(1)

Evaluarea efectuată de autoritățile competente, menționată la articolul 21 alineatul (2) litera (b) din Regulamentul (UE) 2016/1011, se referă fie la modul în care un indice de referință critic urmează să fie tranziționat unui nou administrator, fie la modul în care indicele respectiv urmează să înceteze să mai fie furnizat. Prin urmare, este oportun să se specifice două seturi de criterii pe care autoritățile competente trebuie să le ia în considerare, în funcție de scenariul pe care îl evaluează.

(2)

În cazul în care un indice de referință critic urmează să fie tranziționat unui nou administrator, noul administrator ar trebui să fie în măsură să asigure continuitatea furnizării indicelui de referință critic astfel încât entitățile supravegheate să îl poată utiliza în continuare fără întrerupere și în conformitate cu Regulamentul (UE) 2016/1011. Prin urmare, este necesar să se specifice criteriile pe care o autoritate competentă ar trebui să le ia în considerare atunci când evaluează dacă noul administrator poate asigura o astfel de continuitate.

(3)

Supravegherea unui indice de referință critic ar trebui să fie asigurată pe tot parcursul tranziției indicelui respectiv către un nou administrator. Există un risc mai mare de discontinuitate în supravegherea unui astfel de indice de referință în cazul în care noul administrator se află într-un alt stat membru decât cel al autorității competente care efectuează evaluarea modului în care indicele de referință critic urmează să fie tranziționat noului administrator. Autoritățile competente în cauză ar trebui să coopereze pentru a se asigura că autoritatea competentă care efectuează evaluarea primește toate informațiile necesare pentru a stabili dacă se va asigura continuarea supravegherii indicelui de referință pe parcursul tranziției acestuia, inclusiv o analiză axată pe locul în care se află noul administrator și pe statutul său în materie de autorizare.

(4)

Atunci când evaluează modul în care un indice de referință critic urmează să fie tranziționat unui nou administrator, o autoritate competentă ar trebui să analizeze din punct de vedere operațional modul în care furnizarea indicelui de referință critic va fi transferată de la administratorul actual la noul administrator. Autoritatea competentă în cauză ar trebui să ia în considerare, în special, publicarea neîntreruptă a indicelui de referință, disponibilitatea datelor de intrare, metodologia de calcul al indicelui de referință și orice colaborare necesară cu eventualii contribuitori, utilizatori și alte părți interesate.

(5)

O autoritate competentă care evaluează modul în care un indice de referință urmează să înceteze să mai fie furnizat ar trebui să se asigure că furnizarea indicelui de referință poate înceta în mod ordonat, având în vedere, printre altele, procedura de încetare a furnizării indicelui de referință stabilită de administratorul său în conformitate cu articolul 28 alineatul (1) din Regulamentul (UE) 2016/1011. Prin urmare, este necesar să se specifice criteriile pe care o autoritate competentă ar trebui să le ia în considerare pentru a determina dacă acesta este cazul.

(6)

O autoritate competentă care evaluează modul în care un indice de referință critic urmează să înceteze să mai fie furnizat ar trebui, de asemenea, să ia în considerare planurile scrise de încetare a furnizării indicelui de referință menționate la articolul 28 alineatul (2) din Regulamentul (UE) 2016/1011. Este posibil ca aceste planuri scrise ale diferiților utilizatori ai unui indice de referință critic să nu fie întotdeauna aliniate și să nu fie coerente dacă sunt aplicate în același timp. Prin urmare, este important ca autoritățile competente să analizeze în ce măsură aceste planuri scrise sunt compatibile între diferiții utilizatori ai indicelui de referință, inclusiv în ceea ce privește evenimentele declanșatoare pentru încetarea furnizării indicelui de referință prevăzute în aceste planuri scrise, precum și modul în care aceste planuri scrise pot fi utilizate pentru a asigura încetarea furnizării indicelui de referință critic în mod ordonat.

(7)

Prezentul regulament se bazează pe proiectul de standarde tehnice de reglementare înaintat Comisiei de Autoritatea Europeană pentru Valori Mobiliare și Piețe (ESMA).

(8)

ESMA a efectuat consultări publice deschise cu privire la proiectul de standarde tehnice de reglementare pe care se bazează prezentul regulament, a analizat costurile și beneficiile potențiale aferente și a solicitat opinia Grupului părților interesate din domeniul valorilor mobiliare și piețelor înființat în conformitate cu articolul 37 din Regulamentul (UE) nr. 1095/2010 al Parlamentului European și al Consiliului (2).

(9)

Pentru a se asigura coerența cu data aplicării articolului 5 din Regulamentul (UE) 2019/2175 al Parlamentului European și al Consiliului (3), care a introdus în Regulamentul (UE) 2016/1011 articolul 21 alineatul (5) din regulamentul respectiv, prezentul regulament ar trebui să se aplice de la 1 ianuarie 2022,

(a)

dacă noul administrator propus în evaluarea prezentată de administratorul actual în temeiul articolului 21 alineatul (1) litera (b) punctul (i) din Regulamentul (UE) 2016/1011:

(b)

dacă administratorul actual al indicelui de referință critic a informat contribuitorii, utilizatorii și alte părți interesate sau dacă a efectuat consultări publice cu privire la posibila tranziție a indicelui de referință critic către noul administrator;

(c)

modul în care noul administrator intenționează să calculeze indicele de referință critic și dacă administratorul respectiv intenționează să modifice oricare dintre următoarele elemente legate de indicele de referință critic și, în caz afirmativ, modul în care administratorul va asigura conformitatea acestor elemente cu Regulamentul (UE) 2016/1011:

(d)

dacă noul administrator va avea acces la aceleași date de intrare ca administratorul actual, inclusiv la datele de intrare istorice deținute de administratorul actual;

(e)

dacă infrastructurile informatice ale noului administrator au fost testate în mod adecvat pentru furnizarea indicelui de referință critic;

(f)

în cazul în care indicele de referință critic se bazează pe date de intrare furnizate de un grup de contribuitori, modul în care noul administrator intenționează să îndeplinească cerința prevăzută la articolul 11 alineatul (1) litera (d) din Regulamentul (UE) 2016/1011 și dacă actualii contribuitori vor continua să facă parte din grup după tranziția indicelui de referință către noul administrator;

(g)

modul în care noul administrator intenționează să publice indicele de referință critic, inclusiv modalitățile standard de publicare zilnică, frecvența publicării, adresa site-ului web și dacă indicele de referință critic va fi accesibil în schimbul plății unor comisioane sau gratuit;

(h)

dacă există un plan detaliat pentru data tranziției și, în caz afirmativ, dacă planul abordează toate aspectele posibile, inclusiv aspectele contractuale, care decurg din tranziția indicelui de referință critic către un nou administrator;

(i)

riscurile juridice legate de tranziție, inclusiv riscul imposibilității de executare a contractului;

(j)

implicațiile contabile și fiscale ale furnizării indicelui de referință critic de către un nou administrator;

(k)

impactul tranziției asupra infrastructurilor pieței financiare, inclusiv asupra caselor de compensare.