Choose the experimental features you want to try

This document is an excerpt from the EUR-Lex website

Document 32020R0389

    Regulamentul delegat (UE) 2020/389 al Comisiei din 31 octombrie 2019 de modificare a Regulamentului (UE) nr. 347/2013 al Parlamentului European și al Consiliului în ceea ce privește lista proiectelor de interes comun a Uniunii

    C/2019/7772

    JO L 74, 11.3.2020, p. 1–19 (BG, ES, CS, DA, DE, ET, EL, EN, FR, HR, IT, LV, LT, HU, MT, NL, PL, PT, RO, SK, SL, FI, SV)

    Legal status of the document No longer in force, Date of end of validity: 22/06/2022; abrogare implicită prin 32022R0869

    ELI: http://data.europa.eu/eli/reg_del/2020/389/oj

    11.3.2020   

    RO

    Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

    L 74/1


    REGULAMENTUL DELEGAT (UE) 2020/389 AL COMISIEI

    din 31 octombrie 2019

    de modificare a Regulamentului (UE) nr. 347/2013 al Parlamentului European și al Consiliului în ceea ce privește lista proiectelor de interes comun a Uniunii

    COMISIA EUROPEANĂ,

    având în vedere Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,

    având în vedere Regulamentul (UE) nr. 347/2013 al Parlamentului European și al Consiliului din 17 aprilie 2013 privind liniile directoare pentru infrastructurile energetice transeuropene, de abrogare a Deciziei nr. 1364/2006/CE și de modificare a Regulamentelor (CE) nr. 713/2009, (CE) nr. 714/2009 și (CE) nr. 715/2009 (1), în special articolul 3 alineatul (4),

    întrucât:

    (1)

    Regulamentul (UE) nr. 347/2013 stabilește un cadru pentru identificarea, planificarea și implementarea proiectelor de interes comun (denumit în continuare „PIC”), care sunt necesare pentru punerea în aplicare a celor nouă coridoare prioritare de infrastructură geografică strategică identificate în domeniile energiei electrice, gazelor și petrolului, precum și a celor trei domenii prioritare privind infrastructura energetică la nivelul Uniunii pentru rețelele inteligente, autostrăzile de energie electrică și rețelele de transport al dioxidului de carbon.

    (2)

    Comisia este împuternicită să stabilească lista de PIC a Uniunii (denumită în continuare „lista Uniunii”).

    (3)

    Lista PIC se întocmește o dată la doi ani; prin urmare, este necesară înlocuirea acesteia.

    (4)

    Proiectele propuse pentru includerea în lista Uniunii au fost evaluate de grupurile regionale menționate la articolul 3 din Regulamentul (UE) nr. 347/2013, care au confirmat că sunt îndeplinite criteriile prevăzute la articolul 4 din regulamentul menționat.

    (5)

    Proiectele de liste regionale de PIC au fost stabilite de comun acord de către grupurile regionale în cadrul reuniunilor la nivel tehnic. În urma avizelor emise la 25 septembrie 2019 de Agenția pentru Cooperarea Autorităților de Reglementare din Domeniul Energiei (denumită în continuare „ACER”) cu privire la aplicarea consecventă a criteriilor de evaluare și a analizei cost-beneficiu de la o regiune la alta, organismele decizionale ale grupurilor regionale au adoptat listele regionale la 4 octombrie 2019. În conformitate cu articolul 3 alineatul (3) litera (a) din Regulamentul (UE) nr. 347/2013, înainte de adoptarea listelor regionale, toate proiectele propuse au fost aprobate de către statele membre al căror teritoriu este vizat în proiecte.

    (6)

    Organizațiile care reprezintă părțile interesate relevante, inclusiv producătorii, operatorii de distribuție, furnizorii și organizațiile de protecție a consumatorilor și cele de protecție a mediului, au fost consultate cu privire la proiectele propuse pentru a fi incluse în lista Uniunii.

    (7)

    PIC ar trebui să fie enumerate în funcție de prioritățile strategice privind infrastructura energetică transeuropeană, în ordinea prevăzută în anexa I la Regulamentul (UE) nr. 347/2013. Lista Uniunii nu ar trebui să conțină ierarhizarea proiectelor.

    (8)

    PIC ar trebui enumerate ca PIC de sine stătătoare sau ca parte a unui grup de mai multe PIC deoarece sunt interdependente sau (posibil) concurente.

    (9)

    Lista Uniunii conține proiecte în diferitele etape ale elaborării lor, inclusiv de prefezabilitate, de fezabilitate, de acordare a permiselor și de construcție. Pentru PIC aflate într-o etapă incipientă de elaborare, pot fi necesare studii pentru a se demonstra viabilitatea tehnică și economică și respectarea legislației Uniunii, inclusiv a legislației în domeniul mediului. În acest context, potențialul impact negativ asupra mediului ar trebui identificat în mod corespunzător, evaluat și evitat sau atenuat.

    (10)

    Includerea proiectelor pe lista Uniunii nu aduce atingere rezultatului evaluării de mediu și nici procedurii de autorizare relevante. În conformitate cu articolul 5 alineatul (8) din Regulamentul (UE) nr. 347/2013, un proiect care nu respectă legislația Uniunii poate fi eliminat de pe lista Uniunii. Punerea în aplicare a proiectelor de interes comun, inclusiv în ceea ce privește respectarea de către acestea a legislației aplicabile, ar trebui monitorizată în conformitate cu articolul 5 din regulamentul menționat.

    (11)

    Prin urmare, Regulamentul (UE) nr. 347/2013 ar trebui modificat în consecință,

    ADOPTĂ PREZENTUL REGULAMENT:

    Articolul 1

    Anexa VII la Regulamentul (UE) nr. 347/2013 se modifică în conformitate cu anexa la prezentul regulament.

    Articolul 2

    Prezentul regulament intră în vigoare în a douăzecea zi de la data publicării în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.

    Prezentul regulament este obligatoriu în toate elementele sale și se aplică direct în toate statele membre.

    Adoptat la Bruxelles, 31 octombrie 2019.

    Pentru Comisie

    Președintele

    Jean-Claude JUNCKER


    (1)   JO L 115, 25.4.2013, p. 39.


    ANEXĂ

    Anexa VII la Regulamentul (UE) nr. 347/2013 se înlocuiește cu următorul text:

    „ANEXA VII

    LISTA PROIECTELOR DE INTERES COMUN A UNIUNII ( « LISTA UNIUNII » ),

    menționată la articolul 3 alineatul (4)

    A.   PRINCIPIILE APLICATE LA STABILIREA LISTEI UNIUNII

    1.   Grupuri de proiecte de interes comun

    Unele proiecte de interes comun fac parte dintr-un grup din cauza naturii lor interdependente, potențial concurente sau concurente. Se stabilesc următoarele tipuri de grupuri de proiecte de interes comun (PIC):

    (a)

    un grup de PIC interdependente este definit ca fiind un «grup X care include următoarele proiecte de interes comun:». Aceste grupuri au fost înființate pentru a identifica PIC care sunt necesare pentru a aborda același blocaj transfrontalier și care generează sinergii dacă sunt implementate împreună. În acest caz, toate PIC trebuie implementate pentru a realiza beneficii la nivelul întregii UE;

    (b)

    un grup de PIC potențial concurente este definit ca fiind un «grup X care include unul sau mai multe dintre următoarele proiecte de interes comun:». Acest grup reflectă o incertitudine cu privire la amploarea blocajelor transfrontaliere. În acest caz, nu toate PIC conținute în grup trebuie să fie implementate. Rămâne la latitudinea pieței dacă unul, mai multe sau toate PIC urmează să fie implementate, sub rezerva planificării necesare, a eliberării permiselor și aprobărilor reglementare. Necesitatea PIC va fi reevaluată în procesele ulterioare de identificare a PIC, inclusiv în ceea ce privește necesarul de capacitate; precum și

    (c)

    un grup de PIC concurente este definit ca fiind un «grup X care include unul dintre următoarele PIC:». Acest grup abordează același blocaj. Cu toate acestea, amploarea blocajului este mai bine cunoscută decât în cazul unui grup de PIC potențial concurente și, prin urmare, numai unul dintre PIC trebuie implementat. Rămâne la latitudinea pieței să determine PIC care urmează a fi implementat, sub rezerva planificării, a eliberării permiselor și aprobărilor reglementare necesare. Dacă este cazul, necesitatea PIC va fi reevaluată într-un proces ulterior de identificare a PIC.

    Toate PIC au aceleași drepturi și obligații în temeiul Regulamentului (UE) nr. 347/2013.

    2.   Încadrarea stațiilor electrice și a stațiilor compresoare

    Stațiile electrice, stațiile back-to-back și stațiile compresoare de gaz sunt considerate ca părți ale PIC dacă sunt situate din punct de vedere geografic la nivelul liniilor de transport. Stațiile electrice, stațiile back-to-back și stațiile compresoare sunt considerate ca PIC de sine stătătoare și sunt enumerate în mod explicit în lista Uniunii dacă localizarea lor geografică este diferită față de liniile de transport. Acestea au drepturile și obligațiile stabilite prin Regulamentul (UE) nr. 347/2013.

    3.   Proiecte care nu mai sunt considerate PIC și proiecte care au devenit parte a altor PIC

    (a)

    Mai multe proiecte incluse în listele Uniunii stabilite prin Regulamentul (UE) nr. 1391/2013 și prin Regulamentul (UE) 2016/89 nu mai sunt considerate PIC dintr-unul sau mai multe dintre motivele de mai jos:

    proiectul a fost deja pus sau urmează să fie pus în serviciu până la sfârșitul anului 2019 și, prin urmare, nu ar putea să beneficieze de dispozițiile din Regulamentul (UE) nr. 347/2013;

    în conformitate cu noile date, proiectul nu îndeplinește criteriile generale;

    un inițiator nu a reintrodus proiectul în procesul de selecție pentru această listă a Uniunii; sau

    proiectul a fost clasat sub alte candidaturi pentru proiectele de interes comun în procesul de selecție.

    Aceste proiecte (cu excepția celor deja puse în serviciu sau care urmează să fie puse în serviciu până la sfârșitul anului 2019) pot fi avute în vedere pentru a fi incluse în următoarea listă a Uniunii dacă motivele neincluderii în actuala listă a Uniunii nu mai sunt valabile.

    Deși aceste proiecte nu sunt PIC, ele sunt enumerate, din motive de transparență și claritate, cu numerele lor inițiale de PIC în anexa VII(C) ca « Proiecte care nu mai sunt considerate PIC ».

    (b)

    Mai mult decât atât, unele proiecte incluse în listele Uniunii stabilite prin Regulamentul (UE) nr. 1391/2013 și prin Regulamentul (UE) 2016/89 au devenit pe parcursul procesului de implementare parte integrantă din alte (grupuri de) PIC.

    Deși aceste proiecte nu mai sunt considerate PIC independente, ele sunt enumerate, din motive de transparență și claritate, cu numerele lor inițiale de PIC în anexa VII(C) ca « Proiecte care sunt, în prezent, parte integrantă din alte PIC ».

    4.   Definiția expresiei «PIC cu dublă încadrare – autostrăzi de energie electrică»

    «PIC cu dublă încadrare – autostrăzi de energie electrică» înseamnă PIC care aparțin unuia dintre coridoarele prioritare de energie electrică și domeniului tematic prioritar Autostrăzi de energie electrică.

    B.   LISTA PROIECTELOR DE INTERES COMUN A UNIUNII

    1.   Coridorul prioritar al rețelei offshore din mările septentrionale («NSOG»)

    Nr.

    Definiție

    1.3

    Grupul Danemarca-Germania, care include următoarele PIC:

    1.3.1

    Interconexiunea dintre Endrup (DK) și Niebüll (DE)

    1.6

    Interconexiunea Franța-Irlanda, între La Martyre (FR) și Great Island sau Knockraha (IE) (cunoscută în prezent drept interconexiunea celtică)

    1.7

    Grupul de interconexiuni Franța-Regatul Unit, care include unul sau mai multe dintre următoarele proiecte de interes comun:

    1.7.1

    Interconexiunea dintre Cotentin (FR) și vecinătatea Exeter (UK) (cunoscută în prezent drept proiectul FAB)

    1.7.3

    Interconexiunea dintre Coquelles (FR) și Folkestone (UK) (cunoscută în prezent drept proiectul ElecLink)

    1.7.5

    Interconexiunea dintre vecinătatea Dunquerque (FR) și vecinătatea Kingsnorth (UK) (cunoscută în prezent drept proiectul Gridlink)

    1.8

    Grupul Germania-Norvegia (cunoscut în prezent drept proiectul NordLink)

    1.8.1

    Interconexiunea dintre Wilster (DE) și Tonstad (NO)

    1.9

    1.9.1

    Interconexiunea Irlanda-Regatul Unit dintre Wexford (IE) și Pembroke, Wales (UK) (cunoscută în prezent drept proiectul Greenlink)

    1.10

    Grupul de interconexiuni Regatul Unit-Norvegia, care include unul sau mai multe dintre următoarele PIC:

    1.10.1

    Interconexiunea dintre Blythe (UK) și Kvilldal (NO) (cunoscută în prezent drept proiectul North Sea Link)

    1.10.2

    Interconexiunea dintre Peterhead (UK) și Simadalen (NO) (cunoscută în prezent drept proiectul NorthConnect)

    1.12

    Grupul de instalații de stocare a energiei electrice din Regatul Unit, care include unul sau mai multe dintre următoarele PIC:

    1.12.3

    Stocarea energiei prin aer comprimat în Middlewich (cunoscută în prezent drept proiectul CARES)

    1.12.4

    Stocarea energiei prin hidropompare la Cruachan II

    1.14

    Interconexiunea dintre Revsing (DK) și Bicker Fen (UK) (cunoscută în prezent drept proiectul Viking Link)

    1.15

    Interconexiunea dintre zona Anvers (BE) și vecinătatea Kemsley (UK) (cunoscută în prezent drept proiectul Nautilus)

    1.16

    Interconexiunea dintre Țările de Jos și Regatul Unit

    1.17

    Stocarea energiei prin aer comprimat în Zuidwending (NL)

    1.18

    Instalația offshore de depozitare a energiei electrice acumulate prin hidropompare în Belgia (în prezent cunoscută drept proiectul INDEXYS)

    1.19

    Unul sau mai multe hub-uri din Marea Nordului cu interconexiuni cu țările riverane Mării Nordului (Danemarca, Germania, Țările de Jos) (cunoscute în prezent sub drept proiectul North Sea Wind Power Hub)

    1.20

    Interconexiunea dintre Germania și Regatul Unit (cunoscută în prezent drept proiectul NeuConnect)

    2.   Coridorul prioritar nord-sud de interconexiuni electrice în Europa de Vest (NSI West Electricity)

    Nr.

    Definiție

    2.4

    Interconexiunea dintre Codrongianos (IT), Lucciana (Corsica, FR) și Suvereto (IT) (cunoscută în prezent drept proiectul «SACOI 3»)

    2.7

    Interconexiunea dintre Aquitania (FR) și Țara Bascilor (ES) (cunoscută în prezent drept proiectul Golful Biscaya)

    2.9

    Linia internă dintre Osterath și Philippsburg (DE) în vederea creșterii capacității la frontierele de vest (cunoscută în prezent drept proiectul Ultranet)

    2.10

    Linia internă dintre Brunsbüttel-/Wilster și Grοβgartach/Bergrheinfeld-West (DE) în vederea creșterii capacității la frontierele de nord și sud (cunoscută în prezent drept proiectul Suedlink)

    2.13

    Grupul de interconexiuni Irlanda-Regatul Unit, care include următoarele PIC:

    2.13.1

    Interconexiunea dintre Woodland (IE) și Turleenan (UK) (cunoscută în prezent drept «interconectorul nord-sud»)

    2.13.2

    Interconexiunea dintre Srananagh (IE) și Turleenan (UK) (cunoscută în prezent drept proiectul RIDP1)

    2.14

    Interconexiunea dintre Thusis/Sils (CH) și Verderio Inferiore (IT) (cunoscută în prezent drept proiectul Greenconnector)

    2.16

    Grupul de linii interne, care include următoarele PIC:

    2.16.1

    Linia internă dintre Pedralva și Sobrado (PT), cu fosta denumire Pedralva și Alfena (PT)

    2.16.3

    Linia internă dintre Vieira do Minho, Ribeira de Pena și Feira (PT), cu fosta denumire Frades B, Ribeira de Pena și Feira (PT)

    2.17

    Interconexiunea Portugalia – Spania dintre Beariz – Fontefría (ES), Fontefría (ES) – Ponte de Lima (PT) (cu fosta denumire Vila Fria/Viana do Castelo) și Ponte de Lima – Vila Nova de Famalicão (PT) (cu fosta denumire Vila do Conde) (PT), inclusiv stațiile electrice din Beariz (ES), Fontefría (ES) și Ponte de Lima (PT)

    2.18

    Creșterea capacității de stocare a energiei electrice prin hidropompare în Kaunertal, Tirol (AT)

    2.23

    Liniile interne la frontiera de nord a Belgiei, între Zandvliet și Lillo-Liefkenshoek (BE) și între Liefkenshoek și Mercator, inclusiv o stație electrică la Lillo (BE) (cu denumirea actuală BRABO II + III)

    2.27

    2.27.1

    Interconexiunea dintre Aragón (ES) și Pirineii Atlantici (FR) (în prezent cunoscută sub denumirea «traversarea Pirineilor 2»)

    2.27.2

    Interconexiunea dintre Navarra (ES) și Landes (FR) (în prezent cunoscută sub denumirea de «traversarea Pirineilor 1»)

    2.28

    2.28.2

    Stocarea energiei electrice prin hidropompare la Navaleo (ES)

    2.28.3

    Stocarea energiei electrice prin hidropompare la Girones & Raïmats (ES)

    2.28.4

    Stocarea energiei electrice prin hidropompare la Cúa (ES)

    2.29

    Centralele hidroelectrice de la Silvermines (IE)

    2.30

    Stocarea energiei electrice prin hidropompare la Riedl (DE)

    3.   Coridorul prioritar nord-sud de interconexiuni electrice din Europa Centrală, de Est și de Sud (NSI East Electricity)

    Nr.

    Definiție

    3.1

    Grupul Austria-Germania, care include următoarele PIC:

    3.1.1

    Interconexiunea dintre St. Peter (AT) și Isar (DE)

    3.1.2

    Linia internă dintre St. Peter și Tauern (AT)

    3.1.4

    Linia internă dintre Tirolul de vest și Zell-Ziller (AT)

    3.4

    Interconexiunea dintre Wurmlach (AT) și Somplago (IT)

    3.7

    Grupul Bulgaria-Grecia, între Marița Est 1 și N. Santa, plus consolidările interne necesare în Bulgaria, care include următoarele proiecte de interes comun:

    3.7.1

    Interconexiunea dintre Marița Est 1 (BG) și N. Santa (EL)

    3.7.2

    Linia internă dintre Marița Est 1 și Plovdiv (BG)

    3.7.3

    Linia internă dintre Marița Est 1 și Marița Est 3 (BG)

    3.7.4

    Linia internă dintre Marița Est 1 și Burgas (BG)

    3.8

    Grupul creșterea capacității Bulgaria-România (în prezent cunoscut drept Coridorul Marea Neagră), care include următoarele PIC:

    3.8.1

    Linia internă dintre Dobrogea și Burgas (BG)

    3.8.4

    Linia internă dintre Cernavodă și Stâlpu (RO)

    3.8.5

    Linia internă dintre Gutinaș și Smârdan (RO)

    3.9

    3.9.1

    Interconexiunea dintre Žerjavenec (HR)/Hévíz (HU) și Cirkovce (SI)

    3.10

    Grupul Israel – Cipru – Grecia (în prezent cunoscut drept interconexiunea EUROASIA), care include următoarele PIC:

    3.10.1

    Interconexiunea dintre Hadera (IL) și Kofinou (CY)

    3.10.2

    Interconexiunea dintre Kofinou (CY) și Korakia, Creta (EL)

    3.11

    Grupul de linii interne din Cehia, care include următoarele PIC:

    3.11.1

    Linia internă dintre Vernerov și Vitkov (CZ)

    3.11.2

    Linia internă dintre Vitkov și Prestice (CZ)

    3.11.3

    Linia internă dintre Prestice și Kocin (CZ)

    3.11.4

    Linia internă dintre Kocin și Mirovka (CZ)

    3.11.5

    Linia internă dintre Mirovka și linia V413 (CZ)

    3.12

    Linia internă din Germania dintre Wolmirstedt și Isarto pentru a crește capacitatea de transport intern nord-sud (cunoscută în prezent drept proiectul SuedOstLink)

    3.14

    Consolidări interne în Polonia (parte din grupul cunoscut în prezent drept proiectul GerPol Power Bridge), care include următoarele PIC:

    3.14.2

    Linia internă dintre Krajnik și Baczyna (PL)

    3.14.3

    Linia internă dintre Mikułowa și Świebodzice (PL)

    3.14.4

    Linia internă dintre Baczyna și Plewiska (PL)

    3.16

    3.16.1

    Interconexiunea Ungaria-Slovacia dintre Gabčikovo (SK), Gönyű (HU) și Veľký Ďur (SK)

    3.17

    Interconexiunea Ungaria-Slovacia dintre Sajóvánka (HU) și Rimavská Sobota (SK)

    3.21

    Interconexiunea Italia-Slovenia dintre Salgareda (IT) și regiunea Divača-Bericevo (SI)

    3.22

    Grupul România-Serbia (cunoscut în prezent drept proiectul Mid Continental East Corridor), care include următoarele PIC:

    3.22.1

    Interconexiunea dintre Reșița (RO) și Pancevo (RS)

    3.22.2

    Linia internă dintre Porțile de Fier și Reșița (RO)

    3.22.3

    Linia internă dintre Reșița și Timișoara/Săcălaz (RO)

    3.22.4

    Linia internă dintre Arad și Timișoara/Săcălaz (RO)

    3.23

    Stocarea energiei electrice prin hidropompare la Iadenița (BG)

    3.24

    Stocarea energiei electrice prin hidropompare la Amfilohia (EL)

    3.27

    Interconexiunea dintre Sicilia (IT) și nodul Tunisia (TU) (cunoscută în prezent drept ELMED)

    4.   Planul de interconectare a pieței energiei din coridorul prioritar baltic (BEMIP Electricity)

    Nr.

    Definiție

    4.2

    Grupul Estonia-Letonia, între Kilingi-Nõmme și Riga (cunoscut în prezent drept Third interconnection – interconexiunea a treia), care include următoarele PIC:

    4.2.1

    Interconexiunea dintre Kilingi-Nõmme (EE) și stația electrică Riga CHP2 (LV)

    4.2.2

    Linia internă dintre Harku și Sindi (EE)

    4.2.3

    Linia internă dintre Riga CHP2 și Riga HPP (LV)

    4.4

    4.4.2

    Linia internă dintre Ekhyddan și Nybro/Hemsjö (SE)

    4.5

    4.5.2

    Linia internă dintre Stanisławów și Ostrołęka (PL)

    4.6

    Stocarea energiei electrice prin hidropompare în Estonia

    4.7

    Creșterea capacității de stocare a energiei electrice prin hidropompare la Kruonis (LT)

    4.8

    Integrarea și sincronizarea rețelelor de energie electrică ale statelor baltice cu rețelele europene, care includ următoarele PIC:

    4.8.1

    Interconexiunea dintre Tartu (EE) și Valmiera (LV)

    4.8.2

    Linia internă dintre Balti și Tartu (EE)

    4.8.3

    Interconexiunea dintre Tsirguliina (EE) și Valmiera (LV)

    4.8.4

    Linia internă dintre Viru și Tsirguliina (EE)

    4.8.7

    Linia internă dintre Paide și Sindi (EE)

    4.8.8

    Linia internă dintre Vilnius și Neris (LT)

    4.8.9

    Alte aspecte de infrastructură legate de implementarea sincronizării sistemelor statelor baltice cu rețeaua continentală europeană

    4.8.10

    Interconexiunea dintre Lituania și Polonia (cunoscută în prezent drept proiectul Harmony Link)

    4.8.11

    Modernizări ale stației electrice Alytus (LT)

    4.8.12

    Reconstrucții în nord-estul Lituaniei (LT)

    4.8.13

    Noua stație electrică de 330 kV de la Mūša (LT)

    4.8.14

    Linia internă dintre Bitenai și KHAE (LT)

    4.8.15

    Noua stație electrică de 330 kV de la Darbėnai (LT)

    4.8.16

    Linia internă dintre Darbenai și Bitenai (LT)

    4.8.17

    Linia internă dintre LE și Vilnius (LT)

    4.8.18

    Linia internă dintre Dunowo și Żydowo Kierzkowo (PL)

    4.8.19

    Linia internă dintre Piła Krzewina și Żydowo Kierzkowo (PL)

    4.8.20

    Linia internă dintre Krajnik și Morzyczyn (PL)

    4.8.21

    Linia internă dintre Morzyczyn-Dunowo-Słupsk-Żarnowiec (PL)

    4.8.22

    Linia internă dintre Żarnowiec-Gdańsk/Gdańsk Przyjaźń-Gdańsk Błonia (PL)

    4.8.23

    Condensatori sincroni care furnizează inerție, stabilitatea de tensiune, stabilitatea frecvenței și puterea de scurtcircuit în Lituania, Letonia și Estonia

    4.10

    Grupul Finlanda – Suedia [cunoscut în prezent drept Third interconnection Finland – Sweden (a treia interconexiune Finlanda – Suedia)], care include următoarele PIC:

    4.10.1

    Interconexiunea dintre nordul Finlandei și nordul Suediei

    4.10.2

    Linia internă dintre Keminmaa și Pyhänselkä (FI)

    5.   Interconexiunile de gaz pe coridorul prioritar nord-sud din Europa de Vest (NSI West Gas)

    Nr.

    Definiție

    5.3

    Terminalul de GNL din Shannon și conducta de racordare (IE)

    5.19

    Racordarea Maltei la rețeaua europeană de gaz – interconexiunea cu Italia prin gazoduct, la Gela

    5.21

    Trecerea de la gazele cu putere calorică mică la cele cu putere calorică mare în Franța și Belgia

    6.   Interconexiunile de gaz pe coridorul prioritar nord-sud din Europa Centrală și din Europa de Sud-Est («NSI East Gas»)

    Nr.

    Definiție

    6.2

    Interconexiunea dintre Polonia, Slovacia și Ungaria cu consolidările interne aferente, care include următoarele PIC:

    6.2.1

    Interconexiunea Polonia-Slovacia

    6.2.2

    Coridorul gazelor naturale nord-sud din estul Poloniei

    și

    6.2.13

    Dezvoltarea și consolidarea capacității de transport a interconectorului Slovacia-Ungaria

    6.5

    Grupul terminalul GNL de la Krk, cu conducte de racordare și evacuare către Ungaria și dincolo de Ungaria, care include următoarele PIC:

    6.5.1

    Dezvoltarea unui terminal GNL la Krk (HR) de până la 2,6 bcm/a – faza I și conducta de racordare Omišalj – Zlobin (HR)

    6.5.5

    «Stația compresoare 1» la sistemul de transport al gazelor din Croația

    6.8

    Grupul de dezvoltare și de îmbunătățire a infrastructurii pentru facilitarea Balkan Gas Hub, care include următoarele proiecte de interes comun:

    6.8.1

    Interconexiunea Grecia-Bulgaria (cunoscută în prezent drept IGB), între Komotini (EL), Stara Zagora (BG) și stația compresoare de la Kipi (EL)

    6.8.2

    Reabilitarea, modernizarea și extinderea sistemului de transport din Bulgaria

    6.8.3

    Interconexiunea de gaze Bulgaria – Serbia (cunoscută în prezent drept proiectul IBS) (6.10 pe lista PIC 3)

    6.9

    6.9.1

    Terminal GNL în nordul Greciei.

    6.20

    Grupul Creșterea capacității de stocare în Europa de sud-est, care include unul sau mai multe dintre următoarele PIC:

    6.20.2

    Extinderea DSG de la Chiren (BG)

    6.20.3

    Instalația DSG de la Kavala sud și stația de contorizare și ajustare (EL)

    și unul dintre următoarele PIC:

    6.20.4

    Unitatea de stocare Depomureș, România

    6.20.6

    Unitatea de stocare subterană de gaze de la Sărmășel, România

    6.23

    Interconexiunea Ungaria – Slovenia – Italia, [Nagykanizsa (HU) – Tornyiszentmiklós (HU) – Lendava (SI) – Kidričevo (SI) – Ajdovščina (SI) – Šempeter (SI) – Gorizia (IT)]

    6.24

    Grupul Creșterea etapizată a capacității pe coridorul de transport bidirecțional (Bulgaria) – România – Ungaria – (Austria) (cunoscut în prezent drept «ROHUAT/BRUA») pentru a permite o capacitate la interconexiunea România-Ungaria de 1,75 bcm/a în prima fază și 4,4 bcm/a în a doua fază, inclusiv resurse noi din Marea Neagră în a doua fază:

    6.24.1

    ROHU(AT)/BRUA – faza 1, inclusiv:

    Dezvoltarea capacității de transport din România, de la Podișor la Recaș, incluzând o nouă conductă, o nouă stație de contorizare și trei noi stații compresoare în Podișor, Bibești și Jupa

    6.24.4

    ROHU(AT)/BRUA – faza 2, inclusiv:

    stația compresoare de la Városföld (HU)

    extinderea capacității de transport din România de la Recaș la Horia către Ungaria până la 4,4 bcm/a și extinderea stațiilor compresoare de la Podișor, Bibești și Jupa

    conducta malul Mării Negre-Podișor (RO) pentru preluarea gazului din Marea Neagră

    fluxul invers România-Ungaria: Secțiunea maghiară faza 2, stația compresoare Csanádpalota

    6.26

    6.26.1

    Grupul Croația-Slovenia-Austria la Rogatec, inclusiv:

    Interconexiunea Croația – Slovenia (Lučko – Zabok – Rogatec)

    Stația compresoare Kidričevo, faza 2 de modernizare (SI)

    Stațiile compresoare 2 și 3 din sistemul de transport al gazelor din Croația

    GCA 2015/08: Intrare/ieșire Murfeld (AT)

    Modernizarea interconexiunii Murfeld/Ceršak (AT-SI)

    Modernizarea interconexiunii de la Rogatec

    6.27

    GNL Gdansk (PL)

    7.   Coridor prioritar denumit Coridorul sudic al gazelor (CSG)

    Nr.

    Definiție

    7.1

    Grup PIC pentru infrastructură de transport integrată, dedicată și scalabilă și echipament asociat pentru transportul a minimum 10 bcm/a unor noi surse de gaz din regiunea Mării Caspice, cu traversarea Azerbaidjanului, Georgiei și Turciei către piețele UE din Grecia și Italia, care include următoarele PIC:

    7.1.1

    Gazoductul către UE din Turkmenistan și Azerbaidjan, via Turcia și Georgia [cunoscut în prezent drept combinația dintre Gazoductul transcaspic (TCP) și Viitoarea extindere a gazoductului din sudul Caucazului (SCPFX)].

    7.1.3

    Conducta de gaz Grecia-Italia via Albania și Marea Adriatică [cunoscută în prezent drept conducta transadriatică (TAP)], inclusiv stația de contorizare și ajustare și stația compresoare de la Nea Messimvria, precum și interconexiunea TAP.

    7.3

    Grup PIC infrastructură pentru aducerea de gaz nou din rezervele din estul Mediteranei, inclusiv:

    7.3.1

    Conducta de la rezervele de gaz din estul Mediteranei până în partea continentală a Greciei, via Creta (cunoscută în prezent drept EastMed Pipeline), cu stația de contorizare și ajustare de la Megalopoli

    și, în funcție de acesta, unul dintre următoarele PIC:

    7.3.3

    Gazoductul offshore între Grecia și Italia (cunoscut în prezent drept Poseidon)

    7.3.4

    Consolidarea capacităților de transport intern în Italia, inclusiv consolidarea capacităților de transport intern sud-nord (cunoscută în prezent drept proiectul Adriatica Line) și consolidarea capacităților de transport intern în regiunea Apulia [conducta Matagiola – Masafra]

    7.5

    Dezvoltarea infrastructurii de gaze naturale din Cipru (cu denumirea actuală «Cyprus Gas2EU»)

    8.   Coridorul prioritar Planul de interconectare a pieței energetice din zona baltică în sectorul gazului (BEMIP Gas)

    Nr.

    Definiție

    8.2

    Grupul Modernizarea infrastructurii în zona de est a Mării Baltice, care include următoarele PIC:

    8.2.1

    Consolidarea interconexiunii Letonia-Lituania

    8.2.4

    Consolidarea depozitului subteran de gaze de la Inčukalns (LV)

    8.3

    Grupul infrastructură, care include următoarele PIC:

    8.3.1

    Consolidarea interconexiunii Nybro-Polonia/Danemarca

    8.3.2

    Interconexiunea Polonia-Danemarca (cunoscută în prezent drept Gazoductul baltic)

    8.5

    Interconexiunea Polonia-Lituania (cunoscută în prezent drept GIPL)

    9.   Coridorul prioritar Conexiuni în vederea aprovizionării cu petrol în Europa Centrală și de Est (OSC)

    Nr.

    Definiție

    9.1

    Conducta Adamowo – Brody: conductă care conectează stația JSC Uktransnafta de la Brody (Ucraina) și exploatația de la Adamowo (Polonia)

    9.2

    Conducta Bratislava – Schwechat: conductă care leagă Schwechat (Austria) și Bratislava (Slovacia)

    9.4

    Conducta Litvinov (Cehia) – Spergau (Germania): proiectul de extindere a conductei de țiței «Drujba» către rafinăria TRM Spergau

    9.5

    Grupul Conducta pomerană (Polonia), care include următoarele PIC:

    9.5.1

    Construcția unui terminal petrolier la Gdańsk (etapa a doua)

    9.5.2

    Extinderea conductei pomerane: al doilea segment al conductei

    9.6

    TAL Plus: extinderea capacității conductei TAL dintre Trieste (Italia) și Ingolstadt (Germania)

    10.   Domeniul tematic prioritar Implementarea rețelelor inteligente

    Nr.

    Definiție

    10.3

    SINCRO.GRID (Slovenia, Croația) – Integrarea inovatoare a soluțiilor sinergetice, bazate pe tehnologie matură, cu scopul de a spori simultan siguranța funcționării sistemelor de energie electrică sloven și croat

    10.4

    ACON (Cehia, Slovacia) – Principalul obiectiv al ACON (Again COnnected Networks) este de a încuraja integrarea piețelor energiei electrice din Cehia și Slovacia

    10.6

    Inițiativa Frontiere inteligente (Franța, Germania) – inițiativa Frontiere inteligente va conecta politicile concepute de Franța și Germania în vederea sprijinirii orașelor și teritoriilor lor în procesul de tranziție energetică și de integrare a pieței europene

    10.7

    Danube InGrid (Ungaria, Slovacia) – proiectul consolidează coordonarea transfrontalieră a gestionării rețelei de energie electrică, punând accent pe colectarea și schimbul de date inteligent

    10.8

    Data Bridge (Estonia, Letonia, Lituania, Danemarca, Finlanda, Franța) - are drept scop construirea unei platforme europene comune pentru punți de date, pentru a permite integrarea diferitelor tipuri de date (date privind contoarele inteligente, date operaționale ale rețelei, date de piață), vizând dezvoltarea de soluții scalabile și reproductibile pentru UE

    10.9

    Proiectul de flexibilitate transfrontalieră (Estonia, Finlanda) - urmărește să sprijine integrarea surselor regenerabile de energie și să sporească securitatea aprovizionării prin furnizarea transfrontalieră de servicii de flexibilitate pentru Estonia, Finlanda și Aaland, furnizate prin producerea distribuită.

    11.   Domeniul tematic prioritar Autostrăzi de energie electrică

    Lista PIC cu dublă încadrare – autostrăzi de energie electrică

    Nr.

    Definiție

    Coridorul prioritar al rețelei offshore din mările septentrionale («NSOG»)

    1.3

    Grupul Danemarca-Germania, care include următoarele PIC:

    1.3.1

    Interconexiunea dintre Endrup (DK) și Niebüll (DE)

    1.6

    Interconexiunea Franța-Irlanda, între La Martyre (FR) și Great Island sau Knockraha (IE) (cunoscută în prezent drept interconexiunea celtică)

    1.7

    Grupul de interconexiuni Franța-Regatul Unit, care include unul sau mai multe dintre următoarele proiecte de interes comun:

    1.7.1

    Interconexiunea dintre Cotentin (FR) și vecinătatea Exeter (UK) (cunoscută în prezent drept proiectul FAB)

    1.7.3

    Interconexiunea dintre Coquelles (FR) și Folkestone (UK) (cunoscută în prezent drept proiectul ElecLink)

    1.7.5

    Interconexiunea dintre vecinătatea Dunquerque (FR) și vecinătatea Kingsnorth (UK) (cunoscută în prezent drept proiectul Gridlink)

    1.8

    Grupul Germania-Norvegia (cunoscut în prezent drept proiectul NordLink)

    1.8.1

    Interconexiunea dintre Wilster (DE) și Tonstad (NO)

    1.10

    Grupul de interconexiuni Regatul Unit-Norvegia, care include unul sau mai multe dintre următoarele PIC:

    1.10.1

    Interconexiunea dintre Blythe (UK) și Kvilldal (NO) (cunoscută în prezent drept proiectul North Sea Link)

    1.10.2

    Interconexiunea dintre Peterhead (UK) și Simadalen (NO) (cunoscută în prezent drept proiectul NorthConnect)

    1.14

    Interconexiunea dintre Revsing (DK) și Bicker Fen (UK) (cunoscută în prezent drept proiectul Viking Link)

    1.15

    Interconexiunea dintre zona Anvers (BE) și vecinătatea Kemsley (UK) (cunoscută în prezent drept proiectul Nautilus)

    1.16

    Interconexiunea dintre Țările de Jos și Regatul Unit

    1.19

    Unul sau mai multe hub-uri din Marea Nordului cu interconexiuni cu țările riverane Mării Nordului (Danemarca, Germania, Țările de Jos) (cunoscute în prezent sub drept proiectul North Sea Wind Power Hub)

    1.20

    Interconexiunea dintre Germania și Regatul Unit (cunoscută în prezent drept proiectul NeuConnect)

    Coridorul prioritar nord-sud de interconexiuni electrice în Europa de Vest (NSI West Electricity)

    2.7

    Interconexiunea dintre Aquitania (FR) și Țara Bascilor (ES) (cunoscută în prezent drept proiectul Golful Biscaya)

    2.9

    Linia internă dintre Osterath și Philippsburg (DE) în vederea creșterii capacității la frontierele de vest (cunoscută în prezent drept proiectul Ultranet)

    2.10

    Linia internă dintre Brunsbüttel-/Wilster și Grοβgartach/Bergrheinfeld-West (DE) în vederea creșterii capacității la frontierele de nord și sud (cunoscută în prezent drept proiectul Suedlink)

    2.13

    Grupul de interconexiuni Irlanda-Regatul Unit, care include următoarele PIC:

    2.13.1

    Interconexiunea dintre Woodland (IE) și Turleenan (UK)

    2.13.2

    Interconexiunea dintre Srananagh (IE) și Turleenan (UK)

    Coridorul prioritar nord-sud de interconexiuni electrice din Europa Centrală, de Est și de Sud (NSI East Electricity)

    3.10

    Grupul Israel – Cipru – Grecia (în prezent cunoscut drept interconexiunea EUROASIA), care include următoarele PIC:

    3.10.1

    Interconexiunea dintre Hadera (IL) și Kofinou (CY)

    3.10.2

    Interconexiunea dintre Kofinou (CY) și Korakia, Creta (EL)

    3.12

    Linia internă din Germania dintre Wolmirstedt și Isarto pentru a crește capacitatea de transport intern nord-sud (cunoscută în prezent drept proiectul SuedOstLink)

    12.   Rețea transfrontalieră a dioxidului de carbon

    Nr.

    Definiție

    12.2

    Proiectul CO2-Sapling este componenta infrastructură de transport a proiectului complet CSC Acorn (Regatul Unit; în următoarele etape: Țările de Jos și Norvegia)

    12.3

    Proiectul CO2 TransPorts urmărește crearea infrastructurii care să faciliteze captarea, transportul și stocarea la scară largă a CO2 din Rotterdam, Anvers și portul Marea Nordului (North Sea Port)

    12.4

    Proiectul Northern lights – un proiect comercial de conectare transfrontalieră a transportului de CO2 între mai multe inițiative europene de captare (Regatul Unit, Irlanda, Belgia, Țările de Jos, Franța, Suedia) și transportul naval al CO2 captat, către un sit de stocare aflat pe platoul continental norvegian

    12.5

    Proiectul Athos propune o infrastructură pentru transportul CO2 din zonele industriale din Țările de Jos și este dispus să primească CO2 și din alte zone, cum ar fi Irlanda și Germania, dezvoltând o structură de transport cu acces deschis, transfrontalieră, interoperabilă și de mare volum.

    12.6

    Proiectul Ervia Cork își propune să reorienteze conductele de gaze naturale terestre și offshore și să contribuie la construcția de conducte de CO2 dedicate pentru transportul de CO2 captat din CUSC din industria grea și din turbinele cu gaze în ciclu combinat către o instalație de stocare.

    C.   LISTELE «PROIECTE CARE NU MAI SUNT CONSIDERATE PIC» ȘI «PROIECTE CARE AU DEVENIT PARTE INTEGRANTĂ DIN ALTE PIC ÎN CEA DE-A DOUA ȘI/SAU A TREIA LISTĂ DE PIC»

    1.   Coridorul prioritar al rețelei offshore din mările septentrionale («NSOG»)

    Numerele PIC ale proiectelor care nu mai sunt considerate PIC

    1.1.1

    1.1.2

    1.1.3

    1.2

    1.3.2

    1.4

    1.5

    1.7.4

    1.8.2

    1.9.2

    1.9.3

    1.9.4

    1.9.5

    1.9.6

    1.11.1

    1.11.2

    1.11.3

    1.11.4

    1.12.1

    1.12.2

    1.12.5

    2.   Coridorul prioritar nord-sud de interconexiuni electrice în Europa de Vest (NSI West Electricity)

    Numerele PIC ale proiectelor care nu mai sunt considerate PIC

    2.2.1

    2.2.2

    2.2.3

    2.2.4

    2.3.1

    2.3.2

    2.5.1

    2.5.2

    2.6

    2.8

    2.11.1

    2.11.2

    2.11.3

    2.12

    2.15.1

    2.15.2

    2.15.3

    2.15.4

    2.16.2

    2.19

    2.20

    2.21

    2.22

    2.24

    2.25.1

    2.25.2

    2.26

    2.28.1


    Proiecte care au devenit parte integrantă a altor PIC în a doua și/sau a treia listă de PIC

    Numărul inițial de PIC al proiectului

    Numărul PIC-ului în care este acum integrat proiectul

    2.1

    3.1.4

    3.   Coridorul prioritar nord-sud de interconexiuni electrice din Europa Centrală, de Est și de Sud (NSI East Electricity)

    Numerele PIC ale proiectelor care nu mai sunt considerate PIC

    3.1.3

    3.2.1

    3.2.2

    3.2.3

    3.3

    3.5.1

    3.5.2

    3.6.1

    3.6.2

    3.8.2

    3.8.3

    3.8.6

    3.9.2

    3.9.3

    3.9.4

    3.10.3

    3.13

    3.14.1

    3.15.1

    3.15.2

    3.16.2

    3.16.3

    3.18.1

    3.18.2

    3.19.2

    3.19.3

    3.20.1

    3.20.2

    3.22.5

    3.25

    3.26


    Proiecte care au devenit parte integrantă a altor PIC în a doua și/sau a treia listă de PIC

    Numărul inițial de PIC al proiectului

    Numărul PIC-ului în care este acum integrat proiectul

    3.19.1

    3.22.5

    4.   Planul de interconectare a pieței energiei din coridorul prioritar baltic (BEMIP Electricity)

    Numerele PIC ale proiectelor care nu mai sunt considerate PIC

    4.1

    4.4.1

    4.5.1

    4.5.3

    4.5.4

    4.5.5

    4.8.5

    4.8.6


    Proiecte care au devenit parte integrantă a altor PIC în a doua și/sau a treia listă de PIC

    Numărul inițial de PIC al proiectului

    Numărul PIC-ului în care este acum integrat proiectul

    4.3

    4.8.9

    4.9

    4.8.9

    5.   Interconexiunile de gaz pe coridorul prioritar nord-sud din Europa de Vest (NSI West Gas)

    Numerele PIC ale proiectelor care nu mai sunt considerate PIC

    5.1.1

    5.1.2

    5.1.3

    5.2

    5.4.1

    5.4.2

    5.5.1

    5.5.2

    5.6

    5.7.1

    5.7.2

    5.9

    5.10

    5.11

    5.12

    5.13

    5.14

    5.15.1

    5.15.2

    5.15.3

    5.15.4

    5.15.5

    5.16

    5.17.1

    5.17.2

    5.18

    5.20


    Proiecte care au devenit parte integrantă a altor PIC în a doua și/sau a treia listă de PIC

    Numărul inițial de PIC al proiectului

    Numărul PIC-ului în care este acum integrat proiectul

    5.8.1

    5.5.2

    5.8.2

    5.5.2

    6.   Interconexiunile de gaz pe coridorul prioritar nord-sud din Europa Centrală și din Europa de Sud-Est (NSI East Gas)

    Numerele PIC ale proiectelor care nu mai sunt considerate PIC

    6.2.10

    6.2.11

    6.2.12

    6.2.14

    6.3

    6.4

    6.5.3

    6.5.4

    6.5.6

    6.7

    6.8.3

    6.9.2

    6.9.3

    6.11

    6.12

    6.16

    6.17

    6.19

    6.20.1

    6.20.5

    6.21

    6.22.1

    6.22.2

    6.24.1

    Element eliminat: Fluxul invers România-Ungaria: Secțiunea maghiară etapa 1, stația de compresare Csanádpalota

    Element eliminat: stația compresoare GCA Mosonmagyarovar (dezvoltare pe partea austriacă)

    6.24.4

    Element eliminat: conducta Ercsi-Százhalombatta (HU)

    Element eliminat: Fluxul invers România-Ungaria: Secțiunea maghiară faza 1, stația compresoare Csanádpalota

    6.24.10

    6.25.1

    6.25.2

    6.25.4


    Proiecte care au devenit parte integrantă a altor PIC în a doua și/sau a treia listă de PIC

    Numărul inițial de PIC al proiectului

    Numărul PIC-ului în care este acum integrat proiectul

    6.1.1

    6.2.10

    6.1.2

    6.2.11

    6.1.3

    6.2.11

    6.1.4

    6.2.11

    6.1.5

    6.2.11

    6.1.6

    6.2.11

    6.1.7

    6.2.11

    6.1.8

    6.2.2

    6.1.9

    6.2.11

    6.1.10

    6.2.2

    6.1.11

    6.2.2

    6.1.12

    6.2.12

    6.2.3

    6.2.2

    6.2.4

    6.2.2

    6.2.5

    6.2.2

    6.2.6

    6.2.2

    6.2.7

    6.2.2

    6.2.8

    6.2.2

    6.2.9

    6.2.2

    6.5.2

    6.5.6

    6.6

    6.26.1

    6.8.4

    6.25.4

    6.13.1

    6.24.4

    6.13.2

    6.24.4

    6.13.3

    6.24.4

    6.14

    6.24.1

    6.15.1

    6.24.10

    6.15.2

    6.24.10

    6.18

    7.3.4

    6.24.2

    6.24.1

    6.24.3

    6.24.1

    6.24.5

    6.24.4

    6.24.6

    6.24.4

    6.24.7

    6.24.4

    6.24.8

    6.24.4

    6.24.9

    6.24.4

    6.25.3

    6.24.10

    6.26.2

    6.26.1

    6.26.3

    6.26.1

    6.26.4

    6.26.1

    6.26.5

    6.26.1

    6.26.6

    6.26.1

    7.   Coridor prioritar denumit Coridorul sudic al gazelor (CSG)

    Numerele PIC ale proiectelor care nu mai sunt considerate PIC

    7.1.1

    Element eliminat: Gazoductul Transanatolia

    7.1.2

    7.1.5

    7.1.7

    7.2.1

    7.2.2

    7.2.3

    7.4.1

    7.4.2


    Proiecte care au devenit parte integrantă a altor PIC în a doua și/sau a treia listă de PIC

    Numărul inițial de PIC al proiectului

    Numărul PIC-ului în care este acum integrat proiectul

    7.1.6

    7.1.3

    7.1.4

    7.3.3

    7.3.2

    7.5

    8.   Coridorul prioritar Planul de interconectare a pieței energetice din zona baltică în sectorul gazului (BEMIP Gas)

    Numerele PIC ale proiectelor care nu mai sunt considerate PIC

    8.1.1

    8.1.2.1

    8.1.2.2

    8.1.2.3

    8.1.2.4

    8.2.2

    8.2.3

    8.4

    8.6

    8.7

    8.8

    9.   Coridorul prioritar Conexiuni în vederea aprovizionării cu petrol în Europa Centrală și de Est (OSC)

    Numerele PIC ale proiectelor care nu mai sunt considerate PIC

    9.3

    10.   Domeniul tematic prioritar Implementarea rețelelor inteligente

    Numerele PIC ale proiectelor care nu mai sunt considerate PIC

    10.1

    10.2

    10.5

    11.   Domeniul tematic prioritar Autostrăzi de energie electrică

    Numerele PIC ale proiectelor care nu mai sunt considerate PIC

    1.5

    1.7.4

    2.2

    2.4

    2.5.1

    3.1.3

    4.1

    12.   Domeniul tematic prioritar Rețeaua transfrontalieră de dioxid de carbon

    Numerele PIC ale proiectelor care nu mai sunt considerate PIC

    12.1


    Top