(1)

Războiul de agresiune al Federației Ruse împotriva Ucrainei și reducerea fără precedent a aprovizionării cu gaze naturale din Federația Rusă către statele membre amenință securitatea aprovizionării Uniunii și a statelor sale membre. În același timp, utilizarea ca armă a aprovizionării cu gaze și manipularea piețelor de către Federația Rusă prin perturbări intenționate ale fluxurilor de gaze au condus la o creștere vertiginoasă a prețurilor la energie în Uniune, ceea ce nu numai că pune în pericol economia Uniunii, dar amenință grav și securitatea aprovizionării. O implementare rapidă a surselor regenerabile de energie poate contribui la atenuarea efectelor actualei crize energetice, constituind o formă de apărare împotriva acțiunilor Rusiei. Energia din surse regenerabile poate contribui în mod semnificativ la combaterea utilizării energiei ca armă de către Rusia prin consolidarea securității aprovizionării Uniunii, prin reducerea volatilității pieței și prin scăderea prețurilor la energie.

(2)

În ultimele luni, acțiunile Rusiei au agravat și mai mult situația de pe piață, în special din cauza creșterii riscului de întrerupere completă a aprovizionării Uniunii cu gaze din Rusia în viitorul apropiat, situație ce a afectat securitatea aprovizionării Uniunii. Acest lucru a sporit brusc volatilitatea prețurilor la energie în Uniune și a generat o creștere a prețurilor la gaze și energie electrică până la niveluri record în timpul verii, conducând la creșterea prețurilor cu amănuntul ale energiei electrice, care se preconizează că se vor repercuta în continuare, treptat, în majoritatea contractelor încheiate cu consumatorii, împovărând din ce în ce mai mult gospodăriile și întreprinderile. Situația agravată de pe piețele energiei a contribuit în mod substanțial la inflația generală din zona euro, încetinind creșterea economică în întreaga Uniune. Respectivul risc va persista indiferent de orice reducere temporară a prețurilor cu ridicata și va fi și mai relevant anul viitor, astfel cum se recunoaște în propunerea de urgență a Comisiei care însoțește Comunicarea Comisiei din 18 octombrie 2022 privind situații de urgență energetică – acțiuni comune de pregătire, achiziționare și protejare a UE. Întreprinderile europene din domeniul energiei s-ar putea confrunta cu dificultăți grave în ceea ce privește constituirea de stocuri în instalațiile de înmagazinare a gazelor anul viitor, deoarece este foarte probabil ca mai puține gaze sau chiar deloc să ajungă din Rusia în Uniune având în vedere situația politică actuală. În plus, obiectivul pentru 2023, prevăzut în Regulamentul (UE) 2022/1032 al Parlamentului European și al Consiliului (1), este de a constitui stocuri la un nivel de 90 % din capacitatea de stocare a gazelor a Uniunii, față de 80 % pentru această iarnă. De asemenea, evenimente imprevizibile, cum ar fi sabotajul conductelor și alte riscuri de perturbare a securității aprovizionării, ar putea pune presiune suplimentară pe piețele de gaze. În plus, perspectivele în materie de competitivitate ale sectorului european al tehnologiilor din domeniul energiei din surse regenerabile au fost slăbite de politicile recente din alte regiuni ale lumii menite să ofere sprijin și să accelereze extinderea lanțurilor valorice ale tehnologiilor din domeniul energiei din surse regenerabile în ansamblu.

(3)

În acest context și pentru a aborda expunerea consumatorilor și a întreprinderilor europene la prețuri ridicate și volatile care cauzează dificultăți economice și sociale, pentru a facilita reducerea necesară a cererii de energie prin înlocuirea aprovizionării cu gaze naturale cu energie din surse regenerabile și pentru a spori securitatea aprovizionării, este necesar ca Uniunea să ia noi măsuri temporare imediate pentru a accelera implementarea surselor regenerabile de energie, în special prin măsuri specifice care să permită accelerarea pe termen scurt a ritmului de implementare a surselor regenerabile de energie în Uniune.

(4)

Măsurile urgente respective au fost selectate datorită naturii și potențialului lor de a contribui la soluționarea situației de urgență energetică pe termen scurt. Mai precis, statele membre pot pune în aplicare rapid o serie de măsuri dintre cele prevăzute în prezentul regulament pentru a raționaliza procedura de acordare a autorizațiilor pentru proiectele din domeniul energiei din surse regenerabile, fără a impune modificări împovărătoare ale procedurilor lor naționale și ale sistemelor lor juridice și asigurând o accelerare simțitoare pe termen scurt a implementării surselor regenerabile de energie. Unele dintre respectivele măsuri au un domeniu general de aplicare, cum ar fi introducerea unei prezumții relative conform căreia proiectele din domeniul energiei din surse regenerabile sunt de interes public major în înțelesul legislației de mediu relevante sau introducerea unor clarificări cu privire la domeniul de aplicare al anumitor directive de mediu, precum și simplificarea cadrului de autorizare pentru retehnologizarea centralelor producătoare de energie din surse regenerabile prin axarea pe impactul care rezultă în urma unor modificări sau extinderi în raport cu proiectul inițial. Alte măsuri vizează tehnologii specifice, cum ar fi stabilirea unor proceduri mult mai scurte și mai rapide de acordare a autorizațiilor pentru amplasarea echipamentelor de energie solară pe structurile existente. Este oportun ca aceste măsuri de urgență să fie puse în aplicare cât mai curând posibil și să fie adaptate în funcție de necesități pentru a aborda cu precizie provocările actuale.

(5)

Este necesar să se introducă măsuri urgente și specifice suplimentare destinate anumitor tehnologii și tipuri de proiecte care au cel mai mare potențial de implementare rapidă și efect imediat asupra obiectivelor de reducere a volatilității prețurilor și de reducere a cererii de gaze naturale, fără a limita cererea globală de energie. În ceea ce privește echipamentele de energie solară amplasate pe structuri artificiale, pe lângă accelerarea procedurilor de acordare a autorizațiilor, este oportun să se promoveze și să se accelereze implementarea unor instalații solare la scară mică, inclusiv pentru autoconsumatorii de energie din surse regenerabile și pentru autoconsumatorii colectivi, cum ar fi comunitățile energetice locale, deoarece acestea sunt opțiunile care costă cel mai puțin, sunt cele mai accesibile și au cel mai mic impact asupra mediului sau de altă natură pentru o introducere rapidă a unor noi instalații de energie din surse regenerabile. În plus, respectivele proiecte sprijină în mod direct gospodăriile și întreprinderile care se confruntă cu prețuri ridicate la energie și îi protejează pe consumatori de volatilitatea prețurilor. Retehnologizarea centralelor producătoare de energie din surse regenerabile este o opțiune pentru creșterea rapidă a producției de energie din surse regenerabile, având impactul cel mai mic asupra infrastructurii de rețea și asupra mediului, inclusiv în cazul tehnologiilor de producere a energiei din surse regenerabile, cum ar fi energia eoliană, pentru care procedurile de acordare a autorizațiilor sunt, de regulă, mai lungi. În cele din urmă, pompele de căldură reprezintă o alternativă directă din surse regenerabile pentru cazanele pe gaz natural și au potențialul de a reduce în mod semnificativ cererea de gaze naturale în timpul sezonului rece.

(6)

Având în vedere caracterul urgent și excepțional al situației energetice, statele membre ar trebui să poată introduce excepții de la anumite obligații de evaluare prevăzute în legislația de mediu a Uniunii pentru proiectele privind energia din surse regenerabile și pentru proiectele privind stocarea energiei și privind infrastructura de rețea care sunt necesare pentru integrarea energiei din surse regenerabile în sistemul electroenergetic. Pentru a introduce excepțiile respective , ar trebui să fie îndeplinite două condiții, și anume proiectul să fie situat într-o zonă dedicată energiei din surse regenerabile sau infrastructurii de rețea aferente, iar zona respectivă ar trebui să facă obiectul unei evaluări strategice a impactului asupra mediului. În plus, ar trebui să fie adoptate măsuri proporționale de atenuare sau, în cazul în care acestea nu sunt disponibile, măsuri compensatorii pentru a asigura protecția speciilor.

(7)

Prezentul regulament ar trebui să se aplice procedurilor de acordare a autorizațiilor a căror dată de începere se încadrează în perioada sa de aplicare. Date fiind obiectivul prezentului regulament, precum și situația de urgență și contextul excepțional al adoptării sale, în special având în vedere faptul că o accelerare pe termen scurt a ritmului de introducere pe scară largă a surselor regenerabile de energie în Uniune justifică aplicarea prezentului regulament în cazul procedurilor de acordare a autorizațiilor care sunt în curs de desfășurare, statelor membre ar trebui să li se permită să aplice prezentul regulament, sau anumite dispoziții ale acestuia, procedurilor de acordare a autorizațiilor care sunt în curs de desfășurare și pentru care autoritatea competentă nu a luat o decizie finală, cu condiția ca aplicarea respectivelor norme să respecte în mod corespunzător drepturile preexistente ale terților și așteptările lor legitime. Statele membre ar trebui, prin urmare, să se asigure că aplicarea prezentului regulament în cazul procedurilor de acordare a autorizațiilor care sunt în curs de desfășurare este proporționată și protejează în mod corespunzător drepturile și așteptările legitime ale tuturor părților interesate.

(8)

Una dintre măsurile temporare constă în introducerea unei prezumții relative conform căreia proiectele din domeniul energiei din surse regenerabile sunt de interes public major și servesc sănătății și siguranței publice în înțelesul legislației de mediu relevante a Uniunii, cu excepția cazului în care există dovezi clare că respectivele proiecte au efecte negative majore asupra mediului care nu pot fi atenuate sau compensate. Centralele producătoare de energie din surse regenerabile, inclusiv pompele de căldură sau energia eoliană, sunt esențiale pentru combaterea schimbărilor climatice și a poluării, reducerea prețurilor energiei, reducerea dependenței Uniunii de combustibilii fosili și garantarea securității aprovizionării în Uniune. Prezumția că centralele producătoare de energie din surse regenerabile, inclusiv pompele de căldură, sunt de interes public major și servesc sănătății și siguranței publice ar permite unor astfel de proiecte să beneficieze, după caz, de o evaluare simplificată în ceea ce privește derogările specifice prevăzute în legislația de mediu relevantă a Uniunii, cu efect imediat. Luând în considerare particularitățile lor naționale, statelor membre ar trebui să li se permită să limiteze aplicarea acestei prezumții la anumite părți ale teritoriilor lor sau la anumite tehnologii ori proiecte. Statele membre pot lua în considerare aplicarea acestei prezumții în legislația lor națională relevantă privind amenajarea teritoriului.

(9)

Acest lucru reflectă rolul important pe care energia din surse regenerabile îl poate juca în decarbonizarea sistemului energetic al Uniunii, prin oferirea de soluții imediate de înlocuire a energiei pe bază de combustibili fosili și prin abordarea situației agravate de pe piață. Pentru a elimina blocajele din procedura de acordare a autorizațiilor și din funcționarea centralelor producătoare de energie din surse regenerabile, ar trebui ca, în cadrul procedurii de planificare și de acordare a autorizațiilor, să se acorde prioritate construirii și exploatării centralelor producătoare de energie din surse regenerabile și dezvoltării infrastructurii de rețea aferente atunci când se pun în balanță interesele juridice în cazuri individuale, cel puțin pentru proiectele care sunt recunoscute ca fiind de interes public. În ceea ce privește protecția speciilor, ar trebui să se acorde această prioritate numai dacă, și în măsura în care, se iau măsuri adecvate de conservare a speciilor, care contribuie la menținerea sau readucerea populațiilor speciilor la o stare de conservare favorabilă, și dacă sunt puse la dispoziție suficiente resurse financiare, precum și zone în acest scop.

(10)

Energia solară este o sursă regenerabilă de energie esențială pentru a se pune capăt dependenței Uniunii de combustibilii fosili din Rusia, realizându-se în același timp tranziția către o economie neutră din punct de vedere climatic. Energia solară fotovoltaică, care este una dintre sursele de energie electrică disponibile având costul cel mai scăzut, precum și tehnologiile termosolare, care asigură încălzire din surse regenerabile la costuri scăzute pe unitate de căldură, pot fi implementate rapid și pot aduce beneficii directe cetățenilor și întreprinderilor. În acest context, în conformitate cu Comunicarea Comisiei din 18 mai 2022 intitulată „Strategia UE privind energia solară”, se va sprijini dezvoltarea în Uniune a unui lanț valoric rezilient al industriei energiei solare, inclusiv prin intermediul Alianței industriei energiei solare fotovoltaice, care va fi lansată la sfârșitul anului 2022. Accelerarea și îmbunătățirea procedurilor de acordare a autorizațiilor pentru proiectele din domeniul energiei din surse regenerabile vor contribui la susținerea extinderii capacității Uniunii de producție a tehnologiilor energetice curate. Circumstanțele actuale și, în special, volatilitatea foarte ridicată a prețurilor la energie, necesită măsuri imediate pentru a asigura proceduri de acordare a autorizațiilor mult mai rapide, în vederea accelerării semnificative a ritmului instalării de echipamente de energie solară pe structuri artificiale, care este, în general, mai puțin complexă decât instalarea la sol, și care poate contribui rapid la atenuarea efectelor crizei energetice actuale, cu condiția menținerii stabilității, fiabilității și siguranței rețelei. Prin urmare, aceste instalații ar trebui să beneficieze de proceduri mai scurte de acordare a autorizațiilor în comparație cu alte proiecte din domeniul energiei din surse regenerabile.

(11)

Termenul maxim pentru procedura de acordare a autorizațiilor pentru instalarea de echipamente de energie solară și de instalații de stocare coamplasate și racordări la rețea aferente în cadrul unor structuri artificiale existente sau viitoare create în alte scopuri decât producția de energie solară ar trebui să fie de trei luni. O derogare specifică de la necesitatea de a efectua evaluări de impact asupra mediului în temeiul Directivei 2011/92/UE a Parlamentului European și a Consiliului (2), ar trebui de asemenea introdusă pentru respectivele instalații, având în vedere că acestea nu sunt susceptibile să ridice probleme legate de utilizările concurente ale spațiului sau de impactul asupra mediului. Investițiile în mici instalații descentralizate de energie solară pentru a deveni autoconsumatori de energie din surse regenerabile reprezintă unul dintre cele mai eficiente mijloace prin care consumatorii de energie își pot reduce facturile la energie și expunerea la volatilitatea prețurilor. Statelor membre ar trebui să li se permită să nu aplice acest termen mai scurt și această derogare anumitor zone sau structuri, din motive justificate.

(12)

Instalațiile de autoconsum, inclusiv cele pentru autoconsumatorii colectivi, cum ar fi comunitățile energetice locale, contribuie, de asemenea, la reducerea cererii globale de gaze naturale, la creșterea rezilienței sistemului și la realizarea obiectivelor Uniunii privind energia din surse regenerabile. Instalarea echipamentelor de energie solară cu o capacitate de producere de energie electrică mai mică de 50 kW, inclusiv a instalațiilor autoconsumatorilor de energie din surse regenerabile, nu este susceptibilă să aibă efecte negative majore asupra mediului sau a rețelei și nu ridică probleme de siguranță. În plus, instalațiile mici nu necesită, în general, extinderea capacității la punctul de racordare la rețea. Având în vedere efectele pozitive imediate ale acestor instalații pentru consumatori și impactul limitat pe care acestea îl pot avea asupra mediului, este oportun ca, atunci când aceste instalații îndeplinesc condiția de a nu depăși capacitatea existentă a racordării la rețeaua de distribuție, să se simplifice și mai mult procedura de acordare a autorizațiilor care li se aplică, prin introducerea conceptului de acord tacit al administrației în procedurile relevante de acordare a autorizațiilor, pentru a promova și accelera implementarea acestor instalații și pentru a face posibilă valorificarea beneficiilor acestora pe termen scurt. Statelor membre ar trebui să li se permită să aplice, ca urmare a unor constrângeri interne, un prag sub 50 kW, dar superior valorii de 10,8 kW. În orice caz, pe parcursul procedurii de acordare a autorizațiilor în termen de o lună, autoritățile sau entitățile competente pot respinge cererile primite cu privire la astfel de instalații, din motive legate de siguranța, stabilitatea și fiabilitatea rețelei, printr-un răspuns motivat corespunzător.

(13)

Retehnologizarea centralelor existente care produc energie din surse regenerabile are un potențial semnificativ de creștere rapidă a producției de energie din surse regenerabile, permițând astfel reducerea consumului de gaze. Retehnologizarea permite utilizarea în continuare a siturilor cu un potențial semnificativ de energie din surse regenerabile, ceea ce reduce necesitatea de a desemna noi situri pentru proiectele în domeniul energiei din surse regenerabile. Retehnologizarea unei centrale electrice eoliene prin dotarea acesteia cu turbine mai eficiente permite menținerea sau creșterea capacității existente, dar cu turbine mai puține, mai mari și mai eficiente. Alte avantaje ale retehnologizării sunt preexistența racordării la rețea, un grad probabil mai ridicat de acceptare de către public și de cunoaștere a impactului asupra mediului.

(14)

Potrivit estimărilor, turbinele eoliene onshore cu o capacitate de producere de energie electrică de 38 GW vor ajunge la sfârșitul duratei lor normale de funcționare de 20 de ani între 2021 și 2025. Dezafectarea acestor capacități în locul retehnologizării ar duce la o reducere substanțială a capacității instalate actuale de producere de energie din surse regenerabile, complicând și mai mult situația de pe piața energiei. Simplificarea imediată și accelerarea procedurilor de acordare a autorizațiilor pentru retehnologizare sunt esențiale pentru menținerea și sporirea capacității de producere de energie din surse regenerabile în Uniune. În acest scop, prezentul regulamentul introduce măsuri suplimentare de simplificare în continuare a procedurii de acordare a autorizațiilor pentru retehnologizarea proiectelor din domeniul energiei din surse regenerabile. În special, termenul maxim de șase luni aplicabil procedurii de acordare a autorizațiilor pentru retehnologizarea proiectelor din domeniul energiei din surse regenerabile ar trebui să includă toate evaluările de impact asupra mediului relevante. În plus, ori de câte ori retehnologizarea unei centrale producătoare de energie din surse regenerabile sau modernizarea unei infrastructuri de rețea aferente care este necesară pentru integrarea energiei din surse regenerabile în sistemul electroenergetic face obiectul unei examinări sau al unei evaluări de impact asupra mediului, aceasta ar trebui să se limiteze la evaluarea impactului potențial care rezultă din modificare sau extindere în raport cu proiectul inițial.

(15)

Pentru a promova și a accelera retehnologizarea centralelor existente care produc energie din surse regenerabile, ar trebui stabilită imediat o procedură simplificată pentru racordările la rețea în cazul în care retehnologizarea are ca rezultat o creștere limitată a capacității totale în raport cu proiectul inițial.

(16)

Atunci când se retehnologizează o instalație solară, se pot obține creșteri ale eficienței și capacității fără a extinde spațiul ocupat. Prin urmare, atât timp cât spațiul utilizat nu este extins în cadrul acestei proceduri, instalația retehnologizată nu ar avea un impact asupra mediului diferit de cel al instalației inițiale, iar măsurile de atenuare a impactului asupra mediului necesare inițial continuă să fie respectate.

(17)

Tehnologia pompelor de căldură este esențială pentru producerea de încălzire și răcire din energia ambientală, inclusiv din instalațiile de tratare a apelor reziduale, precum și din energia geotermică. Pompele de căldură permit, de asemenea, utilizarea căldurii și frigului rezidual. Implementarea rapidă a pompelor de căldură care mobilizează surse regenerabile de energie insuficient utilizate, cum ar fi energia ambientală, energia geotermică și căldura reziduală din sectoarele industriale și terțiare, inclusiv din centrele de date, permite înlocuirea cazanelor pe gaz natural și a altor cazane pe bază de combustibili fosili cu o soluție de încălzire din surse regenerabile, sporind în același timp eficiența energetică. Acest lucru va accelera reducerea utilizării gazului în furnizarea de căldură atât în sectorul industrial, cât și în cel al clădirilor. Pentru a accelera instalarea și utilizarea pompelor de căldură, este oportun să se introducă proceduri specifice mai scurte de acordare a autorizațiilor pentru astfel de instalații, inclusiv o procedură simplificată pentru racordarea pompelor de căldură mai mici la rețeaua de energie electrică, în cazul în care nu există probleme de siguranță, nu sunt necesare lucrări suplimentare pentru racordările la rețea și nu există o incompatibilitate tehnică a componentelor sistemului, cu excepția cazului în care legislația națională nu impune o astfel de procedură. Datorită unei instalări mai rapide și mai ușoare a pompelor de căldură, utilizarea sporită a surselor regenerabile de energie în sectorul încălzirii, care reprezintă aproape jumătate din consumul de energie al Uniunii, va contribui la securitatea aprovizionării și va permite să se facă față unei situații mai dificile de piață.

(18)

La aplicarea termenelor pentru instalarea echipamentelor de energie solară, retehnologizarea centralelor producătoare de energie din surse regenerabile și introducerea pe scară largă a pompelor de căldură nu ar trebui să fie luată în calcul perioada în care centralele, racordările lor la rețea și infrastructura de rețea necesară aferentă sunt în curs de construcție sau de retehnologizare, cu excepția cazului în care perioada respectivă coincide cu alte etape administrative ale procedurii de acordare a autorizațiilor. De asemenea, la aplicarea termenelor nu ar trebui să fie luată în calcul nici perioada corespunzătoare etapelor administrative necesare pentru finalizarea modernizărilor semnificative ale rețelei care sunt necesare pentru a asigura stabilitatea, fiabilitatea și siguranța rețelei.

(19)

În vederea facilitării în continuare a extinderii implementării energiei regenerabile, statelor membre ar trebui să li se permită în continuare să scurteze și mai mult termenele din cadrul procedurii de acordare a autorizațiilor.

(20)

Dispozițiile Convenției Comisiei Economice pentru Europa a Organizației Națiunilor Unite (CEE-ONU) privind accesul la informație, participarea publicului la luarea deciziei și accesul la justiție în probleme de mediu („Convenția de la Aarhus”) referitoare la accesul la informații, la participarea publicului la luarea deciziei și la accesul la justiție în probleme de mediu și, în special, la obligațiile statelor membre în ceea ce privește participarea publicului și accesul la justiție rămân aplicabile.

(21)

Principiul solidarității energetice este un principiu general în temeiul dreptului Uniunii astfel cum este menționat de Curtea de Justiție a Uniunii Europene în hotărârea sa din 15 iulie 2021 în cauza C-848/19 P (3) Germania/Polonia și se aplică tuturor statelor membre. Prin punerea în aplicare a principiului solidarității energetice, prezentul regulament permite distribuirea transfrontalieră a efectelor implementării mai rapide a proiectelor din domeniul energiei din surse regenerabile. Măsurile prevăzute în prezentul regulament vizează instalațiile de energie din surse regenerabile din toate statele membre și privesc o gamă largă de proiecte, inclusiv proiecte privind structurile existente, instalațiile noi de echipamente de energie solară și retehnologizarea instalațiilor existente. Având în vedere gradul de integrare a piețelor energetice ale Uniunii, orice creștere a răspândirii utilizării energiei din surse regenerabile într-un stat membru ar trebui să fie benefică și altor state membre în ceea ce privește securitatea aprovizionării și scăderea prețurilor. Aceasta ar trebui să contribuie la fluxul transfrontalier de energie electrică din surse regenerabile către zonele în care este cea mai mare nevoie de ea și să asigure faptul că energia electrică din surse regenerabile produsă cu un cost redus este exportată în statele membre în care producția de energie electrică este mai scumpă. În plus, capacitățile nou-instalate de energie din surse regenerabile din statele membre vor avea un impact asupra reducerii globale a cererii de gaze în întreaga Uniune.

(22)

În conformitate cu articolul 122 alineatul (1) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, Consiliul, la propunerea Comisiei, poate decide, în spiritul solidarității dintre statele membre, să adopte măsuri corespunzătoare situației economice, în special în cazul în care apar dificultăți grave în aprovizionarea cu anumite produse, în special în domeniul energiei. Având în vedere evenimentele recente și acțiunile recente ale Rusiei, riscul ridicat de întrerupere completă a aprovizionării cu gaze din Rusia, combinat cu perspectivele incerte privind alternativele, reprezintă o amenințare semnificativă de întrerupere a aprovizionării cu energie, generând o creștere suplimentară a prețurilor la energie și, în consecință, sporind presiunea asupra economiei Uniunii. Prin urmare, sunt necesare acțiuni urgente.

(23)

Având în vedere amploarea crizei energetice, nivelul impactului său social, economic și financiar și necesitatea de a acționa cât mai curând posibil, prezentul regulament ar trebui să intre în vigoare în regim de urgență în ziua următoare datei publicării în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene. Regulamentul are o valabilitate limitată la 18 luni și include o clauză de reexaminare astfel încât Comisia să poată propune prelungirea valabilității, dacă acest lucru este necesar.

(24)

Întrucât obiectivele prezentului regulament nu pot fi realizate în mod satisfăcător de către statele membre, dar pot fi realizate mai bine la nivelul Uniunii, aceasta poate adopta măsuri, în conformitate cu principiul subsidiarității, astfel cum este prevăzut la articolul 5 din Tratatul privind Uniunea Europeană. În conformitate cu principiul proporționalității, astfel cum este prevăzut la articolul respectiv, prezentul regulament nu depășește ceea ce este necesar pentru realizarea obiectivelor respective,