19.9.2013   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 271/48

1.1

CESE confirmă și reiterează afirmațiile din avizul său (1) privind Cartea verde privind jocurile de noroc online în piața internă (2) și regretă că doar o parte dintre concluziile acestuia au fost preluate de către Comisie. Relevă în special faptul că lupta împotriva jocurilor ilegale, care constituie cea mai gravă amenințare din punctul de vedere al protecției consumatorilor, nu reprezintă prioritatea comunicării.

1.2

CESE solicită Comisiei să ia în considerare, printre prioritățile la care comunicarea își propune să dea un răspuns, crearea de noi locuri de muncă și protecția locurilor de muncă din acest sector, calitatea lor și eventualele pierderi de locuri de muncă din cadrul jocurilor de noroc care există fizic, în beneficiul jocurilor de noroc online.

1.3

Jocurile de noroc contribuie la creșterea veniturilor fiscale ale statelor membre. Finanțarea unor cauze nobile, prin intermediul loteriilor naționale și al caselor de jocuri, susține acțiunile caritabile, sociale, sportive, promovarea turismului și contribuie la salvgardarea patrimoniului cultural, artistic și arheologic. CESE consideră că fiecare acțiune întreprinsă la nivel european în domeniul jocurilor trebuie să urmărească un model social european care să le permită cetățenilor să se distreze în mod sănătos și echilibrat.

1.4

CESE își exprimă deosebita preocupare față de riscurile grave pe care le comportă jocurile de noroc pentru sănătatea publică. În acest context, își reiterează solicitarea adresată Comisiei de a efectua un studiu și o monitorizare privind dependențele și patologiile legate de jocurile online, pe tot teritoriul UE, și recomandă statelor membre să utilizeze o parte din impozitele colectate pentru finanțarea unor campanii de sensibilizare, a unor măsuri preventive și a unor tratamente terapeutice ale tulburărilor asociate practicării jocurilor de noroc (ludopatii).

1.5

CESE întâmpină cu satisfacție decizia Comisiei de a institui o mai bună cooperare administrativă și un schimb de informații, experiență și bune practici între statele membre și autoritățile de reglementare.

1.6

CESE este de acord cu Comisia în privința obiectivului ca fiecare stat membru să dispună de o autoritate de reglementare proprie, care să aibă competențe precise și să asigure o strânsă cooperare cu autoritățile omoloage din celelalte state.

1.7

CESE consideră că este indispensabil să se caute un echilibru între caracterul foarte tehnologic și deci transfrontalier al sectorului și riscurile aferente, legate de ordinea publică și socială, de legalitate, transparență, precum și de sănătatea cetățenilor, prin inițiative mai obligatorii decât recomandările propuse de Comisie.

1.8

CESE ia notă de faptul că în prezent nu se poate imagina o legislație europeană specifică în sectorul jocurilor de noroc online. Comitetul susține inițiativele propuse de Comisie în vederea unei cooperări mai eficiente a statelor membre, însă speră ca în anumite domenii, în care se suprapun competențele, să se intervină cu instrumente legislative mai eficiente, de preferat directive, astfel încât să se asigure protecția consumatorilor și categoriilor mai vulnerabile și să se poată lupta împotriva operatorilor ilegali și a spălării banilor.

În acest mod, s-ar crea un set minim de standarde de protecție a consumatorilor. Statele membre trebuie să aibă în continuare dreptul de a stabili standarde mai înalte de protecție a consumatorilor pentru piețele lor naționale, în cazul în care doresc să facă acest lucru, sau de a aplica în continuare normele existente, mai favorabile. (3).

Prin urmare, CESE invită Comisia, Parlamentul European și Consiliul să intervină, cu respectarea principiului subsidiarității, în următoarele domenii:

1.9

CESE salută faptul că Comisia a acceptat solicitarea sa de a extinde domeniul de aplicare a Directivei privind combaterea spălării banilor la toate formele de jocuri de noroc (4).

1.10

CESE întâmpină cu satisfacție intenția Comisiei de a examina posibilitățile oferite de regulamentul pentru utilizarea IMI (5) și speră să fie îmbunătățite pe această cale cooperarea administrativă dintre autoritățile de reglementare naționale și schimbul de date dintre organismele naționale și europene competente.

1.11

CESE consideră că evaluarea pe care o va efectua Comisia cu privire la schimbul de date cu caracter personal între statele membre să fie pozitivă, în măsura în care volumul mare de date înregistrate de operator poate fi pus în comun, astfel încât să fie coroborat cu alte date și să înlesnească realizarea controalelor de către autoritățile competente.

1.12

CESE consideră că este esențial ca statele membre, de comun acord cu autoritățile de reglementare, să lanseze campanii de sensibilizare și de informare a consumatorilor, pentru a orienta cererea către jocurile online legale. Va trebui ca această acțiune să fie completată cu măsuri de combatere a operatorilor ilegali, precum publicarea unor liste negre și/sau albe redactate de autoritățile de reglementare naționale, astfel încât consumatorii să poată identifica mai bine site-urile autorizate – prin introducerea logo-ului autorității de reglementare naționale pe pagina de întâmpinare a site-ului de jocuri – și site-urile ilegale.

1.13

Pentru a garanta protecția consumatorilor, CESE solicită ca programele informatice utilizate pentru jocurile de noroc online să aibă o minimă certificare comună UE acordată de organisme externe specializate care să adopte aceiași parametri și standarde. De asemena, invită Comisia ca, împreună cu statele membre, să adopte un standard minim european pentru platformele informatice ale jocurilor de noroc, iar statele membre – să ia măsuri vizând protecția datelor jucătorilor și autorizarea doar a acelor mijloace de plată care oferă cele mai bune garanții sub aspectul siguranței și trasabilității tranzacțiilor legate de jocurile online.

1.14

CESE apreciază drept pozitiv exercițiul lansat de Comisie, de a institui un grup de experți în domeniul jocurilor online în vederea schimbului de experiență și bune practici privind combaterea criminalității informatice, fapt ce constituie, chiar și în stadiu incipient, un instrument avantajos de lansare a unei cooperări eficiente între statele membre. CESE recomandă ca acest grup să își depășească condiția actuală informală, pentru a se transforma într-un organism cu atribuții și sarcini clare.

1.15

CESE este de acord cu Comisia în ceea ce privește necesitatea ca statele membre să promoveze formarea corespunzătoare a magistraților pe teme legate de fraudă și de spălarea banilor prin jocuri de noroc.

1.16

CESE invită Comisia să efectueze o actualizare și o revizuire a normelor privind domeniile de intervenție identificate în comunicare, ținând seama de evoluțiile înregistrate sub următoarele aspecte: punerea lor în aplicare de către statele membre, ce anume și cum au pus în aplicare statele membre și rezultatele obținute la nivel național.

1.17

CESE solicită statelor membre să dea Comisiei mandat de a negocia și de a susține activ proiectul de convenție internațională pentru protecția și promovarea integrității în domeniul sportului, cu privire la care vor fi lansate negocieri în cadrul Consiliului Europei.

2.1

Comunicarea îmbină necesitatea respectării legislației europene privind libera prestare a serviciilor cu protecția anumitor categorii.

2.2

Utilizarea tehnologiei online cu acces direct la rețea a permis o creștere semnificativă a practicării jocurilor de noroc online, care se află în plină expansiune. În UE, în anul 2011, veniturile cumulate obținute din jocuri de noroc online în cele 27 de țări s-au ridicat la 9,3 miliarde EUR, reprezentând 10,9 % din piața europeană a jocurilor de noroc, iar până în 2015 se estimează o creștere de până la 13 miliarde EUR.

2.3

Datorită utilizării internetului, un cetățean european poate de fapt să ajungă să fie expus, în statul său de reședință, la servicii ilegale oferite de unul sau mai mulți operatori titulari ai unei licențe într-un alt stat, membru sau nu. Această situație, cu aspecte extrateritoriale și internaționale, nu poate fi abordată de un singur stat, ci reclamă o intervenție integrată și o colaborare mai strânsă. Pentru protecția cetățenilor și consumatorilor, este esențial să se adopte o definiție comună a jocurilor ilegale. Amintim că oferta de jocuri neautorizată în țara de reședință a jucătorului sau oferta de jocuri în absența licenței naționale necesare este ilegală, fie că provine de la un operator stabilit sau cu licență într-o țară membră a UE, fie că provine dintr-o țară terță (6). Tot astfel, este considerat ilegal și operatorul care nu este deloc controlat și nici reglementat.

2.4

În ce privește distincția dintre „operator neautorizat” și „operator ilegal”, se face trimitere la nota de subsol 15 din comunicare.

2.5

Este de apreciat voința Comisiei de a fi constituit un grup de experți privind jocurile de noroc pentru schimbul de experiență și bune practici între statele membre, pentru studierea problemelor generate de utilizarea ilicită și ilegală a jocurilor de noroc, pentru formarea specifică și actualizată a magistraților, pentru o mai bună informare a consumatorilor și pentru creșterea ofertei legale.

2.6

Aceste intervenții reprezintă o primă etapă, utilă pentru combaterea operatorilor care acționează ilegal, contribuind la fraude, la alte infracțiuni și la spălarea banilor.

3.1

Comunicarea scoate în evidență diversitatea legislațiilor naționale și propune acțiuni de stabilire a unor intervenții prioritare la nivel național și european, acțiuni de colaborare și cooperare a statelor, referindu-se la posibile intervenții și recomandări, precum și la coordonarea și integrarea administrativă dintre state.

3.2

Obiectivul principal constă în respectarea și punerea în aplicare a dispozițiilor legislative europene de către legislațiile naționale, prin acțiuni directe și recomandări adresate statelor membre. Pentru aceasta, Comisia:

3.3

Comisia consideră că statele membre au tot interesul să elaboreze o politică eficientă de combatere a fraudelor și a spălării banilor și de protecție a integrității sportului împotriva fenomenului evenimentelor sportive, meciurilor și întrecerilor aranjate, inclusiv prin schimb de experiență pe teme de criminalitate și rețele informatice.

4.1.1

În primul rând, CESE se declară foarte preocupat de aria tot mai largă de răspândire a jocurilor de noroc online și de creșterea exponențială a ofertei de jocuri, ce atrag categorii tot mai ample de populație, cu consecințe grave asupra venitului familiilor. Prin urmare, trebuie limitate în mod eficient diversele forme de publicitate, în special cea televizată, online sau de pe mijloacele de transport.

4.1.2

Punerea la dispoziție și utilizare unor oferte transnaționale de jocuri de noroc reprezintă o activitate economică ce ține de libera circulație prevăzută în cadrul pieței interne (articolul 56 TFUE). Cu toate acestea, articolul 52 alineatul (1) din TFUE admite limitări ale liberei prestări a serviciilor, garantată de articolul 56, din motive de ordine publică, de siguranță publică sau de sănătate publică.

4.1.3

CESE amintește că statelor membre le revine atribuția principală de a organiza și reglementa jocurile de noroc pe teritoriul lor. Jocurile sunt o activitatea care poate reprezenta un mare pericol pentru consumatori și care, în egală măsură, poate servi unor scopuri infracționale, precum spălarea banilor, dacă nu sunt corect reglementate sau dacă reglementarea nu este pusă în aplicare cu strictețe. În acest context, deși jocurile de noroc se încadrează în libera prestare a serviciilor, în sensul articolului 49 CE (7), din cauza diferențelor dintre legislațiile naționale nu poate fi imaginată o legislație europeană privind jocurile de noroc online. CESE susține inițiativele propuse de Comisie în vederea unei cooperări mai eficiente a statelor membre, însă speră ca în anumite domenii (cf. punctul 1.8) să se intervină cu instrumente mai eficiente, de preferat directive, pentru protecția consumatorilor și a categoriilor mai vulnerabile de populație și pentru combaterea operatorilor ilegali și a spălării banilor.

4.1.4

Potrivit jurisprudenței abundente a Curții de Justiție a Uniunii Europene, restricțiile impuse practicării jocurilor de noroc pot fi justificate prin rațiuni imperative de interes general, precum protecția consumatorilor și prevenirea fraudelor și a incitării cetățenilor la cheltuieli exagerate antrenate de jocuri (8). Statele membre pot restrânge sau limita prestarea transfrontalieră a tuturor sau a anumitor tipuri de servicii de jocuri online, atunci când scopul este protejarea unor obiective de interes public în legătură cu jocurile de noroc (9).

4.1.5

Serviciile de jocuri de noroc nu fac obiectul unor norme uniforme în UE, iar între legislațiile naționale există diferențe semnificative din cauza trăsăturilor culturale, sociale și istorice caracteristice fiecărei țări. Unele state interzic jocurile online, altele permit numai anumite jocuri sau au un regim de monopol, gestionat de un operator public sau de un operator privat pe baza unui drept exclusiv. În lipsa unor date actualizate privind diversele situații de la nivel național (10), CESE solicită Comisiei să realizeze o inventariere (mapping exercise) în rândul statelor membre.

4.1.6

După cum a arătat clar jurisprudența Curții de Justiție, statele membre care optează pentru liberalizarea controlată a sectorului pot institui în mod legitim un sistem de concesionare – cu autorizație administrativă acordată în prealabil – bazat pe criterii obiective, transparente și nediscriminatorii pe motive de naționalitate (11).

4.1.7

În jocurile de noroc online nu se creează o relație directă între consumator și operator, fapt ce sporește riscul unor fraude comise de operatori în dauna consumatorilor (12). Existența unei oferte de jocuri ilegale, implicit necontrolate, reprezintă o amenințare gravă pentru consumatori. În consecință, aplicarea riguroasă de către statele membre a măsurilor de combatere a operatorilor ilegali oferă garanțiile principale și instrumentul cel mai potrivit de protecție a consumatorilor.

4.1.8

Statele membre sunt libere să își stabilească obiectivele politicii lor în domeniul jocurilor de noroc și să definească un nivel de protecție. Restricțiile pe care le impun însă trebuie să întrunească condițiile jurisprudenței CJUE, să fie proporționale, nediscriminatorii și să corespundă unei politici care trebuie aplicată în mod sistematic și coerent.

4.1.9

Dat fiind că statele membre au legislații diferite iar o reglementare a UE privind jocurile de noroc online nu este posibilă în prezent, este necesară apropierea legislațiilor și sprijinirea statelor membre în a impune respectarea normelor existente, pentru garantarea unei securități juridice sporite în contextul protecției consumatorilor, a minorilor și a categoriilor vulnerabile, al publicității și al combaterii spălării banilor. Ar trebui să se solicite statelor membre să se implice în schimbul de bune practici în contextul luptei împotriva operatorilor ilegali.

4.1.10

Potrivit principiului subsidiarității, UE trebuie să intervină atunci când acțiunea sa îmbunătățește situația și garantează o valoare adăugată la sistemele de reglementare ale statelor membre. Ținând seama de specificul sectorului și de schimbările legate de utilizarea internetului, CESE consideră că această acțiune a UE ar trebui să se concretizeze printr-o cooperare de durată a statelor membre și prin promovarea bunelor practici în lupta împotriva operatorilor ilegali, luptă care necesită o acțiune transnațională.

4.2.1

UE trebuie să își consolideze controlul, cooperarea administrativă și aplicarea efectivă a legii privind jocurile de noroc online, iar statele trebuie să colaboreze pentru a ajunge la acest rezultat.

4.2.2

Este importantă punerea la dispoziție a datelor cu caracter personal înregistrate de operatori, ca și schimbul și prelucrarea acestora, pentru înlesnirea controalelor, cu garantarea protejării datelor respective. Trebuie stimulată cooperarea administrativă dintre state prin schimbul de informații generale și prin utilizarea celor mai bune practici, pentru a intensifica schimburile de cunoștințe și experiențe și pentru a insufla un sentiment de încredere și interes reciproc.

4.2.3

Certificarea la nivel național a platformelor informatice pentru jocuri la distanță garantează supravegherea pieței jocurilor de noroc. Este important să existe o mai bună cooperare între statele membre și să se instituie în fiecare stat o autoritate de reglementare a jocurilor de noroc online cu atribuții precise, care să asigure o strânsă coordonare la nivelul UE.

4.2.4

Va trebui evaluată coerența politicilor naționale cu legislația și jurisprudența UE, precum și transparența și caracterul nediscriminatoriu al sistemelor de acordare a licențelor. În cazul nerespectării normelor, va trebui să se intervină cu proceduri de constatare a neîndeplinirii obligațiilor.

4.2.5

CESE consideră că măsurile preventive și sancționatorii pe care le-au adoptat până în prezent statele membre în lupta împotriva jocurilor de noroc online furnizate de operatori fără licență, adică ilegali, nu sunt suficiente pentru combaterea acestui fenomen. Prin urmare, sugerează să se definească un cadru legislativ național, cu principii care să garanteze legalitatea și transparența site-urilor și care să prevadă: identificarea site-urilor ilegale și trecerea lor pe o „listă neagră”; identificarea site-urilor autorizate conform legislației unui anumit stat membru și trecerea lor pe o „listă albă”; blocarea, închiderea, sechestrarea sau eliminarea site-urilor ilegale (13); blocarea fluxurilor financiare dinspre și către aceste site-uri; interzicerea comunicațiilor comerciale și a publicității la jocurile ilegale.

4.3.1

CESE regretă faptul că solicitarea sa adresată Comisiei și statelor membre de a adopta măsuri drastice de combatere eficace a operatorilor ilegali, care reprezintă cea mai mare amenințare pentru consumatori, a fost lăsată fără răspuns în comunicarea Comisiei. Solicită așadar să se adopte de urgență măsuri drastice de punere în aplicare a bunelor practici în domeniul prevenirii și combaterii jocurilor ilegale.

4.3.2

Comisia prevede adoptarea în 2013 a unei recomandări privind protecția consumatorilor și publicitatea responsabilă referitoare la jocurile de noroc și identifică patru domenii de intervenție: îndepărtarea consumatorilor de ofertele nereglementate și potențial riscante; împiedicarea accesului minorilor la site-urile cu jocuri de noroc; protejarea altor grupuri vulnerabile și prevenirea tulburărilor comportamentale asociate practicării jocurilor de noroc. Cu privire la recomandarea sus-menționată, CESE invită Comisia să includă în aceasta bunele practici în materie de combatere și prevenire a jocurilor ilegale, în urma efectuării, la nivelul fiecărui stat membru, a unei evaluări a formelor de practicare a jocurilor care sunt cele mai dăunătoare pentru consumatori.

4.3.3

CESE apreciază atenția acordată în comunicare protecției consumatorilor și categoriilor de persoane vulnerabile, inclusiv din perspectiva publicității și a ludopatiilor. În acest sens, insistă asupra necesității adoptării unor măsuri care să asigure un nivel înalt de protecție și constată că instrumentele prevăzute sunt prea permisive; ca atare, sugerează adoptarea unor instrumente obligatorii. Într-adevăr, oferta disponibilă de jocuri ilegale care, prin natura sa, este imposibil de controlat și este periculoasă, reprezintă cea mai mare amenințare pentru consumatori și impune identificarea, în fiecare stat membru, a unor măsuri ferme de combatere a operatorilor ilegali, care nu respectă legislația națională, aceasta fiind prima și cea mai bună garanție pentru protecția consumatorilor.

4.3.4

Obiectivul fundamental al acțiunii Comisiei trebuie să fie garantarea exercitării pe deplin a competențelor și responsabilităților proprii de către statele membre și stabilirea, în întreaga UE și pentru toți operatorii autorizați să presteze acest tip de servicii, a unui cadru legislativ care să asigure evitarea jocurilor de noroc problematice și să prevadă introducerea cerinței unei vârste minime pentru accesul la orice joc, interzicerea jocului pe credit pentru formele cele mai periculoase de jocuri și pariuri (cazinou online, pariuri pe diferența de curs, pariuri pe evenimentele sportive și cursele de cai – spread betting, betting exchange) și diversele forme de publicitate care se adresează minorilor și categoriilor vulnerabile de populație.

4.3.5

CESE solicită Comisiei și statelor membre să intervină pe propriul teritoriu cu eficiență și fermitate împotriva ofertei ilegale de jocuri. Solicită ca statele membre să adopte măsuri precum „lista neagră” sau blocarea site-urilor ilegale, definirea unor modalități de plată sigure și trasabile, măsuri de blocare a operațiunilor financiare, precum și interzicerea totală a publicității ilegale. În această privință, trebuie subliniat că eficiența acestor măsuri depinde în mare măsură de acțiunea lor conjugată, în acest mod impactul asupra operatorilor ilegali fiind mai puternic.

4.3.6

Este de dorit să fie înființată în fiecare stat membru câte o autoritate de reglementare care să aibă atribuții specifice de monitorizare și punere în aplicare a normelor europene și naționale privind protecția consumatorilor și combaterea jocurilor ilegale. Existența autorităților de reglementare naționale constituie o premisă a desfășurării unei coordonări și cooperări administrative eficiente. Statele membre trebuie să vegheze ca sistemul lor de reglementare, conceput în funcție de caracteristicile naționale și de propriul cadru legislativ, să poată asigura punerea în aplicare a normelor respective. CESE recomandă ca fiecare stat membru să traseze propriei autorități de reglementare sarcina de a stabili criterii de acordare a licențelor pe piața națională.

4.3.7

Consumatorii din UE trebuie să aibă posibilitatea de a face distincție, în fiecare stat membru, între site-urile ilegale și cele legale, inclusiv pentru a putea depune reclamații. În acest sens, CESE recomandă ca fiecare stat să impună tuturor operatorilor autorizați să furnizeze jocuri online obligația de a expune pe propriul site web, în prim-plan și în permanență, numărul autorizației și o etichetă acordată de autoritatea de reglementare națională, care să specifice că operatorul deține o licență în statul membru respectiv.

4.3.8

CESE solicită adoptarea celei mai ample garanții legislative pentru protecția minorilor, care să prevadă instrumente adecvate de verificare a vârstei și să asigure controlul efectiv efectuat de către operatori. Părinții ar trebui să fie sensibilizați cu privire la riscul utilizării internetului și la modul de filtrare a programelor. Trebuie adoptate garanții corespunzătoare și pentru protecția persoanelor vulnerabile care petrec mult timp în casă: pensionari, femei casnice și șomeri.

4.3.9

Criza actuală împinge către jocul online din ce în ce mai multe persoane, purtate de iluzia rezolvării unor probleme economice prin câștiguri facile, însă jocul acesta comportă riscuri majore pentru echilibrul psihic deoarece dezvoltă dependență și comportamente obsesiv-compulsive. Pentru combaterea acestor tulburări, CESE recomandă ca o parte din veniturile obținute din impozitarea jocurilor să fie destinată campaniilor de sensibilizare și tratamentelor preventive și terapeutice ale ludopatiilor.

4.3.10

Este de apreciat obiectivul Comisiei de a emite o recomandare, cu toate că se dorește o intervenție mai incisivă și cu caracter obligatoriu privind publicitatea responsabilă a jocurilor de noroc, care să vină în completarea directivei privind practicile comerciale neloiale, astfel încât consumatorii să poată fi corect informați. CESE subliniază că, în această privință, acțiunea trebuie să presupună și măsuri împotriva operatorilor ilegali, precum interzicerea publicității în cazul operatorilor care furnizează oferte fără licența autorității naționale de reglementare din țara de reședință a consumatorului.

4.3.11

Este necesar să se găsească justul echilibru dintre necesitatea extinderii controlate a jocurilor autorizate – pentru ca oferta de jocuri cuprinse în circuitul legal să devină atractivă pentru public – și necesitatea reducerii pe cât posibil a dependenței de astfel de jocuri.

4.3.12

Publicitatea ar trebui să fie mai responsabilă și reglementată, în special pentru protecția minorilor, nu numai pentru că prezintă un risc foarte ridicat pentru sănătate, mai ales cea mintală, ci și pentru că deformează realitatea și este înșelătoare, întrucât induce în rândul comunității ideea că jocul online este „normal”, acreditând astfel comportamente sociale nesănătoase.

4.3.13

În pofida proiectului Alice Rap (14), CESE ia notă de faptul că încă nu sunt disponibile date certe referitoare la amploarea și varietatea patologiilor asociate jocurilor de noroc. El evidențiază necesitatea unei monitorizări continue și constante a fenomenului dependenței și a patologiilor conexe, în scopul obținerii de date suficiente, care să permită legiuitorului național și UE să adopte măsuri eficace și punctuale de combatere și prevenire a acestei probleme.

4.4.1

Problemele legate de recunoașterea persoanelor care practică jocul la distanță, în situația atât a unor pierderi, cât și a unor câștiguri semnificative, care ar putea ascunde așadar activități de spălare a banilor, trebuie rezolvate prin identificarea preventivă a subiecților și prin crearea unui cont de joc specific pentru fiecare jucător.

4.4.2

Furtul de identitate este o problemă amplă, legată nu numai de jocurile de noroc online, ci de întregul sistem de prelucrare a datelor și de schimburile de date care au loc pe internet și prin TIC.

4.4.3

Sistemele de generare a numerelor aleatorii (Random Number Generator) trebuie să facă obiectul unei certificări solide, astfel încât să corespundă principiului non-predictibilității și, în același timp, să ofere certitudinea faptului că aspectul verificat este singurul posibil și că orice manipulare este imposibilă. Astfel, este asigurată protecția jucătorului și corectitudinea standardelor pe care le adoptă statele în materie de câștiguri.

4.4.4

Pentru a garanta o securitate sporită a programelor informatice utilizate pentru jocurile de noroc online se propune o minimă certificare comună UE, de către organisme externe de specialitate, care să adopte aceiași parametri și standarde, inclusiv pentru identificarea și combaterea jocurilor ilegale din afara UE.

4.4.5

O formă de protecție a accesului la jocuri poate fi identificarea adreselor IP (Internet Protocol Address). Astfel, dacă o persoană dobândește acces la un sistem de jocuri dintr-un stat prin sisteme IP din alte țări este posibilă blocarea jocului din punct de vedere tehnic.

4.4.6

Dat fiind că jocurile de noroc online reprezintă o realitate sensibilă la probleme ce țin de spălarea banilor și fraude, este de dorit ca fluxuri semnificative de date înregistrate de către operatori să poată fi puse la dispoziția forțelor de ordine publică pentru a putea fi coroborate cu alte date, în vederea înlesnirii controalelor.

4.5.1

Pariurile legate de meciuri, evenimente sportive și întreceri aranjate constituie o fraudă specifică, ce contravine intereselor societăților sportive, pasionaților de sport, consumatorilor și operatorilor de jocuri de noroc legale.

4.5.2

Comisia este de acord cu sugestia CESE, care consideră că este necesar să se definească un cadru de coordonare a eforturilor tuturor părților interesate pentru o abordare globală a problemei și pentru evitarea suprapunerii resurselor și scoate în evidență necesitatea unei cooperări mai strânse între operatorii de pariuri, organismele sportive și autoritățile de resort, inclusiv autoritățile de reglementare a jocurilor de noroc online naționale și internaționale.

4.5.3

CESE reiterează recomandarea privind înființarea unui sistem care să nu se limiteze la simpla înregistrare a declarațiilor prin care se exprimă suspiciuni cu privire la un anumit eveniment sportiv, ci să comporte măsuri preventive, educative și sancțiuni în măsură să combată fenomenul cu eficiență.

4.5.4

CESE întâmpină cu satisfacție inițiativa Comisiei de a adopta până în 2014 o recomandare privind bunele practici în domeniul prevenirii și combaterii pariurilor legate de meciuri aranjate, deși consideră că instrumentul legislativ identificat nu este suficient. Competițiile aranjate încalcă principiul echității unei întreceri sportive și constituie un delict în toate statele membre; cu toate acestea, s-a înregistrat o creștere a activităților ilegale sau asupra cărora planează suspiciuni de ilegalitate. Prin urmare, trebuie intervenit mai drastic în lupta împotriva competițiilor aranjate cu ajutorul unor instrumente, competențe și resurse ale statelor membre în sinergie unele cu altele și cu UE.

4.5.5

CESE solicită statelor membre ca, în cazul în care nu au făcut-o deja, să privească corupția, competițiile aranjate și manipularea rezultatelor în materie de sport ca pe niște delicte care, implicit, pot fi sancționate și solicită Comisiei să stabilească de comun acord cu statele membre o definiție a acestor fapte penale.