15.9.2015   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

L 239/69

(1)

Prin Regulamentul (CE) nr. 599/2009 (2), Consiliul a instituit o taxă antidumping definitivă cuprinsă între 0 EUR și 198,0 EUR/tonă asupra importurilor de esteri monoalchilici de acid gras și/sau motorină parafinică obținută prin sinteză și/sau hidro-tratament, de origine non-fosilă, produse cunoscute în general sub denumirea de „biomotorină”, sub formă pură sau în amestec cu un conținut în greutate de peste 20 % de esteri monoalchilici de acid gras și/sau motorină parafinică obținută prin sinteză și/sau hidro-tratament, de origine non-fosilă, încadrate la momentul respectiv la codurile NC ex 1516 20 98 (cod TARIC 1516209820), ex 1518 00 91 (cod TARIC 1518009120), ex 1518 00 99 (cod TARIC 1518009920), ex 2710 19 41 (cod TARIC 2710194120), 3824 90 91 și ex 3824 90 97 (cod TARIC 3824909787) și originare din Statele Unite ale Americii (denumite în continuare „SUA” sau „țara în cauză”). Taxa antidumping instituită prin respectivul regulament este denumită în continuare „măsurile existente”.

(2)

Prin Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr. 444/2011 (3), în urma unei anchete privind practicile de eludare, Consiliul a extins taxa antidumping definitivă instituită prin Regulamentul (CE) nr. 599/2009 la importurile în Uniune de biomotorină expediate din Canada, indiferent dacă sunt sau nu declarate ca fiind originare din Canada, cu excepția celor produse de societățile BIOX Corporation, Oakville și Rothsay Biodiesel, Guelph, Ontario, Canada. Prin același regulament, Consiliul a extins, de asemenea, taxa antidumping definitivă instituită prin Regulamentul (CE) nr. 599/2009 al Consiliului la importurile de biomotorină în amestec cu un conținut în greutate de maximum 20 % de esteri monoalchilici de acid gras și/sau motorină parafinică obținută prin sinteză și/sau hidro-tratament, de origine non-fosilă, originare din Statele Unite ale Americii.

(3)

În afara domeniului de aplicare al acestei proceduri, în prezent sunt în vigoare măsuri antidumping aplicabile biomotorinei pentru importurile din Argentina și Indonezia (4).

(4)

În urma publicării unui aviz de expirare iminentă (5) a măsurilor antidumping în vigoare aplicabile importurilor de biomotorină originare din SUA, Comisia Europeană (denumită în continuare „Comisia”) a primit o cerere de reexaminare în temeiul articolului 11 alineatul (2) din regulamentul de bază.

(5)

Cererea a fost depusă la 9 aprilie 2014 de Comitetul european pentru biomotorină (European Biodiesel Board, denumit în continuare „solicitantul” sau „EBB”) în numele unor producători care reprezintă peste 25 % din producția totală de biomotorină a Uniunii. Cererea s-a bazat pe faptul că expirarea măsurilor ar avea ca efect probabil reapariția dumpingului și a prejudiciului pentru industria din Uniune.

(6)

Întrucât a stabilit, în urma consultării comitetului înființat prin articolul 15 alineatul (1) din regulamentul de bază, că există elemente de probă suficiente care să justifice deschiderea unei reexaminări în perspectiva expirării măsurilor, Comisia a anunțat la 10 iulie 2014, printr-un aviz de deschidere publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene (6) (denumit în continuare „avizul de deschidere”), deschiderea unei reexaminări efectuate în perspectiva expirării măsurilor în temeiul articolului 11 alineatul (2) din regulamentul de bază.

(7)

În aceeași zi, Comisia a deschis o reexaminare efectuată în perspectiva expirării măsurilor compensatorii în vigoare aplicabile importurilor de biomotorină originare din SUA. Aceasta este o procedură paralelă, însă distinctă, care este tratată prin intermediul unui regulament separat.

(8)

Ancheta privind probabilitatea continuării sau reapariției dumpingului și a prejudiciului a vizat perioada cuprinsă între 1 iulie 2013 și 30 iunie 2014 (denumită în continuare „perioada anchetei de reexaminare” sau „PAR”). Examinarea tendințelor relevante pentru evaluarea probabilității continuării sau reapariției prejudiciului a vizat perioada cuprinsă între 1 ianuarie 2011 și sfârșitul perioadei anchetei de reexaminare (denumită în continuare „perioada examinată”).

(9)

În avizul de deschidere, Comisia a invitat părțile interesate să o contacteze pentru a participa la anchetă. În plus, Comisia a informat cu privire la deschiderea anchetei în mod special solicitantul, alți producători cunoscuți din Uniune, producătorii-exportatori cunoscuți din SUA și autoritățile din SUA, importatorii, furnizorii și utilizatorii cunoscuți, comercianții, precum și asociațiile despre care se cunoaște că sunt părți vizate și i-a invitat să participe la anchetă.

(10)

Părțile interesate au avut posibilitatea de a prezenta observații cu privire la deschiderea anchetei și de a solicita să fie audiate de Comisie și/sau de consilierul-auditor pentru proceduri comerciale.

(11)

În avizul de deschidere, Comisia a afirmat că ar putea constitui un eșantion dintre părțile interesate, în conformitate cu articolul 17 din regulamentul de bază.

(12)

În avizul de deschidere, Comisia a afirmat că a selectat în mod provizoriu un eșantion de producători din Uniune. Comisia a selectat eșantionul pe baza celor mai mari volume reprezentative de producție și de vânzări, asigurând în același timp o distribuție geografică. Acest eșantion provizoriu a fost alcătuit din șapte producători din Uniune stabiliți în șapte state membre diferite, care au reprezentat aproape 30 % din producția de biomotorină a Uniunii. Comisia a invitat părțile interesate să prezinte observații cu privire la eșantionul provizoriu.

(13)

O societate stabilită în Italia a solicitat să fie inclusă în eșantion. Cu toate acestea, societatea respectivă și-a început activitatea abia spre sfârșitul anului 2013, după ce a achiziționat o uzină de producție a biomotorinei de la un alt producător italian de biomotorină, care a fost inclus în eșantionul provizoriu. În absența datelor istorice necesare pentru a evalua tendințele relevante înregistrate în perioada examinată și având în vedere faptul că o altă societate italiană a fost deja inclusă în eșantionul provizoriu, s-a decis să nu se includă această societate în eșantion.

(14)

Comitetul național pentru biomotorină din SUA (US National Biodiesel Board, denumit în continuare „NBB”) a afirmat că eșantionul selectat în mod provizoriu este diferit de eșantionul selectat în cadrul anchetelor anterioare privind biomotorina și s-a referit la două societăți cu volume considerabile de producție și de vânzări care de data aceasta nu au fost incluse. Cu toate acestea, cele două societăți menționate de NBB fie erau afiliate unei alte societăți cu un volum de vânzări mai mare, care fusese deja inclusă în eșantion, fie au avut un volum de vânzări mai scăzut decât o societate selectată în mod provizoriu din același stat membru. Prin urmare, includerea oricăreia dintre aceste două societăți nu ar fi schimbat reprezentativitatea eșantionului selectat în mod provizoriu. În consecință, eșantionul selectat în mod provizoriu a fost confirmat ca fiind un eșantion reprezentativ pentru industria din Uniune.

(15)

În urma comunicării concluziilor, guvernul SUA a afirmat că un eșantion reprezentând 30 % din industria din Uniune nu poate fi considerat reprezentativ pentru industria biomotorinei din Uniune în ansamblu și că ar fi trebuit să se analizeze microindicatori la o scară mai largă. Guvernul SUA face referire la constatarea Organului de apel al OMC în cauza EC – Fasteners („CE – elemente de fixare”), constatare conform căreia un eșantion de 27 % a fost considerat scăzut raportat la total și nu ar reprezenta o proporție majoră decât în cazul industriilor fragmentate.

(16)

Spre deosebire de ancheta privind elementele de fixare, Comisia a definit, în scopul prezentei anchete, industria din Uniune ca fiind întreaga industrie și nu numai societățile incluse în eșantion (considerentul 93 de mai jos). În plus, toți macroindicatorii au fost evaluați pe baza întregii industrii, în timp ce doar anumiți microindicatori au fost analizați la nivelul societăților incluse în eșantion. Cu toate acestea, analiza globală a situației industriei din Uniune s-a bazat pe o evaluare atât a microindicatorilor, cât și a macroindicatorilor. În orice caz, industria din Uniune este considerată a fi o industrie fragmentată, fiind compusă din peste 200 de producători stabiliți în diverse țări din Uniune, producători dintre care cei mai mulți sunt întreprinderi mici și mijlocii. Prin urmare, Comisia concluzionează că eșantionul, reprezentând 30 % din industria din Uniune, este reprezentativ, iar afirmația este, în consecință, respinsă.

(17)

Pentru a decide dacă este necesară eșantionarea și, în caz afirmativ, pentru a selecta un eșantion, Comisia a solicitat importatorilor neafiliați să furnizeze informațiile specificate în avizul de deschidere.

(18)

Doar câțiva importatori neafiliați au furnizat informațiile solicitate și au acceptat să fie incluși în eșantion. Având în vedere numărul lor scăzut, Comisia a decis că nu este necesară eșantionarea.

(19)

Pentru a decide dacă este necesară eșantionarea și, în caz afirmativ, pentru a selecta un eșantion, Comisia a solicitat tuturor producătorilor-exportatori din SUA să furnizeze informațiile specificate în avizul de deschidere. În plus, Comisia a solicitat Misiunii SUA pe lângă Uniunea Europeană să identifice și/sau să contacteze alți producători-exportatori, dacă există, care ar putea fi interesați să participe la anchetă.

(20)

27 de producători din SUA au răspuns Comisiei, însă numai 9 au furnizat datele privind vânzările la export și/sau pe piața internă solicitate în anexa I la avizul de deschidere în scopul eșantionării. Niciunul dintre aceștia nu a exportat către Uniune în cursul PAR. Comisia a selectat un eșantion de trei producători-exportatori având cel mai mare volum de vânzări pe piața internă și la export. În conformitate cu articolul 17 alineatul (2) din regulamentul de bază, toți producătorii-exportatori cunoscuți în cauză, precum și autoritățile din SUA, au fost consultați cu privire la selectarea eșantionului. Nu s-au prezentat observații.

(21)

Niciunul dintre producătorii incluși în eșantion nu au prezentat răspunsul la chestionar în termenul stabilit. La 7 octombrie 2014, Comisia i-a informat pe cei trei producători-exportatori incluși în eșantion cu privire la lipsa răspunsurilor.

(22)

La 10 octombrie 2014, un producător-exportator inclus în eșantion a informat Comisia că a hotărât să nu răspundă la chestionar. Ceilalți doi producători-exportatori incluși în eșantion au solicitat mai multe prelungiri ale termenului (care au fost acordate), însă nu au transmis răspunsuri complete.

(23)

La 10 noiembrie 2014, Comisia a trimis o scrisoare prin care a informat cele trei societăți incluse în eșantion cu privire la intenția de a aplica articolul 18 din regulamentul de bază și de a stabili constatările anchetei pe baza datelor disponibile. Autoritățile din SUA au fost, de asemenea, informate cu privire la această intenție. Termenul pentru transmiterea observațiilor cu privire la scrisoare a fost 21 noiembrie 2014.

(24)

Până la 21 noiembrie 2014, două dintre societățile incluse în eșantion nu au reacționat în niciun fel, iar cealaltă societate inclusă în eșantion a explicat că intervalul de timp acordat nu a fost suficient pentru a putea prezenta un răspuns.

(25)

Prin urmare, Comisia a concluzionat că niciunul dintre producătorii-exportatori din SUA incluși în eșantion nu a cooperat la ancheta de reexaminare în perspectiva expirării măsurilor. În consecință, Comisia a decis să aplice dispozițiile articolul 18 din regulamentul de bază și a hotărât așadar că se pot stabili concluzii, pozitive sau negative, pe baza datelor disponibile.

(26)

Societatea Cargill Inc. a menționat că Regulamentul (CE) nr. 599/2009 a stabilit o marjă de dumping de minimis și, în consecință, a instituit un nivel al taxei antidumping definitive de 0 % pentru biomotorina originară din SUA produsă și exportată de Cargill Inc. De asemenea, Cargill Inc. a menționat faptul că, în conformitate cu constatările Organului de apel al OMC în cadrul raportului „Mexico Rice” (7), un producător-exportator despre care s-a constatat că nu a practicat dumpingul în cursul anchetei inițiale nu poate să facă obiectul unei reexaminări efectuate în perspectiva expirării măsurilor antidumping.

(27)

Societatea Cargill Inc. a solicitat, prin urmare, să fie în continuare scutită de taxele antidumping, indiferent de rezultatul reexaminării efectuate în perspectiva expirării măsurilor. Această cerere a fost acceptată.

(28)

Comisia a transmis chestionare producătorilor din Uniune incluși în eșantion și importatorilor, comercianților și utilizatorilor neafiliați care s-au făcut cunoscuți în termenele stabilite în avizul de deschidere.

(29)

Comisia a căutat și a verificat toate informațiile considerate necesare pentru stabilirea dumpingului, a prejudiciului rezultat și a interesului Uniunii. Au fost efectuate vizite de verificare, în temeiul articolului 16 din regulamentul de bază, la sediile următoarelor societăți:

Producători din Uniune

(30)

La data de 3 iunie 2015, Comisia a comunicat tuturor părților interesate faptele și considerațiile esențiale pe baza cărora a decis să mențină măsurile antidumping în vigoare și a invitat toate părțile interesate să prezinte observații. Observațiile prezentate de părțile interesate au fost analizate de Comisie și s-a ținut cont de ele, după caz.

(31)

În urma comunicării concluziilor definitive, NBB a solicitat și i s-a acordat o audiere cu consilierul-auditor pentru proceduri comerciale.

(32)

Produsul care face obiectul reexaminării este același precum cel din ancheta care a condus la instituirea măsurilor existente (denumită în continuare „ancheta inițială”), și anume esteri monoalchilici de acid gras și/sau motorină parafinică obținută prin sinteză și/sau hidro-tratament, de origine non-fosilă, cunoscut în general sub denumirea de „biomotorină”, sub formă pură sau în amestec cu un conținut în greutate de peste 20 % de esteri monoalchilici de acid gras și/sau motorină parafinică obținută prin sinteză și/sau hidro-tratament, de origine non-fosilă, originar din SUA, încadrat în prezent la codurile NC ex 1516 20 98, ex 1518 00 91, ex 1518 00 99, ex 2710 19 43, ex 2710 19 46, ex 2710 19 47, ex 2710 20 11, ex 2710 20 15, ex 2710 20 17, ex 3824 90 92, ex 3826 00 10 și ex 3826 00 90 (denumit în continuare „produsul care face obiectul reexaminării”).

(33)

Biomotorina este un combustibil din surse regenerabile utilizat în sectorul transporturilor pentru motoare diesel. Cu toate acestea, motoarele convenționale nu pot funcționa cu biomotorină pură, ci necesită un amestec de motorină minerală cu o cantitate limitată de biomotorină.

(34)

Biomotorina produsă în SUA este, în principal, „ester metilic al acizilor grași” (EMAG) derivat dintr-o gamă largă de uleiuri vegetale (ulei de soia, ulei de palmier, ulei de rapiță) și uleiuri pentru prăjire uzate, grăsimi animale sau biomasă, care servesc drept materii prime pentru producerea de biomotorină. Termenul „ester” se referă la transesterificarea uleiurilor vegetale, adică amestecul uleiului cu alcool. Termenul „metilic” se referă la metanol, alcoolul cel mai frecvent utilizat în proces, deși se poate folosi și etanolul în procesul de producție, rezultatul fiind „esteri etilici ai acizilor grași”.

(35)

În ciuda diferențelor posibile în ceea ce privește materia primă utilizată pentru producție sau a variațiilor din procesul de producție, toate tipurile de biomotorină și biomotorina în amestecuri au caracteristici fizice, chimice și tehnice de bază identice sau foarte similare și sunt utilizate în aceleași scopuri. Variațiile posibile ale produsului care face obiectul anchetei nu îi modifică definiția de bază, caracteristicile sau percepția pe care diverse părți o au despre acesta. În special, din punctul de vedere al utilizatorului final al motorinei combustibile, nu contează din ce fel de materii prime pentru biomotorină este compus amestecul disponibil la pompă.

(36)

Ca și în ancheta inițială, biomotorina vândută pe piața internă din SUA și biomotorina din SUA vândută la export au aceleași caracteristici fizice și tehnice de bază și aceleași utilizări de bază. În mod similar, biomotorina produsă și vândută în Uniune de către industria din Uniune are aceleași caracteristici fizice și tehnice de bază și aceleași utilizări de bază precum produsul exportat din SUA către Uniune. În consecință, acestea sunt produse similare în cadrul prezentei anchete, în sensul articolului 1 alineatul (4) din regulamentul de bază.

(37)

Guvernul Statelor Unite ale Americii (GSU) a afirmat că motorina produsă din biomasă (8) reprezintă o categorie de produse mai largă decât produsul care face obiectul reexaminării. Cu toate acestea, astfel cum este prevăzut în regulamentul de instituire a unor taxe compensatorii provizorii în urma anchetei inițiale (9), toate tipurile de biomotorină și de amestecuri de biomotorină, inclusiv motorina produsă din biomasă, sunt considerate tipuri de biomotorină combustibilă și fac parte dintr-un pachet de legi referitor la eficiența energetică și la combustibilii alternativi și din surse de energie regenerabile. Motivul este faptul că biomotorina produsă din biomasă are caracteristici fizice și tehnice de bază și utilizări de bază care sunt identice sau foarte similare cu cele ale biomotorinei produse din alte surse. Constatarea din ancheta inițială nu a fost contestată de nicio parte interesată și rămâne valabilă în prezenta reexaminare efectuată în perspectiva expirării măsurilor. În consecință, Comisia respinge această afirmație a GSU.

(38)

În conformitate cu articolul 11 alineatul (2) din regulamentul de bază, Comisia a examinat dacă expirarea măsurilor existente ar avea ca efect probabil o continuare sau o reapariție a dumpingului.

(39)

Din cauza lipsei de cooperare din partea producătorilor selectați pentru a fi incluși în eșantion, menționată la considerentul 25 de mai sus, nu a fost posibil să se efectueze o analiză pe baza unor date verificate furnizate de producătorii din SUA. Prin urmare, Comisia a utilizat următoarele surse de informații: datele furnizate de anumiți producători de biomotorină din SUA în etapa deschiderii, ca răspuns la chestionarele destinate eșantionării, Eurostat, cererea de reexaminare în perspectiva expirării măsurilor, observații ulterioare ale solicitantului, Comitetul național pentru biomotorină din SUA (NBB), site-urile internet ale Administrației SUA pentru informații din domeniul energiei (US Energy Information Administration – EIA) și ale Departamentului energiei din SUA (US Department of Energy), precum și Comisia pentru comerț internațional din SUA (US International Trade Commission).

(40)

În urma instituirii măsurilor în 2009, importurile de biomotorină din SUA către Uniune au scăzut la aproape zero, numai o cantitate foarte mică fiind exportată în 2013 și în cursul PAR. În aceste circumstanțe, nu s-a considerat relevant să se evalueze nivelul dumpingului în cursul PAR. Prin urmare, se poate concluziona că nu a existat o continuare a dumpingului în cursul PAR.

(41)

Comisia a analizat dacă există dovezi privind probabilitatea reapariției dumpingului în cazul în care măsura ar expira. În special, au fost analizate următoarele elemente: raportul dintre prețurile produsului fabricat și vândut în Uniune și prețurile din SUA, raportul dintre prețurile de export către țări terțe și prețurile din SUA, raportul dintre prețurile de export către țări terțe și nivelul prețului din Uniune, capacitățile neutilizate și practicile de eludare și de absorbție.

(42)

În absența cooperării din partea producătorilor de biomotorină din SUA, serviciile Comisiei au utilizat trei surse de informații pentru a stabili prețul de vânzare al biomotorinei de pe piața internă din SUA în cursul PAR: (i) răspunsurile la chestionarul transmis în etapa deschiderii în scopul eșantionării, comunicate de mai mulți producători de biomotorină din SUA în etapa deschiderii; (ii) informațiile furnizate de NBB pe baza informațiilor colectate de un anchetator responsabil de studii de piață cu denumirea de „Jacobsen”; și (iii) informațiile furnizate de solicitant pe baza informațiilor colectate de Serviciul de informații privind prețul petrolului (Oil Price Information Service – OPIS).

(43)

Datele obținute din aceste trei surse includ niveluri diferite ale prețurilor comerciale și ale condițiilor Incoterms. Cu toate acestea, cifrele sunt foarte apropiate unele de celelalte. Media cifrelor provenite din aceste trei surse este de 1 196,93 USD pe tonă metrică. Pe baza ratei medii de schimb EUR/USD în vigoare în cursul PAR (1 EUR = 1,356 USD), această valoare corespunde unui preț de vânzare de pe piața internă din SUA de 883 EUR pe tonă metrică (10).

(44)

După cum se arată în tabelul 8 de mai jos, prețul mediu franco fabrică al biomotorinei vândute în Uniune de către producătorii din Uniune în cursul PAR a fost de 905 EUR per tonă metrică (1 227,18 USD).

(45)

Pentru a reintra pe piața Uniunii, producătorii din SUA ar trebui să vândă la un preț mai mic de 905 EUR per tonă metrică. Prețul lor final ar trebui să acopere, de asemenea, costurile de navlu maritim și de asigurare, precum și taxa vamală existentă (6,5 %) aplicabilă biomotorinei. Conform datelor obținute în cursul anchetei, astfel s-ar ajunge la aproximativ 100 EUR per tonă metrică. Comisia s-a bazat, la determinarea acestei valori, pe valorile pentru taxele vamale și pentru costurile de transport și de navlu, așa cum au fost calculate de NBB (în jur de 94 EUR), și a rotunjit suma la 100 EUR pentru a acoperi și anumite cheltuieli suplimentare ulterioare importului.

(46)

În consecință, în cazul în care producătorii din SUA ar relua exporturile către UE, ar trebui să practice un preț franco fabrică (mai puțin de 805 EUR per tonă metrică), care ar fi mai mic decât prețul lor de vânzare de pe piața internă din SUA, adică ar reprezenta un preț de dumping. Pe baza circumstanțelor descrise mai în detaliu în considerentele 63 și 71 privind prețurile de export către țări terțe și, respectiv, capacitatea de rezervă, este probabil că producătorii din SUA ar relua exporturile către Uniune dacă s-ar permite expirarea măsurilor în vigoare, deoarece acest lucru le-ar da posibilitatea de a-și reduce costurile unitare de producție, după cum se explică mai în detaliu în considerentul 72 de mai jos.

(47)

În urma comunicării concluziilor definitive, NBB a pus sub semnul întrebării exactitatea prețului mediu de vânzare de pe piața internă stabilit de Comisie și a reamintit faptul că, în cadrul uneia dintre observațiile sale anterioare, a fost indicată o valoare mai mică (789,36 EUR per tonă metrică), pe baza prețurilor puse la dispoziție de Departamentul energiei din SUA.

(48)

Comisia respinge această afirmație din următoarele motive:

(49)

În ceea ce privește prețul mediu indicat de NBB, acesta nu poate fi considerat o bază adecvată, deoarece este un preț cu amănuntul și nu un preț franco fabrică. Mai precis, NBB a indicat un preț mediu lunar cu amănuntul (la pompă) pentru biomotorină în SUA în iulie 2014, măsurat în echivalent de galoane de benzină (GGE – „Gasoline Gallons Equivalent”) și utilizând rata de schimb la un singur moment, și anume 19 septembrie 2014.

(50)

În ceea ce privește prețul mediu calculat de Comisie, acesta este o valoare rezonabilă, ținând seama de faptul că a fost calculat utilizând cele mai bune date disponibile în absența cooperării din partea producătorilor din SUA. Acest preț este o medie a prețurilor declarate de unii producători din SUA în etapa deschiderii, a prețurilor colectate de anchetatorul responsabil de studii de piață „Jacobsen”, astfel cum au fost furnizate de însuși NBB, și a prețurilor colectate de OPIS, astfel cum au fost furnizate de EBB. Media calculată a fost o medie simplă, având în vedere absența informațiilor cu privire la cantități, care ar fi permis calcularea unei medii ponderate. Cu toate acestea, cele trei valori erau foarte similare. Condițiile Incoterms și nivelul de comercializare nu erau cunoscute și nu au putut fi luate în considerare. Cu toate acestea, prețurile OPIS au fost ajustate pentru a ține seama de costurile de transport rezonabile în SUA. Având în vedere diferența semnificativă dintre prețul de pe piața internă și prețul de export, nicio ajustare cu scopul de a ține cont de condițiile Incoterms și de nivelul de comercializare nu ar fi schimbat concluzia că, în cazul în care producătorii din SUA doresc să reia vânzările către Uniune, aceștia ar fi nevoiți să vândă la prețuri de dumping.

(51)

NBB a contestat, de asemenea, valoarea de 100 EUR per tonă metrică utilizată pentru a calcula un preț mediu fiabil de export pornind de la prețul mediu din Uniune al biomotorinei și a sugerat, în schimb, utilizarea valorii de 110,49 EUR. Astfel cum s-a menționat în considerentul 45 de mai sus, Comisia a utilizat valorile propuse de NBB pentru taxele vamale și pentru costurile de transport și de navlu. Doar pentru costurile suplimentare ulterioare importului, Comisia a utilizat o valoare mai mică decât valoarea de 16,69 EUR indicată de NBB, deoarece NBB nu a demonstrat că valoarea pentru costurile ulterioare importului ar trebui să fie de 2 % din valoarea CIF la frontieră. În orice caz, diferența dintre estimarea Comisiei și cea efectuată de NBB este marginală și nu schimbă concluzia privind probabilitatea dumpingului, ținându-se cont și de faptul că, în această privință, nu au fost necesare calcule precise ale dumpingului.

(52)

NBB a afirmat că, la fel ca în ancheta inițială, ar fi trebuit acordată o ajustare pentru diferențele fizice, pentru a ține cont de faptul că principalele materii prime utilizate în SUA pentru a produce biomotorină sunt boabele de soia, în timp ce principalele materii prime utilizate în Uniune sunt semințele de rapiță, care au o calitate superioară și necesită un preț mai mare.

(53)

Această afirmație trebuie să fie respinsă. În ancheta inițială, ajustarea s-a acordat pe baza unei comparații între datele verificate obținute de la producătorii din SUA și cele obținute de la producătorii din Uniune. În absența cooperării din partea producătorilor din SUA în cadrul prezentei reexaminări efectuate în perspectiva expirării măsurilor, Comisia nu a putut stabili, în primul rând, că ar trebui acordată o ajustare. În al doilea rând, chiar în cazul în care s-ar acorda o ajustare, Comisia nu ar putea stabili nivelul unei astfel de ajustări. Circumstanțele actuale diferă de cele care prevalau în timpul anchetei inițiale; în special, nici în UE și nici în SUA nu se mai utilizează același amestec de materii prime pentru a produce biomotorină. În plus, NBB a cerut o ajustare de 10 %, însă nu a justificat acest nivel al ajustării.

(54)

NBB și guvernul SUA au afirmat că, având în vedere că prețul de pe piața internă din SUA este mai ridicat decât prețul probabil de export către Uniune, producătorii din SUA își vor spori mai degrabă vânzările pe piața internă decât să exporte către Uniune, mai ales ținând cont de consumul crescut din SUA.

(55)

Această afirmație este nefondată și ar trebui să fie respinsă. Consumul din SUA a crescut în ultimii ani, în principal datorită politicilor guvernamentale, cum ar fi stimulentele și obiectivele obligatorii prevăzute în Programul de dezvoltare a combustibililor din surse regenerabile și sistemele de subvenții menite să promoveze producția și amestecarea biomotorinei. Cu toate acestea, pe baza datelor furnizate de însuși NBB, consumul de biomotorină din SUA a scăzut în 2014 comparativ cu 2013. Nu există nicio dovadă că se va înregistra o creștere a consumului în 2015 și în 2016. Dimpotrivă, informațiile puse la dispoziția publicului (11) sugerează faptul că obiectivele de utilizare obligatorie a combustibililor din surse regenerabile în SUA vor rămâne stabile în următorii ani. În consecință, este mai probabil ca nivelul actual al consumului din SUA să rămână stabil decât să crească. Întrucât în SUA există o capacitate excedentară (a se vedea considerentul 69 și următoarele de mai jos), producătorii din SUA ar fi în continuare motivați să exporte către Uniune, chiar dacă ar vinde la un preț mai mic decât prețul de pe piața internă, cu condiția să își acopere costurile variabile.

(56)

NBB a susținut că Comisia ar fi trebuit să explice modul în care creșterea volumului de producție ar reduce costurile de producție ale producătorilor din SUA. În această privință, trebuie să se remarce de la bun început faptul că, din cauza lipsei de cooperare, Comisia nu a putut realiza un calcul precis în ceea ce privește impactul volumelor de producție mai ridicate asupra costurilor producătorilor din SUA. Cu toate acestea, din punct de vedere economic este evident faptul că, atunci când costurile fixe sunt alocate unui volum de producție mai mare, costul de producție unitar scade. Acest lucru este valabil chiar și în cazul în care cea mai mare parte a costurilor pentru producția de biomotorină este variabilă și depinde de materiile prime utilizate, astfel cum afirmă NBB. Chiar și în cazul acesta, costurile fixe trebuie să fie alocate volumului de producție total. Într-adevăr, informațiile obținute de la industria din Uniune au arătat că costul materiilor prime reprezintă o parte importantă din costul de producție, însă procentajul exact depinde de materiile prime utilizate, de măsura în care o societate este integrată vertical și de costurile VAG (costuri de vânzare, cheltuieli administrative și alte costuri generale) ale unei societăți. În aceste circumstanțe, Comisia a putut presupune în mod rezonabil că o creștere a producției ar reduce costul de producție al producătorilor din SUA. Situația ar fi diferită doar în cazul în care prețul de export ar fi atât de mic încât nu ar acoperi nici măcar prețul materiilor prime utilizate, însă NBB nu a transmis nicio observație care să susțină un astfel de scenariu.

(57)

Un alt element care justifică concluzia conform căreia este probabilă reapariția dumpingului se bazează pe analiza configurației exporturilor de biomotorină din SUA către țări terțe în cursul PAR. Comisia a consultat baza de date a Comisiei pentru comerț internațional din SUA și a extras cantitățile și valorile pentru exportul de biomotorină în cadrul codului HTS 382600 în cursul PAR. Cantitățile exportate (în tone metrice) către toate țările (incluzând UE) se ridică la 567 018 tone. Prețul mediu per tonă metrică în cursul PAR a fost de 753,34 EUR franco de-a lungul navei. Comisia a calculat un preț mediu de vânzare în dolari americani per tonă metrică și l-a comparat cu prețul mediu de pe piața internă din SUA (stabilit astfel cum este explicat în considerentul 42 de mai sus). Constatările sunt sintetizate mai jos.

Tabelul 1

Volumele de export și prețurile de export ale SUA în cursul PAR

(58)

Tabelul arată că producătorii din SUA par a efectua în prezent vânzări către țări terțe la prețuri de dumping, prețurile de export fiind mai mici decât prețurile de pe piața internă, cu o diferență cuprinsă între 3 % și 59 %. Prin urmare, Comisia a concluzionat că, având în vedere că producătorii din SUA efectuează în prezent vânzări către țări terțe la prețuri de dumping, este probabil că aceștia ar exporta către UE, de asemenea, la prețuri de dumping, redirecționând o parte din exporturile lor actuale către alte piețe.

(59)

În urma comunicării concluziilor definitive, NBB a pus sub semnul întrebării exactitatea datelor referitoare la exporturi, deoarece codul HTS utilizat pentru evaluarea volumului exporturilor (38 26 00) include și alte produse, astfel încât prețul de export nu poate fi comparat cu prețul de pe piața internă al biomotorinei.

(60)

Comisia a utilizat acest cod deoarece însuși guvernul SUA a afirmat, în cadrul răspunsului său la cel de-al doilea chestionar suplimentar din data de 19 decembrie 2014, că respectivul cod a fost utilizat începând din 2012 pentru a furniza informații statistice exacte privind exporturile de biomotorină din SUA. Deși acest cod supraestimează valoarea produsului în cauză exportat, o supraestimează într-o măsură mult mai mică decât codurile utilizate în trecut. Autoritățile din SUA au concluzionat că acest cod furnizează o reprezentare relativ exactă a valorii exporturilor.

(61)

NBB a afirmat că prețurile de pe piața internă calculate de Comisie nu pot fi comparate cu prețurile de export indicate în baza de date a ITC și că, în consecință, marjele de dumping calculate de Comisie nu pot fi utilizate.

(62)

În cadrul unei reexaminări efectuate în perspectiva expirării măsurilor, nu este necesar să se calculeze marje de dumping noi. În cazul de față, în urma instituirii măsurilor, exporturile care fac obiectul unui dumping au încetat, astfel încât analiza s-a concentrat asupra probabilității reluării acestor exporturi. În absența cooperării din partea producătorilor din SUA, Comisia a recurs la datele disponibile. În cadrul acestui scenariu, prețurile de export către țări terțe sunt relevante și pot fi utilizate ca un indicator pentru a evalua ceea ce se va întâmpla în momentul expirării măsurilor. Mai precis, comparația dintre prețurile de pe piața internă și prețurile de export către țări terțe nu urmărește să calculeze marje de dumping exacte, ci să ofere o indicație privind probabilitatea reapariției dumpingului în cazul în care s-ar permite expirarea măsurilor existente.

(63)

Piața UE este o piață atractivă pentru exporturile de biomotorină din SUA. Conform bazei de date a Comisiei pentru comerț internațional din SUA, menționată la considerentul 57 de mai sus, în cursul PAR prețul mediu de export către toate destinațiile a fost de 1 021,52 USD (753,34 EUR) per tonă metrică. Cel mai ridicat preț mediu de export a fost cel către Canada (1 167,33 USD sau 860,86 EUR per tonă metrică), iar cel mai scăzut preț mediu de export a fost cel către Gibraltar (753,19 USD sau 555,45 EUR per tonă metrică).

(64)

Acest preț mediu de export este mai mic decât prețul mediu al biomotorinei vândute în Uniune de către producătorii din Uniune în cursul PAR (905 EUR per tonă metrică). Chiar dacă producătorii din SUA ar fi nevoiți să vândă la un preț sub 905 EUR per tonă pentru a pătrunde pe piața Uniunii, aceștia ar fi în continuare motivați să redirecționeze către piața Uniunii o parte din exporturile actuale către țări terțe, deoarece piața Uniunii este mai atractivă decât piețele unora dintre țările terțe.

(65)

NBB și guvernul SUA au afirmat că vânzările la export actuale ale SUA către țări terțe nu ar fi redirecționate către Uniune, întrucât cea mai mare piață de export este Canada, unde prețurile sunt mai ridicate decât prețul franco fabrică către Uniune.

(66)

Cu toate acestea, Comisia s-a referit la „o parte din vânzările la export actuale” și nu la toate. Comisia nu a susținut că producătorii din SUA vor înceta exporturile către Canada și vor redirecționa aceste vânzări către Uniune. Într-adevăr, Canada ar putea fi considerată, de asemenea, drept o piață atractivă pentru producătorii din SUA, însă are o dimensiune limitată în comparație cu piața Uniunii (13), care rămâne cea mai mare piață de biomotorină din lume.

(67)

NBB a afirmat, de asemenea, că exporturile actuale către Malaysia nu ar fi redirecționate către Uniune, deoarece în Malaysia consumul este în creștere și nu trebuie plătite taxe vamale la importurile de biomotorină.

(68)

Cu toate acestea, având în vedere prețurile americane medii de export către Malaysia astfel cum sunt indicate în baza de date a ITC, se pare că vânzările către Uniune ar fi mai rentabile pentru producătorii din SUA decât vânzările către Malaysia, chiar dacă se adaugă taxele vamale obișnuite. După cum se arată în tabelul 1 de mai sus, în cursul PAR, prețurile de export către Malaysia au fost în mod semnificativ mai scăzute decât prețurile din Uniune. De asemenea, nu doar consumul, dar și producția din Malaysia s-ar putea să fie în creștere, iar aceasta se bazează mai ales pe uleiul de palmier. În plus, se poate preconiza în mod rezonabil că țara învecinată Indonezia, care are o producție semnificativă de biomotorină, va crește exporturile către Malaysia în cazul creșterii consumului. Prin urmare, această afirmație ar trebui să fie respinsă.

(69)

Capacitatea de rezervă semnificativă a producătorilor din SUA reprezintă un stimulent pentru creșterea producției și vânzarea biomotorinei la prețuri de dumping către piața UE. Din cauza lipsei de cooperare din partea producătorilor din SUA, Comisia a stabilit capacitatea de producție a SUA pe baza informațiilor disponibile pe site-urile internet ale Agenției pentru protecția mediului din SUA (US Environmental Protection Agency – EPA) și ale Administrației SUA pentru informații din domeniul energiei (US Energy Information Administration – EIA).

(70)

Producătorii de biomotorină din SUA trebuie să raporteze acestor două autorități (anual și, respectiv, lunar) capacitatea lor de producție existentă și planificată, precum și producția, factorii de producție, stocurile și vânzările de biomotorină.

(71)

Pe baza datelor furnizate de EIA, capacitatea producătorilor de biomotorină din SUA în cursul PAR a fost de 7 128 000 de tone. Acest volum este foarte apropiat de volumul indicat de NBB, și anume 6 963 000 de tone, volum care se bazează pe informațiile transmise de membrii săi Agenției pentru protecția mediului (Environmental Protection Agency – EPA).

(72)

Producția efectivă de biomotorină din SUA în cursul PAR a fost de 4 450 000 de tone (date furnizate de EIA), ceea ce corespunde unei utilizări a capacității de 62,4 % și unei capacități de rezervă de 37,6 %, adică 2 678 000 de tone. Este probabil ca această capacitate de rezervă să fie utilizată pentru a aproviziona piața Uniunii în cazul în care s-ar permite expirarea măsurilor. Într-adevăr, producătorii din SUA își pot crește cu ușurință producția și o pot exporta către Uniune, ceea ce presupune beneficii economice precum creșterea ratei de utilizare a capacității și reducerea costului de producție unitar. Introducerea pe piața Uniunii a capacității de rezervă a SUA ar avea un impact semnificativ, deoarece această capacitate reprezintă aproximativ 22 % din consumul Uniunii în cursul PAR.

(73)

În această privință, NBB a prezentat mai multe observații. În primul rând, NBB a afirmat că reala capacitate de producție a SUA este mai mică decât cea luată în considerare de Comisie. Într-adevăr, potrivit NBB, mai multe uzine de producție din SUA, deși sunt înregistrate, sunt de fapt inactive, așa încât capacitatea reală de producție este de 5 409 000 de tone. NBB a raportat, de asemenea, o producție mai mare de biomotorină în cursul PAR, și anume 5 084 000 de tone. În consecință, NBB a afirmat că utilizarea capacității este de aproximativ 94 % și că nu există decât o capacitate de rezervă redusă care ar putea fi utilizată pentru exportul către UE în cazul în care măsurile ar fi abrogate.

(74)

Această afirmație a fost respinsă. Datele furnizate de NBB nu au putut fi reconciliate cu datele oficiale disponibile. Producătorii de biomotorină din SUA sunt obligați să prezinte EIA în fiecare lună un formular (EIA-22M „Monthly Biodiesel Production Survey” – „Sondaj lunar privind producția de biomotorină”) care să indice, printre alte date, capacitatea de producție anuală și statutul lor de operare (de exemplu, activ, inactiv temporar sau operațiuni încetate definitiv). Începând cu luna ianuarie 2013, capacitatea înregistrată a variat ușor de la o lună la alta, dar a fost în general destul de stabilă.

(75)

În plus, producătorii de biomotorină din SUA sunt obligați să comunice EPA în fiecare an, printre alte informații, tipul sau tipurile de combustibili din surse regenerabile care se preconizează că va (vor) fi produs(e) sau importat(e) și capacitatea de producție existentă și planificată.

(76)

Capacitatea înregistrată care a fost declarată de producătorii de biomotorină din SUA este actualizată astfel în mod regulat și este considerată, prin urmare, o sursă fiabilă. Chiar și în cazul în care capacitatea înregistrată este în prezent neutilizată sau inactivă, aceasta trebuie luată în considerare pentru calcularea capacității de rezervă care este disponibilă pentru creșterea producției și a exporturilor.

(77)

În plus, așa cum reiese din observațiile NBB, cifrele privind capacitatea de producție furnizate de NBB au exclus deja capacitatea uzinelor ale căror activități au încetat definitiv. Prin definiție, uzinele ale căror activități nu au încetat definitiv își pot relua producția, dacă în viitor se vor schimba condițiile de piață (de exemplu, prin deschiderea pieței Uniunii). Testul privind „probabilitatea reapariției” realizat în cadrul unei reexaminări efectuate în perspectiva expirării măsurilor necesită o abordare anticipativă cu privire la ce s-ar putea întâmpla în viitor dacă s-ar permite expirarea măsurilor, și nu doar un simplu bilanț al situației în cursul PAR.

(78)

Comisia consideră, prin urmare, că actuala capacitate înregistrată constituie o bază adecvată pentru calcularea capacității de producție totale și a capacității de rezervă ale SUA și respinge afirmația NBB.

(79)

În urma comunicării concluziilor definitive, NBB a susținut în continuare că, la determinarea capacității de producție, nu ar trebui să se ia în considerare capacitatea inactivă, chiar dacă această capacitate nu a fost notificată autorităților din SUA ca fiind dezafectată sau ca reprezentând o capacitate a unor uzine ale căror activități au încetat definitiv.

(80)

Cu toate acestea, conform instrucțiunilor EIA citate de NBB, „capacitatea de producție anuală [este] cantitatea de biomotorină pe care o uzină o poate produce într-un an calendaristic, ținându-se cont de perioadele normale de indisponibilitate necesare pentru întreținere. Ea include capacitatea uzinelor inactive până la dezafectarea sau abandonarea acestora”. Rezultă clar din cele de mai sus că EIA ia în considerare toate uzinele care ar putea deveni din nou active. În consecință, contrar celor susținute de NBB, uzinele care nu au fost dezafectate sau ale căror activități nu au încetat definitiv pot, prin definiție, să își reia producția, dacă în viitor se vor schimba condițiile.

(81)

Comisia a considerat, prin urmare, că actuala capacitate înregistrată constituie o bază adecvată pentru calcularea capacității de producție totale și a capacității de rezervă ale SUA.

(82)

NBB a afirmat, de asemenea, că industria biomotorinei din SUA nu este concepută pentru a îndeplini funcția unei industrii exportatoare, întrucât majoritatea instalațiilor de biomotorină din SUA produc mai puțin de 15 000 000 de galoane (55 000 de tone metrice) pe an. Potrivit NBB, stocarea unei cantități de biomotorină care a fost produsă în cursul mai multor săptămâni în vederea unei singure livrări pentru export nu ar fi fezabilă din punct de vedere economic.

(83)

Această afirmație a fost, de asemenea, respinsă. Industria biomotorinei din SUA are capacitatea de a exporta, iar înainte de instituirea măsurilor în vigoare, producătorii din SUA exportau cantități semnificative de biomotorină către piața Uniunii, până la 1 137 000 de tone în cursul perioadei anchetei inițiale (1 aprilie 2007 – 31 martie 2008). Acest lucru arată că în SUA există producători care dispun de o capacitate de producție suficientă pentru a putea exporta. Producătorii din SUA care nu dispun de o capacitate de producție individuală suficientă pentru o livrare către Uniune vor continua să deservească piața internă, iar comercianții pot reuni producția mai multor uzine pentru a o exporta.

(84)

În concluzie, industria biomotorinei din SUA dispune de o capacitate de rezervă semnificativă și are, prin urmare, o motivație puternică să reia exporturile către piața UE în cazul în care s-ar permite expirarea măsurilor existente.

(85)

Astfel cum se menționează în considerentul 2, s-a constatat că măsurile antidumping instituite în 2009 au fost eludate prin intermediul unor transbordări prin Canada și al unei schimbări a compoziției amestecului. Existența unor astfel de practici demonstrează interesul unora dintre producătorii din SUA să intre pe piața Uniunii, chiar și după instituirea măsurilor, și este considerată a fi, prin urmare, o indicație a probabilității unor practici de dumping viitoare.

(86)

În urma comunicării concluziilor definitive, NBB a afirmat că aceste incidente au avut loc cu patru ani înainte de PAR și nu pot fi utilizate pentru a trage o concluzie în cazul de față.

(87)

Comisia susține în continuare că existența unor practici anterioare puse în aplicare de aceiași participanți la piață nu reprezintă, în sine, un factor decisiv, însă poate fi considerată totuși o indicație a interesului puternic al producătorilor din SUA de a pătrunde pe piața Uniunii.

(88)

În cursul PAR, producția de biomotorină din SUA (4 450 000 de tone) a fost mai mică decât consumul (4 896 000 de tone). În consecință, SUA a importat mai multă biomotorină decât a exportat. Motivul pentru acest lucru ar putea fi reprezentat de incertitudinea legată de obiectivele pentru producția obligatorie de biomotorină în cadrul Programului referitor la standardul privind combustibilii din surse regenerabile (1,28 miliarde de galoane, corespunzând cu 4 238 000 de tone în 2014, cantitate neschimbată în comparație cu 2013) și de posibilitatea ca biomotorina importată să participe la Programul referitor la standardul privind combustibilii din surse regenerabile și să beneficieze de creditul fiscal pentru biomotorină din SUA atunci când este în vigoare. În cursul PAR, totalul importurilor s-a ridicat la 1 072 000 de tone, iar totalul exporturilor la 567 000 de tone. Cu toate acestea, întrucât capacitatea de producție disponibilă nu a fost utilizată pentru a satisface cererea de pe piața internă în cursul perioadei examinate, este improbabil ca această capacitate de producție disponibilă să fie utilizată în viitor în același scop. S-a determinat faptul că, în cursul PAR, capacitatea de producție a SUA (7 128 000 de tone) a fost cu mult mai ridicată decât consumul intern. Acest lucru înseamnă că, în cazul apariției unor oportunități pe piețele de export, producătorii din SUA vor avea un stimulent și este probabil că vor utiliza capacitatea lor de rezervă. În cazul în care ar fi fost posibil ca producătorii din SUA să utilizeze capacitatea de rezervă pentru a satisface consumul intern, ar fi făcut deja acest lucru.

(89)

În acest context, ar trebui remarcat faptul că piața Uniunii este foarte atractivă deoarece este cea mai mare din lume și există stimulente semnificative, atât la nivelul Uniunii, cât și la nivel național, pentru consumul de biomotorină. În consecință, ar fi convenabil pentru producătorii din SUA să își utilizeze capacitatea de rezervă pe deplin și să redirecționeze în același timp către piața Uniunii o parte din vânzările lor la export către piețe mai puțin rentabile ale unor țări terțe.

(90)

În urma comunicării concluziilor definitive, NBB a susținut că faptul că, în cursul PAR, consumul de biomotorină din SUA a fost mai ridicat decât producția arată că producătorii din SUA nu dispun de o capacitate de rezervă care ar putea fi utilizată pentru a pătrunde pe piața Uniunii, în cazul în care s-ar permite expirarea măsurilor.

(91)

Comisia a considerat că capacitatea de rezervă stabilită a SUA, care ar putea fi utilizată pentru a satisface pe deplin consumul din SUA, dar care în prezent nu este utilizată în acest scop, ar fi utilizată, după toate probabilitățile, pentru a satisface alte piețe unde există o cerere și mai ales piața Uniunii, pe care producătorii-exportatori din SUA nu sunt prezenți actualmente. Comisia a subliniat faptul că, în SUA, capacitatea de producție este cu mult mai mare decât consumul și, în consecință, capacitatea neutilizată este disponibilă pentru exporturi către Uniune în cazul în care s-ar permite expirarea măsurilor în vigoare.

(92)

Având în vedere capacitatea de rezervă semnificativă a industriei din SUA, în combinație cu atractivitatea pieței Uniunii în ceea ce privește dimensiunea și prețul de vânzare, ținându-se cont în special de nivelul de preț al exporturilor din SUA către țări terțe și de experiența practicilor anterioare de eludare, Comisia a concluzionat că este probabilă reapariția importurilor care fac obiectul unui dumping din SUA în cazul în care s-ar permite expirarea măsurilor în vigoare.

(93)

Produsul similar a fost fabricat de aproximativ 200 de producători din Uniune în cursul perioadei anchetei de reexaminare. Aceștia constituie „industria din Uniune” în sensul articolului 4 alineatul (1) din regulamentul de bază.

(94)

Producția totală a Uniunii în cursul perioadei anchetei de reexaminare a fost stabilită la aproape 11 600 000 de tone. Comisia a stabilit această cifră pe baza tuturor informațiilor disponibile privind industria din Uniune, cum ar fi informațiile furnizate în plângere și datele colectate de la producătorii din Uniune în cursul anchetei. După cum s-a indicat la considerentele 12-13 de mai sus, în eșantion au fost selectați șapte producători din Uniune, reprezentând aproape 30 % din producția totală a Uniunii de produs similar.

(95)

Comisia a stabilit consumul Uniunii pe baza volumului producției totale a Uniunii, minus exporturile plus importurile din țări terțe. Volumele de import și de export au fost obținute din datele Eurostat.

(96)

Consumul Uniunii a evoluat după cum urmează:

Tabelul 2

Consumul Uniunii

(97)

Pe baza celor de mai sus, consumul Uniunii de biomotorină a crescut cu 11 % în cursul perioadei examinate.

(98)

După cum s-a menționat mai sus la considerentul 40, conform datelor Eurostat, importurile de biomotorină din SUA către Uniune au scăzut la aproape zero de la instituirea măsurilor în 2009.

(99)

Importurile în Uniune din țara în cauză și cota de piață au evoluat după cum urmează:

Tabelul 3

Volumul importurilor și cota de piață a SUA

(100)

În cursul perioadei anchetei de reexaminare, importurile de biomotorină din SUA către Uniune au fost neglijabile și nu au putut furniza o bază pertinentă pentru calcularea subcotării.

(101)

Prin urmare, a fost efectuată o comparație între prețul mediu al biomotorinei produse și vândute în Uniune de către industria din Uniune și prețul de export mediu al biomotorinei vândute țărilor terțe de către SUA în cursul perioadei anchetei de reexaminare, pe baza datelor statistice furnizate de Comisia pentru comerț internațional din SUA. După cum s-a menționat mai sus la considerentul 63, prețul de export mediu către toate țările a fost de aproximativ 753 EUR per tonă metrică FAS (franco de-a lungul navei). În scopul calculării unui preț de export către Uniune probabil și rezonabil, ar fi necesar să se adauge costurile pentru transport și asigurare, precum și o taxă vamală de 6,5 % și costurile ulterioare importului la acest preț de export mediu. Suma totală care s-ar adăuga este estimată la aproximativ 100 EUR per tonă metrică (a se vedea considerentul 45 de mai sus). Rezultă că prețul estimat de export către Uniune ar subcota prețurile din Uniune, care s-au ridicat la 905 EUR în cursul perioadei anchetei de reexaminare.

(102)

NBB a afirmat că Comisia nu a explicat motivul pentru care a utilizat, pentru stabilirea prețului probabil de export către Uniune, prețurile americane medii de export către țări terțe în loc să utilizeze prețul de export mai ridicat către Canada. NBB susține, de asemenea, că Comisia nu a explicat baza pe care a utilizat-o pentru ajustarea cu 100 EUR a prețului estimat de export către Uniune și că nu a luat în considerare costurile ulterioare importului și nici pretinsele diferențe de preț datorate materiilor prime diferite. În consecință, potrivit NBB, analiza subcotării prețurilor este eronată.

(103)

Ancheta a demonstrat, astfel cum s-a descris la considerentul 57 de mai sus, că prețurile americane de export variază semnificativ în funcție de destinație. Prin urmare, în absența cooperării din partea producătorilor din SUA, Comisia a utilizat, pentru a stabili un preț rezonabil și probabil de export către Uniune, o medie către toate destinațiile de export. A utiliza pur și simplu cel mai ridicat preț de export, după cum a cerut NBB, nu ar fi fost o metodă adecvată, așa cum nici utilizarea celui mai scăzut preț de export nu ar fi fost adecvată. În ceea ce privește componentele și sursa ajustării cu 100 EUR, incluzând costurile ulterioare importului și diferențele de preț cauzate de materiile prime, NBB a prezentat, în esență, aceleași afirmații cu privire la calculele relevante pentru dumping. Din motivele menționate mai sus în considerentele 51 și 53, aceste afirmații sunt respinse și în ceea ce privește analiza subcotării prețurilor.

(104)

Volumul importurilor din alte țări terțe a evoluat pe parcursul perioadei examinate după cum urmează:

Tabelul 4

Importurile din țări terțe

(105)

Volumul importurilor de biomotorină provenind din alte țări terțe decât SUA a scăzut în mod semnificativ în cursul perioadei examinate, ceea ce se reflectă într-o scădere similară a cotei de piață. Scăderea volumelor de import începând din 2013 coincide cu instituirea de măsuri antidumping asupra importurilor de biomotorină provenind din Indonezia și Argentina. Prețul mediu a scăzut de asemenea cu 15 % în cursul aceleiași perioade. Evoluția prețurilor este similară cu evoluția prețurilor industriei din Uniune pe piața Uniunii (tabelul 8 de mai jos) și poate fi atribuită în principal unei scăderi a prețurilor materiilor prime. Deși nivelurile prețurilor sunt cu aproximativ 13 % sub prețul mediu din Uniune, cota de piață a acestor importuri este scăzută și nu are un impact semnificativ asupra industriei din Uniune.

(106)

În conformitate cu articolul 3 alineatul (5) din regulamentul de bază, a fost efectuată o examinare a tuturor indicatorilor economici relevanți care influențează situația industriei din Uniune în cursul perioadei examinate.

(107)

Pentru determinarea prejudiciului, Comisia a făcut o distincție între indicatorii de prejudiciu macroeconomici și cei microeconomici. Comisia a evaluat indicatorii macroeconomici pe baza datelor referitoare la toți producătorii din Uniune și indicatorii microeconomici pe baza datelor verificate obținute de la producătorii din Uniune incluși în eșantion. Ambele seturi de date au fost considerate reprezentative pentru situația economică a industriei din Uniune.

(108)

Indicatorii macroeconomici sunt: producția, capacitatea de producție, utilizarea capacității, volumul vânzărilor, cota de piață, creșterea, ocuparea forței de muncă, productivitatea, amploarea marjei de dumping și redresarea în urma practicilor anterioare de dumping.

(109)

Indicatorii microeconomici sunt: prețurile unitare medii, costul unitar, costurile cu forța de muncă, stocurile, rentabilitatea, fluxul de numerar, investițiile, randamentul investițiilor și capacitatea de a mobiliza capitaluri.

(110)

Producția totală, capacitatea de producție și utilizarea capacității ale Uniunii au evoluat pe parcursul perioadei examinate după cum urmează:

Tabelul 5

Producția, capacitatea de producție și utilizarea capacității

(111)

Deși capacitatea de producție a rămas relativ stabilă în cursul perioadei examinate (+ 4 %), volumele de producție au crescut semnificativ începând din 2012 până la sfârșitul perioadei anchetei de reexaminare. Această creștere a volumelor de producție se explică parțial prin creșterea consumului Uniunii în aceeași perioadă, însă ea coincide totodată cu instituirea de măsuri antidumping asupra importurilor de biomotorină provenind din Indonezia și Argentina, care a avut în mod clar un efect pozitiv asupra volumelor de producție ale industriei din Uniune.

(112)

Ca urmare a capacității de producție stabile și a volumelor de producție crescute, utilizarea capacității a crescut în cursul perioadei examinate cu 30 % și a fost de 69 % la sfârșitul perioadei anchetei de reexaminare.

(113)

NBB susține că răspunsurile oferite de unele dintre societățile incluse în eșantion la chestionarul neconfidențial indică rate ridicate de utilizare a capacității, cuprinse între 78 % și până la cel puțin 93 %. Se afirmă, prin urmare, că rata medie mai scăzută de utilizare a capacității la nivelul întregii industrii este datorată mai degrabă factorilor structurali decât importurilor. În aceste circumstanțe, se afirmă că utilizarea capacității nu ar trebui să fie considerată un indicator care arată că industria biomotorinei din Uniune se află încă într-un proces de redresare în urma practicilor anterioare de dumping.

(114)

Această afirmație nu poate fi acceptată. Utilizarea capacității este doar unul dintr-un număr mare de macroindicatori pe care Comisia îi ia în considerare atunci când analizează situația globală a industriei din Uniune. Faptul că unele dintre societățile incluse în eșantion pot avea rate de utilizare mai ridicate este normal, deoarece macroindicatorii se bazează pe media ponderată a întregii industrii din Uniune. Faptul că unii producători de biomotorină din Uniune s-au redresat mai rapid sau într-o măsură mai mare decât alții, în special având în vedere natura foarte fragmentată a acestei industrii, nu face inutilă utilizarea acestui indicator pentru evaluarea globală a situației industriei din Uniune.

(115)

Volumul vânzărilor și cota de piață ale industriei din Uniune au evoluat pe parcursul perioadei examinate după cum urmează:

Tabelul 6

Volumul vânzărilor și cota de piață

(116)

Volumele vânzărilor industriei din Uniune au crescut semnificativ și în concordanță cu creșterea producției sale în cursul perioadei examinate. În consecință, cota sa de piață pe piața Uniunii a crescut, de asemenea, de la 76 % la începutul perioadei examinate la 89 % la sfârșitul perioadei anchetei de reexaminare. Evoluția pozitivă a volumelor vânzărilor și a cotei de piață arată că actualele măsuri antidumping și antisubvenții au avut un efect pozitiv asupra industriei din Uniune.

(117)

Consumul Uniunii a crescut cu 11 % în cursul perioadei examinate, în timp ce atât volumele de producție, cât și vânzările au crescut cu aproximativ 30 %. De asemenea, utilizarea capacității a crescut cu circa 30 %, în timp ce capacitatea a rămas relativ stabilă, înregistrând doar o ușoară creștere. Totodată, nivelul de ocupare a forței de muncă a crescut (tabelul 7 de mai jos), în timp ce nivelul investițiilor a scăzut (tabelul 11 de mai jos) în cursul perioadei examinate. În general, se poate concluziona că industria din Uniune se află într-o perioadă de creștere.

(118)

Ocuparea forței de muncă și productivitatea au evoluat pe parcursul perioadei examinate după cum urmează:

Tabelul 7

Ocuparea forței de muncă și productivitatea

(119)

Numărul de angajați din industria biomotorinei din Uniune a rămas stabil la începutul perioadei examinate, însă a crescut apoi cu 10 % începând din 2012 până la sfârșitul perioadei anchetei de reexaminare. Această tendință este în deplină concordanță cu tendințele altor indicatori de prejudiciu, cum ar fi volumele de producție și vânzările, și reprezintă o indicație a faptului că industria din Uniunea parcurge în prezent un proces de redresare în urma practicilor anterioare de dumping și de subvenționare.

(120)

Întrucât creșterea ocupării forței de muncă este proporțional mai mică decât creșterea producției de biomotorină, productivitatea per angajat s-a îmbunătățit, în consecință, cu aproape 25 % în cursul perioadei examinate, ceea ce indică faptul că industria din Uniune devine o industrie mai eficientă.

(121)

După cum s-a menționat în considerentul 40 de mai sus, importurile de biomotorină din SUA practic au încetat după instituirea măsurilor în 2009, iar în cursul perioadei anchetei de reexaminare nu a existat niciun dumping. Prin urmare, amploarea dumpingului nu poate fi evaluată. Cu toate acestea, analiza indicatorilor de prejudiciu arată că măsurile în vigoare împotriva SUA și măsurile ulterioare instituite împotriva importurilor din Argentina și Indonezia au avut un impact pozitiv asupra industriei din Uniune, care este considerată a se afla pe o curbă de redresare în urma practicilor anterioare de dumping.

(122)

În cursul perioadei examinate, prețurile de vânzare unitare medii ponderate (franco fabrică) practicate de producătorii din Uniune incluși în eșantion față de clienți neafiliați din Uniune au evoluat după cum urmează:

Tabelul 8

Prețurile de vânzare în Uniune

(123)

Prețul de vânzare mediu în Uniune a scăzut în mod constant în cursul perioadei examinate, în timp ce costul de producție unitar a urmat o tendință similară. Întrucât biomotorina este tranzacționată ca un produs de bază, industria din Uniune nu a putut menține un preț de vânzare mai ridicat, ci a trebuit mai degrabă să reducă prețul în conformitate cu scăderea costurilor de producție. Prin urmare, industria din Uniune nu a putut beneficia pe deplin de scăderea costurilor materiilor prime. Pe de altă parte, costul de producție pe unitate a scăzut puțin mai mult decât prețul unitar mediu, fapt ce indică o eficiență sporită a industriei din Uniune.

(124)

Costurile medii cu forța de muncă ale producătorilor din Uniune incluși în eșantion au evoluat pe parcursul perioadei examinate după cum urmează:

Tabelul 9

Costul mediu cu forța de muncă per angajat

(125)

Costul mediu cu forța de muncă per angajat a rămas stabil pe parcursul perioadei examinate.

(126)

Nivelurile stocurilor producătorilor din Uniune incluși în eșantion au evoluat pe parcursul perioadei examinate după cum urmează:

Tabelul 10

Stocurile

(127)

Stocurile au rămas relativ stabile la un nivel normal în cursul perioadei examinate.

(128)

Rentabilitatea, fluxul de numerar, investițiile și randamentul investițiilor producătorilor din Uniune incluși în eșantion au evoluat pe parcursul perioadei examinate după cum urmează:

Tabelul 11

Rentabilitatea, fluxul de numerar, investițiile și randamentul investițiilor

(129)

Comisia a stabilit rentabilitatea producătorilor din Uniune incluși în eșantion prin exprimarea profitului net înainte de impozitare care rezultă din vânzările de produs similar către clienți neafiliați din Uniune ca procentaj din cifra de afaceri generată de vânzările respective. Rentabilitatea a crescut de la 2,0 % în 2011 până la 3,8 % la sfârșitul perioadei anchetei de reexaminare. Cu toate acestea, rentabilitatea a scăzut în 2012 (pierderea înregistrată fiind de – 1,4 %), fapt cel mai probabil datorat efectului cantităților semnificative de importuri din Indonezia și Argentina care fac obiectul unui dumping și care au înlocuit importurile anterioare originare din SUA.

(130)

Fluxul net de numerar reprezintă capacitatea producătorilor din Uniune de a-și autofinanța activitățile. Deși nu poate fi stabilită nicio tendință clară în cursul perioadei examinate, societățile incluse în eșantion au menținut un flux de numerar pozitiv pe parcursul acestei perioade.

(131)

În cursul perioadei examinate, investițiile au scăzut. Cu toate acestea, având în vedere fluxul de numerar pozitiv și creșterea semnificativă a randamentului investițiilor, după cum se arată în tabelul de mai sus, nu există indicii potrivit cărora industria din Uniune ar fi întâmpinat dificultăți în privința mobilizării de capital sau a realizării de investiții suplimentare, în cazul în care astfel de investiții ar fi fost necesare în cursul perioadei examinate.

(132)

NBB susține că o rentabilitate de 3,8 % nu este în concordanță cu propriile sale calcule, care s-au bazat pe date obținute din versiunile neconfidențiale ale răspunsurilor la chestionar oferite de producătorii din UE incluși în eșantion și care au indicat o marjă de profit de 8,5 %.

(133)

Comisia a analizat această afirmație și a constatat că NBB a obținut o altă valoare pe baza unei metodologii/calculări care a fost eronată din mai multe motive. În primul rând, calculele sale ale rentabilității în cursul PAR nu s-au bazat pe răspunsurile la chestionar, astfel cum s-a afirmat, ci pe date de eșantionare care nu conțin însă informații referitoare la PAR, ci la o perioadă diferită. În al doilea rând, costul de producție pe care NBB l-a utilizat pentru a calcula rentabilitatea s-a bazat pe un cost de producție pentru un alt eșantion de societăți, utilizat în cadrul altei anchete; prin urmare, acest cost nu poate fi pur și simplu utilizat în prezenta anchetă. În cele din urmă, Comisia a stabilit marja medie de profit a societăților incluse în eșantion pe baza unor date fiabile și verificate ale acestor societăți. Prin urmare, afirmația NBB este respinsă.

(134)

Analiza indicatorilor economici arată că volumele de producție și de vânzări au crescut în cursul perioadei examinate, în timp ce consumul Uniunii a crescut doar într-o măsură mai mică. În consecință, industria din Uniune și-a sporit cota de piață pe piața Uniunii. În același timp, atât prețurile de vânzare, cât și costul de producție au scăzut la niveluri similare. Acest lucru a împiedicat industria din Uniune să beneficieze pe deplin de creșterea volumelor de vânzări, în ciuda unei reduceri semnificative a importurilor din țări terțe.

(135)

Pe de altă parte, rentabilitatea a rămas scăzută în cursul perioadei examinate, iar industria din Uniune a suferit chiar pierderi în 2012. Chiar și profiturile realizate în cursul perioadei anchetei de reexaminare, de puțin sub 4 %, sunt semnificativ mai mici decât profitul pe care industria din Uniune ar trebui să îl obțină în mod rezonabil în condiții normale de piață. De asemenea, Comisia reamintește faptul că, în ancheta inițială care a condus la instituirea măsurilor existente, Consiliul a stabilit la 15 % profitul (țintă) pe care industria din Uniune ar trebui să îl obțină în mod rezonabil în absența dumpingului (14). Într-o anchetă ulterioară privind importurile de biomotorină originară din Argentina și Indonezia, nivelul de profit care este de așteptat în mod rezonabil să fie obținut de industria din Uniune în absența dumpingului a fost, cu toate acestea, revizuit ușor în sens descrescător și stabilit la 11 %, mai ales ca urmare a competiției sporite pe piața Uniunii și a maturității industriei de biomotorină din Uniune (15).

(136)

Mai mulți dintre indicatorii economici relevanți pentru analiza situației actuale a industriei din Uniune arată o tendință pozitivă și indică, în consecință, că măsurile antidumping în vigoare au avut un efect pozitiv asupra industriei din Uniune. Cu toate acestea, nivelul de profit obținut de industria din Uniune este încă foarte scăzut și se află cu mult sub profitul țintă stabilit în anchetele anterioare. În plus, nivelul investițiilor este redus și a scăzut, de asemenea, cu 30 % în cursul perioadei examinate, iar utilizarea capacității, deși în creștere, se situează încă sub 70 %, comparativ cu o rată de utilizare de aproximativ 90 % înregistrată atunci când importurile care fac obiectul unui dumping erau absente de pe piața Uniunii (2004-2006) și situația industriei din Uniune era considerată a fi sănătoasă (16).

(137)

Pe baza unei analize globale a tuturor indicatorilor economici, Comisia a concluzionat că industria din Uniune încă nu s-a redresat complet de pe urma efectelor practicilor anterioare de dumping. Industria din Uniune se află în continuare într-o situație fragilă din punct de vedere economic și financiar, iar tendința pozitivă actuală ar putea fi inversată cu ușurință în cazul reapariției unor volume mari de importuri care fac obiectul unui dumping, provenind din SUA.

(138)

Pentru a evalua probabilitatea reapariției prejudiciului pentru industria din Uniune în cazul în care s-ar permite expirarea măsurilor existente, Comisia a analizat impactul probabil al importurilor din SUA asupra pieței și industriei Uniunii, în temeiul articolului 11 alineatul (2) din regulamentul de bază. În special, Comisia a analizat probabilitatea reapariției importurilor care fac obiectul unui dumping, volumele acestora și nivelurile probabile ale prețurilor aferente, capacitatea de rezervă, atractivitatea pieței Uniunii și comportamentul în materie de prețuri al producătorilor din SUA.

(139)

După cum s-a concluzionat mai sus (considerentul 92), este probabil ca importurile care fac obiectul unui dumping provenind din SUA să reapară în cazul în care s-ar permite expirarea măsurilor existente. Comisia a stabilit că producătorii de biomotorină din SUA recurg în prezent la practici de dumping pe piețele altor țări terțe, la niveluri de preț inferioare prețurilor din Uniune. Întrucât prețurile din Uniune sunt puțin mai mari decât cele de pe piețele altor țări terțe, este probabil ca cel puțin o parte din aceste exporturi să fie redirecționate către Uniune, în cazul în care măsurile existente ar expira.

(140)

Comisia a stabilit că producătorii din SUA dispun de o capacitate de rezervă substanțială, care se ridică la circa 2 678 000 de tone, echivalentul a aproximativ 22 % din consumul total al Uniunii.

(141)

Nu este probabil ca această capacitate de rezervă disponibilă în SUA să fie absorbită de piața sa internă. Deja în prezent, în pofida unei capacități suficiente, producătorii din SUA nu acoperă integral cererea de pe piața americană. De asemenea, nu este probabil ca această capacitate de rezervă existentă să fie utilizată pentru a crește exporturile către țări terțe din afara Uniunii. În prezent, după cum s-a descris în detaliu la considerentele 42-63 de mai sus, prețurile americane de export către țări terțe sunt, în medie, cu 15 % mai mici decât prețul mediu de pe piața internă din SUA și, de asemenea, mai mici decât prețul mediu din Uniune, chiar și în cazul în care sunt luate în considerare costurile de transport din SUA către Uniune. Prin urmare, este probabil că producătorii din SUA ar căuta un alt debușeu pentru capacitatea lor de rezervă.

(142)

Având în vedere faptul că piața Uniunii este cea mai mare piață de biomotorină din lume și că prețurile biomotorinei din Uniune sunt echivalente cu prețurile de pe piața internă din SUA sau puțin peste nivelul acestora, piața Uniunii ar fi foarte atractivă pentru producătorii de biomotorină din SUA.

(143)

Prin urmare, este foarte probabil că producătorii din SUA ar utiliza o mare parte din capacitatea lor de rezervă pentru a reintra pe piața Uniunii în cazul în care s-ar permite expirarea măsurilor existente. După cum s-a stabilit mai sus (considerentul 46), este probabil că producătorii din SUA vor exporta biomotorină către Uniune la prețuri de dumping, pentru a concura cu producătorii din Uniune pe piața Uniunii. Având în vedere comportamentul lor actual în materie de prețuri pe alte piețe de export (considerentele 57-58 de mai sus) și capacitatea de rezervă substanțială disponibilă, este foarte probabil că pe piața Uniunii ar reintra cantități semnificative de biomotorină din SUA la prețuri de dumping echivalente cu prețurile din Uniune sau mai mici decât acestea.

(144)

Aceste importuri ar exercita o presiune semnificativă, chiar și de reducere a prețurilor, asupra industriei din Uniune, care, la nivelurile actuale ale prețurilor, înregistrează doar un profit foarte mic, aflat cu mult sub profitul său țintă. Acest lucru ar conduce, cel mai probabil, la o scădere a volumelor de producție și de vânzări, la o reducere a rentabilității și la o pierdere de cotă de piață.

(145)

Având în vedere situația economică fragilă a industriei din Uniune, acest scenariu probabil ar avea un efect advers semnificativ asupra redresării în curs a industriei din Uniune și, după toate probabilitățile, ar cauza reapariția unui prejudiciu important.

(146)

Pe baza celor de mai sus, Comisia a concluzionat că este foarte probabil că prejudiciul important pentru industria din Uniune ar reapărea în cazul în care s-ar permite expirarea măsurilor existente împotriva importurilor de biomotorină din SUA.

(147)

În conformitate cu articolul 21 din regulamentul de bază, Comisia a examinat dacă ar fi împotriva interesului Uniunii să se mențină măsurile în vigoare, în pofida constatărilor de mai sus privind probabilitatea de reapariție a dumpingului prejudiciabil. Stabilirea interesului Uniunii s-a bazat pe o evaluare a tuturor diferitelor interese implicate, inclusiv a intereselor industriei din Uniune, ale importatorilor și ale utilizatorilor de biomotorină.

(148)

Măsurile existente au contribuit la o reducere aproape totală a importurilor de biomotorină care fac obiectul unui dumping provenind din SUA și au ajutat industria din Uniune. Deși industria din Uniune a arătat semne pozitive de redresare în urma practicilor anterioare de dumping, precum o creștere a volumelor de producție și de vânzări, prețurile biomotorinei de pe piața Uniunii au scăzut semnificativ și rentabilitatea a rămas foarte redusă, ceea ce înseamnă că industria se află într-o situație economică fragilă și vulnerabilă.

(149)

În cazul în care s-ar permite expirarea măsurilor existente, industria din Uniune s-ar confrunta cu siguranță cu o creștere a concurenței neloiale sub forma unor volume mari de importuri de biomotorină care fac obiectul unui dumping provenind din SUA. Acest lucru ar pune capăt procesului de redresare pe care îl parcurge în prezent industria de biomotorină din Uniune și, cel mai probabil, ar conduce la reapariția unui prejudiciu important. Prin urmare, încetarea măsurilor nu este în interesul industriei din Uniune.

(150)

Numai trei importatori/comercianți s-au manifestat și și-au exprimat punctele de vedere. În timp ce o societate a afirmat că nivelul taxelor actuale este disproporționat și că o prelungire ar distorsiona și ar limita piața, conducând la prețuri mai mari, celelalte două societăți au afirmat că măsurile existente nu au afectat activitățile lor și au adoptat o poziție neutră în ceea ce privește o posibilă prelungire a măsurilor antidumping existente.

(151)

Constatările prezentei anchete nu susțin argumentul potrivit căruia o menținere a măsurilor existente ar limita piața și ar conduce la prețuri mai mari. Dimpotrivă, în cursul perioadei examinate, prețurile din Uniune au scăzut, în pofida existenței măsurilor. În plus, industria din Uniune dispune în prezent de o capacitate suficientă pentru a acoperi cererea de biomotorină din Uniune, precum și de o capacitate de rezervă suficientă pentru a satisface o viitoare creștere a cererii. Prin urmare, argumentele invocate nu demonstrează că menținerea măsurilor existente ar fi împotriva interesului importatorilor și/sau al comercianților.

(152)

Un singur utilizator, și anume o societate petrolieră care achiziționează biomotorină pentru a o amesteca cu uleiuri minerale, s-a manifestat și a comunicat Comisiei punctul său de vedere. Această societate a susținut cu fermă convingere menținerea măsurilor existente și a afirmat că eliminarea măsurilor ar putea avea efecte devastatoare asupra pieței de biomotorină din Uniune, conducând la un aflux de cantități semnificative de biomotorină care face obiectul unui dumping, fapt ce ar determina o reapariție a unui prejudiciu grav pentru industria de biomotorină din Uniune.

(153)

Nu există indicii potrivit cărora măsurile existente ar fi afectat în mod negativ utilizatorii de biomotorină din Uniune și, mai ales, nu există dovezi că măsurile existente ar fi avut un efect advers asupra rentabilității sau a activității economice a acestora. În orice caz, datorită stabilității sau a creșterii doar ușoare a consumului Uniunii de biomotorină din Uniune, industria din Uniune dispune de o capacitate suficientă pentru a satisface cererea actuală și pe cea viitoare, în cazul în care cererea ar continua să crească. Menținerea măsurilor nu ar conduce la o lipsă de aprovizionare.

(154)

Prin urmare, se poate concluziona că menținerea măsurilor nu ar fi împotriva interesului utilizatorilor.

(155)

Pe baza celor de mai sus, Comisia a concluzionat că nu există motive întemeiate pentru care menținerea măsurilor existente cu privire la importurile de biomotorină originare din SUA să nu fie în interesul Uniunii.

(156)

Având în vedere concluziile la care s-a ajuns cu privire la probabilitatea continuării sau reapariției dumpingului și a prejudiciului, rezultă că, în conformitate cu articolul 11 alineatul (2) din regulamentul de bază, măsurile antidumping aplicabile importurilor de biomotorină originare din SUA, instituite prin Regulamentul (CE) nr. 599/2009, astfel cum a fost modificat prin Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr. 444/2011, ar trebui să fie menținute pentru o perioadă suplimentară de cinci ani.

(157)

Astfel cum se menționează în considerentul 2 de mai sus, taxele antidumping în vigoare aplicabile importurilor de biomotorină din SUA au fost extinse la importurile aceluiași produs expediate din Canada, indiferent dacă sunt sau nu declarate ca fiind originare din Canada, și la importurile în Uniune de biomotorină în amestec cu un conținut în greutate de maximum 20 % de esteri monoalchilici de acid gras și/sau motorină parafinică obținută prin sinteză și/sau hidro-tratament, de origine non-fosilă, originare din Statele Unite ale Americii.

(158)

Taxele antidumping care trebuie menținute se extind în continuare la importurile de biomotorină expediate din Canada, indiferent dacă sunt sau nu declarate ca fiind originare din Canada, precum și la importurile de biomotorină în amestec cu un conținut în greutate de maximum 20 % de esteri monoalchilici de acid gras și/sau motorină parafinică obținută prin sinteză și/sau hidro-tratament, de origine non-fosilă, originare din Statele Unite ale Americii.

(159)

Producătorii-exportatori din Canada care au fost scutiți de măsurile extinse prin Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr. 444/2011 sunt scutiți și de măsurile instituite prin prezentul regulament.

(160)

Măsurile prevăzute în prezentul regulament sunt conforme cu avizul comitetului instituit în temeiul articolului 15 alineatul (1) din regulamentul (CE) nr. 1225/2009),

European Commission

Directorate-General for Trade

Directorate H

Rue de la loi 170, CHAR 04/034

1049 Bruxelles

BELGIA

E-mail: TRADE-TDI-INFORMATION@ec.europa.eu