3.5.2011   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 132/53

1.1

Comitetul Economic și Social European (CESE) nutrește convingerea că reducerea emisiilor nocive de monoxid de carbon, oxizi de azot, hidrocarburi și particule ale motoarelor destinate tractoarelor agricole și forestiere este indispensabilă pentru atingerea nivelurilor de calitate a aerului prevăzute de UE.

1.2

CESE consideră că legislația ce vizează protecția mediului și a sănătății umane trebuie să se întemeieze pe evaluări solide din punct de vedere tehnic, economic și social.

1.3

CESE consideră că studiile independente și datele colectate de Comisie dovedesc că este necesar să se acorde o prelungire a termenului pentru elaborarea unor sisteme adecvate de post-tratare și pentru instalarea acestora pe tractoarele specializate care îndeplinesc cerințele pentru cultivarea produselor agricole de înaltă calitate, în special a viilor.

1.4

CESE sprijină propunerea Comisiei ca datele prevăzute la articolul 4 din Directiva 2000/25/CE pentru omologarea de tip și intrarea inițială în vigoare a etapelor IIIB și IV să se amâne cu trei ani pentru tractoarele din categoriile T2, C2 și T4.1.

1.5

Mai mult, CESE crede că analizele care au condus la elaborarea acestei propuneri de directivă nu demonstrează cu suficientă claritate că este într-adevăr posibil ca aceste tractoare să respecte cerințele etapei IV.

1.6

CESE recomandă Comisiei Europene să efectueze – cu o marjă de timp adecvată (de preferință până la sfârșitul lui 2014) – o analiză mai aprofundată a fezabilității etapei IV, odată ce tehnologia va fi avansat suficient în această direcție, și, dacă este cazul, să propună și alte modificări ale cerințelor sau termenelor prevăzute la etapa IV pentru tractoarele cu ecartament îngust.

1.7

CESE recomandă ca orice modificări viitoare ale legislației privind emisiile de gaze de eșapament produse de echipamentele mobile fără destinație rutieră (NRMM) și de tractoare să facă obiectul unei evaluări a impactului comune și detaliate, iar legislația să nu fie extinsă la alte tipuri de echipamente fără o examinare adecvată și o posibilă revizuire.

1.8

Dat fiind că orice modificare a dispozițiilor Directivei 97/68/CE privind emisiile de gaze de eșapament provenind de la motoarele NRMM este automat transpusă în directiva echivalentă referitoare la tractoare (2000/25/CE), CESE recomandă Comisiei Europene ca, în cadrul oricărei evaluări a impactului, să ia în considerare particularitățile tractoarelor, în general, și ale tractoarelor cu ecartament îngust, în special, chiar dacă acestea nu fac parte din domeniul de aplicare a Directivei 97/68/CE.

2.1

Directiva 2000/25/CE privește motoarele cu aprindere prin compresie cu o putere cuprinsă între 18 kW și 560 kW, destinate instalării pe tractoare agricole și forestiere. Ea stabilește valorile-limită pentru emisiile de monoxid de carbon, oxizi de azot, hidrocarburi și particule. Directiva stabilește valori-limită din ce în ce mai stricte pentru diverse etape, cărora le corespund date diferite la care intră în vigoare nivelurile maxime de emisii de gaze de eșapament și de particule. Etapele următoare deja stabilite poartă numele de IIIB (începând la 1 ianuarie 2011) și IV (începând la 1 ianuarie 2014).

2.2

Limitele pentru emisiile de gaze de eșapament ale tractoarelor agricole și forestiere au fost supuse unei modificări în 2005. În momentul respectiv, prevederile stabilite pentru motoarele NRMM (Directiva 97/68/CE, modificată prin Directiva 2004/26/CE) au fost impuse și tractoarelor agricole, fără a se realiza nicio evaluare specifică a impactului privind fezabilitatea tehnică a unor asemenea cerințe. Pe de altă parte, articolul 4 alineatul (8) din directivă prevedea efectuarea unui studiu de fezabilitate înainte ca etapele IIIB și IV să devină obligatorii.

2.3

În cursul ultimilor 40 de ani, în Europa au fost concepute tractoare specializate care să asigure operarea mecanizată adaptată la caracteristicile specifice de teren și dispunere ale anumitor culturi, cum ar fi viile, livezile și alte culturi asemănătoare, în special în centrul și sudul Europei. Aceste cerințe operaționale sunt specifice culturilor europene, iar aceste tractoare specializate sunt fabricate exclusiv pentru piața europeană. Tractoarele agricole și forestiere utilizate pentru aceste tipuri de culturi sunt clasificate, în Directiva-cadru privind tractoarele (2003/37/CE), în categoriile T2, C2 și T4.1 și sunt denumite generic „tractoare cu ecartament îngust” (TEI-uri).

2.4

În paralel cu evoluția tractoarelor, producția agricolă specializată a fost restructurată (1), pentru a se optimiza randamentul și calitatea culturilor. Această restructurare s-a bazat pe disponibilitatea TEI-urilor în așa măsură, încât în prezent există o interdependență totală între tractoare și unele dintre culturile de cea mai înaltă calitate și rentabilitate din UE.

2.5

Cerințele stricte ale etapelor IIIB și IV impun echiparea motoarelor cu sisteme de post-tratare care sunt foarte voluminoase în comparație cu dimensiunile motoarelor înseși și a căror instalare este puternic limitată de cerințele de funcționare ale acestora. Motoarele utilizate la aceste tractoare sunt aceleași ca la alte tipuri de tractoare; principala diferență o constituie dimensiunea redusă a compartimentului motorului și zona totală limitată din jurul compartimentului motorului.

2.6

Producătorii de tractoare nu pot instala motoare cu sisteme de post-tratare îndeplinind, în același timp, cerințele operaționale legate de dimensiuni și de manevrabilitate, care reprezintă specificațiile de proiectare fundamentale pentru aceste utilaje.

2.7

Aceste concluzii au fost confirmate de diverse studii efectuate în numele Comisiei, care sugerează fie exceptarea totală a acestor tractoare de la îndeplinirea cerințelor etapelor IIIB și IV, fie amânarea termenului cu cel puțin 5 ani.

2.8

Aceste tractoare au cifre de vânzări anuale de aproximativ 26 000 de unități, reprezentând în jur de 16 % din piața tractoarelor noi din UE. În lipsa unor măsuri adecvate, tractoarele moderne ce respectă cerințele etapei IIIA nu vor mai fi admise pe piață. Astfel, ar fi eliminate îmbunătățirile ecologice pe care le prezintă aceste tractoare, iar aproximativ 80 000 de persoane care lucrează în agricultură ar fi expuse unor riscuri de siguranță sporite, dat fiind că tractoarele mai vechi nu sunt echipate cu multe dintre noile dispozitive de siguranță disponibile în prezent. De asemenea, s-ar putea pierde 3 000 de locuri de muncă, toate situate în UE, din industria producătoare de tractoare și din lanțul de aprovizionare cu componente al acesteia.

3.1

Propunerea ar urma să modifice Directiva 2000/25/CE în sensul amânării cu trei ani a termenului pentru respectarea tuturor cerințelor etapelor IIIB și IV de către tractoarele clasificate în categoriile T2, C2 și T4.1.

4.1

CESE este de acord cu abordarea Comisiei, conformă orientărilor celui de-al șaselea Program de acțiune pentru mediu [COM(2001) 31 final] (2), care confirmă necesitatea de a îmbunătăți calitatea aerului prin reducerea emisiilor de gaze de eșapament la sursă, dar și de a defini această reducere pornind de la cunoștințe științifice solide, evaluări economice și date și informații fiabile și actualizate.

4.2

CESE susține propunerea Comisiei, care aplică aceste principii etapelor IIIB și IV.

4.3

Pe de altă parte, CESE crede că este încă incert dacă va fi într-adevăr posibil să se instaleze motoare de etapa IV pe TEI-uri, cu menținerea cerințelor operaționale ale acestora. De fapt, Comisia consideră important să se monitorizeze evoluțiile tehnice din această industrie de-a lungul timpului, pentru a se urmări progresele către respectarea limitelor etapelor IIIB și IV.

4.4

CESE recomandă ca, în cadrul procesului de monitorizare propus de Comisie, înainte ca etapa IV să devină obligatorie, să se elaboreze un raport care să demonstreze fezabilitatea etapei IV pentru TEI-uri și care să propună eventuale modificări ale directivei.

4.5

CESE consideră că extinderea etapelor IIIB și IV de la NRMM la tractoare agricole și forestiere în general și la tractoare specializate în particular, prin modificarea adusă în 2005 Directivei 2000/25/CE, nu a făcut obiectul niciunei evaluări a impactului, iar această omisiune a condus la necesitatea efectuării modificării de față.