15.1.2016   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 13/14

Raportor:

doamna Renate HEINISCH

1.1.

Comitetul Economic și Social European (CESE) susține eforturile Comisiei Europene de a acorda, în cadrul Agendei digitale, o prioritate deosebită soluțiilor de e-sănătate.

1.2.

CESE constată că persoanele în căutare de informații de profil, pacienții și personalul medico-sanitar au scos în evidență în mod repetat nevoia unor informații cuprinzătoare, precise și actualizate cu privire la medicamente și la realizarea unei piețe digitale unice.

1.3.

CESE consideră că aceste informații, aprobate din partea autorităților, trebuie să fie accesibile fără obstacole sau discriminare, pentru a permite accesul și persoanelor cu deficiențe de auz sau de mobilitate la aceste informații. Ele trebuie să fie adaptabile la nevoile individuale ale cetățenilor, pacienților și specialiștilor din domeniul sanitar, pentru a oferi astfel nivelul necesar pentru o utilizare cât mai sigură și eficace a medicamentelor.

1.4.

În opinia CESE, distribuția electronică a informațiilor privind medicamentele aprobate de către agențiile de reglementare a medicamentelor va duce la îmbunătățiri în ceea ce privește accesul la informații. O bază de date electronică care conține instrucțiuni și informații tehnice (rezumatul caracteristicilor produsului, SmPC) aprobate de autoritățile din domeniul sănătății permite informarea precisă și la zi cu privire la medicamente.

1.5.

CESE propune ca persoanelor cu deficiențe de vedere să li se faciliteze accesul la informații optând pentru modul cel mai adecvat, folosind caractere tipografice mai mari sau fișiere audio. În mod similar pot fi puse la dispoziția persoanelor surde demonstrații privind utilizarea corectă a unor dispozitive (de exemplu, spray-uri pentru astm) cu ajutorul unor videoclipuri prezentate în limbaj cu semne. Reducerea în continuare a obstacolelor din calea comunicării poate fi urmărită și prin oferte formulate în „limbaj accesibil”. În felul acesta se garantează un acces adecvat grupului-țintă și pentru acele persoane cu dificultăți de învățare, furnizând informații adaptate lacunelor de cunoștințe existente.

1.6.

De asemenea, CESE observă că un rezumat al informațiilor, prezentat pe un portal de internet, reprezintă o sursă de informare accesibilă și de încredere la informații aprobate de autoritățile de resort, îndeplinind în același timp și criteriile de accesibilitate necesare. În acest mod, pacienții și specialiștii din domeniul medico-sanitar au posibilitatea de a compara toate informațiile accesibile din alte surse cu cele de referință, autorizate.

1.7.

Pentru a asigura deplina adecvare pentru utilizare, procesul de dezvoltare ar trebui să fie însoțit de utilizatori și dezvoltatori de site-uri web cu experiență în materie de accesibilitate. Ar trebui găsite soluții independent de format, care să permită utilizatorilor să aleagă ei înșiși dispozitivul de afișare al informațiilor (calculator, tabletă, smartphone etc.), în funcție de necesitățile și posibilitățile lor.

1.8.

CESE consideră că baza de date/portalul cu informații aprobate oficial ar trebui dezvoltat/ă în strânsă colaborare cu toate părțile interesate relevante, și anume industria farmaceutică și organizațiile pacienților, reprezentanți ai persoanelor cu handicap și profesioniștii din domeniul sănătății, fiind administrate de către aceștia și finanțate de către industria farmaceutică, în acord cu necesitățile fiecărei părți interesate în parte.

1.9.

CESE consideră că este important să se găsească soluții orientate către utilizator pentru a se asigura că persoanele cu un nivel scăzut de educație și cele care nu utilizează internetul în mod curent, să aibă la rândul lor acces la informații.

1.10.

Deși accesul electronic la informații este considerat a fi important, trebuie subliniat faptul că medicii (în special medicii generaliști) și alți profesioniști din domeniul sănătății, cum ar fi farmaciștii și asistenții medicali reprezintă un prim punct de contact pentru pacienți, oferindu-le acestora recomandări cu privire la boli și opțiuni de tratamente.

1.11.

CESE solicită Comisiei Europene să susțină propunerea de proiect privind IMI 2 de produse electronice de informații. Statele membre sunt invitate să își unească eforturile pentru coordonarea bazelor de date existente.

2.1.

În 2012, Comisia Europeană a publicat un plan de acțiune care prevede eliminarea obstacolelor în calea utilizării depline de soluții digitale în sistemele de asistență medicală din Europa; acest plan este în prezent pus în aplicare sub titlul „Planul de acțiune privind e-sănătatea 2012-2020 – Asistență medicală inovatoare pentru secolul 21” (1).

2.2.

Scopul, afirmă Comisia, este de a îmbunătăți asistența medicală în beneficiul pacienților, de a le oferi mai mult control asupra tratamentului și de a reduce costurile. În timp ce pacienții și personalul medical utilizează cu mare entuziasm aplicațiile de telemedicină, iar milioane de europeni au descărcat aplicații pentru telefoanele inteligente pentru a-și monitoriza sănătatea și bunăstarea, e-sănătatea nu a îndeplinit încă marele potențial de a crește calitatea asistenței medicale și de a face economii prin sporirea eficienței sistemelor. În acest context, CESE dorește să sublinieze necesitatea de a se ține seama de aspectele legate de protecția datelor.

2.3.

e-Sănătatea, inclusiv serviciile de telemedicină și sănătate mobilă (m-sănătate) este definită de OMS: e-sănătatea reprezintă transferul de resurse în materie de sănătate și de asistență medicală prin mijloace electronice. Aceasta acoperă trei domenii principale:

2.4.

Comisia Europeană a elaborat o Carte verde privind sănătatea mobilă („m-sănătatea  (2)”). Sănătatea mobilă („m-sănătatea”) este un segment de e-sănătate care se referă la practici medicale și publice care fac uz de dispozitive mobile. Ea include în special utilizarea dispozitivelor de comunicații mobile în scopuri de informare și prestare de servicii în domeniul sănătății și bunăstării, precum și aplicațiile mobile în domeniul sănătății.

2.5.

Un număr tot mai mare de persoane de toate vârstele apelează la informații și aplicații electronice dedicate sănătății.

2.6.

Cu toate acestea, calitatea acestor surse de informații variază foarte mult; motoarele de căutare, de obicei, nu fac distincție între surse fiabile, autorizate în mod oficial, și cele mai puțin fiabile.

2.7.

Pentru profesioniștii din domeniul sănătății există o serie de sisteme de informații. Aceștia, în special medicii generaliști și farmaciștii, joacă un rol esențial în sistemele de sănătate; disponibilitatea unor informații de înaltă calitate este esențială dacă dorim să dispunem de profesioniști bine informați, care pot răspunde nevoilor de asistență medicală ale populației UE.

2.8.

CESE este de părere că toți pacienții au nevoie în egală măsură de un acces facil la informații fiabile, astfel încât să poată gestiona mai bine îngrijirea propriei lor sănătăți și să poată beneficia de avantajele sistemului de sănătate – fapt care se reflectă apoi într-o respectare mai bună a tratamentului prescris. Detaliile privind nevoile în materie de formare și incluziunea tuturor grupurilor (inclusiv a persoanelor în vârstă și a celor cu handicap) au fost descrise în avizele anterioare ale CESE (3).

2.9.

Creșterea volumului de lucru al personalului medical și diferitele oportunități de participare a pacienților, respectiv a cetățenilor în cadrul organizațiilor din domeniul sănătății, cum ar fi autoritățile naționale care acordă licențele, comisiile Agenției Europene pentru Medicamente (EMA) și comisiile de etică, presupun un nivel de cunoștințe amplu pe scară largă.

2.10.

Academia pacienților europeni pentru inovație terapeutică (EUPATI) oferă pacienților posibilitatea de a învăța despre probleme legate de sănătate. Acest grup este finanțat prin intermediul unui parteneriat public-privat între Comisia Europeană și Federația Europeană a Industriilor și Asociațiilor Farmaceutice (EFPIA) cunoscut sub numele de Inițiativa privind medicamentele inovatoare (IMI – Innovative Medicines Initiative).

2.11.

EUPATI este un consorțiu alcătuit din 29 de organizații, prezidat de EPF – Forumul european al pacienților. Este vorba de o structură paneuropeană unică, formată din asociații de pacienți și organizații academice și non-profit, în calitate de experți în domenii de interes pentru pacienți, cu un înalt nivel de angajament social, și din întreprinderile care sunt membre EFPIA. EUPATI se ocupă de informarea pacienților, în calitatea lor de nespecialiști din sistemul de sănătate, a grupurilor de pacienți mai greu accesibili, sensibilizând publicul larg cu privire la elaborarea de noi posibilități terapeutice. Cu ajutorul EUPATI ar putea fi organizate și cursuri pentru o mai bună înțelegere a informațiilor privind medicamentele sau programe educaționale corespunzătoare.

2.12.

Unele statele membre UE dispun deja de informații despre medicamente disponibile în format electronic. Cea mai avansată bază de date, FASS (4), este administrată de asociația suedeză a industriei farmaceutice (LIF), dar exemple pot fi găsite și în alte state, cum ar fi Germania, Regatul Unit, Finlanda și Danemarca. De regulă, aceste baze de date nu sunt accesibile persoanelor cu deficiențe de vedere sau nu cuprind întreaga gamă de medicamente.

2.13.

În plus, unele dintre aceste baze de date nu sunt actualizate în mod regulat.

2.14.

Pe de altă parte, autoritățile de acordare a licențelor au permis includerea în prospect a unor coduri QR care să conțină un link către prospectul medicamentului pe pagina de internet a producătorului. Și în acest caz, accesibilitatea nu este de multe ori garantată.

2.15.

Aceste inițiative arată că o abordare armonizată este încă necesară pentru a asigura accesul la informații prin intermediul acestor noi tehnologii pentru toate grupurile sociale.

3.1.1.

CESE consideră că industria farmaceutică este responsabilă pentru punerea la dispoziție a unor informații exacte și actualizate despre produsele sale. Orice soluție tehnologică ar trebui elaborată în strânsă colaborare cu industria, pentru a utiliza soluțiile tehnice existente și a asigura supravegherea de către autoritățile de autorizare a medicamentelor.

3.1.2.

CESE subliniază că modul în care sunt prezentate informațiile aprobate de autorități și posibilitățile de acces la acestea ar trebui convenite de comun acord cu părțile interesate relevante (autoritățile responsabile cu acordarea licențelor, asociațiile de pacienți, cadre medicale).

3.1.3.

Un consorțiu responsabil pentru coordonarea elaborării bazei de date/a portalului ar putea fi conceput și finanțat prin inițiativa IMI.

3.1.4.

La crearea unui portal conform propunerii se va ține seama de bazele de date existente (cum ar fi cea a Agenției Europene pentru Medicamente – EMA).

—

Există modele din bazele de date naționale. A fost elaborată, ca model de accesibilitate și ușurință a utilizării, un prototip suplimentar, care include, de asemenea, opțiuni pentru date audio și video. Ar trebui elaborată o soluție tehnică liber accesibilă, care să facă uz în cel mai eficient mod cu putință de sursele existente.

—

Această soluție ar trebui să țină seama și de faptul că cetățenii/pacienții nu doresc să instaleze prea multe aplicații de scanare pe smartphone-urile lor. Baza de date/portalul ar trebui deci să fie accesibil prin tehnologii de scanare convenționale.

—

Trebuie căutate soluții cu format deschis, pentru a îmbunătăți astfel nivelul de acceptare. Trebuie să existe posibilitatea de a solicita și de a accesa informații utilizând orice tip de dispozitiv (calculator, tabletă, smartphone etc.).

—

Soluțiile tehnice ar trebui comparate, cu includerea anumitor laturi ale sistemului de sănătate (de exemplu inițiative la nivelul unui stat membru pentru a comunica cu cetățenii prin intermediul televizorului sau bancomatelor, inițiative propuse de Comisia Europeană (5)).

—

În Italia, farmaciile sunt obligate prin lege să ofere pacienților și să imprime prospecte actualizate, puse la dispoziție de industria farmaceutică prin intermediul unei baze de date. Imprimarea în farmacii de către farmaciști sau de către pacienți (la terminale similare bancomatelor) sunt alte opțiuni complementare care se adresează persoanelor care nu utilizează internetul.

—

Cercetarea trebuie să includă chestiuni structurale cu privire la verificarea necesară a soluțiilor tehnice, în vederea creșterii gradului de acceptare.

—

Cum are loc verificarea conținuturilor de către autoritățile care acordă licențe?

—

Conținutul trebuie să fie prezentat într-un mod care să permită adaptarea la nevoile individuale ale pacienților/cetățenilor și să cuprindă toate informațiile cerute de documentele relevante de autorizare sau impuse prin lege.

—

Pentru a oferi posibilitatea unor răspunsuri rapide pentru toți cei implicați, ar trebui să se prevadă posibilitatea ca utilizatorii să evalueze informațiile (mai ales în ceea ce privește inteligibilitatea acestora). S-ar putea face uz și de componente oferite de mijloacele de comunicare sociale pentru prezentarea, difuzarea și schimbul de experiență referitor la informații.

—

Cum poate fi încurajată învățarea activă, astfel încât sursele de informații existente să fie folosite pentru a disemina informații pe teme de sănătate, inclusiv pe cale digitală?

—

Capacitatea de a învăța procesul de învățare (învățarea pe tot parcursul vieții) reprezintă una dintre cele opt competențe-cheie cuprinse în Recomandarea Parlamentului European și a Consiliului din 18 decembrie 2006 (6), care invită statele membre să pună în aplicare măsuri la nivel național. „Agenda europeană pentru învățarea în rândul adulților” propune măsuri pe care statele membre le pot lua pentru a încuraja activ învățarea în rândul adulților. „Alfabetizarea digitală în domeniul sănătății” ar putea deveni un criteriu de evaluare a învățării în rândul adulților, în conformitate cu PIAAC.

—

Ce rol pot juca diferitele instituții de învățământ (universități, universități populare etc.) și serviciile de îngrijire a sănătății în consolidarea diferitelor calificări implicate – de exemplu, prin folosirea tehnologiilor noi, prin participare voluntară și difuzarea cunoștințelor sociale și de specialitate?

—

Profesioniștii din domeniul sănătății ar trebui să beneficieze de oferte de formare relevante, ca parte din formarea lor științifică. Centrele de învățământ pentru adulți ar putea oferi cursuri atractive, adaptate la utilizatorii lor. Pentru a atinge grupul-țintă, ele ar putea coopera cu profesioniștii din domeniul sănătății (în special cu medicii), cu farmaciile de la fața locului sau cu alte organizații locale de sănătate și infrastructură socială. Acest lucru este deosebit de important în zonele rurale, unde oamenii sunt mai izolați. Un aport deosebit pentru schimbul de cunoștințe și competențe tehnice l-ar putea furniza învățarea între generații.