EXPUNERE DE MOTIVE

1. CONTEXTUL PROPUNERII

În urma consultării ample a statelor membre şi a părţilor interesate şi pe baza unei evaluări a impactului, Comisia propune revizuirea mecanismului de monitorizare stabilit în temeiul Deciziei nr. 280/2004/CE a Parlamentului European şi a Consiliului[1], prin înlocuirea deciziei respective. Propunerea are ca obiectiv îmbunătăţirea sistemului existent de monitorizare şi de raportare, pentru a asigura respectarea angajamentelor şi a obligaţiilor Uniunii şi ale statelor membre în temeiul acordurilor internaţionale actuale şi viitoare privind schimbările climatice, pentru a îndeplini cerinţele juridice ale pachetului privind clima şi energia şi pentru a sprijini elaborarea de instrumente la nivelul Uniunii, de atenuare a schimbărilor climatice şi de adaptare la acestea.

Comisia propune înlocuirea Deciziei nr. 280/2004/CE printr-un regulament, ca urmare a domeniului mai amplu de aplicare a legislaţiei, a numărului sporit de destinatari, a caracterului foarte tehnic şi armonizat al mecanismului de monitorizare şi în vederea facilitării punerii în aplicare a acestuia.

· Motivele şi obiectivele propunerii

Obiectivul Convenţiei-cadru a Naţiunilor Unite asupra schimbărilor climatice (CCONUSC), aprobată în numele Comunităţii Europene prin Decizia nr. 94/69/CE[2] a Consiliului din 15 decembrie 1993 privind încheierea Convenţiei-cadru a Organizaţiei Naţiunilor Unite privind schimbările climatice, constă în stabilizarea concentraţiilor de gaze cu efect de seră (GES) din atmosferă la un nivel care să împiedice orice interferenţe antropice periculoase cu sistemul climatic. Pentru ca acest obiectiv să poată fi îndeplinit, creşterea globală a temperaturii medii anuale la suprafaţă nu ar trebui să depăşească nivelurile preindustriale cu mai mult de 2°C. Cel de-al patrulea raport de evaluare al Grupului interguvernamental privind schimbările climatice (IPPC) arată că acest obiectiv poate fi realizat numai dacă emisiile globale de gaze cu efect de seră încetează să mai crească după 2020, cel târziu.

Protocolul de la Kyoto, ratificat de Uniune la 31 mai 2002[3], a intrat în vigoare la 16 februarie 2005. Protocolul stabileşte obiective obligatorii privind reducerea sau limitarea emisiilor de gaze cu efect de seră pentru Uniune şi statele membre (cu excepţia Maltei şi a Ciprului). Consiliul din martie 2007 şi-a exprimat, de asemenea, angajamentul ferm de a reduce, până în 2020, emisiile totale de gaze cu efect de seră din Uniunea Europeană cu cel puţin 20%, în raport cu nivelurile din 1990, şi cu 30%, dacă şi alte ţări dezvoltate se angajează să obţină reduceri comparabile ale emisiilor şi dacă ţările în curs de dezvoltare mai avansate din punct de vedere economic aduc o contribuţie adecvată, în funcţie de responsabilităţile şi capacităţile lor. Odată cu adoptarea, în decembrie 2008, a pachetului privind clima şi energia, obiectivele de reducere cu 20% a emisiilor au fost consfinţite prin lege. Aceste obiective sunt prevăzute, de asemenea, în Decizia 2/CP.15 („Acordul de la Copenhaga”), aprobată la 28 ianuarie 2010 de Uniunea Europeană şi de statele sale membre.

Obiectivul Deciziei nr. 280/2004/CE, denumită în continuare „Decizia privind mecanismul de monitorizare”, este de a stabili un mecanism pentru monitorizarea tuturor emisiilor antropice de la surse şi a eliminării de către absorbanţi a gazelor cu efect de seră nereglementate prin Protocolul de la Montreal; evaluarea progreselor înregistrate de statele membre în vederea îndeplinirii angajamentelor în temeiul CCONUSC şi al Protocolului de la Kyoto; punerea în aplicare a CCONUSC şi a Protocolului de la Kyoto în ceea ce priveşte cerinţele de raportare şi asigurarea faptului că statele membre şi Uniunea comunică în timp util secretariatului CCONUSC informaţii complete, exacte, coerente, comparabile şi transparente.

Revizuirea propusă are ca obiective:

– să reflecte, în Regulamentul privind mecanismul de monitorizare, obligaţiile legate de raportare care decurg din CCONUSC, din Protocolul de la Kyoto şi din deciziile ulterioare adoptate în temeiul acestora cu privire la emisiile de gaze cu efect de seră, precum şi sprijinul financiar şi tehnologic furnizat ţărilor în curs de dezvoltare;

– să ajute Uniunea şi statele sale membre să îşi îndeplinească angajamentele privind măsurile de atenuare şi să pună în aplicare pachetul privind clima şi energia;

– să sprijine dezvoltarea de noi instrumente la nivelul Uniunii, de atenuare a schimbărilor climatice şi de adaptare la acestea.

Prezenta propunere aduce, de asemenea, îmbunătăţiri cerinţelor de monitorizare şi de raportare cu privire la gazele cu efect de seră, pe baza a şase ani de experienţă în ceea ce priveşte Decizia nr. 280/2004/CE şi dispozițiile de punere în aplicare a acesteia, şi anume Decizia nr. 2005/166/CE[4], precum şi a experienţei acumulate în urma punerii în aplicare a diferitelor cerinţe ale CCONUSC.

· Context general

Necesitatea de revizuire a Deciziei privind mecanismele de monitorizare se bazează pe următoarele motive.

– Decizia nr. 280/2004/CE privind un mecanism de monitorizare a emisiilor de gaze cu efect de seră în cadrul Comunităţii şi de punere în aplicare a Protocolului de la Kyoto şi dispoziţiile de punere în aplicare a acesteia sunt principalele instrumente de monitorizare, raportare şi verificare a emisiilor de gaze cu efect de seră. Acestea stabilesc detaliile pentru raportarea emisiilor antropice de gaze cu efect de seră de la surse şi a eliminării de către absorbanţi, în vederea furnizării de informaţii cu privire la programele naţionale de reducere a emisiilor, la previziunile privind emisiile de gaze cu efect de seră şi la politicile şi măsurile în domeniul schimbărilor climatice în conformitate cu CCONUSC.

– Cei şase ani de experienţă în punerea în aplicare a acestor două decizii, precum şi experienţa acumulată în cadrul negocierilor internaţionale şi prin punerea în aplicare a diferitelor cerinţe ale CCONUSC, au arătat că există zone în care se pot aduce îmbunătăţiri considerabile. De asemenea, necesitatea de a consolida măsurile de atenuare la nivelul Uniunii şi al statelor membre şi de a îndeplini noile angajamente internaţionale şi interne, inclusiv strategia Europa 2020, necesită un sistem de monitorizare şi de raportare îmbunătăţit.

– Pentru a răspunde preocupărilor exprimate cu privire la ameninţarea tot mai mare a schimbărilor climatice globale care rezultă din creşterea concentraţiilor de gaze cu efect de seră în atmosferă, Uniunea pune în aplicare şi planifică o serie de politici şi acţiuni de atenuare. Crearea unui cadru solid pentru monitorizarea, evaluarea, raportarea şi verificarea emisiilor de GES reprezintă o parte importantă a acestui proces, întrucât permite UE să dezvolte şi să pună în aplicare cu o mai mare eficienţă politicile viitoare, precum şi să evalueze şi să demonstreze că își respectă angajamentele în domeniu.

– În cadrul Conferinţei părţilor (COP) la Convenţia-cadru a Organizaţiei Naţiunilor Unite asupra schimbărilor climatice de la Copenhaga (COP 15), Uniunea şi statele sale membre s-au angajat să furnizeze ţărilor în curs de dezvoltare finanţare iniţială rapidă şi pe termen lung, precum şi sprijin tehnologic pentru mediu. În cadrul COP 16 de la Cancun, ţările au convenit [alineatul (40) din Decizia 1/CP.16] ca fiecare ţară dezvoltată parte la CCONUSC să extindă raportarea cu privire la furnizarea sprijinului financiar, tehnologic şi în domeniul consolidării capacităţii pentru părţile ţări în curs de dezvoltare. Extinderea raportării este esenţială pentru recunoaşterea eforturilor Uniunii şi ale statelor membre de a-şi îndeplini angajamentele.

În special, revizuirea Deciziei privind mecanismul de monitorizare va urmări abordarea aspectelor următoare.

(1) Sistemul existent de monitorizare şi de raportare a emisiilor de GES şi a acţiunilor de atenuare nu este adecvat pentru punerea în aplicare a cerinţelor noi, care rezultă din noua legislaţie şi din noile evoluţii internaţionale în cadrul CCONUSC;

Pachetul privind clima şi energia convenit în 2009 de Consiliu şi de Parlamentul European a introdus noi cerinţe privind monitorizarea şi raportarea pentru statele membre. Pentru a intra în vigoare, acestea trebuie să fie încorporate în sistemul existent de monitorizare şi de raportare. „Acordurile Cancun” (Decizia 1/CP.16) în temeiul CCONUSC necesită, de asemenea, extinderea raportării asupra emisiilor şi a acţiunilor de atenuare ca urmare a Protocolului de la Kyoto.

(2) Datele disponibile la nivelul UE pentru sprijinirea dezvoltării şi a punerii în aplicare a politicii viitoare sunt insuficiente;

Într-o serie de domenii/sectoare de mare importanţă pentru reducerea emisiilor de GES şi luarea de măsuri la nivelul UE, lipsesc sau sunt insuficiente datele pentru susţinerea elaborării şi a punerii în aplicare eficiente a politicii. Aceste domenii sunt: a) transportul maritim; b) aviaţia; c) exploatarea terenurilor, schimbarea destinaţiei terenurilor şi silvicultura (LULUCF) şi d) adaptarea.

(3) Sistemul actual de monitorizare şi de raportare abordează emisiile de GES şi acţiunile de atenuare, însă nu ia în considerare şi nici nu asigură respectarea noilor angajamente în temeiul CCONUSC privind furnizarea sprijinului financiar şi tehnologic pentru ţările în curs de dezvoltare;

Uniunea s-a angajat la nivel internaţional să furnizeze ţărilor în curs de dezvoltare finanţare iniţială rapidă şi pe termen lung şi sprijin tehnologic semnificativ. Informaţiile transparente şi cuprinzătoare cu privire la tipul şi valoarea sprijinului acordat sunt esenţiale pentru a asigura vizibilitatea Uniunii, transmiterea eficientă a mesajului privind schimbările climatice al Uniunii şi credibilitatea în faţa partenerilor noştri internaţionali. Problemele identificate anterior au condus adesea la critici severe din partea altor ţări privind faptul că Uniunea şi statele sale membre nu îşi îndeplinesc angajamentele şi trebuie să fie rezolvate.

(4) Sunt necesare date şi informaţii suplimentare pentru monitorizarea progreselor cu privire la obiectivul de reducere a emisiilor, în special în ceea ce priveşte strategia Europa 2020;

Strategia Europa 2020, noua strategie a politicii economice integrate a Uniunii pentru ocuparea forţei de muncă şi creştere economică, include obiectivele Uniunii şi pe cele naţionale pentru limitarea emisiilor ca obiective principale.

(5) Există o lipsă vizibilă de informaţii transparente, exacte, coerente, complete şi comparabile, raportate în prezent în temeiul Deciziei privind mecanismul de monitorizare;

Rata relativ ridicată de cazuri de nerespectare din ultimii ani indică faptul că transparenţa, acurateţea, coerenţa şi eficienţa sistemului existent de monitorizare şi de raportare pot fi îmbunătăţite.

(6) Experienţa a arătat că există o necesitate urgentă de simplificare şi de eficientizare a cerinţelor actuale privind raportarea.

Experienţa în implementarea deciziei privind mecanismul de monitorizare a arătat că anumite cerinţe de raportare nu au fost îndeplinite astfel cum s-a preconizat, sau că informaţiile nu au fost utilizate astfel cum s-a anticipat. De asemenea, legăturile dintre instrumentele de raportare ar putea fi îmbunătăţite.

· Prevederi existente în domeniul propunerii

Mecanismul de monitorizare este instituit în prezent prin Decizia nr. 280/2004/CE, care urmează să fie abrogată în temeiul prezentei propuneri.

· Coerenţa cu alte politici şi obiective ale Uniunii

Revizuirea Deciziei privind mecanismul de monitorizare:

– contribuie la obiectivele globale ale pachetului privind clima şi energia de a reduce emisiile globale de GES, este coerentă cu instrumentele juridice individuale adoptate ca parte a pachetului şi are ca obiectiv îmbunătăţirea punerii în aplicare a politicilor suplimentare în domenii care nu sunt suficient reglementate prin pachet;

– este în conformitate cu discuţiile în cadrul CCONUSC cu privire la sistemele viitoare de măsurare, de raportare şi de verificare pentru emisii, acţiuni şi furnizarea de sprijin financiar, atât în ceea ce priveşte aspectele propuse spre rezolvare, cât şi zonele de raportare selectate pentru extindere;

– este în conformitate cu strategia Europa 2020, care include angajamentul de a limita emisiile ca unul dintre obiectivele principale şi impune ca informaţiile actualizate şi recente cu privire la schimbările climatice să fie făcute publice în vederea monitorizării progresului înregistrat de statele membre şi de Uniune;

– este în conformitate cu obiectivele Uniunii privind simplificarea şi o mai bună legiferare, având în vedere că revizuirea se bazează pe experienţa în punerea în aplicare şi pe reacţiile primite de la părţile implicate. Scopul revizuirii este de a aborda deficienţele şi problemele identificate şi de a simplifica cerinţele de raportare, acolo unde este necesar. Noile cerinţe au luat integral în considerare fluxurile de raportare şi necesităţile de informare existente şi corespund acestora.

2. REZULTATELE CONSULTĂRILOR CU PĂRŢILE INTERESATE ŞI ALE EVALUĂRII IMPACTULUI

· Consultare, obţinerea datelor şi utilizarea expertizei

Pe lângă reuniunile experţilor şi atelierele de lucru, în perioada 7 martie 2011 – 29 aprilie 2011 a fost lansată o consultare publică on-line a părţilor interesate, cuprinzând toate aspectele legate de revizuirea planificată a Deciziei nr. 280/2004. Chestionarul on-line a fost accesibil pe site-ul web al Direcţiei Generale Combaterea schimbărilor climatice şi pe site-ul web „Your Voice”. Chestionarul a fost pus la dispoziţie în toate limbile oficiale şi s-au luat toate măsurile necesare pentru informarea părţilor interesate. Au fost primite răspunsuri de la persoane fizice, administraţii naţionale, organizaţii nonguvernamentale, întreprinderi private, grupuri industriale şi din partea unui institut de cercetare.

· Rezultatul procesului de consultare publică

Informaţiile colectate prin intermediul consultării publice a părţilor interesate sugerează faptul că cetăţenii UE manifestă un interes deosebit faţă de informaţiile cu privire la schimbările climatice şi sprijină noile îmbunătăţiri ale sistemului de raportare, în special în ceea ce priveşte informaţiile cuprinzătoare şi transparente. În general, respondenţii au constatat că, în pofida volumului şi a calităţii satisfăcătoare a informaţiilor şi datelor disponibile cu privire la schimbările climatice, este în continuare loc de îmbunătăţire; de asemenea, majoritatea respondenţilor au considerat că ar trebui îmbunătăţite cerinţele pentru toate domeniile avute în vedere în evaluarea impactului. Rezultatele consultării sunt disponibile online[5].

· Consultarea statelor membre

În 2009, 2010 şi 2011 au fost organizate două grupuri de lucru şi o serie de reuniuni tehnice şi sectoriale ale experţilor şi au fost desfăşurate o serie de proiecte în vederea informării statelor membre cu privire la revizuirea Deciziei privind mecansimul de monitorizare. În cadrul acestor reuniuni, statele membre au convenit asupra necesităţii de a revizui Decizia privind mecanismul de monitorizare pentru a lua în considerare noile evoluţii la nivel UE şi internaţional, precum şi învăţămintele desprinse în decursul procesului de punere în aplicare a deciziei în cauză. Cu toate acestea, statele membre și-au exprimat preocuparea cu privire la eventuala sporire a sarcinilor administrative care rezultă din aceasta.

Şapte state membre (Finlanda, Germania, Ungaria, Ţările de Jos, Slovacia, Spania şi Suedia) s-au oferit să furnizeze informaţiii cu privire la sarcinile/costurile administrative. Aceste state membre au fost consultate de două ori cu ajutorul chestionarelor. Cu toate acestea, doar cinci state (Finlanda, Germania, Ungaria, Ţările de Jos şi Suedia) au oferit răspunsuri la cel de-al doilea chestionar. Rata scăzută a răspunsurilor la cel de-al doilea chestionar se datorează în mare parte faptului că întrebările s-au axat în principal pe noile dispoziții care vor fi introduse în temeiul noului regulament privind mecanismul de monitorizare. Aşadar, statele membre au avut greutăţi în a estima sarcina administrativă potenţială. Ca urmare, şi în conformitate cu opinia Grupului de coordonare a evaluării impactului, reprezentanţii statelor membre au fost contactaţi telefonic şi prin email pentru a obţine date suplimentare sau pentru a clarifica informaţiile deja transmise. Acest proces a generat informaţiile finale referitoare la sarcinile administrative care stau la baza evaluării impactului.

· Evaluarea impactului

Evaluarea impactului a investigat mai multe aspecte, inclusiv:

– ciclul de revizuire şi de conformitate al UE în temeiul Deciziei privind partajarea eforturilor;

– cerinţele de raportare pentru emisiile generate de activităţile de transport maritim internaţional;

– cerinţele de raportare cu privire la impactul nelegat de CO2 al aviației asupra climei globale;

– cerinţele de raportare privind adaptarea;

– cerinţe suplimentare de raportare privind LULUCF;

– cerinţe de raportare privind sprijinul financiar şi tehnologic acordat ţărilor în curs de dezvoltare;

– coerenţa cu alte instrumente juridice ale UE care vizează poluanţii atmosferici şi îmbunătăţirile bazate pe experienţa anterioară de punere în aplicare.

Evaluarea impactului a luat în considerare mai multe opţiuni de politică pentru fiecare dintre aceste aspecte. Impactul potenţial economic şi de mediu a fost analizat în detaliu. Evaluarea detaliată a opţiunilor este prezentată în analiza de impact care însoţeşte propunerea şi va fi disponibilă la următoarea adresă: http://ec.europa.eu/clima/studies/g-gas/index_en.htm.

· Rezumatul acţiunii propuse

Principalul obiectiv al prezentului regulament este de a ajuta Uniunea şi statele sale membre să îşi îndeplinească angajamentele şi obiectivele naţionale, ale Uniunii şi internaţionale şi să continue elaborarea de politici prin intermediul unei raportări transparente, exacte, coerente, comparabile şi complete.

Cerinţele internaţionale de raportare existente prevăd deja raportări anuale cu privire la emisiile de GES şi la alte informaţii privind schimbările climatice (previziuni, acţiuni de atenuare, sprijin acordat ţărilor în curs de dezvoltare, adaptare) din patru în patru ani. Totuşi, astfel de raportări au fost considerate mult timp insuficiente, existând eforturi internaţionale considerabile pentru sporirea şi suplimentarea cerinţelor existente de raportare, precum şi pentru a mări frecvenţa raportării. Situaţia este extrem de importantă în aceste momente critice în care progresele economice au un impact considerabil asupra elaborării politicilor de atenuare şi în care transmiterea de semnale de alarmă din timp poate influenţa semnificativ capacitatea unei ţări de a lua măsuri şi poate asigura decuplarea dezvoltării economice durabile de emisiile de GES. Aceste consideraţii au fost transpuse în cerinţe concrete în acordurile internaţionale recente de la Cancun (Decizia 1/CP.16), care solicită într-adevăr o multitudine de informaţii solide şi cuprinzătoare (cu privire la previziuni, acţiuni de atenuare, sprijinul acordat ţărilor în curs de dezvoltare) din doi în doi ani, în vederea susținerii angajamentelor asumate de către părţi. Cerinţele internaţionale completează, de asemenea, cerinţele stabilite recent la nivelul Uniunii Europene prin intermediul pachetului privind clima şi energia, prin care se recunoaşte din nou, în mod clar, necesitatea informaţiilor şi a datelor mai pertinente şi mai recente. În final, colectarea mai multor informaţii actualizate de la statele membre, în special cu privire la acţiunile lor de proiecţie şi de atenuare a GES, va contribui la punerea în aplicare a strategiei Europa 2020, care include obiectivele europene şi naţionale de limitare a emisiilor ca obiective prioritare. În acest context, prezentul regulament propune îmbunătăţirea cadrului de monitorizare, de raportare şi de revizuire din UE, permiţând astfel punerea în aplicare atât a angajamentelor interne şi internaţionale, cât şi a politicilor existente, precum şi elaborarea eficientă de noi politici.

Având în vedere incertitudinile referitoare la regimul în domeniul climei în urma Protocolului de la Kyoto şi necesitatea unui ciclu anual de conformitate pentru punerea în aplicare a Deciziei privind partajarea eforturilor (ESD), prezenta propunere include stabilirea unui proces de revizuire la nivelul Uniunii pentru informaţiile cu privire la GES transmise de către statele membre, asigurând astfel faptul că îndeplinirea obiectivelor ESD este evaluată într-o manieră cuprinzătoare, transparentă, credibilă şi rapidă, astfel cum prevede pachetul privind clima şi energia.

Prezenta propunere adoptă o abordare prudenţială cu privire la raportarea emisiilor generate de activităţile de transport maritim internaţional şi de sectorul LULUCF, în care discuţiile privind politicile, atât la nivelul Uniunii cât şi pe plan internaţional, sunt în curs de desfăşurare. Propunerea asigură faptul că mecanismul de monitorizare prevede un cadru adecvat pentru stabilirea de cerinţe detaliate de raportare într-o etapă ulterioară, atunci când se ajunge la un rezultat concret al politicii la nivel internaţional sau al Uniunii. Aceasta asigură coerenţa cu un cadru politic viitor, evită multiplicarea eforturilor şi garantează că Uniunea este capabilă să pună în aplicare cerinţele detaliate în cel mai eficient mod.

Prezenta propunere asigură coerenţa cu politica existentă a Uniunii în ceea ce priveşte impactul nelegat de CO2 al aviației asupra climei globale, având în vedere că aceasta solicită Comisiei să evalueze bianual impactul respectiv pe baza celor mai recente informaţii şi progrese ştiinţifice disponibile cu privire la emisii. Această abordare diferă de cele explorate în evaluarea impactului şi reflectă informaţiile utile primite de către alte servicii ale Comisiei în cadrul procesului de consultare interservicii. Abordarea a fost inclusă în propunere deoarece s-a considerat că permite obţinerea unor avantaje echivalente, cu o sarcină administrativă redusă semnificativ.

În ceea ce priveşte raportarea privind previziunile, politicile şi măsurile, propunerea impune raportarea anuală, pentru a permite astfel evaluarea anuală a angajamentelor asumate de Uniune la nivel naţional şi internaţional, precum şi pentru a permite acţiuni de corecţie întreprinse din timp şi în mod eficient. Trebuie menţionat că statele membre raportează deja anual informaţii actualizate în cazul în care consideră că informaţiile transmise în anul precedent sunt caduce. Propunerea adoptă o abordare pragmatică, în sensul că nu impune transmiterea de informaţii contextuale în dublu exemplar către Comisie, ci, mai curând, urmărește să asigure că rapoartele tehnice generale existente sunt puse la dispoziţia publicului spre informare.

În ceea ce priveşte sprijinul financiar şi tehnologic, propunerea extinde raportarea pe baza metodelor comune, în conformitate cu obligaţiile Uniunii de a oferi informaţii transparente şi complete cu privire la sprijinul financiar şi tehnologic pe care îl acordă ţărilor în curs de dezvoltare.

Raportarea anuală cu privire la acţiunea de adaptare va contribui la identificarea acţiunii întreprinse de către statele membre în vederea dezvoltării unei strategii de adaptare la nivelul Uniunii. De asemenea, raportarea va furniza mecanismului de mediere la nivel european informaţii şi date, constituind astfel un instrument util pentru factorii de decizie la nivel naţional, regional şi local. În conformitate cu evaluarea impactului, raportarea anuală reprezintă o opţiune eficientă deoarece presupune o sarcină administrativă redusă, asigurând însă mai buna capacitate a Uniunii de a-şi îndeplini obligaţiile internaţionale de raportare.

În sfârşit, propunerea îmbunătăţeşte sistemele naţionale existente în statele membre, pentru a aborda raportarea privind previziunile, politicile şi măsurile, şi asigură coerenţa cu alte instrumente juridice care au ca obiect poluanţii atmosferici. Această soluţie este eficientă deoarece, în pofida sarcinii aferente, va conduce pe termen lung la o mai bună respectare a normelor, la simplificare şi la costuri mai mici. Propunerea include, de asemenea, dispoziții mai bune pentru garantarea calităţii/controlul calităţii şi introduce modele şi orientări de raportare simplificate, în vederea sporirii calităţii şi exhaustivităţii informaţiilor oferite şi în vederea simplificării cerinţelor existente de raportare, fără a impune sarcini administrative inutile.

3. ELEMENTELE JURIDICE ALE PROPUNERII

· Temeiul juridic

Temeiul juridic al propunerii legislative îl constituie articolul 192 alineatul (1) din Tratatul privind funcţionarea Uniunii Europene. Propunerea urmăreşte un obiectiv legitim în domeniul de aplicare a articolului 191 alineatul (1) din Tratatul privind funcţionarea Uniunii Europene, şi anume combaterea schimbărilor climatice (atenuare şi adaptare). Scopul propunerii este de a îmbunătăţi disponibilitatea informaţiilor pentru politicile şi procesul decizional la nivelul Uniunii, precum şi coordonarea şi coerenţa raportării în temeiul CCONUSC de către Uniune şi statele membre. Acest obiectiv nu poate fi îndeplinit prin metode mai restrictive. Acesta nu afectează actuala diviziune generală a responsabilităţilor între Uniune şi statele membre cu privire la monitorizare, colectarea datelor şi raportare, astfel cum este prevăzută prin Decizia privind mecanismul de monitorizare.

· Principiul subsidiarităţii

Pentru ca acţiunea UE să fie justificată, trebuie respectat principiul subsidiarităţii:

(a) Natura transnaţională a problemei (criteriul necesităţii)

Natura transnaţională a schimbărilor climatice reprezintă un element important pentru a stabili măsura în care este necesară acţiunea Uniunii. Acţiunile întreprinse la nivel naţional nu reuşesc să atingă conformitatea cu angajamentele asumate la nivel internaţional şi nu sunt suficiente pentru a îndeplini obiectivele stabilite în temeiul Deciziei privind partajarea eforturilor. Este, aşadar, necesar ca Uniunea să creeze un cadru care să permită îndeplinirea cerinţelor internaţionale şi ale Uniunii, asigurând, acolo unde este posibil, o raportare armonizată. Îmbunătăţirea eficienţei, care presupune coordonarea unei game întregi de instrumente, precum şi a punctualităţii şi a calităţii raportării în temeiul CCONUSC prin compilarea datelor primite de la toate cele 27 de state membre impun, de asemenea, coordonarea la nivelul Uniunii.

(b) Testul de eficacitate (criteriul valorii adăugate)

În afara faptului că majoritatea revizuirilor propuse rezultă din cerinţele Uniunii şi cele internaţionale, actuale sau viitoare, acţiunile întreprinse la nivelul Uniunii, datorită eficienţei lor, ar prezenta avantaje clare faţă de acţiunile întreprinse la nivel naţional. Având în vedere că angajamentele fundamentale sunt asumate la nivelul Uniunii, este mai eficient să se elaboreze instrumentele necesare de raportare la nivelul Uniunii. De asemenea, rezolvarea problemelor identificate, cum ar fi calitatea şi punctualitatea raportării de către Uniune şi statele membre, impune coordonarea datelor şi a metodelor în toate cele 27 de state membre, a cărei eficienţă este mai mare la nivelul Uniunii.

Experienţa, în special cu privire la raportarea emisiilor de GES în temeiul CCONUSC, a arătat că Decizia privind mecanismul de monitorizare a contribuit semnificativ la facilitarea şi aplicarea unei raportări de calitate. Verificările şi analizele suplimentare ale datelor din statele membre în temeiul Deciziei privind mecanismul de monitorizare au condus la o mai bună calitate a raportării în temeiul CCONUSC, au asistat în mod proactiv statele membre în îndeplinirea angajamentelor acestora şi au contribuit, de asemenea, într-o mare măsură la reducerea cazurilor de nerespectare. Nivelul sporit de impunere a conformităţii generat prin posibilitatea iniţierii de către Comisie a procedurilor privind încălcarea a avut, de asemenea, o contribuţie semnificativă.

Se preconizează că extinderea raportării în temeiul mecanismului de monitorizare revizuit către noi domenii care fac obiectul CCONUSC, cum ar fi sprijinul financiar şi tehnologic, va aduce beneficii semnificative similare. Raportarea în temeiul mecanismului de monitorizare revizuit va oferi o evaluare şi o apreciere mai detaliată a datelor primite de la statele membre şi va asigura identificarea clară a lacunelor şi a deficienţelor, precum şi iniţierea de acţiuni în vederea soluționării lor, acestea reprezentând două domenii esenţiale pentru credibilitatea internaţională a Uniunii. De asemenea, raportarea în temeiul mecanismului de monitorizare revizuit va asigura cel puţin o serie de standarde minime comune, având în vedere faptul că informaţiile au fost raportate în mod mai curând inconsecvent. În sfârşit, aplicarea procedurilor privind încălcarea este importantă pentru a asigura faptul că problemele rămase nesoluționate vor fi abordate în cadrul Uniunii, și nu în cadrul CCONUSC, unde implicaţiile politice şi juridice ar putea fi semnificative.

În ceea ce priveşte raportarea privind adaptarea, mecanismul de monitorizare revizuit va aduce beneficii similare celor menţionate anterior, cu avantajul suplimentar că va oferi, de asemenea, o platformă care să permită schimbul de bune practici. Având în vedere că adaptarea este un aspect comun tuturor statelor membre, centralizarea raportării informaţiilor va contribui la înţelegerea necesităților de adaptare şi la identificarea celor mai bune practici, precum şi a lacunelor care ar putea fi soluţionate fie prin acţiuni la nivelul Uniunii, fie prin cooperarea între statele membre.

· Principiul proporţionalităţii

Propunerea respectă principiul proporţionalităţii din următoarele motive:

Propunerea nu depăşeşte ceea ce este necesar pentru atingerea obiectivelor de îmbunătăţire a calităţii datelor cu privire la schimbările climatice şi pentru asigurarea respectării conformităţii în temeiul cerinţelor internaţionale şi ale Uniunii.

Propunerea este proporţională cu obiectivul general al Uniunii de a-şi atinge obiectivele de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră în temeiul Protocolului de la Kyoto, cu obiectivele Uniunii cuprinse în pachetul privind clima şi energia, cu Acordul de la Copenhaga şi cu Decizia 1/CP.16 („Acordurile de la Cancun”).

Propunerea prevede punerea în aplicare a unui mecanism de monitorizare similar, în ceea ce priveşte practicile şi procedurile, cu cel pus deja în aplicare în temeiul Deciziei nr. 280/2004/CE.

4. IMPLICAŢII BUGETARE

Astfel cum se specifică în declaraţia financiară care însoţeşte prezentul regulament, acesta va fi pus în aplicare folosind bugetul existent şi nu va avea niciun impact asupra cadrului financiar multianual.

5. ELEMENTE OPŢIONALE

· Clauza de reexaminare/revizuire/caducitate

Propunerea include o dispoziție care permite Comsiei să revizuiască prezentul regulament în contextul deciziilor viitoare legate de CCONUSC şi de Protocolul de la Kyot, sau al altor texte legislative ale Uniunii. Dacă este necesar, Comisia va propune Parlamentului European şi Consiliului modificări ale prezentul regulament, va modifica actele delegate existente sau va adopta noi acte.

2011/0372 (COD)

Propunere de

REGULAMENT AL PARLAMENTULUI EUROPEAN ŞI AL CONSILIULUI

privind un mecanism de monitorizare şi de raportare a emisiilor de gaze cu efect de seră, precum şi de raportare, la nivel naţional şi al Uniunii, a altor informaţii relevante pentru schimbările climatice

PARLAMENTUL EUROPEAN ŞI CONSILIUL UNIUNII EUROPENE,

având în vedere Tratatul privind funcţionarea Uniunii Europene, în special articolul 192 alineatul (1),

având în vedere propunerea Comisiei Europene,

după transmiterea proiectului de act legislativ către parlamentele naţionale,

având în vedere avizul Comitetului Economic şi Social European[6],

având în vedere avizul Comitetului Regiunilor[7],

hotărând în conformitate cu procedura legislativă ordinară,

întrucât:

(1) Decizia nr. 280/2004/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 11 februarie 2004 privind un mecanism de monitorizare a emisiilor de gaze cu efect de seră în cadrul Comunităţii şi de punere în aplicare a Protocolului de la Kyoto[8] a stabilit un cadru pentru monitorizarea tuturor emisiilor antropice de la surse şi a eliminării de către absorbanţi a gazelor cu efect de seră, evaluând progresul înregistrat cu privire la îndeplinirea angajamentelor referitoare la emisiile în cauză, precum şi la punerea în aplicare a cerinţelor de monitorizare şi de raportare în temeiul Convenţiei-cadru a Organizaţiei Naţiunilor Unite asupra schimbărilor climatice („CCONUSC”)[9] şi al Protocolului de la Kyoto[10] în Uniunea Europeană. În vederea luării în considerare a progreselor recente şi viitoare înregistrate la nivel internaţional cu privire la CCONUSC şi Protocolul de la Kyoto, precum şi în vederea punerii în aplicare a noilor cerinţe de monitorizare şi de raportare prevăzute de legislaţia Uniunii, decizia în cauză trebuie înlocuită. Decizia nr. 280/2004/CE trebuie înlocuită cu un regulament având în vedere domeniul mai extins de aplicare a legislaţiei, includerea categoriilor suplimentare de persoane cărora li se adresează obligaţiile respective, caracterul mai complex şi eminamente tehnic al dispoziţiilor introduse, necesitatea crescândă a unor norme uniforme aplicabile pe întreg teritoriul Uniunii, precum şi facilitarea punerii în aplicare.

(2) Obiectivul suprem al CCONUSC îl reprezintă stabilizarea concentraţiilor de gaze cu efect de seră în atmosferă la un nivel care să împiedice orice perturbare antropogenă periculoasă a sistemului climatic. În vederea atingerii acestui obiectiv, creşterea globală a temperaturii medii anuale la suprafaţă nu ar trebui să depăşească nivelurile preindustriale cu mai mult de 2°C.

(3) Sunt necesare o monitorizare şi raportare detaliată şi evaluarea periodică a emisiilor de gaze cu efect de seră de către Uniune şi statele membre, precum şi a eforturilor depuse de acestea pentru abordarea schimbărilor climatice.

(4) Decizia 1/CP.15, adoptată în cadrul Conferinţei părţilor la CCONUSC („Decizia 1/CP.15” sau „Acordul de la Copenhaga”) şi Decizia 1/CP.16, adoptată în cadrul Conferinţei părţilor la CCONUSC („Decizia 1/CP.16” sau „Acordul de la Cancun”) au contribuit în mod semnificativ la progresul înregistrat în abordarea într-o manieră echilibrată a provocărilor ridicate de schimbările climatice. Deciziile respective au introdus noi cerinţe de monitorizare şi de raportare care se aplică în ceea ce priveşte punerea în aplicare a strategiilor ambiţioase de reducere a emisilor asumate de Uniune şi de statele sale membre, oferind sprijin ţărilor în curs de dezvoltare. De asemenea, deciziile recunosc importanţa abordării în mod prioritar a măsurilor de adaptare la schimbările climatice, precum şi a măsurilor de atenuare a acestora. Decizia 1/CP.16 solicită, în egală măsură, ţărilor dezvoltate să elaboreze strategii sau planuri de dezvoltare cu emisii scăzute de carbon. Se aşteaptă ca astfel de strategii sau planuri să contribuie la trecerea la o societate cu emisii reduse de carbon şi să asigure o creştere continuă şi o dezvoltare durabilă. Prezentul regulament trebuie să faciliteze, prin intermediul actelor delegate, punerea în aplicare a cerinţelor existente şi viitoare de monitorizare şi de raportare care rezultă din decizii ulterioare sau din aprobarea unui acord internaţional în temeiul CCONUSC.

(5) Pachetul privind clima şi energia adoptat în 2009, în special Decizia nr. 406/2009/CE din 23 aprilie 2009 privind efortul statelor membre de a reduce emisiile de gaze cu efect de seră astfel încât să respecte angajamentele Comunităţii de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră până în 2020[11] şi Directiva 2009/29/CE din 23 aprilie 2009 de modificare a Directivei 2003/87/CE în vederea îmbunătăţirii şi extinderii sistemului comunitar de comercializare a cotelor de emisie de gaze cu efect de seră[12], marchează un alt angajament ferm al Uniunii şi al statelor membre de a reduce în mod semnificativ emisiile de gaze cu efect de seră. De asemenea, sistemul Uniunii de monitorizare şi de raportare a emisiilor trebuie actualizat având în vedere noile dispoziţii ale legislaţiei în cauză.

(6) În temeiul CCONUSC, Uniunea şi statele membre trebuie să dezvolte, să actualizeze în mod periodic, să publice şi să raporteze Conferinţei părţilor inventarele naţionale de emisii antropice de la surse şi de eliminare de către absorbanţi a tuturor gazelor cu efect de seră, nereglementate prin Protocolul de la Montreal din 1987 privind substanţele care diminuează stratul de ozon la Convenţia de la Viena privind protecţia stratului de ozon („Protocolul de la Montreal”)[13], utilizând metodologiile comparabile convenite în cadrul Conferinţei părţilor.

(7) Articolul 5 alineatul (1) din Protocolul de la Kyoto solicită Uniunii şi statelor membre să stabilească şi să păstreze un sistem naţional pentru estimarea emisiilor antropice de la surse şi a eliminării de către absorbanţi a tuturor gazelor cu efect de seră, nereglementate prin Protocolul de la Montreal, cu scopul de a asigura punerea în aplicare a altor dispoziţii ale Protocolului de la Kyoto. De asemenea, Decizia 1/CP.16 solicită stabilirea unor dispoziţii naţionale în vederea estimării emisiilor antropice de la surse şi a eliminării de către absorbanţi a tuturor gazelor cu efect de seră seră, nereglementate prin Protocolul de la Montreal. Prezentul regulament trebuie să permită punerea în aplicare a ambelor cerinţe.

(8) Experienţa acumulată în urma punerii în aplicare a Deciziei nr. 280/2004/CE a arătat necesitatea sporirii sinergiilor şi a coerenţei cu raportarea în temeiul altor instrumente juridice, în special cu Directiva 2003/87/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 13 octombrie 2003 de stabilire a unui sistem de comercializare a cotelor de emisie de gaze cu efect de seră în cadrul Comunităţii şi de modificare a Directivei 96/61/CE a Consiliului[14], cu Regulamentul (CE) nr. 166/2006 al Parlamentului European şi al Consiliului din 18 octombrie 2006 de instituire a unui registru european al emisiilor şi transferului de poluanţi şi de modificare a Directivelor 91/689/CEE şi 96/61/CE ale Consiliului[15], cu Directiva 2001/81/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 23 octombrie 2001 privind plafoanele naţionale de emisie pentru anumiţi poluanţi atmosferici[16], cu Regulamentul (CE) nr. 842/2006 al Parlamentului European şi al Consiliului din 17 mai 2006 privind anumite gaze fluorurate cu efect de seră[17] şi cu Regulamentul (CE) nr. 1099/2008 al Parlamentului European şi al Consiliului din 22 octombrie 2008 privind statisticile în domeniul energiei[18]. În timp ce raţionalizarea cerinţelor de raportare va necesita modificarea instrumentelor juridice individuale, utilizarea datelor coerente pentru raportarea emisiilor de gaze cu efect de seră şi verificarea nivelului de coerenţă al acestora sunt esenţiale în vederea asigurării calităţii raportării emisiilor.

(9) Cel de-al patrulea raport de evaluare al Comisiei interguvernamentale pentru schimbările climatice (IPCC) a identificat un potenţial de încălzire globală al trifluorurei de azot („NF3”) de aproximativ 17 000 mai mare decât al CO2. NF3 este utilizată tot mai mult în industria electronică ca înlocuitor al perfluorocarburilor („PFC”) şi al hexafluorurii de sulf (SF6). În conformitate cu articolul 191 alineatul (2) din Tratatul privind funcţionarea Uniunii Europene, politica de mediu a Uniunii trebuie să se bazeze pe principiul prevenţiei. Acest principiu solicită monitorizarea NF3 în vederea evaluării nivelului de emisii în Uniune şi, după caz, în vederea definirii acţiunilor de atenuare.

(10) Datele raportate în prezent în inventarele naţionale de emisii de gaze cu efect de seră şi registrele naţionale şi europene nu sunt suficiente pentru a stabili, la nivel de stat membru, emisiile de CO2 produse de aviaţia civilă la nivel naţional şi care nu sunt reglementate de Directiva 2003/87/CE. În momentul adoptării obligaţiilor de raportare, Uniunea nu trebuie să impună statelor membre şi întreprinderilor mici şi mijlocii („IMM-uri”) sarcini care nu sunt proporţionale cu obiectivele urmărite. Emisiile de CO2 generate de aviaţie, care nu sunt reglementate de Directiva 2003/87/CE, reprezintă doar o mică parte din totalul emisiilor de gaze cu efect de seră, iar stabilirea unui sistem de raportare a acestor emisii ar constitui o sarcină nejustificată în lumina cerinţelor existente pentru sectorul mai larg, în conformitate cu Directiva 2003/87/CE. În consecinţă, emisiile de CO2 din categoria de sursă a IPCC „1.A.3.Aviaţia civilă” ar trebuie considerate ca fiind egale cu zero în sensul articolului 3 şi al articolului 7 alineatul (1) din Decizia nr. 406/2009/CE.

(11) Deşi emisiile şi absorbţiile de gaze cu efect de seră datorate exploatării terenurilor, schimbării exploatării terenurilor şi silviculturii („LULUCF”) privesc obiectivul Uniunii de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră în temeiul Protocolului de la Kyoto, acestea nu fac parte din obiectivul de 20% până în 2020 în temeiul pachetului privind clima şi energia. Decizia nr. 406/2009/CE şi Directiva 2003/87/CE solicită Comisiei să evalueze modalităţile de includere a LULUCF în obiectivul pentru 2020. Termenul limită al acestei activități depinde de rezultatul negocierilor referitoare la încheierea unui acord internaţional privind schimbările climatice. În lipsa unui astfel de acord până la sfârşitul lui 2010, Comisia poate prezenta o propunere, pentru ca actul propus să intre în vigoare începând cu 2013. Prezentul regulament trebuie să permită punerea în aplicare a unor posibile cerinţe de raportare în temeiul unui acord internaţional sau al unei astfel de legislaţii europene.

(12) Uniunea şi statele membre trebuie să depună eforturi pentru a furniza informaţii cât mai actualizate cu privire la emisiile de gaze cu efect de seră, în special în cadrul Strategiei Europa 2020 şi al termenului său limită precis. Prezentul regulament trebuie să permită pregătirea unor astfel de estimări în cel mai scurt timp posibil pe baza informaţiilor statistice şi de alt tip.

(13) Cerinţele de monitorizare şi de raportare de către statele membre a emisiilor provenite din transportul maritim trebuie adoptate într-o manieră complementară şi coerentă cu cerinţele convenite în cadrul CCONUSC sau, în măsura posibilă, cu cerinţele aplicabile navelor, astfel cum sunt acestea stabilite în contextul Organizaţiei Maritime Internaţionale („OMI”) sau prin intermediul unei măsuri la nivelul Uniunii care să abordeze tema emisiilor de GES provenite din transportul maritim. O astfel de monitorizare şi raportare ar permite o mai bună înţelegere a problematicii acestor emisii şi ar sprijini punerea efectivă în aplicare a politicilor.

(14) Experienţa acumulată în urma punerii în aplicare a Deciziei nr. 280/2004/CE a demonstrat necesitatea îmbunătăţirii transparenţei, acurateţei, coerenţei, integralităţii şi comparabilităţii informaţiilor raportate cu privire la politici, măsuri şi prognoze. Decizia nr. 406/2009/CE solicită statelor membre să raporteze progresul preconizat cu privire la îndeplinirea obligaţiilor care le revin în temeiul deciziei respective, inclusiv informaţiile referitoare la politicile, măsurile şi prognozele naţionale. Strategia Europa 2020 a stabilit o agendă economică şi politică integrată care solicită Uniunii şi statelor membre să depună eforturi suplimentare în ceea ce priveşte raportarea în timp util a politicilor şi măsurilor privind schimbările climatice, precum şi efectele preconizate asupra emisiilor. Crearea unui sistem naţional la nivelul Uniunii şi al statelor membre, combinat cu o mai bună orientare în materie de raportare, ar trebui să contribuie în mod semnificativ la îndeplinirea acestor obiective. De asemenea, pentru a se asigura faptul că Uniunea îndeplineşte cerinţele internaţionale şi naţionale de raportare a prognozelor privind emisiile de gaze cu efect de seră şi pentru a evalua progresul înregistrat de aceasta cu privire la îndeplinirea angajamentelor şi a obligaţiilor sale internaţionale şi naţionale, Comisia trebuie să elaboreze şi să utilizeze prognoze privind emisiile de gaze cu efect de seră.

(15) Statele membre trebuie să furnizeze informaţii îmbunătăţite în vederea monitorizării progresului şi a acţiunilor întreprinse de acestea cu privire la schimbările climatice. Aceste informaţii sunt necesare pentru conceperea unei strategii cuprinzătoare de adaptare a Uniunii în urma publicării Cărţii albe intitulate „Adaptarea la schimbările climatice: către un cadru de acţiune la nivel european”[19] . Raportarea informaţiilor privind adaptarea va permite statelor membre să facă schimb de cele mai bune practici şi să-şi evalueze necesităţile şi nivelul de pregătire necesare pentru a aborda schimbările climatice.

(16) În temeiul Deciziei 1/CP.15, Uniunea şi statele membre s-au angajat să asigure o finanţare considerabilă în domeniul climei pentru a susţine acţiunile de adaptare şi atenuare în ţările în curs de dezvoltare. În conformitate cu alineatul (40) din Decizia 1/CP.16, ţările dezvoltate care sunt parte la CCONUSC trebuie să-şi îmbunătăţească modalităţile de raportare privind sprijinul financiar, tehnologic şi pentru dezvoltarea capacităţii destinat ţărilor în curs de dezvoltare care sunt parte la CCONUSC. Îmbunătăţirea modalităţilor de raportare este esenţială pentru recunoaşterea eforturilor depuse de Uniune şi de statele membre în vederea îndeplinirii angajamentelor asumate. De asemenea, Decizia 1/CP.16 prevede un nou mecanism tehnologic pentru îmbunătăţirea transferului internaţional de tehnologie. Prezentul regulament trebuie să asigure furnizarea de informaţii importante actualizate referitoare la activităţile privind transferul de tehnologie către ţările în curs de dezvoltare.

(17) În urma modificărilor efectuate în cadrul Directivei 2008/101/CE[20], Directiva 2003/87/CE aplică în prezent sistemul de comercializare a emisiilor de gaze cu efect de seră în cadrul Uniunii şi în cazul activităţilor de aviaţie. Această directivă conţine dispoziţii privind utilizarea veniturilor din licitaţii, raportarea utilizării veniturilor din licitaţii de către statele membre, precum şi acţiunile întreprinse pentru licitarea cotelor din aviaţie în temeiul articolului 3d alineatul (1) sau (2) din directiva respectivă, cu scopul de a urmări dacă 100 % din veniturile respective sau o sumă echivalentă sunt utilizate pentru efectuarea uneia sau a mai multora dintre acţiunile menţionate la articolul 3d alineatul (4) din Directiva 2003/87/CE. În urma modificărilor efectuate în cadrul Directivei 2009/29/CE, Directiva 2003/87/CE conţine, în prezent, şi cerinţe de raportare referitoare la utilizarea veniturilor din licitaţii, cel puţin 50% din aceste venituri trebuind să fie utilizate pentru efectuarea uneia sau a mai multora dintre activităţile menţionate la articolul 10 alineatul (3) din Directiva 2003/87/CE. Transparenţa cu privire la utilizarea veniturilor obţinute în urma licitării cotelor în temeiul Directivei 2003/87/CE este esenţială pentru susţinerea angajamentelor Uniunii. Raportarea cu privire la utilizarea veniturilor respective trebuie să ateste sumele reale plătite, dacă veniturile sunt alocate pentru plată prin intermediul investiţiilor directe în proiecte, al fondurilor de investiţii sau al politicilor de sprijin fiscal sau financiar, precum şi tipul şi trimiterile la aceste politici, proiecte sau fonduri.

(18) În temeiul CCONUSC, Uniunea şi statele membre trebuie să dezvolte, să actualizeze în mod periodic, să publice şi să raporteze Conferinţei părţilor comunicările naţionale şi rapoartele din doi în doi ani, utilizând orientările, metodologiile şi formatele convenite de Conferinţa părţilor. Decizia 1/CP.16 solicită îmbunătăţirea modalităţilor de raportare referitoare la obiectivele privind atenuarea şi furnizarea de sprijin financiar, tehnologic şi pentru construirea capacităţii în ţările în curs de dezvoltare.

(19) Decizia nr. 406/2009/CE a transformat ciclul anual actual de raportare într-un ciclu de angajamente anuale care necesită o revizuire cuprinzătoare a inventarelor statelor membre privind gazele cu efect de seră într-o perioadă de timp mai scurtă decât cea stabilită pentru revizuirea inventarului actual al CCONUSC cu scopul de a permite utilizarea flexibilităţilor şi, după caz, aplicarea acţiunilor corective la sfârşitul fiecărui an relevant. Având în vedere incertitudinile cu privire la evoluțiile viitoare în temeiul CCONUSC şi al Protocolului de la Kyoto, stabilirea unui proces de revizuire a inventarelor privind gazele cu efect de seră la nivelul Uniunii depuse de către statele membre trebuie să asigure faptul că gradul de respectare a obligaţiilor prevăzute în temeiul Deciziei nr. 406/2009/CE este evaluat într-o manieră credibilă, coerentă, transparentă şi în timp util.

(20) În prezent, se discută în cadrul procesului CCONUSC o serie de elemente tehnice referitoare la raportarea emisiilor de la surse şi a eliminării de către absorbanţi a tuturor gazelor cu efect de seră, cum ar fi potenţialele ridicate de încălzire globală (GWP), gazele cu efect de seră raportate şi orientările metodologice din partea IPCC care urmează să fie utilizate pentru pregătirea inventarelor naţionale privind gazele cu efect de seră. Revizuirea elementelor metodologice în contextul procesului CCONUSC şi recalculările ulterioare ale seriilor cronologice de emisii de gaze cu efect de seră pot modifica nivelul şi tendinţele acestor emisii. Comisia trebuie să monitorizeze astfel de evoluţii la nivel internaţional şi, dacă este necesar, să propună revizuirea prezentului regulament pentru a asigura coerenţa cu metodologiile utilizate în contextul procesului CCONUSC.

(21) Emisiile de gaze cu efect de seră raportate de-a lungul seriilor cronologice trebuie estimate prin intermediul aceloraşi metode. Datele privind activitatea de bază şi factorii de emisie trebuie obţinuți şi utilizați într-o manieră coerentă. De asemenea, trebuie să se asigure faptul că modificările survenite cu privire la tendinţele emisiilor nu sunt introduse ca rezultat al modificărilor privind metodele sau ipotezele de estimare. Recalculările trebuie efectuate în conformitate cu orientările convenite, precum şi în vederea îmbunătăţirii coerenţei, acurateţei şi integralităţii seriilor cronologice raportate şi a punerii în aplicare a metodelor mai detaliate. Atunci când metodologia sau modalitatea de colectare a datelor privind activitatea de bază şi factorii de emisie se modifică, statele membre trebuie să recalculeze inventarele pentru seriile cronologice raportate şi să evalueze necesitatea recalculărilor pe baza motivelor furnizate în orientările convenite, în special pentru categoriile cheie. Prezentul regulament trebuie să prevadă dacă şi în ce condiţii se iau în calcul efectele unor astfel de recalculări.

(22) Aviaţia are impact asupra climei globale prin emisiile de dioxid de carbon (CO2), dar şi prin alte emisii şi mecanisme, inclusiv emisiile de oxizi de azot şi creşterea stratului de nori cirrus. În lumina progreselor ştiinţifice referitoare la acest impact, trebuie să se efectueze o evaluare periodică a impactului nelegat de CO2 al aviaţiei asupra climei globale în contextul prezentului regulament.

(23) Agenţia Europeană de Mediu (AEM) urmăreşte să susţină dezvoltarea durabilă şi să contribuie la îmbunătăţirea semnificativă şi măsurabilă a mediului în Europa prin furnizarea de informaţii orientate, relevante, fiabile şi în timp util către legislatori, instituţiile publice şi publicul larg. AEM trebuie să asiste Comisia, după caz, în lucrările de monitorizare şi raportare, în special în contextul sistemului de inventariere al Uniunii şi al sistemului acesteia de prognoze, politici şi măsuri, în vederea efectuării examinării anuale de către experţi a inventarelor statelor membre, evaluând progresul înregistrat cu privire la angajamentele de reducere a emisiilor, impactul schimbărilor climatice, vulnerabilitatea şi adaptarea, precum şi în vederea comunicării de informaţii solide privind clima către publicul larg.

(24) Comisia trebuie să urmărească punerea în aplicare a cerinţelor de monitorizare şi de raportare în temeiul prezentului regulament, precum şi progresul ulterior înregistrat în temeiul CCONUSC şi al Protocolului de la Kyoto cu scopul de a asigura coerenţa. În acest sens, Comisia trebuie să abroge sau, după caz, să modifice dispoziţiile prezentului regulament.

(25) Cu scopul de a asigura condiţii uniforme pentru punerea în aplicare a articolului 20 alineatul (5) din prezentul regulament, puterile de executare trebuie conferite Comisiei. În vederea stabilirii cerinţelor armonizate de raportare cu privire la emisiile de gaze cu efect de seră şi informaţiile relevante pentru politica privind schimbările climatice, puterea de adoptare a actelor în conformitate cu articolul 290 din Tratatul privind funcţionarea Uniunii Europene trebuie delegată Comisiei în ceea ce priveşte revizuirea anexei I la prezentul regulament, rapoartele statelor membre privind LULUCF şi transportul maritim, sistemele naţionale ale statelor membre, examinarea de către experţi a datelor din inventarul statelor membre, cerinţele detaliate privind conţinutul, structura, formatul şi procesele de înaintare a raportelor de către statele membre, precum şi abrogarea sau modificarea anumitor obligaţii în conformitate cu prezentul regulament. Este extrem de important ca Comisia să desfăşoare consultări pe parcursul lucrărilor sale pregătitoare, inclusiv la nivel de experţi. În momentul elaborării şi redactării actelor delegate, Comisia trebuie să asigure transmiterea simultană, corespunzătoare şi în timp util a documentelor relevante către Parlamentul European şi Consiliu.

(26) Deoarece obiectivele acţiunii propuse, astfel cum sunt acestea stabilite la articolul 1 din prezentul regulament, nu pot fi, prin natura lor, suficient realizate de către statele membre şi, în consecinţă, având în vedere amploarea şi efectele acţiunii, acestea pot fi mai bine realizate la nivelul Uniunii, Uniunea poate adopta măsuri în conformitate cu principiul subsidiarităţii prevăzut la articolul 5 din Tratatul privind Uniunea Europeană. În conformitate cu principiul proporţionalităţii, astfel cum este prevăzut la articolul menţionat, prezentul regulament nu depăşeşte ceea ce este necesar pentru realizarea acestor obiective.

ADOPTĂ PREZENTUL REGULAMENT:

Capitolul 1

Obiect, domeniu de aplicare şi definiţii

Articolul 1

Obiect

Prezentul regulament stabileşte un mecanism pentru:

(a) asigurarea unei raportări transparente, exacte, coerente, comparabile, integrale şi la timp din partea Uniunii şi a statelor sale membre către secretariatul CCONUSC.

(b) raportarea şi verificarea informaţiilor cu privire la angajamentele asumate în temeiul CCONUSC şi al Protocolului de la Kyoto şi la deciziile adoptate ca urmare a acestora, precum şi evaluarea progresului în ceea ce priveşte respectarea acestor angajamente;

(c) monitorizarea şi raportarea emisiilor antropice de la surse şi a eliminării de către absorbanţi a tuturor gazelor cu efect de seră nereglementate de Protocolul de la Montreal privind substanţele care diminuează stratul de ozon în statele membre;

(d) monitorizarea, raportarea, reexaminarea şi verificarea emisiilor de gaze cu efect de seră şi a altor informaţii în temeiul articolului 6 din Decizia nr. 406/2009/CE;

(e) raportarea emisiilor de CO2 generate de activităţile de transport maritim;

(f) monitorizarea şi raportarea utilizării veniturilor generate prin licitarea certificatelor în temeiul articolului 3d alineatele (1) și (2) sau al articolului 10 alineatul (1) din Directiva 2003/87/CE, în conformitate cu articolul 3d alineatul (4) şi articolul 10 alineatul (3) din directiva respectivă;

(g) monitorizarea şi raportarea acţiunilor întreprinse de statele membre în vederea adaptării la consecinţele inevitabile ale schimbărilor climatice;

(h) evaluarea progreselor înregistrate de statele membre în ceea ce priveşte îndeplinirea obligaţiilor lor în temeiul Deciziei nr. 406/2009/CE;

(i) colectarea de informaţii şi date necesare pentru a susţine formularea şi evaluarea politicii viitoare a Uniunii cu privire la schimbările climatice.

Articolul 2

Domeniu de aplicare

Prezentul regulament se aplică:

(a) strategiilor de dezvoltare cu emisii reduse de carbon elaborate de Uniune şi statele sale membre, precum şi oricăror actualizări ale acestora în conformitate cu Decizia 1/CP.16;

(b) emisiilor de gaze cu efect de seră incluse în anexa I provenind de la sectoare şi surse şi eliminării de către absorbanţi, cuprinse în inventarele naţionale de gaze cu efect de seră în temeiul articolului 4 alineatul (1) litera (a) din CCONUSC şi având loc pe teritoriile statelor membre;

(c) emisiilor de gaze cu efect de seră care se încadrează în domeniul de aplicare a articolului 2 alineatul (1) din Decizia nr. 406/2009/CE;

(d) emisiilor de gaze cu efect de seră provenind de la ambarcaţiunile marine care ancorează în porturile din statele membre;

(e) impactului nelegat de CO2 asupra climei, asociat emisiilor generate de aviația civilă;

(f) previziunilor Uniunii şi statelor membre privind emisiile antropice de la surse şi eliminarea de către absorbanţi a gazelor cu efect de seră, precum şi politicilor şi măsurilor elaborate de statele membre;

(g) sprijinului financiar şi tehnologic agregat, acordat ţărilor în curs de dezvoltare, per proiect şi per ţară;

(h) utilizării veniturilor din licitarea certificatelor de emisie în temeiul articolului 3d alineatele (1) şi (2) şi al articolului 10 alineatul (1) din Directiva 2003/87/CE;

(i) acţiunilor întreprinse de statele membre la nivel naţional şi regional în vederea adaptării la schimbările climatice.

Articolul 3

Definiţii

În sensul prezentului regulament, se aplică următoarele definiţii:

(1) „potenţial de încălzire globală” al unui gaz înseamnă aportul total la încălzirea globală rezultat în urma emisiei unei unităţi din gazul respectiv faţă de o unitate din gazul de referinţă, dioxid de carbon, căreia i se alocă valoarea 1;

(2) „sistem naţional de inventariere” înseamnă un sistem de dispoziţii instituţionale, juridice şi procedurale stabilite într-un stat membru în vederea estimării emisiilor antropice de la surse şi a eliminării de către absorbanţi a tuturor gazelor cu efect de seră nereglementate prin Protocolul de la Montreal, precum şi în vederea raportării şi arhivării informaţiilor privind inventarierea, în conformitate cu Decizia 19/CMP.1 a Conferinţei părţilor la CCONUSC, care funcţionează ca reuniune a părţilor la Protocolul de la Kyoto, („Decizia 19/CMP.1”), sau cu alte decizii relevante în temeiul CCONUSC şi al Protocolului de la Kyoto;

(3) „autorităţi competente în ceea ce priveşte inventarierea” înseamnă orice autoritate sau autorităţi însărcinate, în temeiul sistemului naţional de inventariere dintr-un stat membru, cu sarcina de a compila inventarul gazelor cu efect de seră;

(4) „asigurarea calităţii” sau „QA” înseamnă un sistem planificat de proceduri de reexaminare pentru a asigura că obiectivele privind calitatea datelor sunt îndeplinite şi că cele mai bune estimări şi informaţii sunt raportate pentru a susţine eficienţa programului de control al calităţii şi pentru a asista statele membre;

(5) „controlul calităţii” sau „QC” înseamnă un sistem de activităţi tehnice de rutină pentru măsurarea şi controlul calităţii informaţiilor şi a estimărilor compilate cu scopul de a asigura integritatea, corectitudinea şi caracterul integral al datelor, identificând şi rezolvând erorile şi omisiunile, documentând şi arhivând datele şi alte materiale folosite şi înregistrând toate activităţile de asigurare a calităţii;

(6) „indicator” înseamnă un factor sau o variabilă cantitativă sau calitativă care contribuie la o mai bună înţelegere a evoluţiei punerii în aplicare a politicilor şi măsurilor şi a tendinţelor emisiilor de gaze cu efect de seră;

(7) „unitate a cantităţii atribuite” (AAU) înseamnă o unitate emisă în temeiul dispoziţiilor relevante din anexa la Decizia 13/CMP.1 a Conferinţei părţilor la CCONUSC care funcţionează ca reuniune a părţilor la Protocolul de la Kyoto („Decizia 13/CMP.1”);

(8) „unitate de absorbţie” (RMU) înseamnă o unitate emisă în temeiul dispoziţiilor relevante din anexa la Decizia 13/CMP.1 sau din alte decizii relevante ale organismelor CCONUSC sau ale Protocolului de la Kyoto;

(9) „unitate de reducere a emisiilor” (URE) înseamnă o unitate emisă în temeiul dispoziţiilor relevante din anexa la Decizia 13/CMP.1 şi din deciziile relevante adoptate în temeiul CCONUSC sau al Protocolului de la Kyoto;

(10) „reducere de emisii certificate” (REC) înseamnă o unitate eliberată în conformitate cu articolul 12 din Protocolul de la Kyoto şi cerinţele acestuia, precum şi cu dispoziţiile relevante din anexa la Decizia 13/CMP.1;

(11) „registru naţional” înseamnă un registru sub forma unei baze de date standardizate care include informaţii privind emiterea, deţinerea, transferul, achiziţionarea, anularea şi retragerea de URE, REC, AAU şi RMU şi reportarea de URE, REC şi AAU;

(12) „politici şi măsuri” înseamnă toate instrumentele politice, administrative şi legislative care vizează punerea în aplicare a angajamentelor în temeiul articolului 4 alineatul 2 literele (a) şi (b) din CCONUSC, inclusiv a celor care nu au ca obiectiv principal limitarea şi reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră;

(13) „sistem naţional pentru politici, măsuri şi estimări” înseamnă un sistem de dispoziţii instituţionale, juridice şi procedurale stabilit într-un stat membru în vederea raportării politicilor şi măsurilor, precum şi pentru pregătirea şi raportarea estimărilor de emisii antropice de la surse şi a eliminării de către absorbanţi a tuturor gazelor cu efect de seră, astfel cum prevede articolul 13 din prezentul regulament;

(14) „evaluare ex-ante a politicilor şi măsurilor” înseamnă o evaluare a efectelor preconizate pentru o politică sau măsură;

(15) „evaluare ex-post a politicilor şi măsurilor” înseamnă o evaluare a efectelor ulterioare ale unei politici sau măsuri;

(16) „previziuni fără măsuri” înseamnă previziuni ale emisiilor antropice de la surse şi ale eliminării de către absorbanţi a gazelor cu efect de seră, care exclud efectele tuturor politicilor şi măsurilor planificate, adoptate sau puse în aplicare după anul ales drept începutul previzionării respective;

(17) „previziuni cu măsuri” înseamnă previziuni ale emisiilor antropice de gaze cu efect de seră de la surse şi ale eliminării de către absorbanţi, care cuprind efectele, în ceea ce priveşte emisiile de gaze cu efect de seră, ale politicilor şi măsurilor adoptate şi puse în aplicare;

(18) „previziuni cu măsuri suplimentare” înseamnă previziuni ale emisiilor antropice de la surse şi ale eliminării de către absorbanţi a gazelor cu efect de seră, care cuprind efectele, în ceea ce priveşte emisiile de gaze cu efect de seră, ale politicilor şi măsurilor adoptate şi puse în aplicare pentru atenuarea schimbărilor climatice, precum şi ale politicilor şi măsurilor planificate;

(19) „analiză de sensibilitate” înseamnă analiza unui algoritm model sau a unei ipoteze pentru a cuantifica sensibilitatea sau stabilitatea datelor de realizare model faţă de variaţiile datelor de intrare sau ale ipotezelor aferente. Această analiză se efectuează prin modificarea valorilor de intrare sau a ecuaţiilor model şi observarea modului în care modelul de realizare variază în mod corespunzător;

(20) „sprijin pentru atenuarea schimbărilor climatice” înseamnă sprijinul acordat pentru activităţile din ţările în curs de dezvoltare care contribuie la obiectivul de stabilizare a concentraţiilor de gaze cu efect de seră din atmosferă la un nivel care să împiedice orice interferenţe antropice periculoase cu sistemul climatic;

(21) „sprijin pentru adaptarea la schimbările climatice” înseamnă sprijinul acordat pentru activităţile din ţările în curs de dezvoltare care vizează reducerea vulnerabilităţii oamenilor sau a sistemelor naturale faţă de impactul schimbărilor climatice şi al altor riscuri legate de mediu, prin menţinerea sau sporirea capacităţii de adaptare şi a rezistenţei ţărilor în curs de dezvoltare;

(22) „rectificări tehnice” înseamnă ajustările făcute estimărilor inventarului naţional de gaze cu efect de seră, efectuate în contextul reexaminării în temeiul articolului 20 din prezentul regulament, atunci când datele de inventar prezentate sunt incomplete sau nu sunt elaborate în conformitate cu normele sau orientările internaţionale sau UE şi care sunt destinate a înlocui estimările prezentate iniţial;

(23) „recalculări”, în conformitate cu orientările CCONUSC privind raportarea inventarelor anuale, înseamnă o procedură de recalculare a emisiilor antropice de la surse şi a eliminării de către absorbanţi a gazelor cu efect de seră raportate în inventarele depuse anterior, ca urmare a modificării metodologiilor, a modului în care sunt obţinute şi folosite informaţiile privind factorii şi activitatea de emisie, sau a includerii de noi categorii de surse de absorbanţi.

Capitolul 2

Strategii de dezvoltare cu emisii reduse de carbon

Articolul 4

Strategii de dezvoltare cu emisii reduse de carbon

1. Statele membre şi Comisia în numele Uniunii elaborează şi pun în aplicare o strategie de dezvoltare cu emisii reduse de carbon pentru a contribui la:

(a) monitorizarea transparentă şi precisă a progreselor reale şi preconizate înregistrate de către statele membre, inclusiv contribuţia măsurilor propuse de Uniune la îndeplinirea angajamentelor Uniunii şi ale statelor sale membre, în temeiul CCONUSC, de a limita sau reduce emisiile antropice de gaze cu efect de seră;

(b) îndeplinirea angajamentelor statelor membre privind reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră în temeiul Deciziei nr. 406/2009/CE şi reducerea pe termen lung a emisiilor şi sporirea eliminării de către absorbanţi în toate sectoarele în conformitate cu obiectivul Uniunii de a reduce emisiile cu până la 80-95% până în 2050 faţă de nivelurile din 1990, în contextul reducerilor necesare, potrivit IPCC, în ţările dezvoltate considerate ca grup.

2. Statele membre transmit Comisiei strategia de dezvoltare cu emisii reduse de carbon la un an de la intrarea în vigoare a prezentului regulament sau în conformitate cu orice calendar stabilit la nivel internaţional în contextul procesului CCONUSC.

3. Comisia şi statele membre pun de îndată la dispoziţia publicului strategiile de dezvoltare cu emisii reduse de carbon şi orice actualizări ale acestora.

Capitolul 3

Raportarea cu privire la emisiile şi la eliminările istorice de gaze cu efect de seră

Articolul 5

Sisteme naţionale de inventariere

1. Statele membre stabilesc, pun în funcţiune şi urmăresc să îmbunătăţească permanent sistemele naţionale de inventariere pentru a estima emisiile antropice de la surse şi eliminările de către absorbanţi a gazelor cu efect de seră incluse în anexa I la prezentul regulament şi pentru a asigura termenele, transparenţa, precizia, coerenţa, comparabilitatea şi caracterul integral al inventarelor lor de gaze cu efect de seră.

2. Statele membre garantează că autorităţile lor competente în materie de inventare au acces la, şi că sistemul lor naţional de inventariere prevede că autorităţile lor competente au acces la:

(a) datele şi metodele raportate pentru activităţile şi instalaţiile în temeiul Directivei 2003/87/CE cu scopul de a pregăti inventarele naţionale de gaze cu efect de seră pentru a asigura coerenţa emisiilor de gaze cu efect de seră raportate în temeiul sistemului comunitar de comercializare a emisiilor şi în inventarele naţionale de gaze cu efect de seră;

(b) datele colectate prin intermediul sistemelor de raportare cu privire la gazele fluorurate din diverse sectoare, stabilite în temeiul articolului 6 alineatul (4) din Regulamentul (CE) nr. 842/2006, cu scopul de a pregăti inventarele naţionale de gaze cu efect de seră;

(c) emisiile, datele aferente acestora şi metodologiile raportate prin intermediul facilităţilor în temeiul Regulamentului (CE) nr. 166/2006 cu scopul de a pregăti inventarele naţionale de gaze cu efect de seră;

(d) datele raportate în temeiul Regulamentului (CE) nr. 1099/2008.

3. Statele membre asigură faptul că autorităţile lor competente în ceea ce priveşte inventarierea, precum şi faptul că sistemul lor naţional de inventariere prevede că autorităţile respective:

(a) folosesc sistemele de raportare stabilite în temeiul articolului 6 alineatul (4) din Regulamentul (CE) nr. 842/2006 pentru îmbunătăţirea estimării gazelor fluorinate în inventarele de gaze cu efect de seră;

(b) sunt capabile să realizeze verificările anuale privind coerenţa menţionate la articolul 7 alineatul (1) literele (l) – (m) din prezentul regulament;

Articolul 6

Sistem de inventariere la nivelul Uniunii

Prezentul regulament stabileşte un sistem de inventariere la nivelul Uniunii în vederea asigurării actualităţii, transparenţei, preciziei, coerenţei, comparabilităţii şi caracterului integral al inventarelor naţionale cu privire la inventarul de gaze cu efect de seră la nivelul Uniunii. Comisia administrează, menţine şi urmăreşte să îmbunătăţească permanent acest sistem, care include:

(a) un program de asigurare şi de control al calităţii, care va include stabilirea obiectivelor de calitate şi conceperea unui plan de asigurare şi de control al calităţii în materie de inventariere. Comisia asistă statele membre la punerea în aplicare a programelor de asigurare a calităţii şi de control al calităţii;

(b) o procedură pentru a estima, în consultare cu statele membre în cauză, orice informaţii care lipsesc din inventarul lor naţional;

(c) o revizuire anuală expertă a inventarelor de gaze cu efect de seră din statele membre.

Articolul 7

Inventare de gaze cu efect de seră

1. Statele membre stabilesc şi raportează Comisiei, până la data de 15 ianuarie a fiecărui an („anul X”):

(a) emisiile antropice de gaze cu efect de seră incluse în anexa I la prezentul regulament şi emisiile antropice de gaze cu efect de seră menţionate la articolul 2 alineatul (1) din Decizia nr. 406/2009/CE pentru anul X-2. Fără a aduce atingere raportării gazelor cu efect de seră incluse în anexa I din prezentul regulament, emisiile de dioxid de carbon (CO2) de la categoria de sursă IPCC „1.A.3.A aviaţie civilă” se consideră egale cu zero în sensul articolului 3 şi al articolului 7 alineatul 1 din Decizia nr. 406/2009/CE;

(b) datele cu privire la emisiile antropice de monoxid de carbon (CO), dioxid de sulf (SO2), oxizi de azot (NOx) şi compuşi organici volatili (COV), astfel cum se raportează, de asemenea, în temeiul articolului 7 din Directiva 2001/81/CE, pentru anul X-2;

(c) emisiile antropice de gaze cu efect de seră de la surse şi eliminările de către absorbanţi a dioxidului de carbon rezultat din LULUCF, pentru anul X-2;

(d) emisiile lor antropice de gaze cu efect de seră de la surse şi eliminările de către absorbanţi a dioxidului de carbon rezultat din activităţile LULUCF în temeiul Protocolului de la Kyoto şi informaţii privind contabilizarea acestor emisii de gaze cu efect de seră şi a absorbţiilor datorate exploatării terenurilor, schimbării intervenite în exploatarea terenurilor şi exploatării pădurilor, în conformitate cu articolul 3 alineatul (3) şi, în cazul în care statele membre decid să îl utilizeze, în conformitate cu articolul 3 alineatul (4) din Protocolul de la Kyoto, precum şi cu deciziile adoptate în temeiul acestor dispoziţii, pentru anii dintre 2008 şi anul X-2. Statele membre care optează pentru administrarea terenurilor agricole, gestionarea păşunilor sau refacerea stratului de vegetaţie, în conformitate cu articolul 3 alineatul (4) din Protocolul de la Kyoto, raportează, de asemenea, emisiile antropice de gaze cu efect de seră la surse şi absorbţiile pentru fiecare astfel de activitate pentru anul 1990;

(e) orice modificări ale informaţiilor prevăzute la literele (a) - (d) referitoare la anii dintre 1990 şi anul X-3, indicând motivele modificărilor respective;

(f) informaţii privind indicatorii, pentru anul X-2;

(g) informaţii provenind din registrul lor naţional cu privire la emiterea, achiziţia, deţinerea, transferul, anularea, retragerea şi reportarea unităţilor de cantitate atribuită, a unităţilor de absorbţie, a unităţilor de reducere a emisiilor şi a reducerilor de emisii certificate pentru anul X-1;

(h) informații sintetizate privind transferurile încheiate în temeiul articolului 3 alineatele (4) şi (5) din Decizia nr. 406/2009/CE, pentru anul X-1;

(i) informaţii cu privire la folosirea mecanismului de implementare în comun, a mecanismului de dezvoltare nepoluantă şi a schimbului internaţional de drepturi de emisie, în temeiul articolelor 6, 12 şi 17 din Protocolul de la Kyoto, sau a altor mecanisme flexibile prevăzute în alte instrumente adoptate de către Conferinţa părţilor la CCONUSC sau de către Conferinţa părţilor la CCONUSC care serveşte drept reuniune a părţilor la Protocolul de la Kyoto pentru a-şi îndeplini angajamentele cuantificate de limitare sau reducere a emisiilor în conformitate cu articolul 2 din Decizia 2002/358/CE[21] sau cu Protocolul de la Kyoto sau cu alte angajamente viitoare în temeiul CCONUSC sau al Protocolului de la Kyoto, pentru anul X-2;

(j) informaţii cu privire la măsurile luate în vederea îmbunătăţirii estimărilor inventarelor, în special în domenii ale inventarului care au făcut obiectul modificărilor sau recomandărilor în urma expertizelor;

(k) alocarea reală sau estimată a emisiilor verificate raportate de instalaţii şi operatori în temeiul Directivei 2003/87/CE către categoriile de surse din inventarele naţionale de gaze cu efect de seră şi raportul dintre emisiile verificate şi totalul emisiilor de gaze cu efect de seră raportate din respectivele categorii de surse, pentru anul X-2;

(l) rezultatele verificărilor efectuate în ceea ce priveşte coerenţa emisiilor raportate în inventarele de gaze cu efect de seră, pentru anul X-2, cu:

(i)      emisiile verificate raportate în temeiul Directivei 2003/87/CE;

(ii)      emisiile la nivel de instalaţie raportate în temeiul Regulamentului (CE) nr. 166/2006;

(m) rezultatele verificărilor efectuate în ceea ce priveşte coerenţa activităţii, informaţiile contextuale şi ipotezele folosite pentru estimarea emisiilor în pregătirea inventarelor de gaze cu efect de seră, pentru anul X-2, cu:

(i)      datele şi ipotezele folosite pentru pregătirea inventarelor de poluanţi atmosferici în temeiul Directivei 2001/81/CE;

(ii)      datele raportate în temeiul articolului 6 alineatul (1) din Regulamentul (CE) nr. 842/2006;

(iii)     datele privind energia raportate în temeiul articolului 4 din Regulamentul (CE) nr. 1099/2008şi al anexei B la acesta;

(n) o descriere a tuturor modificărilor aduse sistemului lor naţional de inventariere;

(o) o descriere a tuturor modificărilor aduse registrului naţional;

(p) elementele raportului privind inventarul naţional de gaze cu efect de seră necesare pentru pregătirea raportului privind inventarul gazelor cu efect de seră la nivelul Uniunii, cum ar fi informaţii cu privire la planul statelor membre de asigurare şi control al calităţii, o estimare generală a gradului de incertitudine, o evaluare generală a gradului de realizare.

În primul an de raportare în temeiul prezentului regulament, statele membre informează Comisia cu privire la intenţia de a recurge la dispoziţiile articolului 3 alineatele (4) şi (5) din Decizia nr. 406/2009/CE.

2. Statele membre comunică Comisiei, până la data de 15 martie a fiecărui an, un raport naţional privind inventarierea, complet şi actualizat. Raportul va conţine toate informaţiile prevăzute la alineatul (1) din prezentul articol, precum şi orice actualizări ulterioare ale informaţiilor respective.

3. Statele membre prezintă secretariatului CCONUSC, în fiecare an până la data de 15 aprilie, inventarele naţionale conţinând informaţii identice cu cele prezentate Comisiei în conformitate cu alineatul (2) din prezentul articol.

4. În cooperare cu statele membre, Comisia compilează anual un inventar de gaze cu efect de seră la nivelul Uniunii şi un raport privind inventarierea gazelor cu efect de seră la nivelul Uniunii şi le prezintă secretariatului CCONUSC în fiecare an până la data de 15 aprilie.

5. Comisia dispune de competenţa de a adopta acte delegate în conformitate cu articolul 29 din prezentul regulament pentru a:

(a) adăuga sau elimina substanţe în/ din lista de gaze cu efect de seră incluse în anexa I la prezentul regulament;

(b) stabili cerinţe de monitorizare şi de raportare cu privire la LULUCF, în conformitate cu orice nou acord internaţional încheiat sau act legislativ adoptat în conformitate cu articolul 9 din Decizia nr. 406/2009/CE.

Articolul 8

Inventare aproximative de gaze cu efect de seră

Până la data de 31 iulie a fiecărui an („anul X”), statele membre prezintă Comisiei inventarele aproximative de gaze cu efect de seră pentru anul X-1. Pe baza inventarelor aproximative de gaze cu efect de seră prezentate de către statele membre, sau, dacă este cazul, pe baza propriilor estimări, Comisia compilează anual un inventar aproximativ de gaze cu efect de seră la nivelul Uniunii. Comisia pune aceste informaţii la dispoziţia publicului în fiecare an până la data de 30 septembrie.

Articolul 9

Proceduri de completare a estimărilor emisiilor

1. Comisia efectuează o verificare iniţială a datelor transmise de statele membre în temeiul articolului 7 alineatul (1) din prezentul regulament, în ceea ce priveşte caracterul integral şi problemele potenţiale. Comisia trimite statelor membre rezultatele verificărilor efectuate în termen de 6 săptămâni de la data transmiterii informaţiilor. Statele membre răspund tuturor întrebărilor ridicate de verificarea iniţială până la data de 15 martie, odată cu transmiterea inventarului final pentru anul X-2.

2. În cazul în care statele membre nu răspund la întrebările Comisiei sau nu transmit estimările complete din inventar necesare pentru compilarea, până la 15 martie, a inventarului la nivelul Uniunii, Comisia pregăteşte estimări care vor fi folosite în locul estimărilor relevante din inventarul statelor membre. Comisia foloseşte, în acest scop, metode coerente cu orientările aplicabile întocmirii inventarelor naţionale de gaze cu efect de seră.

Articolul 10

Raportarea emisiilor de dioxid de carbon generate de activităţile de transport maritim

1. Comisia dispune de competenţa de a adopta acte delegate în conformitate cu articolul 29 din prezentul regulament pentru a specifica cerinţele pentru monitorizarea şi raportarea emisiilor de CO2 generate de ambarcaţiunile care ancorează în porturile din statele membre. Cerinţele de monitorizare şi de raportare adoptate sunt coerente cu cerinţele convenite în cadrul CCONUSC şi, în măsura în care este posibil, cu cerinţele aplicabile ambarcaţiunilor în contextul OMI sau prin intermediul legislaţiei UE care abordează emisiile de GES generate de activităţile de transport maritim. În măsura în care este posibil, cerinţele de monitorizare şi de raportare reduc volumul de lucru al statelor membre, inclusiv prin folosirea colectării şi păstrării de date centralizate.

2. În cazul în care un act a fost adoptat în temeiul alineatului (1), statele membre stabilesc şi raportează Comisiei până la data de 15 ianuarie a fiecărui an („anul X”), pentru anul X-2, emisiile de dioxid de carbon generate de activităţile de transport maritim în temeiul actului respectiv.

Capitolul 4

Registre

Articolul 11

Înfiinţarea şi gestionarea registrelor

1. Uniunea şi statele membre înfiinţează şi păstrează registre pentru a contabiliza în mod precis emiterea, deţinerea, transferul, achiziţionarea, anularea şi retragerea de AAU, RMU, URE şi RECRMU şi reportarea de AAU, RMU, URE şi REC. De asemenea, statele membre pot folosi registrele pentru a contabiliza în mod precis unităţile menţionate la articolul 11a alineatul (5) din Directiva 2003/87/CE.

2. Uniunea şi statele membre îşi pot păstra registrele într-un sistem consolidat, împreună cu unul sau mai multe state membre.

3. Informaţiile menţionate la alineatul (1) din prezentul articol sunt puse la dispoziţia administratorului central desemnat în temeiul articolului 20 din Directiva 2003/87/CE.

4. Comisia dispune de competenţa de a adopta un act delegat în conformitate cu articolul 29 din prezentul regulament pentru a înfiinţa registrul la nivelul Uniunii prevăzut la alineatul (1) din prezentul articol.

Articolul 12

Retragerea unităţilor în temeiul Protocolului de la Kyoto

1. La finalizarea examinării inventarelor lor naţionale în temeiul Protocolului de la Kyoto pentru fiecare an al primei perioade de angajament în temeiul Protocolului de la Kyoto, inclusiv soluționarea tuturor problemelor privind punerea în aplicare, statele membre retrag din registre unităţile AAU, RMU, URE şi REC echivalente cu emisiile nete ale acestora în cursul anului respectiv.

2. În ceea ce priveşte ultimul an al perioadei de angajament în temeiul Protocolului de la Kyoto, statele membre retrag unităţi din registre înainte de sfârşitul perioadei suplimentare pentru îndeplinirea angajamentelor stabilită în Decizia 11/CMP.1 a Conferinţei părţilor la CCONUSC care serveşte drept reuniune a părţilor la Protocolul de la Kyoto.

Capitolul 5

Raportare privind politicile și măsurile, precum şi previziunile referitoare la emisiile antropice de la surse şi la eliminarea de către absorbanți a gazelor cu efect de seră

Articolul 13

Sisteme naţionale de politici, măsuri şi previziuni

1. Statele membre şi Comisia înfiinţează, în termen de un an de la intrarea în vigoare a prezentului regulament, pun în funcţiune şi urmăresc să îmbunătăţească permanent sistemele naţionale pentru raportarea privind politicile şi măsurile, precum şi pregătirea şi raportarea previziunilor referitoare la emisiile antropice de la surse şi la eliminarea de către absorbanți a gazelor cu efect de seră. Sistemele naţionale includ toate dispoziţiile instituţionale, juridice şi procedurale stabilite în cadrul unui stat membru sau al Uniunii pentru evaluarea politicii şi pentru previziunile referitoare la emisiile antropice de la surse şi la eliminarea de către absorbanți a gazelor cu efect de seră.

2. Acestea vizează garantarea actualităţii, transparenţei, preciziei, coerenţei, comparabilităţii şi caracterului integral al informaţiilor raportate privind politicile şi măsurile, precum şi previziunile referitoare la emisiile antropice de la surse şi la eliminarea de către absorbanți a gazelor cu efect de seră, menţionate la articolele 14 şi 15 din prezentul regulament, inclusiv folosirea şi aplicarea datelor, metodelor şi modelelor, precum şi punerea în aplicare a activităţilor de asigurare a calității şi control al calităţii şi analiza de sensibilitate.

Articolul 14

Raportarea politicilor şi a măsurilor

1. Statele membre prezintă Comisiei în fiecare an până la 15 martie („anul X”):

(a) o descriere a sistemului lor naţional de raportare privind politicile şi măsurile, precum şi de pregătire şi raportare a previziunilor referitoare la emisiile antropice de la surse şi la eliminarea de către absorbanți a gazelor cu efect de seră în temeiul articolului 13 alineatul (1) din prezentul regulament, sau informaţii cu privire la modificările efectuate la sistemul respectiv în cazul în care o astfel de descriere a fost deja prezentată;

(b) orice informaţii suplimentare sau actualizări relevante pentru strategiile lor de dezvoltare cu emisii reduse de carbon menţionate la articolul 4 din prezentul regulament şi progresul înregistrat în punerea în aplicare a strategiilor respective;

(c) informaţii cu privire la politicile şi măsurile naţionale, precum şi cu privire la punerea în aplicare de politici şi măsuri la nivelul Uniunii care limitează sau reduc emisiile antropice de la surse şi sporesc eliminarea de către absorbanți a gazelor cu efect de seră, prezentate sectorial pentru fiecare gaz cu efect de seră menţionat în anexa I la prezentul regulament. Informaţiile cuprind referinţe încrucişate la politicile naţionale şi UE aplicabile, în special cele privind calitatea aerului, şi includ:

(i)      obiectivul politicii sau al măsurii şi o scurtă descriere a acesteia;

(ii)      tipul de instrument de acţiune;

(iii)     stadiul implementării;

(iv)     indicatori pentru monitorizarea şi evaluarea progresului în timp;

(v)     estimări cantitative privind efectele asupra emisiilor de la surse şi a eliminării de către absorbanți a gazelor cu efect de seră, defalcate în:

– rezultatele evaluării ex-ante a efectelor fiecărei politici şi măsuri. Estimările sunt furnizate pentru o succesiune de patru ani care se termină cu 0 sau 5, imediat după anul X, cu o distincție între emisiile de gaze cu efect de seră incluse în Directiva 2003/87/CE şi cele incluse în Decizia nr. 406/2009/CE;

– rezultatele evaluării ex-post a efectelor fiecărei politici şi măsuri asupra atenuării schimbărilor climatice, acolo unde este posibil, cu o distincţie între emisiile de gaze cu efect de seră incluse în Directiva 2003/87/CE şi cele incluse în Decizia nr. 406/2009/CE.

(vi)     estimări ale costurilor preconizate pentru politici şi măsuri, precum şi calculări, după caz, ale costurilor reale pentru politici şi măsuri;

(vii)    toate trimiterile la evaluare şi la rapoartele tehnice aferente prevăzute la alineatul (2) din prezentul articol;

(d) informaţii privind politicile şi măsurile aplicate sau planificate, destinate punerii în aplicare a legislaţiei UE şi informaţii privind procedurile naţionale de conformitate şi de aplicare;

(e) informaţiile prevăzute la articolul 6 alineatul (1) litera (d) din Decizia nr. 406/2009/CE;

(f) informaţii privind măsura în care acţiunea statului membru constituie un element semnificativ al eforturilor întreprinse la nivel naţional, precum şi măsura în care folosirea preconizată a procedurii de punere în aplicare comune, a mecanismului de dezvoltare curată şi a comercializării emisiilor este complementară acţiunii interne în conformitate cu dispoziţiile relevante ale Protocolului de la Kyoto şi cu deciziile adoptate în temeiul acestuia.

2. Statele membre pun la dispoziţia publicului, în format electronic, orice evaluare a costurilor şi efectelor politicilor şi măsurilor naţionale, precum şi orice informaţie cu privire la punerea în aplicare a politicilor şi măsurilor Uniunii care limitează sau reduc emisiile antropice de la surse şi sporesc eliminarea de către absorbanți a gazelor cu efect de seră, împreună cu rapoartele tehnice care susțin evaluările respective. Acestea trebuie să includă descrieri ale modelelor şi abordărilor metodologice folosite, definiţii şi ipoteze aferente.

Articolul 15

Raportarea previziunilor

1. Statele membre raportează Comisiei până la data de 15 martie a fiecărui an („anul X”) previziunile naţionale referitoare la emisiile antropice de la surse şi la eliminarea de către absorbanți a gazelor cu efect de seră, per gaz şi per sector de activitate. Aceste previziuni includ estimările cantitative pentru următorii 4 ani care se termină cu 0 sau 5, imediat după anul X. Previziunile naţionale iau în considerare orice politici şi măsuri adoptate la nivelul Uniunii şi includ:

(a) previziunile fără măsuri, previziunile cu măsuri şi previziunile cu măsuri suplimentare;

(b) previziunile totale privind gazele cu efect de seră şi estimările separate pentru emisiile de gaze cu efect de seră previzionate pentru sursele de emisie incluse în Directiva 2003/87/CE şi în Decizia 406/2009/CE;

(c) o identificare clară a politicilor şi măsurilor naţionale, regionale şi la nivelul Uniunii incluse în previziunile referitoare la emisiile antropice de la surse şi la eliminarea de către absorbanți a gazelor cu efect de seră. În cazul în care astfel de politici şi măsuri nu sunt incluse, acest fapt trebuie menţionat şi explicat în mod clar;

(d) rezultatele analizei de sensibilitate realizate pentru previziuni;

(e) toate trimiterile relevante la evaluare şi la rapoartele tehnice care stau la baza evaluărilor respective menţionate la alineatul (3) din prezentul articol.

2. În cazul în care un stat membru nu prezintă previziunile estimate complete până la data de 15 martie a fiecărui an, Comisia poate pregăti estimările necesare pentru compilarea previziunilor la nivelul Uniunii.

3. Statele membre pun la dispoziţia publicului, în format electronic, previziunile lor naţionale referitoare la emisiile antropice de la surse şi la eliminarea de către absorbanți a gazelor cu efect de seră, împreună cu rapoartele tehnice care stau la baza acestor previziuni. Acestea trebuie să includă descrieri ale modelelor şi abordărilor metodologice folosite, definiţii şi ipoteze aferente.

Capitolul 6

Raportarea altor informaţii relevante pentru schimbările climatice

Articolul 16

Raportarea măsurilor de adaptare naţională

Statele membre raportează Comisiei, până la data de 15 martie a fiecărui an, informaţii privind acţiunile puse în aplicare sau planificate în vederea adaptării la schimbările climatice, în special cu privire la strategiile naţionale sau regionale de adaptare şi la măsurile de adaptare. Informaţiile includ alocarea bugetului în funcţie de sector de acţiune şi, pentru fiecare măsură de adaptare, obiectivul principal, tipul de instrument, stadiul implementării şi categoria de impact a schimbării climatice (precum inundaţiile, creşterea nivelului mărilor, temperaturile extreme, secetele şi fenomenele meteorologice extreme).

Articolul 17

Raportarea sprijinului financiar şi tehnologic acordat ţărilor în curs de dezvoltare

Pe baza celor mai bune informaţii disponibile, statele membre raportează Comisiei, până la data de 15 martie a fiecărui an („anul X”):

(a) informaţii privind sprijinul financiar angajat şi plătit ţărilor în curs de dezvoltare în temeiul CCONUSC pentru anul X-1, sprijinul financiar angajat pentru anul X şi planificarea acordării sprijinului. Informaţiile raportate includ:

(i)      detalii privind situaţia în care resursele financiare pe care statele membre le furnizează ţărilor în curs de dezvoltare sunt noi sau suplimentare în contextul CCONUSC şi modul în care sunt calculate acestea;

(ii)      informaţii privind orice resurse financiare alocate de către statele membre cu privire la implementarea CCONUSC în funcţie de canalul de transmisie, tipul bilateral, regional sau alte canale multilaterale;

(iii)     informaţii cantitative cu privire la fluxurile financiare bazate pe aşa-numitele „repere Rio pentru ajutorul privind atenuarea schimbărilor climatice şi ajutorul privind adaptarea la schimbările climatice” („reperele Rio”) introduse de către Grupul de sprijin pentru dezvoltare OCDE şi informaţii metodologice referitoare la punerea în aplicare a metodologiei privind reperele Rio cu privire la schimbările climatice;

(iv)     informaţii detaliate cu privire la sprijinul acordat atât de către sectorul public, cât şi de cel privat, după caz, ţărilor în curs de dezvoltare care sunt în special vulnerabile la efectele schimbărilor climatice în vederea adaptării la efectele acestora;

(v)     informaţii detaliate cu privire la sprijinul acordat atât de către sectorul public, cât şi de cel privat, după caz, ţărilor în curs de dezvoltare în vederea atenuării emisiilor de gaze cu efect de seră;    

(b) informaţii referitoare la activităţile statelor membre cu privire la transferul de tehnologie către ţările în curs de dezvoltare în temeiul CCONUSC şi cu privire la tehnologiile transferate pentru anul X-1, informaţii referitoare la activităţile planificate privind transferul de tehnologie către ţările în curs de dezvoltare în temeiul CCONUSC şi cu privire la tehnologiile care urmează să fie transferate pentru anul X şi anii următori. Informaţiile trebuie să precizeze dacă tehnologia transferată a fost folosită pentru atenuarea sau adaptarea la efectele schimbărilor climatice, ţara de destinaţie, valoarea sprijinului acordat, precum şi tipul de tehnologie transferat.

Articolul 18

Raportarea utilizării veniturilor din licitaţii şi a creditelor din proiecte

1. Statele membre prezintă Comisiei, până la data de 15 martie a fiecărui an („anul X”), pentru anul X-1:

(a) o justificare detaliată prevăzută la articolul 6 alineatul (2) din Decizia nr. 406/2009/CE;

(b) informaţii cu privire la folosirea, în decursul anului X-1, a veniturilor generate de către statele membre prin licitarea certificatelor în temeiul articolului 10 alineatul (1) din Directiva 2003/87/CE. Informaţiile trebuie să cuprindă, de asemenea, informaţii specifice şi detaliate cu privire la folosirea a 50% din venituri şi la acţiunile rezultante întreprinse, specificând categoria acţiunilor întreprinse în temeiul articolului 10 alineatul (3) din Directiva 2003/87/CE şi indicând ţara sau regiunea beneficiară relevantă;

(c) informaţii cu privire la folosirea tuturor veniturilor generate de către statele membre prin licitarea certificatelor din aviaţie în temeiul articolului 3d alineatele (1) şi (2) din Directiva 2003/87/CE;

(d) informaţiile menţionate la articolul 6 alineatul (1) litera (b) din Decizia nr. 406/2009/CE şi informaţii referitoare la modul în care politica de achiziţionare a acestora conduce la o mai bună respectare a acordului internaţional privind schimbările climatice.

2. Pentru statele membre care optează să folosească o sumă echivalentă cu veniturile generate de licitare în scopurile menţionate la articolul 3d alineatul (4) şi la articolul 10 alineatul (3) din Directiva 2003/87/CE, cerinţele de la alineatul (1) literele (b) şi (c) din prezentul articol se aplică sumei respective.

3. Veniturile generate din licitaţii şi neplătite la momentul în care un stat membru prezintă Comisiei un raport în temeiul prezentului articol sunt cuantificate şi raportate în rapoartele pentru anii următori.

4. Statele membre pun la dispoziţia publicului rapoartele înaintate Comisiei în temeiul prezentului articol.

Articolul 19

Rapoarte bianuale şi comunicări naţionale

1. Uniunea şi statele membre prezintă secretariatului CCONUSC rapoarte bianuale în conformitate cu Decizia 1/CP.16 şi comunicări naţionale în conformitate cu articolul 12 din CCONUSC.

2. Statele membre prezintă, de asemenea, Comisiei comunicări naţionale şi rapoarte bianuale.

Capitolul 7

Expertize UE ale emisiilor de gaze cu efect de seră

Articolul 20

Expertize ale inventarelor

1. Comisia efectuează o expertiză iniţială a datelor inventarelor naţionale prezentate de statele membre în temeiul articolului 7 alineatul (2) din prezentul regulament, pentru a stabili alocarea emisiilor anuale prevăzută la articolul 3 alineatul (2) al patrulea paragraf din Decizia nr. 406/2009/CE.

2. Începând cu datele declarate pentru anul 2013, Comisia efectuează o expertiză anuală a datelor inventarelor naţionale prezentate de către statele membre în temeiul articolului 7 alineatul (2) din prezentul regulament în vederea monitorizării îndeplinirii de către statele membre a obiectivului de reducere sau de limitare a emisiilor de gaze cu efect de seră în temeiul articolului 3 din Decizia nr. 406/2009/CE, şi a oricăror alte obiective privind reducerile sau limitările de emisii de gaze cu efect de seră stabilite în legislaţia UE.

3. Expertizele iniţiale şi anuale includ:

(a) controale pentru a verifica transparenţa, corectitudinea, coerenţa, comparabilitatea şi caracterul integral al informaţiilor prezentate;

(b) controale pentru a identifica situaţiile în care datele de inventar nu sunt pregătite în conformitate cu orientările CCONUSC sau cu normele Uniunii; şi

(c) după caz, calcularea corecţiilor tehnice necesare rezultante.

4. Comisia deţine competenţa de a adopta acte delegate în conformitate cu articolul 29 din prezentul regulament în vederea stabilirii normelor pentru efectuarea expertizelor prevăzute la alineatele (1) şi (2) din prezentul articol, inclusiv sarcinile stabilite în alineatul (3) din prezentul articol.

5. La încheierea examinării anuale relevante, Comisia adoptă un act de punere în aplicare pentru a determina suma totală a emisiilor pentru anul relevant, care rezultă din datele privind inventarierea corectate pentru fiecare stat membru.

6. Datele pentru fiecare stat membru, astfel cum sunt înregistrate în registrele înfiinţate în temeiul articolului 11 din Decizia nr. 406/2009/CE şi al articolului 19 din Directiva 2003/87/CE, la o lună de la data publicării unui act de punere în aplicare adoptat în temeiul alineatului (5) din prezentul articol, inclusiv modificările acestor date, ca urmare a folosirii de către statul membru a flexibilităţii de care dispune în temeiul articolelor 3 şi 5 din Decizia nr. 406/2009/CE, sunt relevante pentru aplicarea articolului 7 alineatul (1) din Decizia nr. 406/2009/CE.

Articolul 21

Abordarea efectelor recalculărilor

1. La finalizarea unei expertize anuale a datelor privind inventarierea pentru anul 2020 în temeiul articolului 20 din prezentul regulament, Comisia calculează, în conformitate cu formula prevăzută în anexa II la prezentul regulament, suma recalculată a emisiilor de gaze cu efect de seră per stat membru.

2. Fără a aduce atingere articolului 31 alineatul (2) din prezentul regulament, Comisia foloseşte, între altele, suma recalculată menţionată la alineatul (1) din prezentul articol pentru a propune obiective de reducere sau de limitare a emisiilor pentru fiecare stat membru în perioada post-2020 în temeiul articolului 14 din Decizia nr. 406/2009/CE.

3. Comisia publică imediat rezultatele calculelor efectuate în temeiul alineatului (1) din prezentul articol.

Capitolul 8

Evaluarea progresului în îndeplinirea angajamentelor UE şi internaţionale

Articolul 22

Evaluarea progresului

1. Comisia evaluează anual, pe baza informaţiilor raportate la articolele 7, 8, 11 şi 15 – 18 din prezentul regulament şi în urma consultării cu statele membre, cu scopul de a stabili dacă progresele înregistrate sunt satisfăcătoare, progresul înregistrat de către Uniune şi de către statele sale membre în îndeplinirea:

(a) angajamentelor asumate în temeiul articolului 4 din CCONUSC şi al articolului 3 din Protocolul de la Kyoto, astfel cum au fost stabilite ulterior în deciziile adoptate de către Conferinţa părţilor la CCONUSC sau de către Conferinţa părţilor la CCONUSC care serveşte drept reuniune a părţilor la Protocolul de la Kyoto;

(b) obligaţiile stabilite în articolul 3 din Decizia nr. 406/2009/CE.

2. Comisia evaluează bianual impactul general al activităţilor de aviaţie asupra climei globale, inclusiv prin intermediul emisiilor altele decât cele de CO2, cum ar fi emisiile de oxizi de azot, sau al altor efecte precum mărirea stratului de nori cirrus, pe baza datelor privind emisiile furnizate de către statele membre în temeiul articolului 7 din prezentul regulament şi îmbunătăţeşte această cuantificare pe baza datelor referitoare la progresele ştiinţifice şi la traficul aerian, după caz.

3. Comisia prezintă Parlamentului European şi Consiliului, până la data de 31 octombrie a fiecărui an, un raport de sinteză privind concluziile evaluărilor prevăzute la alineatele (1) şi (2) din prezentul articol.

Articolul 23

Raport privind prelungirea perioadei pentru îndeplinirea angajamentelor în temeiul Protocolului de la Kyoto

Uniunea şi fiecare stat membru prezintă secretariatului CCONUSC un raport privind prelungirea perioadei pentru îndeplinirea angajamentelor prevăzute la alineatul (3) din Decizia 13/CMP.1, la expirarea perioadei respective.

Capitolul 9

Cooperare şi sprijin

Articolul 24

Cooperarea între statele membre şi Uniune

Statele membre şi Uniunea cooperează şi îşi coordonează în întregime activităţile cu privire la obligaţiile care rezultă în temeiul prezentului regulament referitor la:

(a) prelucrarea inventarului de gaze cu efect de seră la nivelul Uniunii şi a raportului Uniunii privind inventarul de gaze cu efect de seră, în temeiul articolului 7 alineatul (4) din prezentul regulament;

(b) pregătirea comunicării naţionale a Uniunii în temeiul articolului 12 din CCONUSC şi a raportului bianual în temeiul Deciziei 1/CP.16;

(c) procedurile de revizuire şi de conformitate în temeiul CCONUSC şi al Protocolului de la Kyoto, precum şi procedura Uniunii de revizuire a inventarelor de gaze cu efect de seră ale statelor membre prevăzută la articolul 20 din prezentul regulament;

(d) noi modificări în temeiul articolului 5 alineatul (2) din Protocolul de la Kyoto sau în urma procesului de revizuire menţionat la articolul 20 din prezentul regulament, sau orice alte modificări ale inventarelor sau ale rapoartelor privind inventarele prezentate sau care urmează să fie prezentate secretariatului CCONUSC;

(e) prelucrarea inventarului aproximativ de gaze cu efect de seră la nivelul Uniunii în temeiul articolului 8 din prezentul regulament;

(f) raportarea cu privire la retragerea unităţilor AAU, REC, URE, RMU după prelungirea perioadei prevăzute la alineatul (14) din Decizia 13/CMP.1, în vederea îndeplinirii angajamentelor în temeiul articolului 3 alineatul (1) din Protocolul de la Kyoto.

Articolul 25

Rolul Agenţiei Europene de Mediu

Agenţia Europeană de Mediu asistă Comisia în vederea respectării articolelor 6 – 10, 13 – 20, 22 şi 23 din prezentul regulament, în conformitate cu programul său anual de lucru. Asistenţa se referă la:

(a) prelucrarea inventarului de gaze cu efect de seră la nivelul Uniunii şi pregătirea raportului Uniunii privind inventarul de gaze cu efect de seră;

(b) efectuarea procedurilor de asigurare a calității şi control al calităţii în vederea pregătirii raportului Uniunii privind inventarul de gaze cu efect de seră;

(c) pregătirea estimărilor datelor care nu sunt raportate în inventarele naţionale de gaze cu efect de seră;

(d) realizarea expertizelor anuale;

(e) prelucrarea inventarului aproximativ de gaze cu efect de seră la nivelul Uniunii;

(f) prelucrarea informaţiilor prezentate de statele membre cu privire la estimări, precum şi la politici şi măsuri;

(g) efectuarea procedurilor de asigurare a calității şi control al calităţii cu privire la informaţiile prezentate de către statele membre cu privire la estimări, precum şi la politici şi măsuri;

(h) pregătirea estimărilor pentru datele privind previziunile care nu sunt raportate de către statele membre;

(i) prelucrarea datelor prevăzute pentru raportul anual prezentat de către Comisie Parlamentului European şi Consiliului;

(j) difuzarea informaţiilor colectate în temeiul prezentului regulament, inclusiv păstrarea şi actualizarea unei baze de date cu privire la politicile şi măsurile de atenuare ale statelor membre şi un centru de schimb privind efectele, vulnerabilităţile şi adaptarea la schimbările climatice.

Capitolul 10

Competenţe delegate

Articolul 26

Cerinţe privind raportarea detaliată

Comisia deţine competenţa de a adopta acte delegate în conformitate cu articolul 29 din prezentul regulament în vederea stabilirii normelor de raportare detaliată, inclusiv normele privind conţinutul, structura, formatul şi procesele de prezentare pentru raportarea informaţiilor de către statele membre în temeiul articolelor 4, 5, 7, 8 şi 13 – 19 din prezentul regulament.

Articolul 27

Cerinţe privind sistemele naţionale

Comisia deţine competenţa de a adopta actele delegate în conformitate cu articolul 29 din prezentul regulament în vederea stabilirii de cerinţe privind crearea, punerea în funcţiune şi funcţionarea sistemelor naţionale ale statelor membre în temeiul articolelor 5-13 din prezentul regulament.

Articolul 28

Abrogare sau modificarea obligaţiilor

Comisia deţine competenţa de a adopta acte delegate în conformitate cu articolul 29 din prezentul regulament pentru a abroga articolele 4-7, 10-12, 14, 15, 17 şi 19 din prezentul regulament sau orice parte din acesta, sau pentru a modifica aceleaşi articole, în cazul în care consideră că evoluţiile internaţionale sau de altă natură conduc la situaţii în care obligaţiile ce decurg din articolele respective nu mai sunt necesare, nu mai sunt proporţionale avantajelor corespunzătoare sau nu sunt coerente cu cerinţele de raportare în temeiul CCONUSC şi nu mai răspund acestora. Orice act adoptat în temeiul prezentului articol nu face obligaţiile de raportare la nivel UE sau internaţional mai costisitoare pentru statele membre.

Articolul 29

Exercitarea competenţelor delegate

1. Comisia este abilitată să adopte acte delegate, cu respectarea condiţiilor stabilite în prezentul articol.

2. Comisia este abilitată să adopte actele delegate menţionate la articolele 7, 10, 11, 20 şi 26 – 28 din prezentul regulament pe o perioadă nedeterminată de la data intrării în vigoare a prezentului regulament.

3. Delegarea de competenţe menţionată la articolele 7, 10, 11, 20 şi 26 – 28 din prezentul regulament poate fi revocată în orice moment de Parlamentul European sau de Consiliu. Decizia de revocare pune capăt delegării competenţelor specificate în respectiva decizie. Aceasta intră în vigoare în ziua următoare publicării în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene sau la o dată ulterioară specificată în decizie şi nu aduce atingere validităţii actelor delegate deja în vigoare.

4. Imediat ce adoptă un act delegat, Comisia înștiinţează simultan Parlamentul European şi Consiliul cu privire la adoptarea acestuia.

5. Un act delegat adoptat în temeiul articolelor 7, 10, 11, 20 sau 26 – 28 din prezentul regulament intră în vigoare doar dacă Parlamentul European sau Consiliul nu au formulat nicio obiecţie în termen de două luni de la comunicarea actului către Parlamentul European şi Consiliu, sau dacă, înainte de expirarea acestui termen, atât Parlamentul European, cât şi Consiliul au informat Comisia că nu au obiecţii. Termenul se prelungeşte cu două luni la iniţiativa Parlamentului European sau a Consiliului.

Capitolul 11

Dispoziții finale

Articolul 30

Procedura comitetului

Comisia este asistată de Comitetul privind schimbările climatice. Acesta este un comitet în sensul Regulamentului (UE) nr. 182/2011[22].

Articolul 31

Revizuire

1. Comisia revizuieşte periodic conformitatea dispozițiilor de monitorizare şi de raportare în temeiul prezentului regulament cu deciziile ulterioare referitoare la CCONUSC, Protocolul de la Kyoto sau alte decizii în temeiul legislaţiei UE.

2. Dacă, pe durata angajamentului în temeiul Deciziei nr. 406/2009/CE, intervine o modificare în normele internaţionale de estimare a emisiilor de gaze cu efect de seră în vederea pregătirii inventarelor de gaze cu efect de seră, Comisia evaluează în ce măsură noile norme se aplică obiectivelor care decurg din Decizia nr. 406/2009/CE.

Articolul 32

Abrogare

Decizia nr. 280/2004/CE se abrogă.

Trimiterile făcute la decizia abrogată se înţeleg ca fiind trimiteri la prezentul regulament şi se citesc conform tabelului de corespondenţă din anexa III.

Articolul 33

Intrarea în vigoare

Prezentul regulament intră în vigoare în a douăzecea zi de la data publicării în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.

Prezentul regulament este obligatoriu în toate elementele sale şi se aplică direct în toate statele membre.

Adoptat la Bruxelles,

Pentru Parlamentul European                      Pentru Consiliu           

Preşedintele                                                   Preşedintele

ANEXA I

Gaze cu efect de seră

Dioxid de carbon (CO2)

Metan (CH4)

Protoxid de azot (N2O)

Hexafluorură de sulf (SF6 )

Trifluorură de azot(NF3)

Hidrofluorocarburi (HFCs):

HFC-23         CHF3

HFC-32         CH2F2

HFC-41         CH3F

HFC-125       CHF2CF3

HFC-134       CHF2CHF2

HFC-134a     CH2FCF3

HFC-143       CH2FCHF2

HFC-143a     CH3CF3

HFC-152       CH2FCH2F

HFC-152a     CH3CHF2

HFC-161       CH3CH2F

HFC-227ea   CF3CHFCF3

HFC-236cb   CF3CF2CH2F

HFC-236ea   CF3CHFCHF2

HFC-236fa    CF3CH2CF3

HFC-245fa    CHF2CH2CF3

HFC-245ca   CH2FCF2CHF2

HFC-365mfc CH3CF2CH2CF3

HFC-43-10mee CF3CHFCHFCF2CF3 or (C5H2F10)

Perfluorocarburi (PFCs):

PFC-14, Perfluorometan, CF4

PFC-116, Perfluoroetan, C2F6

PFC-218, Perfluoropropan, C3F8

PFC-318, Perfluorociclobutan, c-C4F8

Perfluorociclopropan c-C3F6

PFC-3-1-10, Perfluorobutan, C4F10

PFC-4-1-12, Perfluoropentan, C5F12

PFC-5-1-14, Perfluorohexan, C6F14

PFC-9-1-18, C10F18

ANEXA II

Suma recalculată a emisiilor de gaze cu efect de seră per stat membru, prevăzută la articolul 21 alineatul (1)

Suma recalculată a emisiilor de gaze cu efect de seră în funcţie de stat membru se calculează conform formulei:

unde:

– ti,2012 reprezintă cota anuală de emisie a statului membru stabilită în temeiul articolului 3 alineatul (2) al patrulea paragraf şi al articolului 10 din Decizia nr. 406/2009/CE;

– ti,2022 reprezintă cota anuală de emisie a statului membru pentru anul i în temeiul articolului 3 alineatul (2) al patrulea paragraf şi al articolului 10 din Decizia nr. 406/2009/CE, astfel cum ar fi fost calculată dacă ar fi fost folosite datele de inventariere revizuite prezentate în 2022;

– ei,j reprezintă emisiile de gaze cu efect de seră ale statului membru pentru anul i, stabilite în conformitate cu actele adoptate de către Comisie în temeiul articolului 20 alineatul (5) în urma expertizei inventarelor efectuate în anul j.

ANEXA III

Tabel de corespondenţă

Decizia nr. 280/2004/CE || Prezentul regulament

Articolul 1 || Articolul 1

Articolul 2 alineatul (1) || Articolul 4 alineatul (1)

Articolul 2 alineatul (2) || -

Articolul 2 alineatul (3) || Articolul 4 alineatul (3)

Articolul 3 alineatul (1) || Articolul 7 alineatul (1) şi articolul 7 alineatul (2)

Articolul 3 alineatul (2) || Articolul 14 alineatul (1) şi articolul 15 alineatul (1)

Articolul 3 alineatul (3) || Articolul 26, articolul 27, articolul 28, articolul 29

Articolul 4 alineatul (1) || Articolul 6

Articolul 4 alineatul (2) || Articolul 6

Articolul 4 alineatul (3) || Articolul 25

Articolul 4 alineatul (4) || Articolul 5 alineatul (1)

Articolul 5 alineatul (1) || Articolul 22 alineatul (1)

Articolul 5 alineatul (2) || Articolul 22 alineatul (3)

Articolul 5 alineatul (3) || -

Articolul 5 alineatul (4) || -

Articolul 5 alineatul (5) || Articolul 23

Articolul 5 alineatul (6) || -

Articolul 5 alineatul (7) || Articolul 25

Articolul 6 alineatul (1) || Articolul 11 alineatul (1)

Articolul 6 alineatul (2) || Articolul 11 alineatul (3)

Articolul 7 alineatul (1) || -

Articolul 7 alineatul (2) || Articolul 12 alineatul (1) şi articolul 12 alineatul (2)

Articolul 7 alineatul (3) || -

Articolul 8 alineatul (1) || Articolul 24

Articolul 8 alineatul (2) || Articolul 7 alineatul (3)

Articolul 8 alineatul (3) || -

Articolul 9 alineatul (1) || Articolul 30

Articolul 9 alineatul (2) || -

Articolul 9 alineatul (3) || -

Articolul 10 ||

Articolul 11 || Articolul 32

Articolul 12 || Articolul 33

FIŞĂ FINANCIARĂ LEGISLATIVĂ PENTRU PROPUNERI

1.           CADRUL PROPUNERII /INIŢIATIVEI

1.1.        Titlul propunerii/iniţiativei

Regulament al Parlamentului European şi al Consiliului privind un mecanism de monitorizare și de raportare a emisiilor de gaze cu efect de seră, precum şi de raportare, la nivel naţional şi al Uniunii, a altor informaţii relevante pentru schimbările climatice

1.2.        Domeniu (domenii) politic(e) vizat(e) în structura ABM/ABB [23]

ACŢIUNE PENTRU MEDIU ŞI CLIMĂ [07]

1.3.        Natura propunerii/iniţiativei

¨ Propunerea/iniţiativa se referă la o acţiune nouă

¨ Propunerea/iniţiativa se referă la o acţiune nouă ca urmare a unui proiect-pilot/a unei acţiuni pregătitoare[24]

¨ Propunerea/iniţiativa se referă la prelungirea unei acţiuni existente

x Propunerea/iniţiativa se referă la o acţiune reorientată spre o acţiune nouă.

1.4.        Obiective

1.4.1.     Obiectiv sau obiective strategice multianuale ale Comisiei vizate de propunere/iniţiativă

Prezenta propunere îşi are originea în Strategia Europa 2020 pentru o creştere inteligentă, durabilă şi favorabilă incluziunii. Aceasta contribuie în mod direct la atingerea unuia dintre cele cinci obiective principale ale strategiei, și anume îndeplinirea obiectivului de 20% în materie de eficienţă energetică în 2020.

1.4.2.     Obiectiv(e) specific(e) şi activitatea (activităţile) ABM/ABB în cauză

Obiective specifice:

Implementarea politicii şi legislaţiei UE privind acţiunea de combatere a schimbărilor climatice (cod ABB 07 12)

Activităţi ABM/ABB în cauză:

07 12 01 (Implementarea politicii şi legislaţiei UE privind acţiunea de combatere a schimbărilor climatice)

1.4.3.     Rezultatul (rezultatele) şi impactul preconizate

A se preciza efectele pe care propunerea/iniţiativa ar trebui să le aibă asupra beneficiarilor vizaţi/grupurilor vizate.

Mecanismul de monitorizare existent trebuie modificat în vederea punerii în aplicare a anumitor politici privind schimbările climatice şi în vederea oferirii de avantaje tuturor cetăţenilor şi sectoarelor de activitate, în special cu privire la îmbunătăţirea calităţii aerului, asigurarea furnizării de energie, promovarea unei creşteri economice ecologice şi inovarea. Prezenta propunere contribuie, de asemenea, la ameliorarea credibilităţii UE pe plan internaţional prin furnizarea de informaţii de calitate cu privire la acţiunile întreprinse pentru combaterea schimbărilor climatice. Prin colectarea acestor informaţii, prezenta propunere garantează, de asemenea, că UE este mai bine pregătită pentru a face faţă oricăror provocări privind schimbările climatice.

1.4.4.     Indicatori de rezultat şi de impact

A se preciza indicatorii care permit monitorizarea punerii în aplicare a propunerii/iniţiativei.

Următorii indicatori corespund obiectivelor generale, specifice şi operaţionale ale propunerii:

- numărul cazurilor de nerespectare identificate la nivelul Uniunii sau în temeiul CCONUSC;

- numărul de rapoarte prezentate la timp Comisiei şi/sau CCONUSC;

- coerenţa rapoartelor la nivelul Uniunii cu cele prezentate de către statele membre astfel cum reiese din revizuirile UE şi CCONUSC;

- coerenţa datelor privind emisiile raportate de către statele membre în temeiul Deciziei privind mecanismul de monitorizare şi alte instrumente de raportare astfel cum reiese din revizuirile UE şi CCONUSC;

- caracterul integral al rapoartelor statelor membre prezentate Comisiei şi în temeiul CCONUSC comparativ cu cerinţele existente;

- folosirea de către statele membre a metodologiilor şi formatelor comune de raportare în raportarea sprijinului financiar şi tehnologic;

- folosirea de către statele membre a orientărilor metodologice şi de raportare interne şi internaţionale;

- caracterul integral al rapoartelor statelor membre prezentate Comisiei şi CCONUSC comparativ cu cerinţele existente;

- folosirea de către statele membre a practicilor şi formatelor comune de raportare pentru estimările, politicile, măsurile şi emisiile reale;

- disponibilitatea datelor şi informaţiilor şi crearea de noi fluxuri de informaţii în domeniile vizate de propunere.

1.5.        Motivele propunerii/iniţiativei

1.5.1.     Cerinţe de îndeplinit pe termen scurt sau lung

Obiectivul pe termen scurt al prezentei propuneri constă în contribuţia semnificativă la obiectivul UE de reducere a emisiilor pentru 2020 şi îndeplinirea Strategiei UE 2020. Propunerea are, de asemenea, un obiectiv pe termen lung, şi anume reducerea emisiilor pe teritoriul UE după 2020.

Pe termen scurt, Comisia trebuie să lanseze proceduri de achiziţii publice pentru a obţine sprijinul tehnic necesar pentru implementarea propunerii, în special pentru expertiza inventarelor prevăzută la articolul 20 din propunere.

1.5.2.     Valoarea adăugată a implicării UE

Unele dispoziții incluse în prezenta propunere trebuie puse în aplicare la nivelul Uniunii, aceasta condiţie decurgând din legislaţia UE, şi anume din Decizia nr. 406/2009/CE şi din Directiva 2003/87/CE revizuită.

Având în vedere că cele mai importante angajamente în domeniul climei sunt asumate la nivelul UE, pentru o mai mare eficienţă, instrumentele de raportare solicitate trebuie elaborate la nivelul Uniunii. De asemenea, soluționarea problemelor identificate, cum ar fi coerenţa şi actualitatea raportărilor Uniunii şi ale statelor membre către Convenţia-cadru a Naţiunilor Unite asupra schimbărilor climatice, impune coordonarea datelor şi metodelor pe teritoriul tuturor celor 27 de state membre, ceea ce se poate realiza în mod mai eficient la nivelul Uniunii.

1.5.3.     Învăţăminte desprinse din experienţele anterioare similare

Propunerea ia în considerare învăţămintele desprinse din punerea în aplicare a Deciziei nr. 280/2004/CE şi din reacţiile părţilor interesate. Propunerea vizează rezolvarea deficienţelor şi a problemelor identificate şi simplificarea cerinţelor de raportare, după caz. În special, experienţa acumulată în punerea în aplicare a Deciziei privind mecanismul de monitorizare a arătat că anumite cerinţe de raportare nu au dat rezultatele preconizate (de exemplu, indicatorii solicitaţi) sau informaţiile nu au fost folosite astfel cum s-a preconizat. Aceste cerinţe sunt, prin urmare, modificate pentru a garanta că raportarea este pertinentă şi urmăreşte un scop precis. Noile cerinţe corespund fluxurilor de raportare şi necesităţilor de informare existente.

1.5.4.     Coerenţa şi posibila sinergie cu alte instrumente relevante

Propunerea are legătură directă cu strategia şi iniţitativa emblematică Europa 2020 pentru o Europă eficientă din punct de vedere al utilizării resurselor. Aceasta este compatibilă cu politicile climatice, energetice şi sociale ale UE, completându-le.

1.6.        Durata acţiunii şi a impactului financiar al acesteia

¨ Propunere/iniţiativă cu durată limitată

– ¨  Propunere/iniţiativă în vigoare de la [ZZ/LL]AAAA până la [ZZ/LL]AAAA

– ¨  Impact financiar din AAAA până în AAAA

x Propunere/iniţiativă cu durată nelimitată

– Punerea în aplicare va începe probabil în 2013, în funcţie de evoluţia procesului legislativ

1.7.        Tipul (tipurile) de gestiune preconizat(e) [25]

x Gestiune centralizată directă de către Comisie

¨ Gestiune centralizată indirectă, prin delegarea sarcinilor de execuţie:

– ¨  agenţiilor executive

– ¨  organismelor instituite de Comunităţi [26]

– ¨  organismelor publice naţionale/organismelor cu misiune de serviciu public

– ¨  persoanelor cărora li se încredinţează executarea unor acţiuni specifice în temeiul titlului V din Tratatul privind Uniunea Europeană, identificate în actul de bază relevant în sensul articolului 49 din Regulamentul financiar

¨ Gestiune partajată cu state membre

¨ Gestiune descentralizată împreună cu ţări terţe

¨ Gestiune în comun cu organizaţii internaţionale (de precizat)

Dacă se indică mai multe tipuri de gestiune, se furnizează detalii suplimentare în secţiunea „Observaţii”.

Observaţii

Statele membre sunt responsabile pentru punerea în aplicarea în mare parte a prezentei propuneri. Comisia oferă statelor membre orientări şi evaluează rapoartele prezentate de către acestea. De asemenea, aceasta verifică, revizuieşte şi prelucrează parte din informaţiile incluse în rapoarte.

2.           MĂSURI DE GESTIONARE

2.1.        Dispoziţii în materie de monitorizare şi raportare

A se preciza frecvenţa şi condiţiile.

Conformitatea rapoartelor solicitate în temeiul propunerii cu cerinţele interne şi internaţionale demonstrază măsura în care propunerea îşi îndeplineşte obiectivele.

Rapoartele elaborate în temeiul propunerii continuă să fie evaluate la nivelul UE şi/sau la nivel internaţional, anual, o dată la doi ani şi/sau o dată la patru ani. Evaluarea emisiilor reale continuă să fie detaliată, fiind realizată de către experţi atât la nivelul Uniunii, cât şi la nivel internaţional. Obiectivul evaluării este de a îmbunătăţi raportarea şi de a evalua conformitatea cu obiectivele şi angajamentele. Se propune în prezent ca evaluarea celorlalte date şi informaţii privind clima să fie, de asemenea, realizată anual la nivel UE, axându-se pe caracterul integral şi pe conformitatea cu orientările, în timp ce la nivel internaţional, evaluarea se va efectua odată la doi şi/sau la patru ani. Și în acest caz, evaluarea este realizată de către experţi, iar obiectivul este de a evalua conformitatea şi de a identifica domeniile care pot fi îmbunătăţite în continuare.

2.2.        Sistemul de gestiune şi control

2.2.1.     Riscul (riscurile) identificat(e)

Având în vedere că propunerea este un regulament, aceasta nu implică transpunere naţională. Riscurile privind punerea în aplicare a prezentului regulament sunt limitate, deoarece mecanismul propus reprezintă continuarea şi îmbunătăţirea mecanismului existent.

2.2.2.     Metoda (metodele) de control preconizată(e)

Măsurile adoptate pentru abordarea acestor riscuri vor fi aceleaşi ca şi în prezent: consolidarea dialogului şi a cooperării cu statele membre, în special prin intermediul Comitetului privind schimbările climatice şi al grupurilor de lucru ale acestuia, folosirea procedurii de comitologie şi a asistenţei tehnice din partea Agenţiei Europene de Mediu.

2.3.        Măsuri de prevenire a fraudelor şi a neregulilor

A se preciza măsurile de prevenire şi de protecţie existente sau preconizate.

Având în vedere sumele implicate şi tipul procedurii de achiziţii publice, prezenta iniţiativă nu prezintă riscuri deosebite de fraudă. Comisia va gestiona şi va controla lucrările folosind toate instrumentele obişnuite precum Planul anual de gestionare al DG CLIMA.

Standardele interne de control nr. 2, 7, 8, 9, 11, 12, 13, 15 şi 16 prezintă o importanţă deosebită. De asemenea, principiile stabilite în Regulamentul (CE, Euratom) nr. 1605/202 al Consiliului („Regulamentul financiar”) şi dispoziţiile de punere în aplicare a acestuia vor fi aplicate în totalitate.

Procedurile privind achiziţiile publice vor face obiectul circuitului financiar al DG CLIMA: un circuit parţial descentralizat care prevede independenţa ierarhică a persoanelor care execută iniţierea şi verificarea financiară faţă de ordonatorii de credite delegaţi.

Un comitet intern de control (ENVAC) examinează, de asemenea, procesul de selecţie a furnizorilor şi verifică coerenţa procedurilor adoptate de către ordonatorii de credite cu dispoziţiile Regulamentului financiar şi cu dispoziţiile de punere în aplicare a acestuia pentru o serie de contracte de achiziţii publice alease aleatoriu şi o serie de contracte alese în funcţie de riscurile la care sunt expuse.

Pe lângă aceste măsuri, actele delegate prevăd, de asemenea, orientările tehnice care reglementează expertizele prevăzute la articolul 20. Orientările garantează că persoanele care efectuează expertizele sunt independente şi calificate în mod corespunzător.

3.           IMPACTUL FINANCIAR ESTIMAT AL PROPUNERII/INIŢIATIVEI

3.1.        Rubrica (rubricile) din cadrul financiar multianual şi linia bugetară (liniile bugetare) afectată (afectate)

· Linii bugetare de cheltuieli existente

În ordinea rubricilor din cadrul financiar multianual şi a liniilor bugetare.

Rubrica din cadrul financiar multianual || Linia bugetară || Natura cheltuielilor || Contribuţie

Număr [Descriere…………………...……….] || CD/CND ([27]) || Țări AELS[28] || Țări candidate[29] || ţări terţe || În sensul articolului 18 alineatul (1) litera (aa) din Regulamentul financiar

2 || 07.12.01 [Punere în aplicare a politicii şi legislaţiei Uniunii privind acţiunile în domeniul combaterii schimbărilor climatice ] || CD || NU || NU || NU || NU

5 || 07.01.02.11 [Alte cheltuieli de gestionare] || CND || NU || NU || NU || NU

· Noi linii bugetare solicitate — NU

În ordinea rubricilor din cadrul financiar multianual şi a liniilor bugetare.

Rubrica din cadrul financiar multianual || Linia bugetară || Natura cheltuielilor || Contribuţie

Număr [Rubrică……………………………………..] || CD/CND || Țări AELS || Țări candidate || ţări terţe || În sensul articolului 18 alineatul (1) litera (aa) din Regulamentul financiar

|| [XX.YY.YY.YY] || || DA/NU || DA/NU || DA/NU || DA/NU

3.2.        Impactul estimat asupra cheltuielilor

3.2.1.     Sinteza impactului estimat asupra cheltuielilor

PROPUNEREA VA FI PUSĂ ÎN APLICARE PE BAZA BUGETULUI EXISTENT ŞI NU ARE IMPLICAŢII BUGETARE ASUPRA CADRULUI FINANCIAR MULTIANUAL.

milioane EUR (cu 3 zecimale)

Rubrica din cadrul financiar multianual: || Număr || [Rubrica 2]

DG: <CLIMA> || || || An N[30] || An N+1 || An N+2 || An N+3 || … a se introduce numărul de ani necesar pentru a reflecta durata impactului (cf. punctul 1.6) || TOTAL

Ÿ Credite operaţionale || || || || || || || ||

Numărul liniei bugetare 07.12.01 || Angajamente || (1) || 0,2540 || 1,6310 || 1,631 || 1,631 || 1,631 || 1,631 || 1,631 || 10,04

Plăţi || (2) || 0,2540 || 1,256 || 1,631 || 1,631 || 1,631 || 1,631 || 1,631 || 9,665

Credite cu caracter administrativ finanţate din bugetul anumitor programe [31] || || || || || || || ||

Numărul liniei bugetare || || (3) || || || || || || || ||

TOTAL credite pentru DG <CLIMA> || Angajamente || =1+1a +3 || 0,2540 || 1,6310 || 1,631 || 1,631 || 1,631 || 1,631 || 1,631 || 10,04

Plăţi || =2+2a +3 || 0,2540 || 1,256 || 1,631 || 1,631 || 1,631 || 1,631 || 1,631 || 9,665

Ÿ TOTAL credite operaţionale || Angajamente || (4) || 0 ,2540 || 1,6310 || 1,631 || 1,631 || 1,31 || 1,631 || 1,631 || 10,04

Plăţi || (5) || 0,2540 || 1,256 || 1,631 || 1,631 || 1,631 || 1,631 || 1,631 || 9,665

Ÿ TOTAL credite cu caracter administrativ finanţate din bugetul anumitor programe || (6) || || || || || || || ||

TOTAL credite în cadrul RUBRICII <2> din cadrul financiar multianual || Angajamente || =4+ 6 || 0,2540 || 1,631 || 1,631 || 1,631 || 1,631 || 1,631 || 1,631 || 10,04

Plăţi || =5+ 6 || 0,2540 || 1,256 || 1,631 || 1,631 || 1,631 || 1,631 || 1,631 || 9,665

În cazul în care propunerea/iniţiativa afectează mai multe rubrici:

Ÿ TOTAL credite operaţionale || Angajamente || (4) || 0,2540 || 1,631 || 1,631 || 1,631 || 1,631 || 1,631 || 1,631 || 10,04

Plăţi || (5) || 0,2540 || 1,256 || 1,631 || 1,631 || 1,631 || 1,631 || 1,631 || 9,665

Ÿ TOTAL credite cu caracter administrativ finanţate din bugetul anumitor programe || (6) || 0 || 0 || 0 || 0 || 0 || 0 || 0 || 0

TOTAL credite în cadrul RUBRICILOR 1 – 4 din cadrul financiar multianual (valoarea de referinţă) || Angajamente || =4+ 6 || 0,2540 || 1,631 || 1,631 || 1,631 || 1,631 || 1,631 || 1,631 || 10,04

Plăţi || =5+ 6 || 0,2540 || 1,256 || 1,631 || 1,631 || 1,631 || 1,631 || 1,631 || 9,665

 Rubrica din cadrul financiar multianual: || 5 ||  Cheltuieli administrative ‘

milioane EUR (cu 3 zecimale)

|| || || Anul N || Anul N+1 || Anul N+2 || Anul N+3 || … a se introduce numărul de ani necesar pentru a reflecta durata impactului (cf. punctul 1.6) || TOTAL

DG: <CLIMA> ||

Ÿ Resurse umane || 0,254 || 0,508 || 0,508 || 0,508 || 0,508 || 0,508 || 0,508 || 3,302

Ÿ Alte cheltuieli administrative || 0,275 || 0,275 || 0,275 || 0,275 || 0,275 || 0,275 || 0,275 || 1,925

TOTAL DG <CLIMA> || Credite || 0,529 || 0,783 || 0,783 || 0,783 || 0,783 || 0,783 || 0,783 || 5,227

TOTAL credite în cadrul RUBRICII 5 din cadrul financiar multianual || (Total angajamente = Total plăţi) || 0,529 || 0,783 || 0,783 || 0,783 || 0,783 || 0,783 || 0,783 || 5,227

milioane EUR (cu 3 zecimale)

|| || || Anul N[32] || Anul N+1 || Anul N+2 || Anul N+3 || … a se introduce numărul de ani necesar pentru a reflecta durata impactului (cf. punctul 1.6) || TOTAL

TOTAL credite în cadrul RUBRICILOR 1 – 5 din cadrul financiar multianual || Angajamente || 0,783 || 2,414 || 2,414 || 2,414 || 2,414 || 2,414 || 2,414 || 15,267

Plăţi || 0,783 || 2,039 || 2,414 || 2,414 || 2,414 || 2,414 || 2,414 || 14,892

3.2.2.     Impactul estimat asupra creditelor operaţionale

– ¨  Propunerea/iniţiativa nu implică utilizarea de credite operaţionale (iniţiativa face parte din cadrul financiar actual).

– x Propunerea/iniţiativa implică utilizarea de credite operaţionale, conform explicaţiilor de mai jos::

Credite de angajament în milioane EUR (cu 3 zecimale)

Precizaţi obiectivele şi realizările ò || || || Anul N || Anul N+1 || Anul N+2 || Anul N+3 || … a se introduce numărul de ani necesar pentru a reflecta durata impactului (cf. punctul 1.6) || TOTAL

REALIZĂRI

Tipul realizării [33] || Costul mediu || Nr. de realizări || Cost || Nr. de realizări || Cost || Nr. de realizări || Cost || Nr. de realizări || Cost || Numărul de realizări || Cost || Nr. de realizări || Cost || Nr. de realizări || Cost || Nr. total de realizări || Cost total

OBIECTIV SPECIFIC Implementarea politicii şi legislaţiei UE cu privire la acţiunea împotriva schimbărilor climatice (code ABB 07 12)

- Realizare || Asistenţă tehnică || 0,717 || 2 || 0,254 || 2 || 1,631 || 2 || 1,631 || 2 || 1,631 || 2 || 1,631 || 2 || 1,631 || 2 || 1,631 || 14 || 10,04

Subtotal obiectiv specific || 1 || 0,254 || 1 || 1,631 || 1 || 1,631 || 1 || 1,631 || 1 || 1,631 || 1 || 1,631 || 1 || 1,631 || 7 || 10,04

COST TOTAL || 1 || 0,254 || 1 || 1,631 || 1 || 1,631 || 1 || 1,631 || 1 || 1,631 || 1 || 1,631 || 1 || 1,631 || 7 || 10,04

3.2.3.     Impactul estimat asupra creditelor cu caracter administrativ

3.2.3.1.  Sinteză

– ¨  Propunerea/iniţiativa nu implică utilizarea de credite administrative

– x Propunerea/iniţiativa implică utilizarea de credite administrative, conform explicaţiilor de mai jos:

Necesităţile în alocări administrative se acoperă în cadrul alocaţiei deja acordate pentru gestionarea acestei acţiuni şi/sau redistribuite în cadrul DG, suplimentată, după caz, cu orice alocaţie suplimentară care ar putea fi acordată DG pentru gestionare în cadrul procedurii de alocare anuală, având în vedere restricţiile bugetare.

milioane EUR (cu 3 zecimale)

|| Anul N [34] || Anul N+1 || Anul N+2 || Anul N+3 || … a se introduce numărul de ani necesar pentru a reflecta durata impactului (cf. punctul 1.6) || TOTAL

RUBRICA 5 din cadrul financiar multianual || || || || || || || ||

Resurse umane || 0,254[35] || 0,508 || 0,508 || 0,508 || 0,508 || 0,508 || 0,508 || 3,302

Alte cheltuieli administrative || 0,275[36] || 0,275 || 0,275 || 0,275 || 0,275 || 0,275 || 0,275 || 1, 925

Subtotalul RUBRICII 5 din cadrul financiar multianual || 0, 529 || 0 ,783 || 0 ,783 || 0 ,783 || 0, 783 || 0 ,783 || 0 ,783 || 5, 227

În afara RUBRICII 5[37] din cadrul financiar multianual || || || || || || || ||

Resurse umane || 0 || 0 || 0 || 0 || 0 || 0 || 0 || 0

Alte cheltuieli de natură administrativă || 0 || 0 || 0 || 0 || 0 || 0 || 0 || 0

Subtotalul în afara RUBRICII 5 din cadrul financiar multianual || 0 || 0 || 0 || 0 || 0 || 0 || 0 || 0

TOTAL || 0,529 || 0,783 || 0,783 || 0,783 || 0,783 || 0,783 || 0,783 || 5,227

3.2.3.2.  Necesarul de resurse umane estimat

– ¨  Propunerea/iniţiativa nu implică utilizarea de resurse umane

– x Propunerea/iniţiativa implică utilizarea de resurse umane, conform explicaţiilor de mai jos:

Estimarea trebuie exprimată în valoare întreagă (sau cel mult cu o zecimală)

|| Anul N || Anul N+1 || Anul N+2 || Anul N+3 || … a se introduce numărul de ani necesar pentru a reflecta durata impactului (cf. punctul 1.6)

Ÿ Posturi din schema de personal (funcţionari şi agenţi temporari) ||

07 01 01 01 (La sediu şi în birourile de reprezentare ale Comisiei) || 254000[38] || 508000 || 508000 || 508000 || 508000 || 508000 || 508000

XX 01 01 02 (în delegaţii) || || || || || || ||

XX 01 05 01 (Cercetare indirectă) || || || || || || ||

10 01 05 01 (Cercetare directă) || || || || || || ||

Ÿ Personal extern (în echivalent normă întreagă)[39] ||

XX 01 02 01 (AC, INT, END din „pachetul global”) || || || || || || ||

XX 01 02 02 (AC, AL, END, INT şi JED în delegaţii) || || || || || || ||

XX 01 04 yy [40] || - la sedii[41] || || || || || || ||

- în delegaţii || || || || || || ||

XX 01 05 02 (AC, END, INT, în cadrul cercetării directe) || || || || || || ||

10 01 05 02 (CA, INT, SNE — Cercetare directă) || || || || || || ||

Alte linii bugetare (a se preciza) || || || || || || ||

TOTAL || 254000 || 508000 || 508000 || 508000 || 508000 || 508000 || 508000

XX este domeniul de politică sau titlul vizat din buget.

Necesarul de resurse umane va fi acoperit de efectivele de personal ale DG-ului în cauză alocate deja gestionării acţiunii şi/sau redistribuite intern în cadrul DG-ului, completate, după caz, prin resurse suplimentare, care ar putea fi alocate DG-ului care gestionează acţiunea în cadrul procedurii de alocare anuală şi ţinând cont de constrângerile bugetare.

Descrierea sarcinilor care trebuie efectuate:

Funcţionari şi agenţi temporari || Întreprinderea de acţiuni în vederea punerii în aplicare a cerinţelor Comisiei (de exemplu, revizuirea rapoartelor statelor membre, efectuarea de analize, monitorizarea implementării).

Personal extern ||

3.2.4.     Compatibilitatea cu cadrul financiar multianual existent

– x Propunerea/iniţiativa este compatibilă cu cadrul financiar multianual existent.

– ¨  Propunerea/iniţiativa necesită o reprogramare a rubricii corespunzătoare din cadrul financiar multianual.

A se explica reprogramarea necesară, precizând liniile bugetare în cauză şi sumele aferente.

….

– ¨  Propunerea/iniţiativa necesită recurgerea la instrumentul de flexibilitate sau la revizuirea cadrului financiar multianual [42].

A se explica de ce anume este nevoie, precizând rubricile şi liniile bugetare în cauză, precum şi sumele aferente.

……..

3.2.5.     Participarea terţilor la finanţare

– x Propunerea/iniţiativa nu prevede cofinanţare din partea terţilor

– Propunerea/iniţiativa prevede cofinanţare, estimată în cele ce urmează:

Credite în milioane EUR (cu 3 zecimale)

|| Anul N || Anul N+1 || Anul N+2 || Anul N+3 || … a se introduce numărul de ani necesar pentru a reflecta durata impactului (cf. punctul 1.6) || Total

A se preciza organismul cofinanţator || || || || || || || ||

TOTAL credite cofinanţate || || || || || || || ||

3.3.        Impactul estimat asupra veniturilor

– x Propunerea/iniţiativa nu are impact financiar asupra veniturilor

– ¨  Propunerea/iniţiativa are următorul impact financiar:

¨         asupra resurselor proprii

¨         asupra diverselor venituri

milioane EUR (cu 3 zecimale)

Linia bugetară pentru venituri: || Credite disponibile pentru exerciţiul bugetar în curs || Impactul propunerii/iniţiativei[43]

Anul N || Anul N+1 || Anul N+2 || Anul N+3 || … a se insera numărul de coloane necesar pentru a reflecta durata impactului (a se vedea punctul 1.6)

Articolul …………. || || || || || || || ||

Pentru diversele venituri alocate, a se preciza linia bugetară (liniile bugetare) de cheltuieli afectată (afectate).

….

A se preciza metoda de calcul al impactului asupra veniturilor

….

[1]               JO L 49, 19.2.2004, p.1.

[2]               JO L 33, 7.2.1994, p.11.

[3]               JO L 130, 15.5.2002, p.1.

[4]               JO L 55, 1.3.2005, p.57.

[5]               http://ec.europa.eu/clima/consultations/0008/index_en.htm

[6]               JO C,, p. .                                                                                                               

[7]               JO C,, p. .

[8]               JO L 49, 19.2.2004, p.1.

[9]               JO L 33, 7.2.1994, p.13.

[10]             JO L 130, 15.5.2002, p.4.

[11]             JO L 140, 5.6.2009, p.136.

[12]             JO L 140, 5.6.2009, p .63.

[13]             JO L 297, 31.10.1988, p.21.

[14]             JO L 275, 25.10.2003, p. 32.

[15]             JO L 33, 4.2.2006, p. 1.

[16]             JO L 309, 27.11.2001, p. 22.

[17]             JO L 161, 14.6.2006, p. 1.

[18]             JO L 304, 4.11.2008, p. 1.

[19]             COM(2009) 147 final.

[20]             JO L 8, 13.1.2009, p. 3.

[21]             JO L 130, 15.5.2002, p. 1.

[22]             JO L 55, 28.2.2011, p.13.

[23]             ABM: Gestionare pe activităţi (Activity-Based Management), ABB: întocmirea bugetului pe activităţi (Activity-Based Budgeting).

[24]             Astfel cum sunt menţionate la articolul 49 alineatul (6) litera (a) sau (b) din Regulamentul financiar.

[25]             Explicaţiile privind tipurile de gestiune, precum şi trimiterile la Regulamentul financiar sunt disponibile pe site-ul BudgWeb: http://www.cc.cec/budg/man/budgmanag/budgmanag_en.html.

[26]             Astfel cum sunt menţionate la articolul 185 din Regulamentul financiar.

[27]             CD= credite diferenţiate / CND = credite nediferenţiate

[28]             AELS: Asociaţia Europeană a Liberului Schimb.

[29]             Ţările candidate şi, după caz, ţările potenţial candidate din Balcanii de Vest.

[30]             Anul N este anul în care începe aplicarea propunerii/iniţiativei. Cea mai bună estimare pentru N în prezent este 2013.

[31]             Asistenţă tehnică şi/sau administrativă şi cheltuieli de sprijin pentru punerea în aplicare a programelor şi/sau a acţiunilor UE (fostele linii „BA”), cercetare indirectă şi cercetare directă

[32]             Anul N este anul în care începe aplicarea propunerii/iniţiativei.

[33]             Realizările sunt produsele şi serviciile care vor fi furnizate (de exemplu: numărul de schimburi de studenţi finanţate, numărul de km de străzi construiţi etc.).

[34]             Anul N este anul în care începe aplicarea propunerii/iniţiativei.

[35]             Fiecare sumă anuală din această linie include 0,127MEUR corespunzător membrilor personalului care lucrează la punerea în aplicare a Deciziei nr. 280/2004/CE (abrogată în temeiul prezentei Propuneri).

[36]             Sumele anuale din această linie corespund costurilor existente privind punerea în aplicare a Deciziei nr. 280/2004/CE (abrogată în temeiul prezentei Propuneri).

[37]             Asistenţă tehnică şi/sau administrativă şi cheltuieli de sprijin pentru punerea în aplicare a programelor şi/sau a acţiunilor UE (fostele linii „BA”), cercetare indirectă şi cercetare directă.

[38]             Fiecare sumă anuală din această linie include 0,127MEUR corespunzător membrilor personalului care lucrează la punerea în aplicare a Deciziei nr. 280/2004/CE (abrogată în temeiul prezentei propuneri).

[39]             AC = agent contractual; AL = agent local; END = expert naţional detaşat; INT= interimar; JED = Jeune Expert en Délégation (expert tânăr în delegaţii);

[40]             Sub plafonul pentru personal extern din credite operaţionale (fostele linii „BA”).

[41]             În special pentru Fonduri structurale, Fondul european agricol pentru dezvoltare rurală (FEADR) şi Fondul european pentru pescuit (FEP).

[42]             A se vedea punctele 19 şi 24 din Acordul interinstituţional.

[43]             În ceea ce priveşte resursele proprii tradiţionale (taxele vamale, cotizaţiile pentru zahăr), sumele indicate trebuie să fie sume nete, şi anume sumele brute după deducerea a 25% pentru costuri de colectare.