finanțelor publice.

3.5.2.

În acest context, CESE observă că condițiile economice și sociale variază semnificativ de la o regiune la alta, cu anumite divergențe, în ultimii ani, chiar și în țările relativ mai bogate. Politica de coeziune ar trebui să reflecte acest aspect, prin introducerea unor noi indicatori sociali alternativi, cum ar fi rata de ocupare a forței de muncă și de activitate a grupurilor-țintă, precum și măsurile privind combaterea sărăciei și incluziunea socială, pe lângă PIB-ul relativ pe cap de locuitor.

3.6.

CESE nu este de acord cu propunerea de reducere reală a angajamentelor pentru Fondul social european Plus (-6 % în prețuri constante pentru perioada 2021-2027, față de perioada 2014-2020). Având în vedere că Garanția pentru tineret va fi inclusă în FSE+, reducerea reală va fi mai mare. Acest fond ar trebui, de fapt, să rămână cel puțin stabil, în prețuri constante, comparativ cu valorile pentru 2020, având în vedere că oferă mijloacele financiare de bază prin care UE poate sprijini punerea în aplicare a Pilonului european al drepturilor sociale, un element-cheie în consolidarea dimensiunii sociale a UE și în favorizarea convergenței ascendente a standardelor sociale. Ratele de cofinanțare minime nu ar trebui să crească, deoarece acest lucru ar împiedica investițiile unor state membre în anumite regiuni și, prin urmare, ar duce la irosirea oportunităților valorii adăugate europene. Punerea în aplicare a Pilonului european al drepturilor sociale poate promova, de asemenea, o mai mare rezistență în rândul statelor membre din zona euro și, prin urmare, o mai bună funcționare a UEM. Acțiunile comune ale partenerilor sociali la nivel european, național și regional reprezintă un instrument indispensabil în acest scop. Prin urmare, CESE regretă că, spre deosebire de perioada actuală de programare, aceste acțiuni nu sunt menționate în mod explicit în proiectul de regulament și invită CE să reintroducă dispoziția.

3.7.

3.8.

În conformitate cu avizul pe tema „Viitorul sectorului alimentar și al agriculturii” (13), CESE consideră că este necesară realizarea unei noi reforme a PAC care să se bazeze în continuare pe modelul celor doi piloni, pe care să îi reorienteze în vederea direcționării într-o mai mare măsură a plăților directe către fermierii care cultivă culturi arabile și crescătorii de animale, către întreprinderile mici și mijlocii și exploatațiile agricole familiale, iar fondurile destinate dezvoltării rurale ar trebui utilizate pentru a promova un model durabil care să țină seama de angajamentele asumate în cadrul Acordului de la Paris și de obiectivele de dezvoltare durabilă ale ONU. Finanțarea infrastructurii sociale în comunitățile rurale prin Fondul european agricol pentru dezvoltare rurală a reprezentat un aspect foarte important al politicilor active ale UE de combatere a depopulării zonelor rurale și a fost utilă tuturor locuitorilor din zonele rurale, fermierilor, precum și întreprinderilor și comunităților mici. Reducerile semnificative pe care Comisia le propune pentru PAC (-15 %) îngreunează progresele în această direcție sau realizarea obiectivelor formulate în Comunicarea Comisiei privind viitorul sectorului agricol și al agriculturii.

3.9.

CESE salută propunerea de instituire a unui mecanism de stabilizare pentru zona euro în cadrul bugetului UE. Mecanismul menționat va avea ca scop protejarea cheltuielilor de investiții în statele membre din zona euro în cazul unor șocuri specifice fiecărei țări care exercită presiuni asupra bugetelor lor publice. Aceasta este o reformă necesară în scopul creșterii capacității de rezistență a UEM și al evitării compensării dinamicii divergențelor în rândul statelor membre.

3.9.1.

Cu toate acestea, Comitetul consideră acest mecanism, în forma propusă, nu va oferi o stabilizare suficientă în cazul unei crize. Ar permite să se acorde statelor membre afectate doar împrumuturi reciproce („back-to-back”) limitate. Suma de 30 de miliarde EUR este insuficientă pentru a permite acordarea de împrumuturi mai multor țări în același timp (14). În mod asemănător, subvenționarea plăților dobânzilor cu o sumă de până la 600 de milioane EUR pe an pentru aceste împrumuturi mici ar oferi statelor membre un ajutor nesemnificativ și, prin urmare, un nivel insuficient de stabilizare în zona euro. O marjă mai mare în cadrul angajamentelor de plată, care să implice un plafon mai mare al contribuțiilor, ar constitui un prim pas spre consolidarea capacității de stabilizare.

3.9.2.

CESE își exprimă îngrijorarea cu privire la faptul că propunerile Comisiei privind următorul CFM nu conțin dispoziții referitoare la reforma UEM și guvernanța sa și nici la implicațiile bugetare ale acesteia, în special în ceea ce privește crearea Fondului Monetar European sau a unor servicii sau beneficii care să ajungă la cetățeni, precum un ajutor de șomaj, complementar celui acordat de statele membre, în situații de criză.

3.10.

Fondul InvestEU se bazează pe Fondul european pentru investiții strategice (FEIS) anterior, care implica aceeași contribuție anuală și estimări identice în ceea ce privește efectele sale asupra investițiilor totale. Cele patru investiții ale sale se referă la patru domenii politice (infrastructura durabilă; cercetarea, inovarea și digitalizarea; întreprinderile mici și mijlocii; precum și investițiile sociale și competențele) se îndreaptă toate în direcția corectă. CESE salută în special ultima componentă, având în vedere că poate facilita finanțarea de proiecte în sectoare fundamentale, precum competențele, educația, formarea, locuințele sociale, inovarea socială și integrarea migranților, a refugiaților și a persoanelor vulnerabile. Trebuie apreciat acest angajament de garantare a împrumuturilor din partea BEI și, posibil, din partea altor instituții bancare publice, însă va fi suficient doar pentru a permite continuarea nivelurilor anterioare de creditare, în timp ce s-ar putea ca unele state membre cu un venit relativ redus pe cap de locuitor să nu beneficieze în continuare de acestea. Vor trebui intensificate eforturile pentru a acoperi integral deficitul de investiții al UE.

3.11.

Obiectivul principal al politicilor de coeziune este de a promova creșterea convergenței economice și sociale între statele membre. Stabilirea unor condiții rigide poate îngreuna accesul la fondurile politicilor de coeziune pentru statele membre și regiunile care au cea mai mare nevoie de ele, pentru cele cu venituri reduse sau mai îndatorate. Ceea ce a declarat CESE în avizul său privind cadrul financiar multianual pentru perioada 2014-2020 (15) rămâne valabil: „[…] CESE se opune introducerii unei condiționalități macroeconomice pentru acordarea de fonduri destinate politicilor de coeziune”. Cu toate acestea, CESE recomandă ca punerea în aplicare a politicii de coeziune să fie în conformitate cu orientările stabilite în cadrul semestrului european, în care se prevede intensificarea participării partenerilor sociali și a organizațiilor societății civile, deopotrivă la nivel național și european.

3.12.

Cerințele de cofinanțare din FEDR, Fondul de coeziune și FSE, aplicate în mod rigid, au împiedicat utilizarea acestor fonduri în timpul politicii de austeritate extremă dusă de unele dintre țările care aveau cea mai mare nevoie de finanțare, promovând astfel divergența. În prezent, în anumite țări, acestea continuă să limiteze accesul la aceste fonduri și îl pot limita și mai mult în viitor, în cazul în care CFM post-2020 majorează procentul de cofinanțare din partea statelor membre. CESE solicită ca criteriile de cofinanțare să devină mai flexibile, astfel încât să fie luată în considerare situația economică și financiară a fiecărui stat membru în parte, și, totodată, să fie luate în considerare și mențiunile anterioare de la acest capitol, privind cheltuielile cu investițiile în raport cu obiectivele Pactului de stabilitate și de creștere.

3.13.

Ca urmare a experienței dobândite din derularea reformelor structurale impuse sau promovate în timpul perioadei de austeritate extremă, pare logic să existe suspiciuni în ceea ce privește condiționarea accesului la fondurile destinate politicii de coeziune de punerea în aplicare, într-un mod generic, a reformelor menționate anterior. CESE nu se opune reformelor, însă consideră că este esențial să se specifice tipul de reforme la care se face referire. În multe dintre avizele sale, cel mai recent dintre acestea fiind avizul privind politica economică a zonei euro (2018) (16), CESE militează în favoarea reformelor structurale care cresc productivitatea, consolidează siguranța locului de muncă și sistemul de protecție socială, favorizând totodată investițiile și consolidarea negocierilor colective, având la bază autonomia partenerilor sociali și dialogul social.

3.14.

Comitetul salută propunerile de creștere considerabilă a fondurilor pentru programele de cercetare și inovare și dezvoltare a economiei digitale și a societății, deoarece acestea pot constitui baza pentru o creștere durabilă și viabilă a productivității, a salariilor și a nivelului de trai. Ar fi foarte important să existe o strategie bine definită de conectare a inovării cu o politică industrială europeană, care să aducă avantaje tuturor statelor membre, în special celor mai slab dezvoltate. Implicarea partenerilor sociali și a societății civile este esențială în elaborarea și aplicarea unei politici industriale eficiente, care să fie strâns legată de sistemele de inovare. În plus, contextul actual impune, de asemenea, o concentrare temeinică și puternică asupra cercetării în domeniul societăților, democrației, culturii și transformării sociale.

3.15.

De asemenea, este necesar să se evidențieze creșterea cu 92 % (26 368 de milioane EUR pentru perioada 2021-2027) a finanțării pentru programul Erasmus+, unul dintre programele care a contribuit în cea mai mare măsură la identitatea europeană.

3.16.

CESE salută majorarea fondurilor destinate cooperării internaționale și ajutorului umanitar, însă își exprimă îngrijorarea cu privire la reconfigurarea acțiunii externe pentru a face față presiunilor legate de securitate și migrație – trecând de la o abordare și o definire a priorităților orientate mai mult pe termen lung, ascendente, bazate pe necesități și specifice fiecărei țări, care ar putea exclude regiunile cele mai vulnerabile. CESE solicită un angajament pentru a sprijini eforturile țărilor partenere de a-și pune în aplicare planurile proprii de realizare a obiectivelor de dezvoltare durabilă (ODD).

Finanțarea și resursele proprii în noul cadru financiar multianual

3.17.

Prin intermediul noului CFM, Comisia propune anumite modificări ale modului în care este finanțat bugetul UE, însă acestea sunt modeste în raport cu propunerile Grupului la nivel înalt privind resursele proprii (HLGOR) și ale Parlamentului European și în raport cu necesitatea de a finanța cheltuielile necesare. Noua propunere prevede o modificare treptată spre încetarea dependenței UE de contribuțiile statelor membre și tranziția treptată spre autonomia financiară. În acest scop, se propun câteva surse de venituri noi.

3.18.

Propunerea privind CFM este modestă și lipsită de ambiție, deși este nevoie de un efort hotărât, bazat pe o agendă coerentă. Acest lucru ar trebui să pornească de la propunerile HLGOR și ale Parlamentului European care prevăd utilizarea unei game mai vaste de surse suplimentare de resurse proprii, ducând la o tranziție semnificativă spre bazarea pe resursele proprii în cadrul perioadei viitorului CFM.

3.19.

CESE își reiterează opinia din avizul său pe tema „Document de reflecție privind viitorul finanțelor UE” (17), în care și-a exprimat acordul cu analiza din raportul final „Finanțarea viitoare a UE” al Grupului la nivel înalt privind resursele proprii (HLGOR) (18), prezidat de Mario Monti. Este deosebit de important ca, în contextul CFM post-2020, noile venituri să constea, în principal, din resurse proprii autonome, transparente și echitabile. Acestea ar ajunge direct în bugetul Uniunii Europene, fără a trece prin statele membre și fără a crește presiunea fiscală, în special asupra cetățenilor mai dezavantajați și a întreprinderilor mici și mijlocii.

3.20.

După cum s-a menționat în avizul pe marginea „Documentului de reflecție privind viitorul finanțelor UE”17, unele dintre noile resurse propuse în raportul HLGOR ar avea o valoare adăugată europeană în ceea ce privește veniturile, fiind colectate la nivelul cel mai adecvat, atât pentru a identifica baze de impozitare mobile transnaționale, cât și pentru a contracara efectele globale asupra mediului: impozitarea întreprinderilor (CCCTB) (19), în special a multinaționalelor, a tranzacțiilor financiare, a carburanților și a emisiilor de dioxid de carbon.

3.21.

După cum a subliniat HLGOR, o resursă proprie bazată pe impozitul pe profit oferă „avantajul îmbunătățirii funcționării pieței unice”. În același timp, baza fiscală consolidată comună a societăților simplifică și armonizează normele în întreaga UE și limitează sfera de acțiune a elementelor nocive ale concurenței fiscale.

3.22.

O taxă pe servicii digitale ar putea, dacă ar fi concepută în mod corespunzător, să reflecte valoarea adăugată europeană, dat fiind că locul utilizat în scopuri fiscale poate fi separată de locul în care au loc tranzacțiile, dar aceasta ar fi o soluție provizorie.

3.23.

Comitetul atrage atenția instituțiilor europene asupra complexității demersului de a face ca toate aceste resurse proprii să fie operaționale în perioada 2021-2027.

3.24.

Contribuțiile destinate îmbunătățirii standardelor de mediu și combaterii schimbărilor climatice promit, de asemenea, realizarea valorii adăugate europene și sunt strâns legate de obiectivul strategic al UE de creare a unui model de dezvoltare durabilă. În plus, numai impozitele comune pe energie și pe daunele aduse mediului pot asigura o concurență loială în cadrul pieței unice. În acest context, Comisia propune contribuții legate de deșeurile din plastic nereciclate și de sistemul de comercializare a certificatelor de emisii (EU ETS). Sursele de venit ar trebui căutate în taxele aplicabile altor domenii de poluare a mediului care cauzează costuri pe care nu le poate suporta un singur stat membru. Printre exemple se numără taxele pentru carburanții utilizați în transportul rutier și pentru biletele de avion, după cum au sugerat Parlamentul European și HLGOR, și introducerea unei taxe pe dioxidul de carbon. Progresele în direcția selectării și implementării unor astfel de noi surse de venituri, toate în concordanță cu agenda politică mai amplă a UE, ar trebui puse în aplicare cât mai repede.

3.25.

Comisia propune, de asemenea, o simplificare a resursei proprii actuale obținute din taxa pe valoare adăugată, care în prezent este complexă, care să reflecte diferențele dintre țări în ceea ce privește cotele de TVA. Se recomandă simplificarea astfel încât să se aplice o valoare unică a taxei în toate statele membre. Propunerea actuală oferă posibilitatea de creștere ușoară a veniturilor. Cu toate acestea, contribuția bazată pe TVA se va menține, în principiu, la un nivel similar cu cel al contribuției bazate pe VNB, întrucât reflectă activitatea economică generală dintr-un stat membru, mai degrabă decât obiectivele politice specifice ale UE.

3.26.

Ieșirea Regatului Unit din UE oferă oportunitatea eliminării treptate și integrale a sistemului de corecții, care au fost majorate și au generat, de asemenea, reducerea plăților din partea Regatului Unit și a altor state membre. Acest lucru este de apreciat, având în vedere că se revine la cota de 90 % din veniturile vamale care se duc la bugetul UE, în conformitate cu reducerea costurilor de colectare a taxelor vamale în statele membre. Un mic adaos suplimentar ar putea proveni din profiturile BCE (senioraj). Per ansamblu, aceste noi surse de resurse proprii rămân totuși prea reduse și prea incerte pentru a justifica speranțele că acestea vor permite o reducere semnificativă a contribuțiilor legate de VNB.

4. Observații specifice

4.1.

CESE sprijină propunerea potrivit căreia primirea fondurilor UE de către statele membre să fie condiționată de respectarea principiului statului de drept, un pilon fundamental al valorilor Uniunii, în conformitate cu articolul 2 din Tratat, cu condiția ca punerea sa în aplicare să nu defavorizeze cetățenii sau întreprinderile individuale care beneficiază în prezent de fonduri ale UE. Având în vedere că bugetul este instrumentul principal pentru punerea în aplicare a tuturor politicilor Uniunii, Comitetul consideră că această condiționare ar putea fi extinsă la celelalte principii legate de statul de drept, prevăzute în tratatele UE, și solicită Comisiei și PE să examineze această posibilitate.

4.2.

Flexibilitatea ar trebui utilizată la maximum pentru a promova interconectarea programelor privind cheltuielile în interesul comun al politicilor și al fondurilor. De exemplu: PAC și programul Orizont pentru modernizarea tehnologică a agriculturii în zonele rurale vitale și pentru o agricultură durabilă; cercetarea, dezvoltarea și inovarea (CDI), universitățile, Erasmus+ și alte programe destinate tinerilor; politicile de investiții și de coeziune, Fondul social european și un nou program de dezvoltare a Pilonului european al drepturilor sociale, pe care CESE îl propune în prezentul aviz, pentru a promova convergența între statele membre etc. Prin urmare, CESE regretă propunerea de modificare a regulii N+3 în N+2 (20) și invită Comisia să reexamineze propunerea.

4.3.

Evaluările actuale privind punerea în aplicare a Planului Juncker (Planul de investiții pentru Europa) au pus sub semnul întrebării afirmațiile privind efectele sale asupra creșterii investițiilor la nivelurile anticipate inițial, care se situează încă sub nivelurile necesare pentru a reduce în mod semnificativ deficitul de investiții comparativ cu perioada anterioară anului 2008. Mai multe state membre cu venituri foarte reduse continuă să nu beneficieze suficient de plan. Se impune instituirea unor mecanisme adecvate în scopul corectării acestei tendințe care sporește divergențele între statele membre. Ar trebui promovată posibilitatea de combinare a finanțării din diferite fonduri, de exemplu Fondul de coeziune și InvestEU.

4.4.

Consolidarea coeziunii sociale trebuie să fie însoțită de restabilirea încrederii cetățenilor europeni. Dezvoltarea Pilonului european al drepturilor sociale ar putea să contribuie semnificativ la realizarea ambelor scopuri, printre altele, prin sprijinirea și îndrumarea statelor membre care efectuează reforme în vederea creării de locuri de muncă durabile, de calitate și cu o valoare adăugată mare. CESE propune instituirea unui program specific pentru Pilonul european al drepturilor sociale, care să fie integrat în CFM 2021-2027, pe baza angajamentelor asumate de statele membre care au elaborat Declarația de la Göteborg. Fondul social european Plus ar ajuta la finanțarea acestuia, în conformitate cu un sistem de indicatori care ar include, printre altele, rata de ocupare a forței de muncă și de activitate, școlarizarea și eșecul școlar, PIB-ul pe cap de locuitor, indicatorii de sărăcie și incluziune socială, atât cei cu caracter general și regionali, cât și cei care se referă la anumite grupuri sociale defavorizate.

4.5.

Semestrul european ar trebui să joace un rol major în execuția bugetelor UE, prin valorificarea la maximum a flexibilității noului CFM – de exemplu, în vederea asigurării unei relații puternice între politica de coeziune și alte politici, precum inovarea, investițiile și crearea de locuri de muncă. În acest scop, mecanismele de încurajare a participării partenerilor sociali și a societății civile în cadrul semestrului european trebuie să fie puse în aplicare în mod corespunzător, astfel încât să dispună de informații privind modul de corelare a sferelor naționale cu cele europene. Prin sprijinirea punerii în aplicare a semestrului european, Comisia și Consiliul s-ar implica direct în chestiuni politice la nivel național. Trebuie să se asigure faptul că drepturile sociale, drepturile lucrătorilor și drepturile consumatorilor nu sunt îngrădite prin măsuri finanțate din fondurile UE.

4.6.

Eforturile pe care instituțiile europene și guvernele naționale, împreună cu organizațiile societății civile, trebuie să le depună pentru CFM post-2020 sunt prioritare, pentru a crește finanțarea și pentru a-și reechilibra prioritățile în maniera propusă de CESE în prezentul aviz. CESE le îndeamnă să-și intensifice munca pentru ca acesta să poată fi aprobat, în conformitate cu calendarul planificat, înainte de următoarele alegeri europene.

Bruxelles, 19 septembrie 2018.

Președintele Comitetului Economic și Social European

Luca JAHIER

(1) Rezoluția Parlamentului European din 14 martie 2018 referitoare la următorul CFM: pregătirea poziției Parlamentului privind CFM post-2020 – [2017/2052(INI)], coraportori: Jan Olbrycht, Isabelle Thomas; punctul 14.

(2) JO C 81, 2.3.2018, p. 131.

(3) JO C 262, 25.7.2018, p. 1.

(4) Banca Europeană de Investiții.

(5) COM(2018) 321 final.

(6) COM(2018) 322 final/2, COM(2018) 326 final, COM(2018) 327 final, COM(2018) 328 final.

(7) COM(2018) 325 final.

(8) JO C 81, 2.3.2018, p. 131.

(9) Rezoluția Parlamentului European din 14 martie 2018 referitoare la următorul CFM: pregătirea poziției Parlamentului privind CFM post-2020 – [2017/2052(INI)], coraportori: Jan Olbrycht, Isabelle Thomas; punctul 14.

(10) A se vedea și avizele CESE NAT/735 pe tema „Pactul european privind finanțele și clima”, raportor Rudy de Leeuw și ECO/456 pe tema „Planul de acțiune privind finanțarea sustenabilă”, raportor Carlos Trias Pinto. Nepublicat încă.

(11) Institutul European al Sindicatelor/CES (2018) Benchmarking Working Europe („Decalajele din Europa muncitoare”), Bruxelles.

(12) Darvas, Z. și Moes, N. (2018), „How large is the proposed decline in EU agricultural and cohesion spending?” (Cât de mare este reducerea propusă a cheltuielilor aferente agriculturii și coeziunii în UE?), Bruegel Blog post, 4 mai 2018.

(13) JO C 283, 10.8.2018, p. 69.

(14) A se vedea Claeys, G. (2018), „New EMU stabilisation tool within the MFF will have minimal impact without deeper EU budget reform”, Bruegel Blog (Noul instrument de stabilizare a UEM în CFM va avea un impact minim fără o reformă mai complexă a bugetului UE, Blogul Bruegel), 9 mai 2018. Potrivit acestei analize, 30 de miliarde EUR echivalează cu aproximativ o treime din suma împrumutată Irlandei în timpul crizei.

(15) JO C 229, 31.7.2012, p. 32.

(16) JO C 197, 8.6.2018, p. 33.

(17) JO C 81, 2.3.2018, p. 131.

(18) Finanțarea viitoare a UE.Finanțarea viitoare a UE.Raportul final și recomandările Grupului la nivel înalt privind resursele propriiRaportul final și recomandările Grupului la nivel înalt privind resursele proprii, decembrie 2016.

(19) CESE a salutat deja, în 2011, introducerea sa, în avizul pe tema „O bază fiscală consolidată comună a societăților” (JO C 24, 28.1.2012, p. 63), dar și în 2017, în avizul pe tema „Baza fiscală (consolidată) comună a societăților” (JO C 434, 15.12.2017, p. 58).

(20) O parte a angajamentului bugetar este dezangajată automat de către Comisie dacă nu a fost folosită sau dacă nu s-a primit nicio cerere de plată până la sfârșitul celui de-al doilea an după anul angajamentului bugetar (n+2). Sursă: Comisia.

Top

All

Choose the experimental features you want to try