28.7.2017   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 246/42

Raportor:

Mihai MANOLIU

1.1.

Este necesar ca cetățenii europeni să participe activ la promovarea eficienței energetice, să aibă inițiativă și să coopereze în proiecte comune, să lupte pentru eliminarea barierelor economice, administrative și de reglementare. Țelul comun este acela de a implementa ambițiile post-COP21, cu beneficii multiple: noi investiții (renovarea clădirilor, îmbunătățirea confortului, contorizarea eficientă și echitabilă), care să creeze locuri de muncă, reducerea nivelului sărăciei energetice, reducerea poluării și îmbunătățirea stării de sănătate a populației sau reducerea dependenței de importurile de energie. Se solicită un angajament mai ferm al statelor membre în implementarea Directivei privind eficiența energetică, ținând cont de faptul că noile ținte propuse pentru 2030 sunt mai ambițioase decât cele pentru 2020.

1.2.

Eficiența energetică reprezintă o chestiune de o importanță majoră pentru viitorul sistemului energetic european. Creșterea eficienței energetice în toate domeniile de utilizare a energiei poate fi un instrument eficace pentru reducerea costurilor suportate de economia europeană, iar principiul eficienței energetice înainte de toate poate deveni un factor de îmbunătățire a accesibilității financiare. Acest principiu conduce la necesitatea reducerii cererii de infrastructuri de suplinire costisitoare. Obligațiile de economisire a energiei sunt compatibile cu dezvoltarea durabilă (situație sustenabilă și sigură), iar sinergiile trebuie utilizate pentru o tranziție eficientă către un sistem rezilient și cu emisii reduse de dioxid de carbon inteligent (sisteme supraregionale de distribuție, managementul cererii, sisteme de stocare).

1.3.

CESE ia notă de propunerea Comisiei de stabilire a unui obiectiv obligatoriu de eficiență energetică de 30 % pentru 2030, dar consideră că o creștere de la un obiectiv de 27 % ar trebui justificată temeinic, prin evidențierea beneficiilor economice și a nivelului de investiții necesare atingerii acestor ținte. Este foarte important ca studiul de impact să ia în considerare totalitatea măsurilor ce vizează pachetele legislative pentru energie și climă.

1.4.

CESE solicită ca, pentru a elimina principalele bariere în calea aplicării articolului 7 din DEE, să se sporească gradul de conștientizare al consumatorilor finali, prin promovarea și comunicarea schemelor de eficiență energetică, precum și a măsurilor alternative. Sunt necesare investiții suplimentare, pe care fiecare stat membru va trebui să le facă pentru acțiuni credibile de informare, comunicare, educare și asistență, pentru stimularea cetățenilor și a întreprinderilor în scopul de a accelera îndeplinirea obiectivului politic legat de schimbările climatice și eficiența energetică.

1.5.

CESE cere statelor membre să acorde o mai mare atenție gospodăriilor afectate de sărăcie energetică sau locuințelor sociale, pentru care costurile energiei ar trebui reduse în mod durabil. Un obiectiv important este și acela al îmbunătățirii eficienței parcului imobiliar rezidențial, precum și stabilirea de standarde minimale (audituri energetice) pentru locuințele închiriate.

1.6.

CESE atrage atenția asupra obiectivului important de educare a consumatorilor finali în materie de: tehnici de producere combinată de energie electrică și energie termică (cogenerare, climatizare), contorizare inteligentă a consumului și planuri de renovare. Acest lucru este esențial și pentru ca investitorii, autoritățile publice și întreprinderile să capete încrederea necesară pentru a realiza proiecte cu mare potențial de eficiență, și să se implice în finanțarea pentru cercetare și dezvoltare.

1.7.

CESE dorește ca măsurile prin care sunt stabilite instrumentele financiare europene (împrumuturi, garanții, capital propriu pentru atragerea de fonduri, granturi) să genereze și atragerea de fonduri private destinate proiectelor energetice. Nu trebuie neglijat aspectul granturilor pentru proiectele cu un puternic impact social. Aceste scheme financiare trebuie acordate proiectelor care vizează și consumatorii cu venituri reduse. Se cere elaborarea de orientări privind planurile naționale pentru transparență și comparabilitate. CESE consideră că, în mod prioritar, vor trebui susținute gospodăriile afectate de sărăcie energetică, asigurând astfel un cadru politic stabil pe termen lung pentru statele membre, pentru o dezvoltare durabilă locală.

1.8.

CESE consideră că acest lucru se va putea realiza prin asistență tehnică în punerea în aplicare a DEE prin scheme de finanțare inovatoare bazate pe piață. Un element cantitativ care are o pondere majoră în acordarea de stimulente financiare este auditul energetic (definire IMM-uri, eliminarea dublei certificări, abordare uniformă privind pragul de minimis extins), care este un instrument de creștere a eficienței energetice și un avantaj pentru competitivitate. Sunt necesare și o abordare corectă a asigurării calității, precum și programe naționale de formare pentru furnizorii de servicii de eficiență energetică.

1.9.

CESE recomandă ca, pentru creșterea eficienței energetice pentru consumatori, să se realizeze analize cost-beneficiu la nivel național, care să conducă la economii de costuri.

1.10.

CESE cere o abordare cuprinzătoare și o îmbunătățire a eficienței energetice a întregului sistem de transport bazat pe dezvoltările tehnologice continue ale vehiculelor și ale sistemelor de propulsie, pe trecerea la moduri de transport eficiente din punct de vedere energetic și pe sisteme inteligente de transport (STI), care să crească rata de utilizare a capacităților disponibile. Acest lucru trebuie avut în vedere și în cazul aviației și transportului maritim. Utilizatorii trebuie informați cu privire la consumul de combustibili pentru fiecare mod de transport, inclusiv limitele stabilite pentru emisiile de CO2 corespunzătoare.

2.1.

CESE este de acord că principiul eficiența energetică pe primul loc reprezintă un element esențial al uniunii energetice, iar acest principiu va fi pus în practică prin propunerea de modificare. Energia cea mai ieftină, cea mai curată și cea mai sigură este energia care nu este folosită deloc. Eficiența energetică constituie una dintre cele mai rentabile modalități de a sprijini tranziția către o economie cu emisii reduse de dioxid de carbon și de a crea creștere, locuri de muncă și oportunități de investiții.

2.2.

Dacă pentru 2020 obiectivul privind eficiența energetică este de 20 %, pentru 2030 au fost analizate mai multe ținte (între 27 % și 40 %). Cea mai ambițioasă este rezoluția Parlamentului European, care solicita un obiectiv obligatoriu de 40 %. În urma analizării beneficiilor în ceea ce privește locurile de muncă și creșterea economică, securitatea aprovizionării, reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră, sănătatea și mediul, Comisia a propus un obiectiv obligatoriu de 30 % privind eficiența energetică. CESE consideră că, în contextul acestei extinderi, este foarte importantă analizarea atentă a impactului țintelor în materie de eficiență energetică asupra celorlalte ținte stabilite în propunerile legislative pentru energie, și, în special, EU-ETS (schema UE de comercializare a certificatelor de emisii).

2.3.

Pentru atingerea acestor obiective mobilizatoare, statele membre (sprijinite de comitetele economice și sociale din țările respective) și furnizorii și distribuitorii de energie vor trebui să realizeze economii de energie (o politică-cheie) în valoare de 1,5 % pe an. CESE consideră justificată propunerea de prelungire a obligației de economisire a energiei dincolo de 2020, păstrând rata anuală de 1,5 %, prin scheme de obligații și prin măsuri alternative flexibile, la nivelul statelor membre, privind implementarea obligațiilor de economisire.

2.4.

Noua abordare, sprijinită și de către CESE, va oferi atât statelor membre, cât și investitorilor o viziune pe termen lung necesară stabilirii strategiilor și planurilor investiționale pentru atingerea obiectivului la nivelul UE, prin implementarea politicilor corespunzătoare la nivel național și regional care să genereze, până în 2030, beneficii importante, cum ar fi scăderea cu 17 % a consumului de energie finală (în comparație cu 2005), o creștere economică reflectată în creșterea cu 0,4 % a PIB-ului, reducerea prețurilor la energia electrică pentru gospodării și industrie (de la 161 la 157 EUR/MWh), crearea de oportunități de afaceri generatoare de noi locuri de muncă corecte (adecvate), controlul poluării și al efectelor nocive asupra sănătății (o scădere cu 4,5-8,3 miliarde EUR) și îmbunătățirea securității energetice (se vor reduce importurile de gaz cu 12 % în 2030).

2.5.

În viziunea CESE, informarea principalilor actori de pe piața de energie, furnizarea de informații relevante, clare și concise privind consumul propriu către gospodării și consumatorii industriali, precum și consolidarea drepturilor lor justificate privind contorizarea (citirea de la distanță a contoarelor) și facturarea, inclusiv a energiei termice, reprezintă elemente-cheie. Nu trebuie uitați consumatorii vulnerabili, care, prin scăderea costurilor la facturile la energie, ar trebui să simtă o creștere a confortului și a nivelului lor de trai.

2.6.

Cu toate acestea, pentru a proteja consumatorii vulnerabili, este necesar, de asemenea, ca directiva să nu impună instalarea de contoare individuale în țările în care, prin lege, proprietarii trebuie să acopere costurile de energie electrică ale locatarilor, în special deoarece această legislație privind închirierea reprezintă, pentru proprietari, un stimulent major pentru a realiza lucrări de renovare menite să sporească eficiența energetică. Trebuie subliniat, de asemenea, că, în anumite state membre, multe dintre contoarele individuale recent instalate în conformitate cu legislația UE în vigoare au o durată de viață utilă care depășește cu mult termenul stabilit de Comisie pentru înlocuirea lor cu dispozitive care pot fi citite de la distanță, și anume anul 2027. Înlocuirea acestor contoare ar putea fi considerată de către consumatorii din UE drept un cost suplimentar inutil; prin urmare, ar trebui evitată.

2.7.

CESE consideră esențială ideea consolidării aspectelor sociale corelate cu eficiența energetică și a combaterii precarității și sărăciei energetice, în special în rândul consumatorilor vulnerabili. Statele membre ale UE trebuie să acorde o mai mare atenție măsurilor sociale. Implementarea Directivei constituie un element esențial pentru bunăstare.

2.8.

Nu trebuie să uităm că obiectivele de eficiență energetică sunt corelate cu obiectivele privind schimbările climatice, prin reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră. Această cerință generează politici care să sporească gradul și viteza de adoptare de noi tehnologii. Aceste noi tehnologii vor genera economii de energie în transporturi, în industrie, în gospodării și în clădiri. În final, noile tehnologii vor reprezenta o modalitate rentabilă pentru statele membre de a îndeplini obiectivele naționale privind schema de comercializare a certificatelor de emisii (ETS și DPE), în conformitate cu articolul 7 din directivă (economii reale de energie, măsuri practice de eficiență energetică).

2.9.

În ceea ce privește legislația privind eficiența energetică în vigoare, Parlamentul European constată următoarele: Directiva privind eficiența energetică nu a fost pusă în aplicare în mod corespunzător, însă oferă cadrul necesar pentru realizarea obiectivelor în materie de economii energetice; dispozițiile juridice concurente încetinesc progresele legate de mediu, creează birocrație și cresc costurile pentru energie; este nevoie de mai multă coerență în legislația privind energia; creșterea eficienței energetice conduce la mai multe locuri de muncă și creștere economică.

2.10.

În acest context, CESE își exprimă convingerea că noua propunere legislativă referitoare la eficiența energetică va ține cont de prezentul aviz și de măsurile propuse de Parlamentul European.

3.1.1.

Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, la articolul 194 alineatul (2), coroborat cu Directiva 2012/27/UE, definește temeiul juridic specific în domeniul energiei. În consecință, o directivă de modificare a unei directive existente reprezintă instrumentul adecvat.

3.1.2.

CESE consideră că, până în prezent, nu au fost realizate obiectivele privind eficiența energetică, unul din motive fiind acela că statele membre au acționat independent. Se impune o acțiune coordonată la nivelul Uniunii pentru a sprijini activitățile la nivelul statelor membre. Problemele energiei generează provocări politice, economice (piață internă, dezvoltare, investiții, reglementări) și sociale (consum de energie, tarifare, precaritate, locuri de muncă) și probleme de securitate în aprovizionarea cu energie. Nu trebuie uitate nici problemele legate de schimbările climatice.

3.1.3.

CESE subliniază cu tărie respectarea principiului subsidiarității și păstrarea flexibilității în ceea ce privește mixul energetic și de politici energetice, pentru a avea garanția atingerii economiilor asumate voluntar de către statele membre până în 2030.

3.2.1.

S-au evaluat diferite niveluri de reducere a energiei primare față de nivelul de referință din 2007, iar, pentru formularea obiectivului, s-a analizat un consum de energie primară și finală, în condiții de economisire a energiei sau în condiții de intensitate energetică. Rezultatele dezbaterilor au subliniat că majoritatea celor interesați au exprimat o opinie pozitivă privind stabilirea obiectivului de 30 % până în 2030.

3.2.2.

În urma analizelor, au rezultat următoarele opțiuni preferate:

3.2.3.

O concluzie importantă este și cea privind impactul social: cu fiecare 1,2 milioane EUR cheltuite pentru eficiență energetică, sunt sprijinite direct aproximativ 23 de locuri de muncă.

3.2.4.

În ceea ce privește reducerea facturilor la combustibil, ca urmare a măsurilor de eficiență energetică pentru cei ce trăiesc în sărăcie energetică, se apreciază un rezultat pozitiv, care poate contribui la soluționarea unora dintre problemele asociate excluziunii sociale.

3.2.5.

CESE apreciază că propunerea de modificare a Directivei va avea un impact pozitiv asupra IMM-urilor, prin măsurile specifice și prin programele de sprijin (scheme de acoperire a costurilor auditurilor energetice) și încurajare a efectuării de audituri energetice. Prin renovarea clădirilor, micile firme de construcții vor avea un avantaj de oportunitate de afaceri, efect obținut și prin prelungirea articolului 7 dincolo de limita sa actuală, până în 2030. Contractele de performanță încheiate cu furnizorii de energie reprezintă alt stimul pentru societățile de servicii energetice, de obicei IMM-uri.

3.2.6.

CESE consideră că, în același timp, măsurile legate de contorizare și facturarea consumurilor de energie vor conduce la o clarificare și actualizare corelată cu evoluțiile tehnologice în ceea ce privește dispozitivele de contorizare la distanță a consumurilor termice (căldură, climatizare). În același timp, informațiile privind consumurile de energie vor fi corecte, individuale și frecvente, în concordanță cu politicile energetice naționale.

3.2.7.

În ceea ce privește costurile bugetare sau administrative pentru autoritățile publice din statele membre, propunerea, deși prelungește în timp aplicarea ei, nu necesită costuri suplimentare, statele membre având deja implementate structuri și măsuri adecvate. Costurile asociate cu schemele de obligații în materie de eficiență energetică vor fi transferate clienților finali. Avantajul clienților finali va consta în micșorarea facturilor la energie, ca urmare a scăderii consumului propriu. Propunerea nu are implicații pentru bugetul UE.

3.2.8.

Noua guvernanță energetică va genera un sistem flexibil și transparent de analiză, planificare, raportare și monitorizare, conform cu planurile naționale privind energia și schimbările climatice. Se va urmări implementarea planurilor naționale în direcția atingerii obiectivelor privind eficiența energetică, precum și atingerea obiectivului global la nivelul UE. Acest lucru se va realiza prin urmărirea unor indicatori de succes în conformitate cu opțiunea preferată: transpunerea și implementarea corectă; un progres sporit în ce privește implementarea; mai multe informații la dispoziția consumatorilor; reducerea poverii administrative, precum și o raportare bună a economiilor realizate.

3.3.1.

Ținta indicativă de 27 % a fost înlocuită cu una obligatorie, de 30 % la nivelul UE. Fiecare stat membru trebuie să-și stabilească o țintă națională privind eficiența energetică pentru 2020, țintă bazată pe consumul energetic final și inițial. Comisia va evalua progresul, analizând toate țintele comunicate, pentru a determina atingerea țintei la nivelul UE. Comisia poate să propună măsuri corespunzătoare în cazul abaterii de la parcursul către atingerea țintelor. Procesul de evaluare se va defini în detaliu în cadrul guvernanței uniunii energetice.

3.3.2.

Statelor membre li se cere să-și stabilească strategii pe termen lung pentru mobilizarea investițiilor necesare reabilitării inventarului național de clădiri. Directiva va transfera acest paragraf din cadrul EED (Directiva privind eficiența energetică) în cadrul EPBD (Directiva privind performanța energetică a clădirilor). CESE consideră EPBD un instrument foarte important în atingerea țintelor asumate, clădirile fiind cel mai mare consumator de energie din Europa (peste 40 % din totalul energiei finale).

3.3.3.

CESE consideră conceptul de cogenerare ca definitoriu pentru producția simultană, cu aceeași instalație (grup turbină cu abur – generator, grup motor cu ardere internă – generator etc.) a energiei electrice și termice (sub formă de apă caldă, abur sau agent de răcire). Cogenerarea de înaltă eficiență presupune ca producția să asigure realizarea unor economii de energie primară de cel putin 10 % față de valorile de referință ale producției separate de energie electrică și energie termică. Spre deosebire de centralele electrice clasice (în condensare), unde doar 33 % din energia primară este transformată în energie electrică, în cazul centralelor de cogenerare de înaltă eficiență, prin combinarea celor 2 procese (producerea simultană de energie electrică și termică) rezultă o transformare de până la 90 % a energiei primare.

3.3.4.

Cogenerarea oferă beneficii substanțiale: eficiență energetică, flexibilitate în alegerea combustibilului, ușurință în exploatare și mentenanță, siguranță, confort pentru clienți, costuri reduse pentru ciclul de viață, scăderea costurilor de capital sau flexibilitatea în proiectarea sistemului.

3.3.5.

Pe lângă obținerea energiei din surse corespunzătoare (cu emisii scăzute de dioxid de carbon) și optimizarea consumului de energie, stocarea energiei electrice poate reprezenta o soluție pentru societățile care ori produc energie regenerabilă și doresc să optimizeze consumul în funcție de necesități, ori doresc să obțină reducerea costurilor prin scăderea consumului electric în perioada de vârf, în favoarea utilizării energiei electrice mai ieftine din afara orelor de vârf.

3.3.6.

CESE este de acord cu abordarea Comisiei referitoare la articolul 7, care este modificat pentru a extinde perioada de obligativitate privind economiile de energie după 2030, prin menținerea valorii de 1,5 % ca țintă anuală de economii. Evaluarea progresului implementării măsurilor se va efectua în 2027 și, după aceea, la intervale de 10 ani, până când se va considera că au fost îndeplinite obiectivele pe termen lung ale Uniunii privind energia și clima pentru 2050.

3.3.7.

CESE consideră bine-venită modificarea articolelor care reglementează contorizarea și facturarea, clarificând aspecte care fac referire la încălzirea, răcirea și apa caldă menajeră din surse centrale. Cu toate acestea, legislația UE nu trebuie să impună instalarea de contoare individuale în țările în care proprietarii sunt obligați prin lege să plătească costurile de energie electrică ale locatarilor (chiria include toate cheltuielile și este negociată între organizațiile de locatari și de proprietari, sub supravegherea statului). În ceea ce privește contorizarea consumului de gaz, consumatorului final trebuie să i se furnizeze un contor individual, cu un mod clar de afișare a consumului.

3.3.8.

Informațiile privind consumul de gaze se vor baza pe consumul actual, printr-un sistem de auto-citire a contorului. Va exista cerința ca datele privind consumul și facturarea să fie disponibile furnizorilor de servicii energetice. Se cere ca factura (sub formă electronică) să fie clară și pe înțelesul consumatorului. Ținând cont de îmbunătățirile propuse, CESE își exprimă dorința ca statele membre să se implice mai mult în găsirea soluțiilor corecte, atât din punct de vedere social, cât și economic, cu privire la rezolvarea problemei costurilor contorizării (cine suportă costul contorului?). Această problemă este esențială pentru echitate și corectitudine în definirea condițiilor egale de acces la energie.

3.3.9.

Industria energetică a cerut de multă vreme revizuirea factorului de energie primară (FEP), bazat pe consumul energetic final pentru economiile exprimate în kWh în statele membre. Metodologia și noul factor reprezintă o îmbunătățire majoră. Se apreciază valoarea 2,0 pentru FEP, lăsându-se la latitudinea statelor membre aplicarea unui alt coeficient, cu obligația de a furniza justificări concrete. Industria energetică își exprimă îngrijorarea față de modul nefavorabil de calcul al energiei din surse nucleare, pentru care se consideră adecvat un factor de 1 (conversie 100 %) similar cu cel aplicat și celorlalte surse fără emisii de dioxid de carbon.