21.9.2016   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 346/32

—

având în vedere întrebarea adresată Comisiei referitoare la strategia UE privind alcoolul (O-000008/2015 – B8-0108/2015),

—

având în vedere Regulamentul (UE) nr. 282/2014 al Parlamentului European și al Consiliului din 11 martie 2014 privind instituirea celui de al treilea program de acțiune a Uniunii în domeniul sănătății (2014-2020) și de abrogare a Deciziei nr. 1350/2007/CE (1),

—

având în vedere Rezoluția sa din 8 martie 2011 referitoare la reducerea inegalităților în materie de sănătate în UE (2),

—

având în vedere articolul 168 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, care prevede că acțiunea Uniunii doar completează politicile naționale în domeniul sănătății publice;

—

având în vedere Raportul anual pe 2011 al Platformei UE privind alimentația, activitatea fizică și sănătatea,

—

având în vedere Rezoluția sa din 5 septembrie 2007 privind strategia Uniunii Europene de sprijinire a statelor membre în vederea reducerii efectelor nocive ale consumului de alcool (3),

—

având în vedere concluziile reuniunii Consiliului Ocuparea Forței de Muncă, Politică Socială, Sănătate și Consumatori din 1-2 decembrie 2011 privind eliminarea decalajelor în materie de sănătate în cadrul UE prin intermediul unor acțiuni concertate în vederea promovării unor stiluri de viață sănătoase,

—

având în vedere articolul 128 alineatul (5) și articolul 123 alineatul (2) din Regulamentul său de procedură,

A.

întrucât abuzul de alcool este cea de-a doua cauză de îmbolnăvire legată de stilul de viață în unele state membre și întrucât dependența de alcool este un factor de risc pentru peste 60 de boli cronice, printre care se numără hepatopatia alcoolică și pancreatita cronică alcoolică și aproape toate celelalte boli digestive, tipuri de cancer, diabet, boli cardiovasculare, obezitate, spectrul tulburărilor alcoolice fetale și unele tulburări neuropsihiatrice, cum ar fi dependența de alcool;

B.

întrucât autoritățile competente din statele membre sunt cele mai în măsură să elaboreze politici adaptate individual pentru a împiedica abuzul de alcool;

C.

întrucât există o relație cauzală între abuzul de alcool și o serie întreagă de tulburări psihice și comportamentale, alte boli netransmisibile și răniri;

D.

întrucât costurile sociale care pot fi atribuite direct și indirect abuzului de alcool a fost estimate la 155,8 miliarde EUR în Europa în anul 2010, din care majoritatea (82,9 miliarde EUR) sunt costuri din afara sistemului medical;

E.

întrucât abuzul de alcool provoacă anual 3,3 milioane de decese în lume, reprezentând 5,9 % din totalul deceselor; întrucât, în grupa de vârstă 20-39 de ani, circa 25 % din totalul deceselor pot fi atribuite abuzului de alcool; întrucât aceste decese survin adesea în urma unor accidente, acte de violență sau boli hepatice;

F.

întrucât între 5 și 9 milioane de copii trăiesc în familii care sunt afectate negativ de consumul de alcool;

G.

întrucât nu toate tipurile de consum de alcool au aceleași consecințe, acestea depinzând în mare măsură de modelul de consum, inclusiv de tipul de băutură consumată și de modul în care este consumată; întrucât modelele și tendințele consumului de alcool sunt foarte diferite de la o regiune la alta a Uniunii Europene, existând pe teritoriul acesteia variațiuni subregionale semnificative în privința modelului de consum și a efectelor asupra sănătății legate de abuzul de alcool; întrucât variațiile sociale, culturale, geografice și economice din țările UE obligă la stabilirea de diferențe între tiparele și tendințele de consum;

H.

întrucât o politică de reducere a efectelor nocive provocate de consumul de alcool și de susținere a unui consum responsabil de alcool, adaptată situațiilor locale și regionale specifice, ar determina o reducere a cheltuielilor pentru asistență medicală și socială legate de efectele nocive directe sau indirecte provocate de consumul de alcool, cum ar fi dependența de alcool, bolile cronice, mortalitatea și violența domestică, precum și a costurilor legate de alcool; întrucât o politică de reducere a efectelor nocive provocate de consumul de alcool nu ar trebui să includă doar sectorul sănătății, ci și părțile interesate relevante, inclusiv asociațiile de asistență a persoanelor care suferă de alcoolism, și ar trebui să respecte pe deplin principiile subsidiarității și „sănătății în toate politicile”, asigurând, în același timp, îmbunătățiri considerabile în sănătatea publică;

I.

întrucât consumul abuziv și dăunător de alcool poate conduce la dependența de alcool, care trebuie tratată cu mai multă atenție și pentru care trebuie acordată mai multă asistență în sistemele de sănătate ale statelor membre;

J.

întrucât ar trebui subliniat că anumite grupuri, printre care și tinerii, sunt mai susceptibile de a avea comportamente eronate legate de consumul de alcool; întrucât decesele legate de alcool se ridică la 25 % din totalul deceselor în rândul tinerilor cu vârsta între 15 și 29 de ani, și la un deces din zece în rândul tinerelor; întrucât consumul excesiv de alcool de către tineri este o practică din ce în ce mai răspândită în statele membre, implicând modalități speciale de consum, cum ar fi consumul ocazional excesiv; întrucât, în general, ficatul bărbaților procesează alcoolul de câteva ori mai rapid decât cel al femeilor, ceea ce înseamnă că femeile devin alcoolice cronice mult mai rapid și bând cantități mai mici de alcool;

K.

întrucât efectele nocive ale consumului de alcool tind să fie legate de o serie de factori, cum ar fi nivelul socio-economic, contextul cultural și tiparele de consum, influența părinților și a anturajului, precum și amploarea și nivelul de implementare și de asigurare a respectării politicilor adecvate din domeniu; întrucât vulnerabilitățile din cadrul unei societăți pot diferi într-o măsură la fel de mare ca și vulnerabilitățile prezente în societăți diferite;

L.

întrucât, în anumite regiuni ale Europei, producția artizanală de băuturi alcoolice reprezintă baza turismului local;

M.

întrucât publicitatea și marketingul au o influență asupra nivelului consumului de alcool, în special în rândul tinerilor; întrucât punerea în aplicare deplină și completă a Directivei 2010/13/UE privind serviciile mass-media audiovizuale este fundamentală pentru protejarea eficientă a dezvoltării fizice, intelectuale și morale a copiilor și a minorilor; întrucât există o corelație între a începe consumul de alcool la o vârstă fragedă și probabilitatea apariției unor probleme legate de alcool la adulți; întrucât mijloacele cele mai eficace de prevenire a consumului excesiv de alcool de către tineri sunt campaniile de educare, informare și prevenție; întrucât, prin urmare, Comisia ar trebui să înceapă fără întârziere elaborarea unei noi strategii europene privind alcoolul, care să contribuie la limitarea consumului excesiv de alcool, iar publicul ar trebui informat printr-o campanie de sensibilizare cu privire la efectele nocive asupra sănătății ale consumului de alcool;

N.

întrucât Organizația Mondială a Sănătății (OMS) evidențiază nevoia de a avea mai multe cunoștințe și de a lua măsuri suplimentare cu privire la teme cum ar fi legătura dintre consumul de alcool și făt, alcool și persoanele în vârstă, efectele asupra persoanelor dezavantajate social și excluderea socială legată de abuzul de alcool;

O.

întrucât, în Uniunea Europeană, diverșii factori sociali, culturali, geografici și economici determină obiceiuri și tendințe în ceea ce privește consumul de alcool care variază, chiar și la nivel local, creând atitudini diferite față de băut;

P.

întrucât este necesară o distincție clară între consumul responsabil de alcool și cel prejudiciabil; întrucât un consum responsabil de băuturi alcoolice este compatibil cu un stil de viață sănătos;

Q.

întrucât aproximativ un accident rutier din patru poate fi asociat cu conducerea sub influența alcoolului și cel puțin 5 200 de persoane sunt ucise anual în UE în accidente rutiere cauzate de consumul de alcool; întrucât condusul sub influența alcoolului rămâne al doilea dintre factorii principali ai deceselor pe drumurile din UE;

R.

întrucât mulți cetățeni ai UE, în special tinerii, nu sunt suficient de bine informați cu privire la pericolele pentru sănătate prezentate de consumul prejudiciabil și de dependența de alcool și întrucât prevenirea și sensibilizarea sunt, prin urmare, esențiale în cadrul noii strategii europene privind alcoolul; întrucât identificarea timpurie și consilierea persoanelor ce urmează modele nocive de consum de alcool s-au dovedit a fi eficiente; întrucât sunt încă posibile numeroase îmbunătățiri legate de protecția minorilor de publicitatea pentru alcool;

S.

întrucât Regulamentul (CE) nr. 178/2002 (4) din 28 ianuarie 2002 stipulează că produsele alimentare nu prezintă siguranță atunci când se consideră că acestea sunt dăunătoare sănătății;

T.

întrucât diferitele categorii de vârstă practică diferite modele de consum de alcool, care nu au fost până în prezent studiate comparativ;

U.

întrucât Regulamentul (UE) nr. 1169/2011 din 25 octombrie 2011 privind informarea consumatorilor cu privire la produsele alimentare (5) exclude băuturile cu un conținut alcoolic care depășește 1,2 % din volum de la două din dispozițiile sale, și anume lista ingredientelor și cerințele în materie de etichetare nutrițională; întrucât natura riscurilor legate de alcool impune, cu toate acestea, informarea completă cu privire la băuturile alcoolice;

V.

întrucât în temeiul Regulamentului (UE) nr. 1169/2011 Comisia trebuia să elaboreze până în decembrie 2014 un raport în care să se evalueze dacă pe viitor ar trebui să se aplice în cazul băuturilor alcoolice cerința de a prezenta informații despre valoarea energetică și motivele care justifică posibilele exceptări, precum și o propunere legislativă, dacă este cazul, care să stabilească normele pentru o listă a ingredientelor sau o declarație nutrițională obligatorie pentru aceste produse;

W.

întrucât strategia UE privind alcoolul a reușit să ajute statele membre să reducă efectele nocive asociate abuzului de alcool, în special prin împărtășirea celor mai bune practici în domenii cum ar fi protejarea tinerilor, reducerea numărului de accidente rutiere legate de abuzul de alcool și educația în vederea sensibilizării cu privire la efectele consumului de alcool, prin instituirea unei baze de date și asigurarea unei monitorizări comune la nivelul UE, precum și prin consolidarea coordonării dintre Comisie și statele membre, care a dus în cele din urmă la elaborarea de către Comitetul pentru politicile și acțiunile naționale referitoare la consumul de alcool (CNAPA) a Planului de acțiune privind consumul de alcool în rândul tinerilor și consumul ocazional excesiv de alcool (2014-2016);

X.

întrucât implicarea unei game largi de părți interesate în Forumul european privind alcoolul și sănătatea și în contexte mai largi a promovat dezvoltarea unor măsuri concrete și măsurabile pentru a reduce efectele nocive ale consumului abuziv de alcool la nivel local pe teritoriul Uniunii Europene;

Y.

întrucât cel de-al treilea program al acțiunii Uniunii în domeniul sănătății (2014-2020) promovează adoptarea unor bune practici validate în vederea implementării unor măsuri de prevenire eficiente din punctul de vedere al costurilor, axate pe factori de risc cheie, inclusiv abuzul de alcool,

Z.

întrucât evaluarea externă a strategiei efectuată în 2012 a confirmat pertinența și utilitatea abordării adoptate de actuala strategie și temele sale prioritare,

1.

ia act de faptul că, la 22 octombrie 2013, în cadrul reuniunii CNAPA, Comisia și-a anunțat intenția de a lucra, în strânsă cooperare cu statele membre, pentru dezvoltarea unui plan de acțiune european pentru reducerea efectelor nocive ale consumului de alcool; ia act de adoptarea în septembrie 2014 a Planului de acțiune privind consumul de alcool în rândul tinerilor și consumul ocazional excesiv de alcool (2014-2016) și invită Comisia să monitorizeze punerea sa în aplicare în statele membre;

2.

invită Comisia să ofere orientări referitoare la combaterea efectelor nocive asociate consumului de alcool și să-și continue activitatea de sprijinire a autorităților competente din statele membre în cazurile în care acest sprijin aduce valoare adăugată, respectând, în același timp, principiile proporționalității și subsidiarității;

3.

subliniază faptul că reducerea problemelor socio-economice, de sănătate și securitate provocate de alcool necesită măsuri referitoare la extinderea, modelele și contextele consumului de alcool, precum și la cauzele sociale mai extinse, prin mijloace cum ar fi educația și lansarea unor campanii de informare;

4.

solicită Comisiei să înceapă imediat activitatea la strategia UE privind alcoolul (2016-2022), păstrând aceleași obiective, actualizând cadrul de reglementare cu scopul de a susține guvernele naționale în combaterea efectelor nocive asociate consumului de alcoolul, să sprijine monitorizarea și colectarea datelor fiabile, să încurajeze prevenirea, promovarea sănătății și educația în domeniu, diagnosticarea timpurie, îmbunătățirea accesului la tratament, acordarea de sprijin permanent persoanelor afectate și familiilor lor, inclusiv programe de consiliere, reducerea numărului de accidente de trafic produse de condusul sub influența alcoolului și să diferențieze mai bine modelele de consum de alcool, comportamentele și atitudinile legate de consumul de alcool;

5.

consideră că actuala strategie a UE de sprijinire a statelor membre în abordarea efectelor nocive legate de alcool ar trebui reînnoită, păstrând în general același format și aceleași obiective, și anume abordarea efectelor nocive asociate consumului de alcool la nivelul statelor membre, păstrarea caracterului orientat spre acțiune și stimularea unei abordări participative a tuturor părților interesate;

6.

îndeamnă Comisia să prezinte imediat raportul prevăzut pentru luna decembrie 2014 în Regulamentul (UE) nr. 1169/2011, evaluând dacă pe viitor băuturilor alcoolice ar trebui să li se aplice cerința de a prezenta informații despre ingredientele și valorile nutritive, ținând seama, în special, de impactul asupra IMM-urilor și asupra producției artizanale;

7.

îndeamnă Comisia să solicite imediat Autorității Europene pentru Siguranța Alimentară (EFSA) să reexamineze utilizarea acetaldehidei ca substanță aromatizantă în băuturile alcoolice și nealcoolice;

8.

subliniază necesitatea indicării cu claritate și în cel mai scurt timp pe etichete cel puțin a conținutului caloric al băuturilor alcoolice și îndeamnă Comisia să prezinte o propunere legislativă în acest sens cel târziu în 2016;

9.

invită Comisia să înceapă imediat lucrările cu privire la noua strategie a UE privind alcoolul pentru perioada 2016-2022, ținând cont de planul de acțiune al CNAPA și concluziile evaluării independente a Strategiei UE privind efectele nocive legate de alcool, pentru a asigura un impact durabil al rezultatelor obținute până în prezent și pentru a continua să sprijine guvernele naționale în ceea ce privește combaterea efectelor nocive asociate consumului de alcoolul pe termen lung;

10.

subliniază că existența unei complementarități între legislație și codurile de conduită menite să protejeze minorii de consecințele negative ale consumului abuziv de alcool este necesară pentru protecția eficientă a minorilor; invită statele membre să asigure respectarea strictă legislației naționale existente privind limitele de vârstă pentru consumul de alcool și să evalueze necesitatea adoptării unor noi prevederi juridice obligatorii pentru protecția eficientă a minorilor;

11.

invită statele membre să pună în aplicare, în cadrul sistemelor lor de sănătate, politici și tratamente menite să reducă dependența de alcool;

12.

invită statele membre să depună mai multe eforturi pentru educarea publicului larg, în special a minorilor și a femeilor însărcinate, cu privire la efectele nocive ale consumului de alcool; de asemenea, le invită să legifereze în acest sens, atunci când acest lucru se impune;

13.

recunoaște diferențele între modelele de consum dintre statele membre și aspectele culturale ale consumului responsabil de alcool;

14.

subliniază necesitatea unei campanii de informare la nivelul întregii Uniuni, care să avertizeze femeile însărcinate să nu consume alcool și invită Comisia să examineze efectele etichetării asupra acestui aspect și să prezinte o propunere legislativă în acest sens cel târziu în 2016;

15.

îndeamnă statele membre, care sunt primele responsabile de elaborarea, aplicarea și evaluarea politicilor de sănătate publică menite să reducă utilizarea nocivă de alcool, să stabilească norme stricte privind comercializarea băuturilor alcoolice, în special în ceea ce privește minorii;

16.

invită Comisia să aibă în vedere introducerea, în întreaga Uniune, a unei etichetări care să avertizeze consumatorii cu privire la pericolele asociate condusului sub influența alcoolului;

17.

solicită Comisiei să evalueze și, dacă este necesar, să reformeze rolul și modalitatea de funcționare a Forumului privind sănătatea și consumul de alcool (EAHF) pentru a garanta că membrii acestuia reprezintă cu adevărat toate părțile interesate, de o manieră echilibrată, cu o reprezentare adecvată a operatorilor economici și a ONG-urilor și să lucreze pentru încurajarea și sprijinirea participării lor la forum și a angajamentului lor de a dezvolta măsuri concrete și eficiente de reducere a efectelor nocive ale consumului de alcool, precum și măsuri pentru sprijinirea acțiunilor specifice care sunt relevante la nivel național, regional și local;

18.

invită Comisia să introducă noi îmbunătățiri operaționale la nivelul punerii în aplicare a strategiei actuale a UE, cum ar fi includerea tuturor părților interesate în EAHF, măsuri pentru consolidarea interacțiunii cu CNAPA la nivelul UE, promovarea bunelor practici în ceea ce privește stabilirea, monitorizarea și evaluarea angajamentelor, colectarea unor indicatori mai fiabili, care să ofere o imagine obiectivă, actualizată și realistă a modelelor de consum de alcool și a efectelor nocive ale consumului de alcool, precum și sprijinirea acțiunilor specifice relevante la nivel local, respectând pe deplin normele fundamentale ale Tratatului UE;

19.

subliniază că noua strategie privind alcoolul a UE nu ar trebui să fixeze noi obiective, ci, mai degrabă, să sprijine obiectivele deja convenite în cadrul Planului european de acțiune 2012-2020 pentru reducerea utilizării nocive a alcoolului, elaborat de Organizația Mondială a Sănătății (OMS);

20.

constată că o nouă strategie a UE se poate dovedi valoroasă prin faptul că oferă statelor membre opțiuni de acțiune bazate pe dovezi, având în vedere că responsabilitatea utilizării celei mai potrivite abordări pentru reducerea efectelor nocive ale alcoolului revine autorităților naționale, regionale și locale; îndeamnă Comisia să continue să joace un rol important în promovarea cercetării de calitate și împărtășirii datelor;

21.

reiterează importanța ca statele membre, Comisia, Parlamentul și Consiliul să își arate angajamentul politic ferm pentru intensificarea eforturilor de prevenire a efectelor nocive ale consumului de alcool și să prezinte un răspuns politic adecvat, bazat pe dovezi, care să reflecte efectele nocive grave și diverse asupra sănătății și la nivel socioeconomic ale consumului de alcool, precum și legăturile sale cu alți factori de risc;

22.

reamintește importanța stabilirii unor obiective politice măsurabile și cu riguroase, precum și a unor mecanisme multianuale adecvate de monitorizare a progreselor pentru a asigura punerea în aplicare eficace a strategiei în statele membre; subliniază necesitatea de a monitoriza punerea în aplicare a legislației naționale privind alcoolul;

23.

solicită Comisiei și statelor membre să sprijine activ îmbunătățirea indicatorilor, colectarea de date fiabile, comparabile și analizate la timp cu privire la consumul de alcool și consecințele sale asupra sănătății și societății, să aloce resurse adecvate pentru a reduce povara cauzată de utilizarea abuzivă a alcoolului și costurile directe și indirecte pentru societate determinate de efectele nocive asociate consumului de alcool și să promoveze integrarea efectivă a datelor relevante în politicile naționale și ale UE privind alcoolul folosind o bază comună de dovezi;

24.

îndeamnă statele membre să își consolideze eforturile de protecție a tinerilor de efectele nocive ale alcoolului, în special prin aplicarea în mod strict a legislației naționale privind limita de vârstă și asigurarea unei publicități responsabile;

25.

îndeamnă Comisia și statele membre să investească în educație, pentru a sublinia efectele abuzului de alcool asupra sănătății și a societății, promovând, în același timp, moderația și responsabilitatea în privința consumului de băuturi alcoolice;

26.

subliniază că banii publici nu ar trebui utilizați pentru a promova consumul de alcool, cu excepția măsurilor de promovare reglementate prin Regulamentele (UE) nr. 1144/2014 și nr. 1308/2013;

27.

subliniază necesitatea ca statele membre să restricționeze vânzarea de băuturi alcoolice persoanelor care nu au vârsta legală pentru a cumpăra băuturi alcoolice, prin efectuarea unor acțiuni periodice de control, în special în vecinătatea școlilor; invită Comisia să abordeze cum se cuvine vânzarea transfrontalieră a alcoolului pe internet; invită Comisia și statele membre să organizeze campanii de sensibilizare cu privire la pericolul prezentat de consumul ocazional excesiv de alcool, în special în cazul minorilor și să facă mai multe eforturi pentru a reduce numărul accidentelor rutiere legate de condusul sub influența alcoolului;

28.

îndeamnă Comisia să monitorizeze îndeaproape punerea în aplicare a Directivei 2010/13/UE privind furnizarea de servicii mass-media audiovizuale și să analizeze posibilitatea revizuirii dispozițiilor sale referitoare la promovarea comercială a alcoolului adresată tinerilor și sponsorizarea alcoolului pentru a reduce expunerea tinerilor la promovarea comercială a băuturilor alcoolice;

29.

solicită statelor membre, Comisiei și tuturor părților implicate relevante să revizuiască și să consolideze campaniile de sensibilizare cu privire la pericolele consumului nociv de alcool în special de către femeile însărcinate și cu privire la impactul alcoolului asupra fătului;

30.

solicită Comisiei și statelor membre să aibă în vedere măsuri concrete pentru a restricționa consumul de alcool, în special în rândul minorilor și al persoanelor care suferă de afecțiuni grave, boli cronice sau dependențe grave legate de consumul de alcool;

31.

solicită Comisiei să mențină în strategia sa financiară sprijinul acordat proiectelor concrete, fundamentate științific, care vizează contracararea efectelor nocive asociate abuzului de alcool, precum și înțelegerea cauzelor subiacente ale abuzului de alcool în cadrul noului program în domeniul sănătății și al programului Orizont 2020; solicită Comisiei să se asigure că sprijinul său financiar se adresează doar proiectelor care dispun de o metodologie științifică solidă și sunt conduse de operatori obiectivi;

32.

solicită statelor membre, Comisiei și celorlalte părți interesate să diversifice campaniile de informare privind pericolul consumului de alcool asupra diverselor grupe de vârstă, a modului de a conduce și consecințele conducerii sub influența alcoolului pentru a adapta aceste campanii diverselor grupe de vârstă și a le pune în aplicare cu mai multă fermitate;

33.

solicită statelor membre să pună în aplicare măsuri de sensibilizare și educare adresate tinerilor în cadrul strategiilor de prevenire a abuzurilor și răspândire a bunelor practici;

34.

invită statele membre să se bazeze pe strategia OMS privind alcoolul și să îmbunătățească depistarea timpurie, în cadrul serviciilor de asistență medicală primară, a cazurilor de consum nociv de alcool, prin promovarea screeningului și asigurarea unor servicii de sprijin adecvate pentru tratarea tulburărilor cauzate de consumul de alcool și a afecțiunilor cronice aferente;

35.

subliniază că normele folosite de autoritățile competente din statele membre trebuie să contribuie la sensibilizarea publicului cu privire la consecințele abuzului de alcool, la asigurarea unor tratamente disponibile și accesibile pentru persoanele care suferă de tulburări legate de consumul excesiv de alcool, precum și să introducă programe de screening și să asigure intervenții rapide în caz de consum periculos și nociv de alcool; invită statele membre să coopereze cu scopul de a găsi soluții pentru a sprijini persoanele care suferă de afecțiuni, boli cronice sau dependențe grave legate de consumul de alcool, pentru a le ajuta să se îngrijească și să pună capăt dependenței;

36.

regretă faptul că în anumite state membre au fost reduse servicii esențiale în domeniul dependenței de alcool;

37.

invită statele membre și toate părțile interesate relevante să continue, să consolideze și/sau să dezvolte politici și acțiuni de promovare a unor stiluri de viață sănătoase, printre care o nutriție sănătoasă, sport și activități sănătoase de petrecere a timpului liber, recunoscând, în același timp, faptul că consumul moderat de băuturi alcoolice constituie o parte semnificativă a vieții culturale în multe state membre, iar acest lucru nu intră în mod necesar în conflict cu un stil de viață sănătos;

38.

solicită statelor membre să analizeze cu atenție oportunitatea introducerii de politici naționale menite să prevină comercializarea băuturilor alcoolice ieftine, cu condiția ca aceste măsuri să protejeze în mod eficient sănătatea și să respecte principiile subsidiarității și proporționalității și avizului care urmează să fie emis de Curtea de Justiție a Uniunii Europene cu privire la compatibilitatea cu legislația UE a politicii guvernului scoțian de stabilire a prețurilor minime;

39.

îndeamnă statele membre să își analizeze legislația și inițiativele existente privind informarea consumatorilor și cultura adecvată a consumului de alcool, pentru a educa și a sensibiliza persoanele cu privire la consecințele consumului nociv de alcool și a reduce efectele nocive asociate abuzului de alcool; în special, recomandă statelor membre să supravegheze campaniile de publicitate pentru alcool și impactul acestora asupra tinerilor și să ia măsurile potrivite pentru a limita expunerea tinerilor la acestea;

40.

solicită Comisiei să analizeze legislația europeană existentă în ceea ce privește nevoia de a îmbunătăți informarea consumatorilor cu privire la alcool, asigurându-se că aceștia sunt conștienți de conținutul de alcool și valoarea energetică, fără a impune bariere pe piața unică; subliniază importanța unor informații clare, concise și eficiente cu privire la efectele consumului de alcool și la riscurile asupra sănătății; invită Comisia să aibă în vedere adoptarea la nivel european a unei etichete care să conțină avertizări pentru consumatori cu privire la pericolele legate de băuturile cu conținut de alcool în timpul sarcinii și la volan;

41.

invită Comisia și statele membre să elaboreze strategii adecvate și să intensifice controalele pentru a contracara contrafacerea alcoolului, precum și pentru a combate vânzarea alcoolului în mod ilegal și pe piața neagră, care au consecințe deosebit de negative pentru păturile sociale cele mai defavorizate și pentru tineri și să protejeze indicațiile geografice în cadrul Uniunii și la nivel mondial prin acorduri comerciale internaționale;

42.

încredințează Președintelui sarcina de a transmite prezenta rezoluție Comisiei.