6.3.2014   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 67/137

1.1

După cum a mai amintit în câteva avize, CESE este convins că accesul generalizat la bandă largă este un factor-cheie al dezvoltării economiei europene și că pe viitor va fi un element esențial al înființării de noi locuri de muncă.

1.2

În plus, în opinia CESE, construcția unei piețe unice digitale, care se numără printre obiectivele prioritare ale UE, necesită interconectarea și interoperabilitatea rețelelor naționale. Ea reprezintă în același timp un element esențial pentru scoaterea din izolare a numeroase teritorii sinistrate din punct de vedere economic și cultural.

1.3

Și totuși, la 8 februarie 2013, prin intermediul noului cadru financiar multianual, Consiliul a redus bugetul pentru „MCE digital” la 1 miliard EUR. Propunerea modificată ține cont de pozițiile cele mai recente adoptate în cadrul Consiliului și al comisiei de resort din cadrul Parlamentului European.

1.4

Ca atare, CESE regretă că propunerea revizuită a Comisiei prevede reducerea drastică a bugetului prevăzut inițial (9,2 miliarde EUR) la 1 miliard EUR, precum și faptul că Comisia este nevoită să modifice radical proiectele de interes comun privind dezvoltarea rețelelor în bandă largă și a infrastructurilor de servicii digitale. În opinia CESE, înghețarea inevitabilă a numeroase proiecte ca urmare a acestei decizii riscă să ducă la pierderea terenului câștigat de UE sub aspect tehnologic în numeroase sectoare strategice.

1.5

CESE subliniază sarcina extrem de dificilă care revine Comisiei în ceea ce privește repartizarea eficientă și echitabilă a fondurilor prevăzute de regulament, în condițiile reducerii drastice a pachetului financiar inițial.

1.6

CESE salută totuși faptul că este reconfirmat principiul neutralității tehnologice, fundamental pentru un internet deschis cu adevărat. CESE amintește că resursele trebuie utilizate în favoarea soluțiilor constând în rețele deschise și accesibile, pe baze nediscriminatorii, la un preț rezonabil pentru cetățeni și întreprinderi.

1.7

CESE își reiterează dorința referitoare la elaborarea unor cartograme europene, naționale și regionale, care să permită identificarea zonelor neacoperite și să faciliteze lansarea unor noi inițiative publice sau private. Comisia recunoaște că niciun stat membru sau investitor nu este pregătit să finanțeze servicii transfrontaliere.

1.8

În plus, deschiderea spre cooperarea cu țări terțe și cu organizații internaționale este importantă pentru consolidarea interoperabilității rețelelor de telecomunicații respective.

1.9

În opinia CESE, creșterea numărului de operatori alternativi a încurajat inovarea și a dus la scăderea prețurilor pentru consumatori, dar a determinat și reducerea semnificativă a marjelor de profit ale operatorilor istorici publici sau privați, limitând drastic sau chiar anihilând capacitatea de a investi a unora dintre ei. CESE consideră că este necesară o nouă politică europeană în materie de reglementare a rețelelor – care să instituie un cerc „virtuos” al concurenței – și că aceasta trebuie să conducă la o implicare plenară și concertată a marilor operatori europeni, astfel încât, odată cu ieșirea din criză, să se recupereze întârzierea înregistrată în dezvoltarea benzii largi rapide și ultrarapide și să se elimine zonele lipsite de acoperire.

1.10

CESE regretă că, într-un domeniu atât de important, Consiliul, Parlamentul și Comisia nu adoptă o poziție comună. Ținând cont de dimensiunile noului pachet financiar, CESE este de părere că accesul la internet al tuturor cetățenilor, dezvoltarea benzii largi și platformele de servicii paneuropene sunt în continuare prioritare.

1.11

CESE se declară consternat de faptul că, potrivit reprezentantului Comisiei, aceasta a eliminat din textul revizuit (articolul 8), la cererea Consiliul, referirea la Comitetul Economic și Social European și la Comitetul Regiunilor. Comitetul își exprimă dorința ca raportul respectiv să îi fie neapărat transmis.

1.12

În sfârșit, CESE reafirmă că, de acum înainte, este absolut indispensabil să fie inclusă în serviciul universal și conexiunea la internet.

2.1

Agenda digitală vizează, printre altele, implementarea de servicii publice transfrontaliere online, în vederea facilitării mobilității întreprinderilor și a cetățenilor. Pentru construcția pieței unice este așadar necesară interoperabilitatea acestor servicii digitale emergente.

2.2

UE are de îndeplinit obiective ambițioase în ceea ce privește implementarea și adoptarea internetului în bandă largă din prezent până în 2020. La 29 iunie 2012, comunicarea „Un buget pentru Europa 2020” privind viitorul cadru financiar multianual (CFM) (2014-2020) propunea, printre altele, instituirea unui mecanism pentru interconectarea rețelelor în Europa (MCE) și alocarea a 9,2 miliarde EUR pentru rețelele și serviciile digitale.

2.3

Însă Consiliul, la 8 februarie 2013, prin intermediul noului cadru financiar multianual, a redus bugetul pentru MCE digital la 1 miliard EUR. Pe această nouă bază, propunerea modificată ține seama, în măsura posibilului, de pozițiile cele mai recente adoptate în cadrul Consiliului și al comisiei de resort din cadrul Parlamentului European. Ea urmărește redirecționarea intervenției MCE către un număr mai mic de infrastructuri de servicii digitale, pe baza unui set de criterii stricte de stabilire a priorităților și a unei contribuții limitate la banda largă prin intermediul instrumentelor financiare, în vederea mobilizării investițiilor private și a investițiilor din surse publice altele decât MCE.

2.4

În pofida contribuției financiare restrânse la banda largă pe care o prevede, propunerea stabilește un cadru care permite contribuții mai consistente din partea întreprinderilor și actorilor instituționali, precum Banca Europeană de Investiții.

2.5

Obiectivul esențial al regulamentului este fluidizarea transmisiilor digitale și eliminarea blocajelor. Orientările sunt însoțite de lista proiectelor de interes comun pentru implementarea infrastructurilor de servicii digitale și a rețelelor în bandă largă. Aceste proiecte vor contribui la o competitivitate sporită a economiei europene și, mai ales, a întreprinderilor mici și mijlocii (IMM), la promovarea interconectării și interoperabilității rețelelor naționale, regionale și locale, precum și a accesului la aceste rețele și la încurajarea dezvoltării unei piețe digitale unice.

2.6

În situația dificilă în care se află piața, interesul economic de a investi în rețelele în bandă largă și în prestarea de servicii de interes general esențiale este limitat, chiar dacă piața unică digitală are un potențial de creștere considerabil.

2.7

În ceea ce privește infrastructurile de servicii digitale sunt prevăzute granturi directe pentru rezolvarea problemelor de blocaj legate de implementarea serviciilor în cadrul structurilor interoperabile. În cele mai multe cazuri, aceste platforme sunt finanțate integral la nivelul UE întrucât nu există proprietari de drept ai infrastructurilor europene de servicii interoperabile.

2.8

Este deci evident că niciun stat membru sau investitor nu este pregătit să finanțeze servicii transfrontaliere. Prin urmare, valoarea adăugată la nivelul UE este ridicată.

2.9

În funcție de fondurile disponibile și de prioritățile stabilite vor fi totuși implementate anual infrastructuri de servicii digitale. Ținând cont de contextul bugetar european, ajutoarele publice vor proveni din alte surse decât MCE, în special din surse naționale și din fonduri structurale și de investiții europene (fonduri ESI). MCE nu va putea finanța de unul singur decât un număr limitat de proiecte în bandă largă, dar va facilita alocarea eficientă a resurselor din fondurile ESI în special prin utilizarea fondurilor destinate programelor operaționale. Însă aceste contribuții nu vor putea fi utilizate decât în statul membru respectiv. În ceea ce privește banda largă, prezenta propunere se limitează la a prevedea mecanismele prin care pot fi alocate în special resurse din fonduri structurale.

2.10

S-a ținut în continuare cont de principiul neutralității tehnologice.

3.1

Au fost eliminate proiectele „Conexiuni transeuropene la rețele magistrale de mare viteză pentru administrațiile publice”, ca și „Soluții în domeniul tehnologiei informației și comunicațiilor pentru rețele energetice inteligente și pentru furnizarea de servicii energetice inteligente”.

3.2

S-a renunțat la elaborarea unor noi infrastructuri de servicii digitale care să faciliteze mutarea dintr-o țară europeană în alta, „Platforma europeană pentru interconectarea serviciilor de securitate socială și a serviciilor de ocupare a forței de muncă” și „Platformele de cooperare administrativă online”.

3.3

Comisia pentru industrie, cercetare și energie din cadrul Parlamentului European a adăugat alte infrastructuri de servicii digitale, privind „Implementarea de infrastructuri de transport public care să permită utilizarea unor servicii de proximitate mobile sigure și interoperabile”, „Platforma de soluționare online a litigiilor”, „Platforma europeană pentru accesul la resurse educaționale” și „Servicii interoperabile transfrontaliere pentru facturarea electronică”.

3.4

Parlamentul European a introdus totuși un obiectiv foarte ambițios privind vitezele de transmisie („1 Gbps dacă este posibil și chiar peste această valoare”).

3.5

Obiectivul Agendei digitale pentru Europa, care constă în implementarea unei infrastructuri digitale în bandă largă și de mare viteză recurgând atât la tehnologii fixe, cât și la tehnologii fără fir, reclamă adoptarea unor măsuri de eliminare a „blocajelor digitale”. Ținând cont de reducerea drastică a bugetului prevăzut inițial (9,2 miliarde EUR) la 1 miliard EUR, Comisia a fost nevoită să modifice radical proiectele de interes comun privind dezvoltarea rețelelor în bandă largă și a infrastructurilor de servicii digitale.

3.6

După cum a mai amintit în câteva avize, CESE este convins că accesul generalizat la bandă largă este un factor-cheie al dezvoltării economiilor moderne, fiind totodată și un element esențial al înființării de noi locuri de muncă, al unei coeziuni sporite, al bunăstării și incluziunii digitale a unor persoane sau întregi teritorii care sunt defavorizate din punct de vedere economic și cultural.

3.7

Stabilirea unor obiective și priorități ale proiectelor de interes comun elaborate în acest scop răspunde unei cerințe fundamentale: utilizarea optimă a resurselor financiare și atingerea unor ținte precise, pentru a se evita dispersarea fondurilor alocate.

3.8

CESE salută faptul că se reafirmă principiul neutralității tehnologice, fundamental pentru un internet deschis cu adevărat.

3.9

CESE amintește că resursele trebuie utilizate în favoarea soluțiilor constând în rețele deschise și accesibile, pe baze nediscriminatorii, la un preț rezonabil pentru cetățeni și întreprinderi. CESE subliniază totuși sarcina extrem de dificilă ce revine Comisiei de a repartiza în mod echitabil fondurile prevăzute de regulament, în condițiile reducerii drastice bugetului.

3.10

În prezent, este evident că niciun stat membru sau investitor nu este pregătit să finanțeze servicii transfrontaliere. Prin urmare, valoarea adăugată la nivelul UE este ridicată. CESE își reiterează dorința referitoare la elaborarea unor cartograme europene, naționale și regionale, care să permită identificarea zonelor neacoperite și să faciliteze lansarea unor noi inițiative publice sau private. În plus, deschiderea către cooperarea cu țării terțe și cu organizații internaționale este importantă pentru consolidarea interoperabilității rețelelor de telecomunicații respective.

3.11

În opinia CESE, creșterea numărului de operatori alternativi a încurajat inovarea și a dus la scăderea prețurilor pentru consumatori, dar a determinat și reducerea semnificativă a marjelor operatorilor istorici, limitând drastic capacitatea lor de a investi. Trebuie reflectat așadar la o nouă politică europeană în materie de reglementare a rețelelor care să conducă la o implicare plenară și concertată a tuturor actorilor europeni din acest sector, astfel încât să se recupereze, odată cu ieșirea din criză, întârzierea înregistrată în dezvoltarea benzii largi rapide și ultrarapide.

4.1

CESE regretă că, într-un domeniu atât de important, Consiliul, Parlamentul și Comisia se situează pe poziții care diferă radical.

4.2

Miza era semnificativă în condițiile unui pachet financiar privind telecomunicațiile de 9 miliarde EUR pentru banda largă și platformele de servicii. Ținând cont de dimensiunile noului pachet financiar, este cazul ca acesta să fie utilizat pentru finanțarea unor proiecte ce constituie „pietrele de temelie” ale viitoarelor proiecte, în prezent amânate din rațiuni de buget.

4.3

Construcția pieței unice digitale necesită interconectarea și interoperabilitatea rețelelor naționale. În contextul nou al unui buget de recesiune, Comisia trebuie să facă dovada unei rigori maxime în ceea ce privește criteriile de selecție a proiectelor în vederea finanțării, trecând în mod progresiv la monitorizarea și evaluarea acestora.

4.4

CESE amintește că aceste proiecte pot ajuta IMM-urile să aibă acces la economia digitală și, în final, să creeze locuri de muncă stabile. CESE solicită publicarea unui raport periodic privind utilizarea acestor fonduri.

4.5

În sfârșit, CESE reafirmă că, de acum, este absolut indispensabil să fie inclusă în serviciul universal și conexiunea la internet.

4.6

Ținând seama de relațiile interinstituționale, uimirea CESE s-a transformat în consternare când a constatat că Comisia a eliminat din textul revizuit (articolul 8) referirea la CESE și la CoR. Cu ocazia dezbaterilor purtate în cadrul Comitetului, reprezentantul Comisiei a explicat că este vorba despre o solicitare a Consiliului.

Probabil că utilizarea termenului „transmis” a ridicat probleme. În orice caz, Comitetul insistă asupra faptului că dorința sa este ca raportul respectiv să îi fie neapărat transmis.