ANEXA I

CERINȚE MINIME

[prevăzute la articolul 4 alineatul (1) litera (a) punctul (ii) și litera (b)]

1.   Observații preliminare

Obligațiile prevăzute în prezenta anexă se aplică ținând seama de prezenta directivă și în cazurile în care echipamentul de muncă prezintă riscurile respective.

Cerințele minime enunțate în continuare, în măsura în care se aplică echipamentelor de muncă puse în funcțiune, nu necesită obligatoriu aceleași măsuri ca și cerințele esențiale referitoare la echipamentele de muncă noi.

2.   Cerințe minime generale aplicabile echipamentului de muncă

3.   Cerințe minime suplimentare aplicabile echipamentelor de muncă specifice

3.1.   Cerințe minime aplicabile echipamentelor de muncă mobile, cu sau fără autopropulsie

3.1.1.   Echipamentele de muncă pe care este necesară prezența unui lucrător sau a unor lucrători trebuie amenajate în așa fel încât să se reducă riscurile pentru lucrător sau lucrători în timpul deplasării.

În aceste riscuri trebuie incluse, de asemenea, riscurile de contact al lucrătorilor cu roțile sau șenilele sau de blocare de către acestea.

3.1.2.   În cazul în care blocarea bruscă a elementelor de transmitere a energiei între un echipament de muncă mobil și accesoriile sale sau remorci poate genera riscuri specifice, acest echipament de muncă trebuie să fie echipat sau amenajat în așa fel încât să împiedice blocarea elementelor de transmitere a energiei.

În cazul în care nu se poate preveni blocarea, trebuie luate toate măsurile posibile pentru a preveni consecințele dăunătoare asupra lucrătorilor.

3.1.3.   Dacă elementele de transmitere a energiei între echipamentele de muncă mobile se pot îmbâcsi și deteriora prin contact cu solul, trebuie prevăzute dispozitive de susținere a acestora.

3.1.4.   Echipamentele de muncă mobile pe care este necesară prezența unui lucrător sau a unor lucrători trebuie să limiteze, în condiții de utilizare efectivă, riscurile generate de răsturnarea sau răsucirea echipamentului de muncă:

Aceste structuri de protecție pot face parte integrantă din echipamentul de muncă.

Aceste structuri de protecție nu sunt necesare atunci când echipamentul de muncă este stabilizat în timpul utilizării sau când răsturnarea sau răsucirea echipamentului de muncă este imposibilă din proiectare.

Dacă există riscul ca un lucrător care se află pe echipament să fie strivit, în timpul răsturnării sau al răsucirii, între părțile echipamentului de muncă și sol, trebuie instalat un sistem de reținere pentru lucrător sau lucrători.

3.1.5.   Autostivuitoarele cu furcă pe care sunt necesari unul sau mai mulți lucrători trebuie să fie echipate sau amenajate în așa fel încât să limiteze riscurile de răsturnare a autostivuitorului cu furcă, de exemplu:

3.1.6.   Echipamentele de muncă mobile cu autopropulsare a căror deplasare poate genera riscuri pentru lucrători trebuie să îndeplinească următoarele condiții:

3.2.   Cerințe minime aplicabile echipamentelor de muncă folosite pentru ridicarea sarcinilor

3.2.1.   Dacă echipamentele de muncă folosite pentru ridicarea sarcinilor sunt instalate în mod permanent, trebuie asigurate rezistența și stabilitatea lor în timpul utilizării ținând seama de sarcinile care se vor ridica și de solicitările produse în locurile de suspendare sau de fixare pe structuri.

3.2.2.   Mașinile folosite pentru ridicarea sarcinilor trebuie să fie marcate vizibil cu sarcina nominală și, dacă este cazul, cu o plăcuță pe care să fie înscrisă sarcina nominală pentru fiecare configurație a mașinii.

Dispozitivele de prindere pentru ridicarea sarcinilor trebuie marcate în așa fel încât să permită identificarea caracteristicilor lor esențiale pentru o utilizare sigură.

Dacă echipamentul de muncă nu a fost destinat pentru ridicarea lucrătorilor, dar acesta ar putea fi folosit în acest scop datorită unei posibile confuzii, trebuie marcat în mod adecvat și vizibil pentru evitarea unei asemenea erori.

3.2.3.   Echipamentele de muncă instalate permanent trebuie instalate în așa fel încât să reducă riscul ca sarcinile:

3.2.4.   Mașinile de ridicare sau de deplasare a lucrătorilor trebuie să fie corespunzătoare:

Dacă, din motive inerente datorate amplasamentului și înălțimilor diferite, riscurile menționate la litera (a) nu pot fi evitate prin niciun dispozitiv de securitate, trebuie instalat un cablu cu coeficient de securitate mărit a cărui stare se verifică în fiecare zi de lucru.

ANEXA II

DISPOZIȚII DE UTILIZARE A ECHIPAMENTELOR DE MUNCĂ

prevăzute la articolul 4 alineatul (3)

Observații preliminare

Prezenta anexă se aplică în conformitate cu prezenta directivă și atunci când există riscul corespunzător pentru echipamentul de muncă respectiv.

1.   Dispoziții generale aplicabile tuturor echipamentelor de muncă

2.   Dispoziții de utilizare a echipamentelor de muncă mobile, autopropulsate sau nu

3.   Dispoziții de utilizare a echipamentelor de muncă pentru ridicarea sarcinilor

3.1.   Observații generale

3.1.1.   Echipamentele de muncă demontabile sau mobile utilizate la ridicarea sarcinilor trebuie utilizate în așa fel încât să garanteze stabilitatea echipamentului de muncă pe timpul utilizării în toate condițiile previzibile, luând în considerare natura solului.

3.1.2.   Ridicarea lucrătorilor este permisă numai cu echipamente de muncă și accesorii prevăzute în acest scop.

Fără a aduce atingere articolului 5 din Directiva 89/391/CEE, în mod excepțional se pot utiliza în acest scop echipamente neprevăzute pentru ridicarea lucrătorilor, cu condiția ca măsuri corespunzătoare să fie luate pentru a asigura securitatea, în conformitate cu legislațiile sau practicile naționale care prevăd o supraveghere corespunzătoare.

Atât timp cât pe echipamentul destinat pentru ridicarea sarcinilor se află lucrători, trebuie asigurată prezența permanentă în postul de comandă. Lucrătorii care sunt ridicați trebuie să dispună de un mijloc de comunicare sigur. Trebuie să se prevadă evacuarea lor în caz de pericol.

3.1.3.   Trebuie luate măsuri pentru a se asigura că sub sarcinile suspendate nu sunt prezenți lucrători, cu excepția situației în care prezența lor este necesară pentru buna desfășurare a lucrărilor.

Este interzisă deplasarea sarcinilor suspendate deasupra locurilor de lucru neprotejate în care lucrătorii sunt prezenți în mod curent.

În această eventualitate, dacă buna desfășurare a lucrărilor nu poate fi asigurată în alt mod, se elaborează și se aplică proceduri corespunzătoare.

3.1.4.   Dispozitivele de prindere pentru ridicarea sarcinilor trebuie alese în funcție de sarcinile care se manipulează, de locurile de legare, de dispozitivul de prindere și de condițiile atmosferice, ținându-se seama de modul și configurația legării. Asamblajele dispozitivelor de prindere pentru ridicarea sarcinilor trebuie marcate vizibil pentru a permite utilizatorului să le știe caracteristicile, atunci când nu sunt demontate după utilizare.

3.1.5.   Dispozitivele de prindere pentru ridicarea sarcinilor trebuie depozitate în așa fel încât să existe certitudinea că nu se vor deteriora sau degrada.

3.2.   Echipamente de muncă utilizate la ridicarea sarcinilor neghidate

3.2.1.   Dacă două sau mai multe echipamente de muncă utilizate pentru ridicarea sarcinilor neghidate sunt instalate sau montate la un loc de muncă astfel încât razele lor de acțiune se intersectează, trebuie luate măsuri corespunzătoare pentru a preveni ciocnirea între sarcini sau părți ale echipamentelor de muncă.

3.2.2.   În timpul utilizării unui echipament de muncă mobil pentru ridicarea sarcinilor neghidate, trebuie luate măsuri pentru a preveni bascularea, răsturnarea și, dacă este cazul, deplasarea sau alunecarea. Trebuie verificată buna executare a acestor măsuri.

3.2.3.   Dacă operatorul unui echipament de muncă utilizat la ridicarea sarcinilor neghidate nu poate observa întregul traseu al sarcinii nici direct, nici prin intermediul unor dispozitive auxiliare care furnizează informațiile necesare, atunci trebuie numită o persoană competentă care să comunice cu operatorul pentru a-l ghida și trebuie luate măsuri organizatorice pentru a preveni ciocnirile cu sarcina care pot să pericliteze lucrătorii.

3.2.4.   Lucrările trebuie organizate astfel încât atunci când lucrătorul prinde sau desprinde o sarcină cu mâna, aceste operații să poată fi efectuate în condiții de securitate deplină, în special prin existența la lucrător a comenzilor directe sau indirecte ale echipamentului.

3.2.5.   Toate operațiunile de ridicare trebuie planificate corect, supravegheate și efectuate în mod corespunzător, astfel încât să se protejeze securitatea lucrătorilor.

În special, dacă o sarcină trebuie ridicată simultan de două sau mai multe echipamente de muncă de ridicare a sarcinilor neghidate, trebuie stabilită și aplicată o procedură care să asigure buna coordonare a operatorilor.

3.2.6.   Dacă echipamentele de muncă utilizate pentru ridicarea sarcinilor neghidate nu pot reține sarcinile în cazul unei defectări totale sau parțiale a sistemului de alimentare cu energie, trebuie luate măsuri corespunzătoare pentru a evita expunerea lucrătorilor la riscuri.

Sarcinile suspendate nu trebuie lăsate fără supraveghere, cu excepția cazului în care pătrunderea în zona periculoasă este împiedicată, iar prinderea și reținerea sarcinii conferă o securitate deplină.

3.2.7.   Utilizarea în aer liber a echipamentului de muncă pentru ridicarea sarcinilor neghidate trebuie interzisă atunci când condițiile meteorologice se deteriorează până la punctul în care se periclitează utilizarea în condiții de securitate a echipamentului expunând lucrătorii la riscuri. Trebuie luate măsuri adecvate de protecție, în special pentru a împiedica răsturnarea echipamentului de muncă, în vederea prevenirii expunerii lucrătorilor la riscuri.

4.   Dispoziții referitoare la utilizarea echipamentelor de muncă puse la dispoziție în vederea unor lucrări temporare la înălțime

4.1.   Dispoziții generale

4.1.1.   Dacă, potrivit articolului 6 din Directiva 89/391/CEE și articolului 3 din prezenta directivă, lucrările temporare la înălțime nu pot fi executate în siguranță și în condiții ergonomice corespunzătoare de pe o suprafață adecvată, trebuie alese echipamentele de muncă cele mai potrivite, pentru a asigura și a menține condiții de muncă sigure. Măsurilor de protecție colectivă trebuie să li se acorde prioritate în raport cu măsurile de protecție individuală. Dimensionarea echipamentului de muncă trebuie să fie adaptată naturii lucrărilor care urmează să fie executate, precum și constrângerilor previzibile, și trebuie să permită circulația fără pericol.

Trebuie ales cel mai potrivit mijloc de acces la posturile de lucru temporare situate la înălțime, în funcție de frecvența de circulație și înălțimea la care trebuie să se ajungă și de durata de utilizare. Alegerea făcută trebuie să permită evacuarea în cazul unui pericol iminent. Trecerea în ambele sensuri între mijloacele de acces și platforme, punți și culoare de trecere nu trebuie să provoace riscuri suplimentare de cădere.

4.1.2.   Scările pot fi folosite ca posturi de lucru la înălțime numai în condițiile în care, ținând cont de punctul 4.1.1, folosirea altor echipamente de muncă mai sigure nu se justifică, dat fiind nivelul scăzut de risc și fie durata scurtă de utilizare, fie anumite caracteristici existente ale locului de muncă respectiv, pe care angajatorul nu le poate modifica.

4.1.3.   Tehnicile de acces și poziționare cu ajutorul frânghiilor pot fi utilizate numai în condițiile în care evaluarea riscului arată că lucrarea în cauză poate fi executată în siguranță și atunci când folosirea unui alt echipament de muncă mai sigur nu este justificată.

Ținându-se cont de evaluarea riscului, în funcție mai ales de durata lucrărilor și de constrângerile de natură ergonomică, trebuie să se asigure un scaun cu accesoriile corespunzătoare.

4.1.4.   În funcție de tipul de echipament de muncă selectat pe baza punctelor precedente, trebuie determinate măsurile adecvate de minimizare a riscurilor inerente folosirii de către lucrători a respectivului tip de echipament. Dacă este necesar, trebuie luate măsuri pentru instalarea unor dispozitive de protecție care să împiedice căderile. Acestea trebuie să aibă o configurație corespunzătoare și să fie suficient de solide pentru a preveni sau opri căderile de la înălțime și, atât cât este posibil, să preîntâmpine rănirea muncitorilor. Dispozitivele de protecție colectivă împotriva căderilor pot fi întrerupte numai în punctele de acces ale scărilor.

4.1.5.   Când executarea unei anumite lucrări necesită îndepărtarea temporară a unui dispozitiv de protecție colectivă împotriva căderilor, trebuie să se ia măsuri de securitate compensatorii eficiente. Lucrarea poate fi efectuată numai după adoptarea în prealabil a unor asemenea măsuri. De îndată ce respectiva lucrare a fost încheiată, definitiv sau temporar, dispozitivele de protecție colectivă împotriva căderilor trebuie reinstalate.

4.1.6.   Lucrările temporare la înălțime pot fi efectuate numai atunci când condițiile meteorologice nu pun în pericol securitatea și sănătatea lucrătorilor.

4.2.   Dispoziții speciale privind utilizarea scărilor

4.2.1.   Amplasarea scărilor trebuie să se facă astfel încât să se asigure stabilitatea lor în timpul utilizării. Scările portabile trebuie sprijinite pe un suport stabil, puternic, imobil și de dimensiuni adecvate, astfel încât treptele să rămână orizontale. Scările suspendate trebuie atașate într-o manieră sigură și, cu excepția scărilor din frânghie, în așa fel încât să nu poată fi deplasate și să se împiedice balansarea lor.

4.2.2.   Trebuie să se împiedice alunecarea picioarelor scărilor portabile în timpul utilizării prin imobilizarea treptelor de la capătul superior sau inferior, cu ajutorul unor dispozitive antiderapante sau prin orice alte măsuri cu eficacitate echivalentă. Scările folosite pentru acces trebuie să fie suficient de lungi astfel încât să se prelungească dincolo de platforma de acces, exceptând cazul în care au fost luate alte măsuri pentru a se asigura o priză fermă. Trebuie folosite scări încrucișate și scări de extensie pentru a se împiedica mișcarea relativă a diferitelor secțiuni. Scările mobile trebuie imobilizate înainte să se pășească pe ele.

4.2.3.   Scările trebuie astfel folosite încât, în orice moment, lucrătorii să se poată prinde cu mâna și sprijini în condiții de securitate. În special, dacă o greutate trebuie cărată manual pe scară, aceasta nu trebuie să împiedice menținerea unei prinderi cu mâna sigure.

4.3.   Dispoziții speciale privind utilizarea schelelor

4.3.1.   În absența unei note de calcul pentru schela aleasă sau atunci când nota nu acoperă configurațiile structurale avute în vedere, trebuie să se efectueze calcule de rezistență și de stabilitate, în afară de cazul când schela este asamblată în conformitate cu o configurație standard general recunoscută.

4.3.2.   În funcție de complexitatea schelei alese, un plan de montare, utilizare și demontare trebuie întocmit de către o persoană competentă. Acesta poate fi și sub forma unui plan standardizat, suplimentat cu articole legate de detaliile specifice ale schelei în cauză.

4.3.3.   Trebuie să se împiedice alunecarea elementelor de sprijin ale schelei fie prin atașare la suprafața de sprijin, fie printr-un dispozitiv antiderapant sau orice alt mijloc cu eficacitate echivalentă, iar suprafața de suport a sarcinii trebuie să aibă o capacitate suficientă. Trebuie să se asigure stabilitatea schelei. Schelele cu roți trebuie să fie împiedicate să se miște accidental în timpul lucrului la înălțime prin folosirea unor dispozitive adecvate.

4.3.4.   Dimensiunile, forma și dispunerea punților de schele trebuie să fie corespunzătoare naturii lucrării care urmează a fi executată și sarcinilor ce urmează a fi suportate și să permită lucrul și deplasările în condiții de securitate. Asamblarea punților de schelă trebuie să se facă astfel încât componentele lor să nu se poată deplasa în timpul utilizării normale. Nu trebuie să existe niciun spațiu periculos între componentele punților și dispozitivele de protecție colectivă verticale pentru prevenirea căderilor.

4.3.5.   Când anumite părți ale schelei nu sunt gata de utilizare, ca de exemplu în timpul unor operațiuni de montare, demontare sau modificare, acestea trebuie semnalate cu ajutorul unor semne de avertizare generale, în conformitate cu dispozițiile naționale care transpun Directiva 92/58/CEE a Consiliului din 24 iunie 1992 privind cerințele minime pentru semnalizarea de securitate și/sau sănătate la locul de muncă a noua directivă specială în sensul articolului 16 alineatul (1) din Directiva 89/391/CEE (1), și trebuie delimitate corespunzător prin elemente materiale care să împiedice accesul la zona periculoasă.

4.3.6.   Schelele pot fi montate, demontate sau modificate substanțial numai sub supravegherea unei persoane competente și de către lucrători care au beneficiat de o formare adecvată și specifică în legătură cu operațiunile avute în vedere, care se referă la riscurile specifice în conformitate cu articolul 9 și, în special, la:

Persoana care supraveghează și lucrătorii implicați trebuie să aibă la dispoziție planul de montare și demontare menționat la punctul 4.3.2, inclusiv orice instrucțiuni pe care le-ar putea conține.

4.4.   Dispoziții specifice referitoare la utilizarea tehnicilor de acces și poziționare cu ajutorul frânghiilor

Utilizarea tehnicilor de acces și poziționare cu ajutorul frânghiilor trebuie să respecte următoarele condiții:

În circumstanțe excepționale când, în conformitate cu evaluarea riscurilor, folosirea unei a doua frânghii ar face lucrarea și mai periculoasă, se poate permite utilizarea unei singure frânghii, cu condiția să se ia măsuri adecvate de asigurare a securității în conformitate cu legislațiile sau practicile interne.

(1)  JO L 245, 26.8.1992, p. 23.

ANEXA III

PARTEA A

Directiva abrogată și lista modificărilor ulterioare

(menționate la articolul 13)

PARTEA B

Termene de transpunere în dreptul intern

(menționate la articolul 13)

(1)  Cu privire la aplicarea punctului 4 din anexa II la Directiva 89/655/CEE, statele membre au dreptul la o perioadă de tranziție de cel mult doi ani începând cu 19 iulie 2004, pentru a lua în considerare diferitele situații care ar putea rezulta din aplicarea practică a Directivei 2001/45/CE, în special de către întreprinderile mici și mijlocii.

ANEXA IV

Tabel de corespondență