(1)

Directiva 2006/112/CE a Consiliului (3) permite statelor membre să continue aplicarea propriilor regimuri speciale pentru întreprinderile mici în conformitate cu dispoziții comune și în vederea unei armonizări sporite. Cu toate acestea, aceste dispoziții sunt depășite și nu reduc sarcina de asigurare a conformității pentru întreprinderile mici, deoarece au fost concepute pentru un sistem comun al taxei pe valoarea adăugată (TVA) bazat pe impozitarea în statul membru de origine.

(2)

În cadrul planului său de acțiune privind TVA, Comisia a anunțat un amplu pachet de măsuri de simplificare pentru întreprinderile mici care este menit să reducă sarcina administrativă a acestora și să contribuie la crearea unui mediu fiscal care să faciliteze creșterea întreprinderilor și dezvoltarea comerțului transfrontalier. Pachetul de măsuri de simplificare cuprinde revizuirea regimului special pentru întreprinderile mici, astfel cum a fost descrisă în Comunicarea referitoare la continuarea planului de acțiune privind TVA. Revizuirea regimului special pentru întreprinderile mici constituie, așadar, un element important al pachetului de reforme inclus în planul de acțiune privind TVA.

(3)

Pentru a aborda problema sarcinii disproporționate de asigurare a conformității cu care se confruntă întreprinderile mici scutite, acestea ar trebui să aibă de asemenea la dispoziție anumite măsuri de simplificare.

(4)

Regimul special pentru întreprinderile mici, în forma actuală, permite acordarea unei scutiri numai întreprinderilor stabilite în statul membru în care este datorată TVA. Acest fapt are un impact negativ asupra concurenței pe piața internă pentru întreprinderile care nu sunt stabilite în statul membru respectiv. Pentru a aborda această situație și pentru a evita și alte denaturări, ar trebui să poată beneficia de scutire și întreprinderile mici stabilite în alt stat membru decât cel în care este datorată TVA.

(5)

În cazul în care o persoană impozabilă este supusă unui regim de TVA obișnuit în statul membru de stabilire, dar se prevalează de scutirea de TVA pentru întreprinderile mici în alt stat membru, deducerea taxei achitate în amonte ar trebui să reflecte o legătură cu livrările de bunuri și/sau prestările de servicii taxabile ale persoanei impozabile. Prin urmare, în cazul în care o astfel de persoană impozabilă achiziționează elemente de intrare în statul membru de stabilire care sunt legate de livrări de bunuri și/sau de prestări de servicii scutite în alte state membre, deducerea TVA în amonte nu ar trebui să fie posibilă.

(6)

Întreprinderile mici pot beneficia de scutire numai în cazul în care cifra lor de afaceri anuală este sub plafonul aplicat în statul membru în care este datorată TVA. La stabilirea plafoanelor, statele membre ar trebui să respecte normele privind plafoanele stabilite de Directiva 2006/112/CE. Normele respective, dintre care cele mai multe au fost instituite în anul 1977, nu mai sunt adecvate.

(7)

În vederea simplificării, mai multe state membre au fost autorizate să aplice, temporar, plafoane mai mari decât cele permise în temeiul Directivei 2006/112/CE. Deoarece modificarea normelor generale prin măsuri aprobate drept derogări nu este adecvată, ar trebui actualizate normele privind plafoanele.

(8)

Statele membre ar trebui să aibă posibilitatea de a-și stabili propriul plafon național pentru scutire, la un nivel care să corespundă cel mai bine condițiilor lor economice și politice, cu respectarea plafonului superior prevăzut de prezenta directivă. În acest sens, ar trebui clarificat faptul că aplicarea unor plafoane diferite pentru sectoare economice diferite de către statele membre va trebui să se bazeze pe criterii obiective. În cazul în care o persoană impozabilă este eligibilă să beneficieze de mai multe plafoane sectoriale, statele membre ar trebui să se asigure că persoana impozabilă poate utiliza numai unul dintre aceste plafoane. Acestea ar trebui, de asemenea, să se asigure că plafoanele lor nu fac diferența între persoanele impozabile stabilite și cele nestabilite.

(9)

Plafonul cifrei de afaceri anuale pe care este întemeiată scutirea instituită în cadrul regimului special prevăzut de prezenta directivă se bazează numai pe valoarea combinată a livrărilor de bunuri și a prestărilor de servicii efectuate de o întreprindere mică în statul membru în care se acordă scutirea. În cazul în care o întreprindere care nu este stabilită în statul membru respectiv ar putea beneficia de o astfel de scutire indiferent de cifra de afaceri pe care o generează în alte state membre, ar putea avea loc o denaturare a concurenței. Pentru a reduce aceste denaturări ale concurenței și ca o măsură de protecție a veniturilor fiscale, numai acele întreprinderi a căror cifră de afaceri anuală la nivel de Uniune se situează sub un anumit plafon ar trebui să fie eligibile pentru scutire într-un stat membru în care nu sunt stabilite. Întreprinderile a căror cifră de afaceri în statul membru în care sunt stabilite se situează sub plafonul național ar trebui să poată continua să efectueze livrări de bunuri și/sau prestări de servicii scutite în statul membru respectiv, indiferent de cifra de afaceri generată în alte state membre, chiar dacă cifra lor de afaceri totală depășește plafonul la nivelul Uniunii.

(10)

Pentru a se permite un control eficace al aplicării scutirii și pentru a se asigura faptul că statele membre au acces la informațiile necesare, persoanele impozabile care doresc să se prevaleze de scutire într-un stat membru în care nu sunt stabilite ar trebui să fie obligate să transmită o notificare prealabilă statului membru în care sunt stabilite. Din motive de simplificare și de reducere a costurilor de asigurare a conformității, astfel de persoane impozabile ar trebui să fie identificate printr-un număr individual doar în statul membru de stabilire. Acest număr poate fi numărul individual de identificare în scopuri de TVA, însă acest lucru nu este obligatoriu.

(11)

Pentru a se asigura buna funcționare și monitorizare a scutirii, precum și transmiterea la timp a informațiilor, ar trebui stabilite în mod clar obligațiile de raportare ale persoanelor impozabile care se prevalează de scutire într-un stat membru în care nu sunt stabilite. Acest lucru ar trebui să permită persoanelor impozabile care respectă normele să fie scutite de astfel de obligații și de obligația de înregistrare în alte state membre decât statul membru de stabilire. Cu toate acestea, statele membre ar trebui să poată impune persoanelor impozabile nestabilite care nu respectă obligațiile de raportare care le vizează în mod specific să îndeplinească obligațiile generale privind înregistrarea și raportarea în scopuri de TVA, astfel cum sunt prevăzute în legislația națională în materie de TVA.

(12)

Pentru a se evita inconsecvențele în ceea ce privește calcularea cifrei de afaceri anuale la nivel de stat membru care servește drept referință pentru aplicarea scutirii, precum și a cifrei de afaceri anuale la nivel de Uniune, ar trebui să se precizeze elementele cifrei de afaceri care trebuie luate în considerare.

(13)

Pentru a se preveni eludarea normelor referitoare la scutirea pentru întreprinderile mici și pentru a se menține scopul scutirii respective, o persoană impozabilă, indiferent dacă este stabilită sau nu în statul membru care acordă scutirea, nu ar trebui să poată beneficia de scutire atunci când plafonul național stabilit în statul membru respectiv a fost depășit în anul calendaristic precedent. Din aceleași motive, o persoană impozabilă nestabilită în statul membru care acordă scutirea nu ar trebui să poată beneficia de scutire în cazul în care plafonul cifrei de afaceri anuale la nivel de Uniune a fost depășit în anul calendaristic precedent.

(14)

Pentru a se asigura o tranziție treptată a întreprinderilor mici de la scutire la impozitare, ar trebui să li se permită persoanelor impozabile să beneficieze în continuare de scutirea pentru întreprinderile mici pentru o perioadă limitată de timp atunci când cifra lor de afaceri nu depășește plafonul național de scutire cu mai mult de un anumit procentaj din respectivul plafon. Deoarece nivelul plafoanelor aplicate poate să difere de la un stat membru la altul, statele membre ar trebui să aibă posibilitatea de a alege să aplice unul dintre cele două procentaje propuse, atât timp cât aplicarea procentajului nu are drept rezultat o cifră de afaceri a persoanei impozabile scutite care depășește o anumită sumă fixă. În cazul în care, pe parcursul unui an calendaristic, plafonul cifrei de afaceri anuale la nivel de Uniune este depășit, este necesar, având în vedere că acest plafon are ca funcție asigurarea protecției veniturilor, ca scutirea să înceteze să se aplice de la data respectivă.

(15)

Atunci când care se aplică o scutire, întreprinderile mici care se prevalează de scutire în statul membru de stabilire ar trebui să aibă acces, cel puțin, la o procedură de înregistrare în scopuri de TVA într-un anumit interval de timp. Statele membre ar trebui să aibă posibilitatea de a prelungi termenul respectiv în cazuri specifice în care sunt necesare verificări aprofundate pentru a preveni evaziunea fiscală sau evitarea obligațiilor fiscale.

(16)

Întreprinderile mici care se prevalează de scutire în statul membru de stabilire ar trebui să aibă acces, cel puțin, la obligații de raportare simplificate.

(17)

Pe lângă acordarea unei scutiri de TVA, regimurile speciale permit și diminuarea treptată a taxelor. Diminuarea treptată a taxelor este o sursă de complexitate și nu aduce decât contribuții minore la reducerea sarcinii de asigurare a conformității pentru întreprinderile mici. Așadar, această măsură ar trebui să fie eliminată.

(18)

Statele membre ar trebui să poată acorda persoanelor impozabile dreptul de a alege între regimul general al TVA și regimul special pentru întreprinderile mici. Dacă persoana impozabilă își exercită acest drept, este oportun să se lase la latitudinea statelor membre să stabilească normele și condițiile detaliate pentru exercitarea respectivului drept de alegere.

(19)

Prezenta directivă nu ar trebui să genereze noi obligații de înregistrare sau de raportare pentru întreprinderile mici care se prevalează de scutire numai în statul membru de stabilire.

(20)

Întrucât obiectivul prezentei directive, și anume de a reduce sarcina de asigurare a conformității pentru întreprinderile mici, nu poate fi realizat în mod satisfăcător de către statele membre, dar poate fi realizat mai bine la nivelul Uniunii, aceasta poate adopta măsuri, în conformitate cu principiul subsidiarității, astfel cum este prevăzut la articolul 5 din Tratatul privind Uniunea Europeană. În conformitate cu principiul proporționalității, astfel cum este prevăzut la articolul respectiv, prezenta directivă nu depășește ceea ce este necesar pentru realizarea acestui obiectiv.

(21)

În conformitate cu Declarația politică comună a statelor membre și a Comisiei din 28 septembrie 2011 privind documentele explicative (4), statele membre s-au angajat ca, în cazurile justificate, la notificarea măsurilor de transpunere să transmită, de asemenea, unul sau mai multe documente care să explice relația dintre componentele unei directive și părțile corespunzătoare din instrumentele naționale de transpunere. În ceea ce privește prezenta directivă, legiuitorul consideră că este justificată transmiterea unor astfel de documente.

(22)

Pentru asigurarea faptului că măsurile de simplificare prevăzute în Directiva 2006/112/CE în ceea ce privește regimul special pentru întreprinderile mici pot fi monitorizate în mod corespunzător, este necesar să se modifice Regulamentul (UE) nr. 904/2010 al Consiliului (5) astfel încât autoritățile competente relevante din statele membre să aibă acces automat la datele colectate de la persoanele impozabile care beneficiază de scutirea de TVA pentru întreprinderile mici.

(23)

Pentru a oferi întreprinderilor mici acces ușor la dispozițiile privind regimul special pentru întreprinderile mici din fiecare stat membru, aceste dispoziții ar trebui să fie publicate pe pagina de internet a Comisiei.

(24)

Comitetul Regiunilor a emis un aviz pe 10 octombrie 2018 (6).

(25)

Directiva 2006/112/CE și Regulamentul (UE) nr. 904/2010 ar trebui modificate în consecință,

1.

La articolul 2 alineatul (1) litera (b), punctul (i) se înlocuiește cu următorul text:

2.

Articolul 139 se modifică după cum urmează:

3.

Articolul 167a se modifică după cum urmează:

4.

La articolul 169, litera (a) se înlocuiește cu următorul text:

5.

La articolul 220a alineatul (1), se adaugă următoarea literă:

6.

La articolul 270, litera (a) se înlocuiește cu următorul text:

7.

La articolul 272 alineatul (1), litera (d) se elimină.

8.

În titlul XII capitolul 1, se introduce următoarea secțiune:

„ Secțiunea -1

Definiții

9.

În titlul XII capitolul 1, titlul secțiunii 2 se înlocuiește cu următorul text:

„Scutiri”.

10.

Articolul 282 se înlocuiește cu următorul text:

11.

La articolul 283 alineatul (1), litera (c) se elimină.

12.

Articolul 284 se înlocuiește cu următorul text:

13.

Se introduc următoarele articole:

14.

Articolele 285, 286 și 287 se elimină.

15.

Articolul 288 se înlocuiește cu următorul text:

16.

Se introduce următorul articol:

17.

La articolul 290, a doua teză se înlocuiește cu următorul text:

„Statele membre pot stabili normele și condițiile detaliate pentru aplicarea acestei opțiuni.”

18.

Articolele 291 și 292 se elimină.

19.

În titlul XII capitolul 1, se introduce următoarea secțiune:

„ Secțiunea 2a

Simplificarea obligațiilor pentru întreprinderile mici scutite

20.

În titlul XII capitolul 1 se elimină secțiunea 3.

21.

La articolul 314, litera (c) se înlocuiește cu următorul text:

22.

La articolul 334, litera (c) se înlocuiește cu următorul text:

1.

Articolul 17 se modifică după cum urmează:

2.

La articolul 21, se introduce următorul alineat:

3.

La articolul 31, se introduce următorul alineat:

4.

La articolul 32, alineatul (1) se înlocuiește cu următorul text:

5.

Se introduce următorul capitol:

„ CAPITOLUL Xa

DISPOZIȚII PRIVIND REGIMUL SPECIAL PREVĂZUT ÎN TITLUL XII CAPITOLUL 1 DIN DIRECTIVA 2006/112/CE