6.3.2014   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 67/125

1.1

CESE salută cu entuziasm Consiliul European pe teme de apărare care va avea loc în luna decembrie, pe baza Comunicării Comisiei Europene (1) și a raportului Înaltului Reprezentant/șefului Agenției Europene de Apărare (2). Aceste inițiative reprezintă un răspuns foarte urgent și oportun la provocările interne și externe, în vederea promovării previzibilității și credibilității pe termen lung a sectorului apărării în Europa.

1.2

Dincolo de tabuurile tradiționale, comunicarea și punctul de vedere (provizoriu) al Înaltului Reprezentant au abordat situația actuală și măsurile care trebuie luate dintr-o perspectivă corectă.

1.3

Raportul Înaltului Reprezentant, în special, susține cu fermitate că este indispensabil să se definească o strategie globală în ce privește politica europeană de securitate și apărare comună, pentru a răspunde cerințelor în materie de apărare și securitate în Europa. CESE este de acord cu faptul că o politică de securitate și apărare comună va pune la dispoziție cadrul cel mai adecvat pentru o cooperare eficientă în domeniul capacității militare, dar subliniază că această cooperare va reprezenta totodată o condiție pentru o politică de securitate și apărare comună credibilă.

1.4

Pentru a garanta succesul acestei inițiative, vor trebui create condiții politice favorabile. Întrucât drumul către realizarea de modificări substanțiale în ce privește structurile (industriale) de apărare din Europa va fi lung și anevoios și va implica politici interdependente, CESE consideră că condiția principală pentru a obține progresele atât de necesare o reprezintă un angajament coerent din partea liderilor guvernelor UE.

1.5

CESE îndeamnă Consiliul să adopte o serie de măsuri și acțiuni concrete pentru a spori competitivitatea și a consolida cooperarea în sectorul apărării în Europa, măsuri și acțiuni care să constituie un semnal clar pentru viitor.

1.6

CESE sprijină obiectivul de a susține un sector independent al apărării în Europa, proporțional cu importanța economică a Europei și cu alte interese la nivel mondial. Obiectivul pe termen lung ar trebui să constea în protecția autonomă a cetățenilor europeni, asigurându-se dotarea în permanență a sectorului militar cu echipamente moderne, garantându-se valorile europene (drepturile omului, democrația) (3).

1.7

Noua etapă de tranziție afectează și sectorul apărării și al securității în Europa. Au loc schimbări geopolitice într-o perioadă de stagnare severă a economiei și de șomaj persistent în multe părți ale Europei. În paralel, pe scena mondială apar noi actori. Evoluțiile la nivel mondial depășesc evoluțiile din Europa. Decalajul devine tot mai mare. Europa trebuie să se adapteze mai repede, pentru a ține pasul cu alte țări.

1.8

Mai mult, necesitatea ca industria să fie competitivă, împreună cu reducerea resurselor financiare, impun eficiență. Abordările europene, menite să înlocuiască suprapunerile contraproductive și politicile necoordonate și să elimine lacunele, trebuie să promoveze rentabilitatea, având ca rezultat evitarea risipei de bani și sporirea productivității, spre beneficiul contribuabililor.

1.9

CESE salută analiza precisă și acută realizată de Comisia Europeană în Comunicarea sa cu privire la poziția relativă a Europei. O analiză similară a determinat CESE, anul trecut, să pledeze în favoarea unei schimbări radicale de mentalitate în Europa în ce privește chestiunile legate de politica comună de apărare (4).

1.10

CESE este de acord, în special, cu capitolul 9 al Comunicării Comisiei privind elementele esențiale pentru agenda Consiliului, și anume: o abordare strategică europeană, o politică de securitate și apărare comună (5) și o strategie industrială de apărare europeană.

1.11

Europa are nevoie acută de un „limbaj comun în domeniul apărării”. Acest lucru necesită, într-adevăr, trecerea de la definirea la nivel național a nevoilor strategice la identificarea acestora în comun, la nivel european, astfel încât interesele naționale să fie satisfăcute prin urmărirea obiectivelor strategice ale UE.

1.12

Este, de asemenea, necesară o implicare politică și cetățenească pentru a informa în mod adecvat publicul cu privire la importanța intereselor europene strategice globale și industriale, cu scopul de a promova sprijinul activ al cetățenilor și contribuabililor. CESE este de acord cu Comisia în ce privește faptul că o industrie a apărării înfloritoare, bazată în Europa, va aduce totodată o contribuție vitală la industria producătoare din Europa în ansamblul său (6).

1.13

La realizarea acestui obiectiv trebuie implicate un număr cât mai mare de state membre. Dacă nu se poate obține participarea tuturor statelor membre, procesul trebuie lansat cu acelea dintre ele care sunt dispuse să se implice.

1.14

CESE subliniază rolul Comisiei și al Agenției Europene de Apărare (AEA), care vor trebui să colaboreze strâns la punerea în aplicare a Comunicării. CESE sprijină pe deplin acțiunile avute în vedere de Comisie. La capitolul 6 al prezentului aviz, CESE formulează observații și recomandări suplimentare privind propunerile Comisiei.

1.15

Comunicarea Comisiei Europene nu aduce în discuție o politică industrială pro-activă. CESE, în schimb, subliniază poziția excepțională pe care o ocupă sectorul apărării în piețele cu caracter pur instituțional din întreaga lume. Este indispensabilă punerea în aplicare de către statele membre și/sau Comisie a unei politici industriale pro-active în anumite domenii, pentru a obține o producție modernă și eficientă. Competențele partajate la nivel european și național, precum și interacțiunile și sinergiile eficiente între proiectele și tehnologia din domeniul civil și militar se vor dovedi a fi foarte benefice și eficiente.

1.16

Trebuie identificate noi proiecte încă din faza de concepție într-un cadru european multilateral, valorificând avantajele AEA. Pot trece decenii până când astfel de proiecte devin pe deplin operaționale. Prin urmare, cu cât mai devreme sunt lansate acestea, cu atât mai bine.

1.17

Activitățile de cercetare și dezvoltare publice și private sunt de o importanță majoră. În acest domeniu, investițiile în materie de apărare înregistrează nivelul cel mai scăzut din 2006 (7). Trebuie găsite, în termeni globali, modalități de îmbunătățire a condițiilor în ce privește investițiile și utilizarea acestora pentru proiecte concrete.

1.18

Principalelor țări producătoare le revine responsabilitatea cea mai mare, în calitate de vectori ai acestui proces. Trebuie garantată o relație armonioasă între aceste țări și celelalte state membre. IMM-urile și structurile de cercetare din toate țările trebuie să fie strâns interconectate, astfel încât un număr cât mai mare de state membre să se implice în realizarea unei strategii europene.

1.19

Având în vedere starea de îngrijorare a celor care lucrează în acest sector, în contextul reorganizărilor care au loc într-un cadru nestructurat, sunt necesare, mai mult ca niciodată, politici previzibile. Este necesară coordonarea în ce privește anticiparea schimbărilor, pentru a asigura contracte de muncă și perspective de muncă decente. Trebuie stabilite dialoguri sociale.

1.20

Prezentul aviz se concentrează în special asupra principiilor politice, preconizând progrese urgente într-un domeniu strategic care nu suportă întârziere. Primii pași făcuți în luna decembrie ar trebui să deschidă calea spre acțiuni ulterioare încununate de succes. Consiliul European, guvernele, Comisia, AEA, parlamentele și industria (inclusiv reprezentanții angajaților) ar trebui cu toții implicați în elaborarea de orientări strategice și de proiecte concrete.

2.1

Comisia subliniază, pe bună dreptate, că „echilibrul mondial al puterilor se modifică odată cu emergența unor noi centre de gravitație și cu reorientarea interesului strategic al SUA către Asia”. Brazilia, Rusia, India și China își intensifică cheltuielile în domeniul militar. China și Rusia, în special, își măresc considerabil bugetele în perspectiva anului 2015.

2.2

Presiunea Statelor Unite ale Americii asupra Europei pentru ca aceasta să participe pe deplin la cheltuielile militare globale ale lumii occidentale este tot mai mare. Din motive bugetare, SUA își raționalizează sectorul apărării, iar acest lucru afectează și acordurile cu europenii.

2.3

Decalajul dintre SUA și Europa este enorm. În 2010, bugetul european total alocat apărării (cu excepția Danemarcei) era de 196 de miliarde de euro, în comparație cu cele 520 de miliarde de euro alocate din bugetul american (8). Și mai important, bugetul european global în materie de cercetare și dezvoltare reprezintă a șaptea parte din bugetul american, având un impact asupra dotării cu echipament și asupra desfășurării militarilor.

2.4

În același timp, amenințările sunt multiple. Tensiunile politice și militare nu scad; apar, totodată, noi tensiuni, unele din acestea la porțile Europei. Pentru a putea fi la același nivel cu puterile tradiționale, noii actori mondiali ambițioși doresc să se asigure că sectorul lor național al apărării este pe măsura intereselor lor economice și de altă natură.

3.1

Europenii se confruntă cu două categorii de probleme, corelate între ele:

Cu toate acestea, dezbaterea europeană cu privire la aceste două domenii interconectate se află încă într-o fază incipientă.

3.2

Toate documentele emise de guverne (9) reflectă un declin puternic al cheltuielilor în materie de apărare (10). Accentul se pune în principal pe modificări la nivel național: obiectivul este de a obține un grad cât mai mare de rentabilitate, menținând rezultate suficiente în termeni de capacități. Statele membre sunt încă departe de o gândire care privește, în mod natural, capacitățile naționale de apărare dintr-o perspectivă europeană.

3.3

Anul trecut, CESE a ajuns la concluzia că „politica de apărare este modelată de interesele strategice ale țărilor, care în Europa sunt definite în principal în termeni naționali. Abordările care sunt depășite conduc în mod evident la o fragmentare, la lacune, la o supracapacitate și o lipsă de interoperabilitate tot mai mari ale capacităților europene de apărare” (11).

3.4

Șaizeci de ani de integrare europeană și piața unică au dat naștere la structuri economice și ale întreprinderilor caracterizate prin rezistență, care generează un model puternic de activități economice cu caracter european. Cu toate acestea, în ce privește sectorul militar și al apărării, și cu atât mai mult în ce privește organizarea acestui sector, Europa se află încă la începuturi.

3.5

Apărarea ca funcție a politicii externe care este încă, prin excelență, expresia suveranității naționale, este concepută, dezvoltată și gestionată în conformitate cu orientările naționale. Orice cooperare multinațională, fie cu parteneri europeni, fie cu parteneri de dincolo de granițele Europei, este privită din această perspectivă.

3.6

Până în prezent, în mare parte, inițiativele menite să ducă la depășirea obstacolelor intrinseci au eșuat. Se preconiza că pactul sau acordul militar anglo-francez de la Saint-Malo, din 1998, privind cooperarea în materie de apărare va aduce cu sine evoluții importante în materie de cooperare militară. Au trecut 15 ani de la acest pact, și, în pofida negocierilor ulterioare, rezultatele continuă să fie modeste.

3.7

În 1998, o inițiativă întreprinsă de șase țări a generat, în 2000, o scrisoare de intenție formulată de cele șase țări cu producția militară cea mai importantă – Franța, Germania, Regatul Unit, Italia, Spania și Suedia, așa-numitele „țări ale scrisorii de intenție” – care a dus la Tratatul privind restructurarea și funcționarea industriei apărării. Acest tratat privind planificarea și cooperarea cu industria, precum și capacitățile și cercetarea nu a dus, pe termen lung, la niciun rezultat concret.

3.8

Între statele membre există și alte forme de cooperare, cum ar fi cea dintre forțele maritime olandeze și belgiene, Cooperarea nordică în materie de apărare (Danemarca, Finlanda, Islanda, Norvegia și Suedia) și cea dintre forțele terestre germane și olandeze. Acestea nu trebuie însă confundate cu cooperarea industrială, care, în mare parte, lipsește.

3.9

În 2004 a fost înființată Agenția Europeană de Apărare, cu scopul de a obține o cooperare structurală în materie de apărare, cu sprijinul inițiativelor Comisiei. În pofida unor progrese, cooperarea structurală nu a avut loc până în prezent, din cauza lipsei de angajament din partea statelor membre.

3.10

În concluzie, CESE remarcă faptul că, în ciuda conștientizării tot mai acute a necesității unei cooperări mai strânse și a unei viziuni europene a sectorului apărării, lipsa voinței politice, punctele de vedere tradiționale și interesele specifice au împiedicat realizarea unor progrese substanțiale.

3.11

Reacția industriei europene a apărării în fața evoluțiilor la nivel internațional a fost foarte diferită:

3.12

De mult timp, industria este preocupată de poziția sa competitivă. Poziția instituțională a acestui sector industrial variază mult de la o țară la alta: de la întreprinderi deținute în integralitate de stat la societăți private, trecând prin toate formele intermediare. În toate aceste situații, numitorul comun îl reprezintă rolul primordial al guvernelor. În pofida privatizării (parțiale), legătura dintre industrie și guverne rămâne foarte puternică, întrucât depinde de cererea și reglementarea (monopolistă) a guvernelor, și de licențele de export.

3.13

Industria ar prefera consolidarea la nivel european, însă piața este prea limitată. BAE-Systems, Finmeccanica, și, într-o mai mică măsură, Thales și EADS sunt foarte active în SUA. Cu toate acestea, ele nu pot opera liber în Europa, întrucât, având în vedere relațiile lor speciale, guvernele naționale sunt cele care iau orice decizie strategică în ce privește industria.

3.14

Dinamica pieței sporește concurența la nivel mondial. Industria americană își intensifică eforturile în materie de exporturi pentru a compensa reducerea anumitor piețe interne. Noii actori mondiali își vor satisface tot mai mult propriile nevoi. Aceștia vor viza, de asemenea, exportul, și astfel, vor intra în competiție cu industria europeană pe piețele țărilor terțe.

3.15

În final, industria adoptă punctul de vedere pe care CESE l-a scos în evidență cu fermitate anul trecut: o industrie a apărării matură nu poate să se bucure de credibilitate pe plan internațional fără o bază solidă internă. Având în vedere că echipamentele militare au o componentă tehnologică importantă, nicio piață națională individuală și niciun buget național individual al apărării nu mai au un volum suficient. Această situație durează deja de 20 de ani, iar consecințele devin tot mai acute.

3.16

În perspectiva unui sector european independent al apărării, CESE subliniază prioritatea majoră pe care o reprezintă capacitățile suverane și investițiile cu o înaltă valoare adăugată, care sunt esențiale pentru ca Europa să joace un rol important la nivel global și vor contribui, de asemenea, la adoptarea de către europeni a unui nou mod de a gândi.

3.17

Recent, industria a reiterat toate argumentele obișnuite în favoarea unor sisteme tehnologice și de producție pe termen lung stabile și previzibile, impulsionate la nivel european, în toate domeniile importante.

3.18

Industria trage semnalul de alarmă. Pentru a supraviețui și a-și menține capacitatea de a genera câștiguri și de a oferi locuri de muncă, soluția alternativă constă în sporirea producției civile. Cu toate acestea, în acest caz, Europei i-ar lipsi într-o și mai mare măsură o industrie proprie a apărării, ceea ce ar afecta totodată politica sa externă.

3.19

Și în rândul sindicatelor, reprezentate de IndustriAll, există un sentiment profund de îngrijorare. În 2011, sectorul aerospațial și al apărării oferea locuri de muncă pentru 7330 00 de lucrători calificați în Europa (12), și alte 2 milioane de persoane depindeau de acesta. În ultimul deceniu, forța de muncă a fost redusă considerabil, iar locurile de muncă sunt amenințate de noi reduceri bugetare. Tinerii nu sunt suficient de atrași de sectorul apărării, având în vedere viitorul imprevizibil al acestuia.

3.20

CESE subliniază că angajații sunt cei care plătesc, în mare măsură, pentru incapacitatea guvernelor de a restructura structurile lor de apărare. Prin amânarea raționalizării bazei militare, guvernele ratează oportunitatea de a investi în reînnoirea eficientă a capacității, ceea ce are un impact negativ asupra forței de muncă.

3.21

Situația actuală va provoca tot mai multă rezistență, atâta timp cât vor continua să aibă loc reorganizări neplanificate și nestructurate. În ce privește introducerea de schimbări politice pro-active, va fi necesară participarea la nivel de întreprindere și teritorial a reprezentanților lucrătorilor, pentru a se evita ajustările bruște.

3.22

Crearea de locuri de muncă, poate pe o scară mai mică, va necesita mult mai multă coordonare europeană în domeniile tehnologiei și producției. În acest proces, trebuie evitate locurile de muncă precare prin dobândirea de noi competențe și calificări pentru a garanta, în măsura posibilului, contracte și perspective de muncă decente. Trebuie stabilit un dialog social eficient la diferite niveluri.

3.23

Scăderea producției europene în contextul reducerilor bugetare trebuie gestionată în mod structurat, prin instaurarea de dialoguri sociale adecvate, menite să protejeze locurile de muncă și să ajute la reclasificarea personalului aflat în surplus. Atât pentru industrie, cât și pentru lucrători, este mai profitabil un context european previzibil axat asupra pieței decât un context de reorganizări pe termen scurt și prost planificate, cu caracter pur național și fără obiective clare (13).

4.1

Treptat, perspectivele industriei europene a apărării vor deveni atât de nesigure, încât este necesară o dezbatere fundamentală în rândul europenilor cu privire la viitorul acesteia – dacă nu în rândul tuturor europenilor, cel puțin în rândul celor care sunt dispuși să dezbată pe această temă.

4.2

Sunt necesare adoptarea unui nou mod de a gândi și dezvoltarea unui „limbaj comun” între statele membre și în interiorul UE, plecând de la următoarele trei premise fundamentale:

4.3

CESE este pe deplin conștient de impactul enorm al acestor premise interdependente care nu sunt niciodată suficient dezbătute. Numeroase inițiative demarate cu bună credință în ultimii 15 ani au eșuat fiindcă nu s-a pus niciodată sub semnul întrebării suveranitatea națională, adică percepțiile naționale în ce privește amenințările și pozițiile, care se traduc prin politica externă națională. Prin urmare, în prezent, Europa adoptă numeroase puncte de vedere care sunt, într-o anumită măsură, incompatibile. CESE consideră că nu se vor putea realiza progrese semnificative dacă nu se acceptă conceptul de suveranitate exercitată în comun în cadrul UE.

Dezbaterea trebuie să aibă un nou punct de plecare în vederea unor procese noi, mai promițătoare.

4.4

Având în vedere numărul de domenii politice implicate, CESE salută cu entuziasm Consiliul European pe teme de apărare care va avea loc în luna decembrie. Până în prezent, responsabilitatea în materie de apărare și securitate le revenea în principal miniștrilor apărării, de obicei în conformitate cu orientările generale ale miniștrilor pentru afaceri externe și sub stricta supraveghere a miniștrilor finanțelor.

4.5

Însă în prezent, contextul este cu totul altul, având în vedere constrângerile bugetare drastice și necesitatea raționalizării, precum și noi paradigme și, în consecință, noi amenințări. Având în vedere, printre altele, relația strânsă dintre tehnologia și inovarea în domeniile civil și militar și legătura dintre apărare și securitatea publică, sunt implicate, de asemenea, și alte aspecte ale politicii guvernamentale. Toți acești factori necesită o abordare holistică și globală.

4.6

Numeroase persoane, în special industriașii și angajații, speră ca luna decembrie să marcheze punctul de plecare pentru adoptarea unui mod structurat de a gândi și a acționa. Dacă UE pierde această ocazie, s-ar putea să treacă ani mulți până când să se poată lansa un proces pozitiv.

4.7

Consiliul European din luna decembrie va fi primul Consiliu European care va aborda problema apărării în termeni globali. Având în vedere cât este de complicată angajarea pe un nou drum, CESE consideră că vor fi necesare Consilii Europene ulterioare, pentru a stabili o foaie de parcurs clară, credibilă și previzibilă.

5.1

CESE a salutat cu mult entuziasm Comunicarea Comisiei Europene privind politica industrială (14), menită să creeze condiții, politici și programe propice care să genereze, dezvolte și consolideze activitățile industriale în Europa. Europa trebuie să-și asigure viitorul industrial într-un mediu deschis.

5.2

Apărarea este un sector predominant și excepțional. Prin însăși natura sa, acesta funcționează în piețele cu caracter pur instituțional din întreaga lume. Înființarea și organizarea acestui sector și a centrelor sale de cercetare îndeplinesc o serie de criterii fundamentale naționale. Țările mai mici, care nu au o industrie proprie, achiziționează material „de-a gata”, ceea ce înseamnă, de fapt, că îl cumpără de la SUA.

5.3

Interdependența dintre marile companii și IMM-urile de pe continent se datorează consolidării industriei – prin fuziunile și preluările transfrontaliere – și internaționalizării, în special cu rețeaua industrială a SUA. Situația exporturilor continuă să fie favorabilă. Cel mai mare obstacol îl constituie relația dificilă cu guvernele europene, având în vedere lipsa unei viziuni comune.

5.4

În paralel cu acțiunile AEA, UE a adoptat două directive care au ca obiectiv deschiderea piețelor intraeuropene (15). Termenul pentru punerea în aplicare a acestora a fost vara 2011 (16), însă implementarea lor efectivă este lentă.

5.5

CESE salută cu entuziasm Comunicarea Comisiei (17), care demonstrează că s-au înregistrat progrese semnificative în termeni de analize și propuneri. Comisia subliniază pe bună dreptate, în contextul unei politici industriale pentru sectorul apărării, importanța pieței interne a produselor din domeniul apărării, a cercetării și dezvoltării, rolul IMM-urilor, contribuția potențială a politicii regionale și dezvoltarea de competențe adecvate.

5.6

Cu toate acestea, sub formă de critică, CESE remarcă faptul că Comisia nu evidențiază suficient poziția excepțională a sectorului apărării, și nici necesitatea adoptării unei politici industriale pro-active. Nu este vorba doar despre deschiderea piețelor, întrucât aceasta necesită o definiție adecvată, având în vedere particularitățile sectorului apărării și prevederile articolului 346 din TFUE.

5.7

Este vorba și despre crearea unor baze politice pentru ca guvernele europene să colaboreze în ce privește soarta lor comună pe termen lung. Doar astfel vor fi îndeplinite condițiile pentru realizarea de programe comune serioase de la faza de concepție până la cercetarea orientată, inovarea și producția pe piața internă europeană pe o perioadă lungă.

5.8

Cercetarea și dezvoltarea reprezintă un element fundamental în etapa inițială a lanțului valoric, care trebuie să dobândească un caracter european (18). Acestea au fost motivele pentru care s-a pus accentul asupra cooperării în materie de cercetare tehnologică și cercetare și dezvoltare în momentul înființării AEA, a predecesorilor acesteia (Grupul pentru armament al Europei Occidentale (GAEO) și Grupul european independent de programe (GEIP)), precum și a NATO. Cu toate acestea, nici în acest caz nu s-a trecut la acțiune.

5.9

În ultimii 30 de ani, eșecul cooperării a reprezentat mai degrabă regula decât excepția. Au fost inițiate unele proiecte, cum ar fi NH-90 și A400M, dar sunt și exemple care demonstrează că cerințele sistemului au fost, prea adesea, o simplă însumare a cerințelor naționale, că etapele de dezvoltare au fost prea lungi și că produsele finale au fost prea costisitoare.

5.10

Cu excepția unor succese relative, alte inițiative în materie de cooperare, cum ar fi NF-90, au eșuat, și au fost realizate în paralel diverse programe concurente de avioane de luptă (Typhoon, Rafale, Grippen), în timp ce numeroase țări au aderat la programul american F-35, precum și la un număr mare de programe în materie de misile.

5.11

În prezent, nu se realizează niciun program pe scară largă și cu caracter semnificativ, în contextul în care sistemele existente îmbătrânesc și devin depășite. CESE menționează cu titlu de exemplu vehiculele blindate, submarinele, elicopterele de transport și sistemele portabile de apărare antiaeriană. În acest context, noile sisteme fără echipaj par să ofere o ocazie ideală pentru realizarea de inițiative comune, însă, în practică, nu există încă un astfel de obiectiv. O altă posibilitate ar consta într-o cooperare mai puțin ambițioasă, cum ar fi normalizarea capacității de alimentare în aer.

5.12

CESE solicită lansarea de programe europene, în special în domenii cum ar fi următoarea generație de sisteme ale aeronavelor fără pilot, dezvoltându-se sinergii cu Comisia și comunicațiile sigure prin satelit. S-ar putea avea în vedere și alte domenii de cooperare (cu SUA), cum ar fi capacitatea de alimentare în aer, domeniu în care există lacune majore și în care AEA caută soluții europene.

5.13

Comunicarea Comisiei menționează oportunități care necesită un sprijin politic deplin. În acest sens, o inițiativă fundamentală ar consta în crearea unei capacități europene de supraveghere din spațiu de înaltă rezoluție, care ar genera sisteme menite să înlocuiască Helios, RadarSat etc. În acest scop, este esențială punerea în comun a cunoștințelor tehnice combinate ale statelor membre, AEA și centrelor comune de cercetare, inclusiv a resurselor financiare. Nicio țară europeană nu poate realiza acest obiectiv de una singură.

5.14

Atunci când este cazul, trebuie creată o legătură între proiectele în materie de apărare și programele de cercetare și dezvoltare din UE. Cel de-al 7-lea Program-cadru este deja implicat în proiecte cu dublă utilizare. Promovarea proiectelor transfrontaliere aduce valoare adăugată. CESE solicită ca în cadrul Orizont 2020 să se aibă în vedere în mod mai sistematic tehnologiile cu dublă utilizare.

5.15

Este esențial ca politica industrială în sectorul apărării să abordeze și problema decalajului dintre principalele țări producătoare și celelalte țări. Trebuie promovată activ participarea industriilor din toate țările, pentru a putea beneficia de sprijinul politic și de implicarea din punct de vedere economic a unui număr cât mai mare de țări. În acest mod, se va rezolva treptat problema compensațiilor, care, de obicei, generează mari controverse și critici. Aceste elemente ar trebui să facă parte integrantă dintr-o strategie europeană generală în materie de apărare.

5.16

CESE aduce în discuție subiectul controversat al achiziționării de material „de-a gata” din afara UE. În cadrul unei strategii europene de apărare, astfel de politici ar trebui regândite. Această chestiune fundamentală și extrem de complicată ar trebui abordată la cel mai înalt nivel.

5.17

Un sector european al apărării bine gestionat oferă oportunități mult mai bune pentru o cooperare internațională echilibrată, în special cu SUA. Având în vedere politica SUA de protecție a intereselor sale strategice, CESE solicită să se ia în considerare cu atenție caracterul excepțional al sectorului apărării de ambele părți ale Atlanticului în cadrul negocierilor privind următorul acord de liber schimb.

5.18

Tot în acest cadru va trebui să se garanteze în mod adecvat continuitatea furnizării de piese de schimb critice și sensibile de origine americană în lanțul valoric european. Adoptarea unei poziții europene comune va înlesni totodată negocierile cu țări terțe în ce privește furnizarea de materii prime fundamentale.

5.19

De asemenea, vor trebui protejate drepturile europene de proprietate intelectuală în exporturile către țări terțe.

5.20

Colaborarea rodnică dintre industriile din diferite țări nu ar trebui subminată de deciziile unilaterale ale statelor membre privind controlul exporturilor, care ar duce la divergențe în ce privește aplicarea criteriilor în acest domeniu în raport cu Poziția comună (19), precum și la divergențe între criteriile naționale ale statelor membre.

6.1

În ansamblu, CESE este de acord cu propunerile Comisiei. Comitetul consideră că acestea reprezintă un mare pas înainte. Cu privire la anumite subiecte, CESE dorește să adauge unele precizări.

6.2

Cooperarea cu AEA este esențială. CESE consideră că coordonarea și complementaritatea dintre Comisie și AEA, așa cum acestea sunt propuse în diverse acțiuni avute în vedere în comunicare, reprezintă o condiție indispensabilă pentru realizarea de progrese și înregistrarea de succese. CESE subliniază, de asemenea, promovarea capacităților cu dublă utilizare, cum ar fi cele ale transportului aerian.

6.3

CESE subliniază că, pentru a-și realiza pe deplin potențialul, AEA necesită un sprijin financiar mai solid și angajamentul deplin al statelor membre. De asemenea, AEA ar trebui să i se acorde un rol mai important în planificarea în materie de apărare, pentru a sprijini statele membre.

6.4

CESE sprijină ferm propunerile Comisiei privind normele și certificarea, care vor contribui la cooperarea transfrontalieră în industrie, precum și la specializarea regională și la rețelele de excelență. Comitetul încurajează sinergiile dintre AEA și AESA, în special în ce privește certificarea.

6.5

IMM-urile, interconectate de asemenea cu marile companii, sunt foarte importante pentru inovarea și producția din cadrul industriei europene a apărării. În sprijinul acțiunilor propuse, CESE subliniază necesitatea unor rețele deschise. Un număr mai restrâns de proiecte (europene), însă mai bine orientate, poate genera noi oportunități.

6.6

Participarea unei game largi de IMM-uri din întreaga Europă va contribui, totodată, la implicarea unui număr cât mai mare de țări. Participarea acestora poate, de asemenea, reprezenta o oportunitate pentru a acorda compensații acelor țări care adoptă o abordare europeană în loc să achiziționeze material „de-a gata”.

6.7

CESE sprijină ferm acțiunile pe care Comisia le are în vedere în ce privește competențele, care sunt esențiale. Comitetul salută cu entuziasm contribuția pozitivă a Fondului social european și a fondurilor structurale, precum și activitățile realizate de AEA în ce privește sensibilizarea statelor membre, sprijinind conceperea de proiecte concrete în aceste domenii.

6.8

CESE își reiterează sprijinul ferm adus acțiunilor Comisiei în ce privește exploatarea activă a tehnologiilor cu utilizare dublă.

6.9

CESE subliniază legătura pozitivă care s-ar putea stabili între politicile din sectorul spațial și apărare în ce privește proiectele existente și cele nou concepute (20).

6.10

CESE sprijină acțiunile propuse în materie de energie. Acestea vor implica și un număr tot mai mare de IMM-uri.

6.11

Dimensiunea internațională este de o importanță covârșitoare, la fel cum va fi și viitoarea Comunicare privind o viziune strategică a UE pe termen lung privind controlul exporturilor. CESE subliniază că succesul relațiilor industriale externe depinde de existența unei adevărate piețe interne.

6.12

În cele din urmă, CESE sprijină pe deplin toate considerentele strategice de la punctul 9.2 al comunicării.