(1)

În scopul prezentului acord și sub rezerva existenței unor dispoziții contrare specifice, termenul:

(2)

Sub rezerva existenței unor dispoziții contrare exprese, prezentul acord se aplică tuturor navigatorilor.

(3)

În cazul în care există îndoieli cu privire la faptul dacă unele categorii de persoane pot fi considerate navigatori în sensul prezentului acord, chestiunea se soluționează de către autoritatea competentă din fiecare stat membru, după consultarea organizațiilor de armatori și de navigatori interesate în respectiva chestiune. În acest context, se va ține seama în mod expres de rezoluția celei de a 94-a sesiuni (maritime) a Conferinței generale a Organizației Internaționale a Muncii de informare cu privire la categoriile profesionale.

(4)

Sub rezerva existenței unor dispoziții contrare exprese, prezentul acord se aplică tuturor navelor, aflate în proprietate publică sau privată, angajate în mod obișnuit în activități comerciale, altele decât navele angajate în pescuit sau cu preocupări similare și navele tradiționale cum sunt dhow-urile și joncile. Prezentul acord nu se aplică navelor de război sau navelor de război auxiliare.

(5)

În cazul în care există îndoieli cu privire la posibilitatea aplicării prezentului acord unei nave sau unei categorii speciale de nave, chestiunea se soluționează de către autoritatea competentă din fiecare stat membru după consultarea organizațiilor de armatori și de navigatori interesate în respectiva chestiune.

(1)

Nicio persoană sub vârsta minimă nu poate fi încadrată sau angajată în muncă și nu poate să lucreze pe o navă.

(2)

O vârstă minimă mai mare poate fi solicitată în circumstanțele stabilite în prezentul acord.

(1)

Navigatorii pot lucra pe o navă doar dacă sunt formați sau atestați ca fiind competenți sau calificați într-un alt mod pentru exercitarea obligațiilor lor.

(2)

Navigatorilor nu li se permite să lucreze pe o navă decât dacă au finalizat cu succes formarea pentru siguranța personală la bordul unei nave.

(3)

Formarea și atestarea în conformitate cu instrumentele obligatorii adoptate de către Organizația Maritimă Internațională sunt considerate ca îndeplinind dispozițiile alineatelor (1) și (2) din prezenta reglementare.

(1)

Condițiile de încadrare în muncă ale unui navigator se stabilesc sau se menționează într-un contract juridic executabil clar și sunt compatibile cu normele stabilite în prezentul acord.

(2)

Contractele de muncă ale navigatorilor sunt consimțite de către navigator în condiții care garantează că navigatorul are posibilitatea de a revizui și de a solicita consiliere cu privire la condițiile de încadrare în muncă din contract, acceptându-le în mod liber înainte de semnarea acestuia.

(3)

În măsura în care sunt compatibile cu legislația națională și cu practica din statul membru, contractele de muncă ale navigatorilor se interpretează ca încorporând toate contractele de negociere colectivă aplicabile.

(1)

Fiecare stat membru adoptă acte cu putere de lege și norme administrative prin care solicită ca navele care navighează sub pavilionul propriu să respecte următoarele cerințe:

(2)

În cazul în care un contract de negociere colectivă formează în întregime sau parțial contractul de muncă al navigatorilor, o copie a contractului în cauză trebuie să fie disponibilă la bord. În cazul în care limba în care este redactat contractul de muncă al navigatorilor sau orice alt contract de negociere colectivă aplicabil nu este limba engleză, trebuie să fie disponibile, în limba engleză (cu excepția navelor implicate exclusiv în curse interne), următoarele:

(3)

Documentul menționat la alineatul (1) litera (e) din prezenta normă trebuie să nu conțină nicio declarație cu privire la calitatea muncii navigatorilor sau la salarizarea acestora. Formatul documentului, detaliile care trebuie consemnate și modalitatea în care vor fi înregistrate astfel de detalii se stabilesc prin legislația națională.

(4)

Fiecare stat membru adoptă acte cu putere de lege și norme administrative specificând aspectele care trebuie incluse în toate contactele de muncă ale navigatorilor guvernate de legislația sa națională. Contractele de muncă ale navigatorilor trebuie să conțină, în orice caz, următoarele detalii:

(5)

Fiecare stat membru adoptă acte cu putere de lege și norme administrative prin care se stabilesc perioade minime de preaviz acordate de către navigatori sau de armatori pentru încetarea prematură a contractului de muncă al navigatorilor. Durata acestor perioade minime trebuie determinată după consultarea organizațiilor de armatori și de navigatori implicate, dar nu va fi mai scurtă de șapte zile.

(6)

O perioadă de preaviz mai scurtă decât cea minimă poate fi acordată în circumstanțe care sunt recunoscute în conformitate cu legislația națională sau contractele de negociere colectivă aplicabile ca justificând încetarea contractului de muncă cu un preaviz mai scurt sau fără preaviz. În determinarea acestor circumstanțe, fiecare stat membru garantează că este luată în considerare necesitatea navigatorului de a înceta, fără sancțiune, contractul de muncă cu un preaviz mai scurt sau fără preaviz din motive de compasiune sau din alte motive urgente.

(1)

Fiecare stat membru solicită ca navigatorilor încadrați în muncă pe nave care navighează sub pavilionul său să li se acorde concediu anual plătit în condiții adecvate, în conformitate cu prezentul acord și cu Directiva 1999/63/CE a Consiliului din 21 iunie 1999 (care urmează să fie modificată) privind Acordul european de organizare a timpului de lucru al navigatorilor (care urmează să fie modificat în conformitate cu anexa A la prezentul acord).

(2)

Navigatorilor li se acordă concediu pe uscat pentru sănătatea și bunăstarea acestora în măsura în care acest concediu este compatibil cu cerințele operaționale aferente funcțiilor lor.

(1)

Navigatorii au dreptul de a fi repatriați gratuit.

(2)

Fiecare stat membru solicită navelor ce navighează sub pavilionul său să ofere securitate financiară pentru a garanta faptul că navigatorii sunt repatriați adecvat.

(1)

Fiecare stat membru garantează că navigatorii de la bordul navelor care navighează sub pavilionul său au dreptul la repatriere în următoarele circumstanțe:

(2)

Fiecare stat membru garantează că există dispoziții adecvate în legislația sa sau în alte măsuri sau în contractele de negociere colectivă care prevăd:

(3)

Fiecare stat membru interzice armatorilor să solicite navigatorilor achitarea unei plăți în avans în vederea acoperirii costului repatrierii la începutul încadrării în muncă și, de asemenea, să recupereze costul repatrierii din salariile navigatorilor sau din alte drepturi, cu excepția cazului în care navigatorul este considerat, în conformitate cu legislația națională sau alte măsuri sau contractele de negociere colectivă aplicabile, ca încălcând grav obligațiile care decurg din încadrarea sa în muncă.

(4)

Legislația națională nu aduce atingere niciunui drept al armatorului de a-și recupera costul repatrierii în temeiul unor contracte cu părți terțe.

(5)

În cazul în care un armator nu inițiază măsurile în vederea repatrierii navigatorilor care au dreptul la repatriere sau nu își asumă costul acesteia:

(6)

Luând în considerare instrumentele internaționale aplicabile, inclusiv Convenția internațională privind reținerea navelor, din 1999, un stat membru care a plătit costul repatrierii poate reține sau solicita reținerea navelor armatorului în cauză până la efectuarea rambursării în conformitate cu alineatul (5) din prezenta normă.

(7)

Fiecare stat membru facilitează repatrierea navigatorilor care deservesc nave care fac escală în porturile sale sau care trec pe apele sale teritoriale sau interne, precum și înlocuirea acestora la bord.

(8)

În special, un stat membru nu poate refuza dreptul de repatriere niciunui navigator ca urmare a situației financiare a armatorului sau ca urmare a incapacității sau refuzului acestuia de a înlocui un navigator.

(9)

Fiecare stat membru solicită navelor care navighează sub pavilionul său să dețină și să pună la dispoziția navigatorilor o copie a dispozițiilor naționale aplicabile privind repatrierea, redactată într-o limbă corespunzătoare.

(1)

Fiecare stat membru adoptă dispoziții care să garanteze că, în orice caz de pierdere sau de naufragiere a oricărei nave, armatorul plătește fiecărui navigator de la bord o indemnizație de șomaj ca urmare a unei astfel de pierderi sau naufragieri.

(2)

Reglementările menționate la alineatul (1) din prezenta normă nu aduc atingere oricăror alte drepturi pe care un navigator le poate avea în conformitate cu legislația națională a statului membru în cauză pentru pierderi sau leziuni ca urmare a pierderii sau naufragiului unei nave.

(1)

Fiecare stat membru trebuie să dispună de politici naționale care să încurajeze dezvoltarea carierei și a competențelor, precum și a posibilităților de încadrare în muncă pentru navigatori, pentru a furniza sectorului maritim o forță de muncă stabilă și competentă.

(2)

Scopul politicilor menționate la alineatul (1) din prezenta normă este acela de a ajuta navigatorii să își consolideze competențele, calificările și posibilitățile de încadrare în muncă.

(3)

Fiecare stat membru stabilește, după consultarea organizațiilor de armatori și de navigatori implicate, obiective clare pentru orientarea profesională, educația și formarea navigatorilor ale căror obligații la bordul navei vor fi, în special, legate de operarea și navigarea sigură a navei, inclusiv formare continuă.

(1)

Navele care fac în mod regulat comerț în porturi infestate cu țânțari trebuie să fie echipate cu instrumente adecvate conform cerințelor autorității competente.

(2)

Amenajări recreaționale, amenajări și servicii adecvate pentru navigatori, adaptate astfel încât să satisfacă nevoile speciale ale navigatorilor care trebuie să trăiască și să lucreze pe nave, trebuie oferite la bord în beneficiul tuturor navigatorilor, luând în considerare dispozițiile privind protecția sănătății și siguranței și prevenirea accidentelor.

(3)

Autoritatea competentă solicită efectuarea de inspecții frecvente la bordul navelor, de către sau sub autoritatea comandantului, pentru a garanta faptul că locul de cazare al navigatorilor este curat, locuibil în condiții de decență și întreținut într-o stare bună. Rezultatele acestor inspecții se consemnează și se pun la dispoziție pentru consultare.

(4)

În cazul navelor pe care trebuie să se ia în considerare, fără discriminare, interesele navigatorilor care prezintă practici religioase și sociale diferite și distinctive, autoritatea competentă poate, după consultarea organizațiilor de armatori și de navigatori implicate, să permită variații corect aplicate ale prezentei norme, cu condiția ca astfel de variații să nu determine amenajări care sunt, per ansamblu, mai puțin favorabile decât cele care ar rezulta din aplicarea prezentei norme.

(1)

Fiecare stat membru garantează că navele care navighează sub pavilionul său au la bord și servesc alimente și apă potabilă de calitate adecvată, cu valoare nutrițională adecvată și într-o cantitate care să acopere adecvat cerințele navei și care iau în considerare originile culturale și religioase diferite ale navigatorilor.

(2)

Navigatorii de la bordul navei primesc hrană gratuit pe perioada angajării.

(3)

Navigatorii angajați ca bucătari pe navă cu responsabilitatea pregătirii hranei trebuie să fie formați și calificați pentru această funcție la bordul navei.

(1)

Fiecare stat membru adoptă acte cu putere de lege, norme administrative sau alte măsuri destinate să asigure norme minime referitoare la cantitatea și calitatea hranei și a apei potabile și norme de catering pentru mesele asigurate navigatorilor pe navele care navighează sub pavilionul său și inițiază activități educaționale pentru a promova conștientizarea și punerea în aplicare a normelor menționate la prezentul alineat.

(2)

Fiecare stat membru garantează că navele care navighează sub pavilionul său îndeplinesc următoarele norme minime:

(3)

Armatorii se asigură că navigatorii care sunt angajați ca bucătari pe nave sunt formați, calificați și atestați ca fiind competenți pentru funcția respectivă în conformitate cu cerințele stabilite în legislația statului membru în cauză.

(4)

Cerințele prevăzute la alineatul (3) din prezenta normă trebuie să includă finalizarea unui curs de formare aprobat sau recunoscut de către autoritatea competentă care să cuprindă cursuri practice de gătit, cursuri de igienă personală și alimentară, păstrarea hranei, controlul stocurilor și protecția mediului, precum și sănătatea și siguranța cu privire la catering.

(5)

Pe navele care operează cu un echipaj prevăzut mai mic de zece persoane și cărora, ca urmare a mărimii echipajului sau a serviciului comercial, nu li se poate solicita de către autoritatea competentă să dețină un bucătar complet calificat, orice persoană care prelucrează hrana în bucătăria navei trebuie să fie formată sau instruită în domenii care includ igiena personală și alimentară, precum și manipularea și păstrarea hranei la bordul navei.

(6)

În circumstanțe de necesitate excepțională, autoritatea competentă poate emite o dispensă prin care să permită unui bucătar care nu este complet calificat să servească pe o anumită navă pentru o anumită perioadă de timp până la următorul port de escală convenabil sau pentru o perioadă care să nu depășească o lună, cu condiția ca persoana căreia i se emite dispensa să fie formată sau instruită în domenii care includ igiena personală și alimentară, precum și manipularea și păstrarea hranei la bordul navei.

(7)

Autoritatea competentă solicită efectuarea de inspecții frecvente documentate la bordul navei de către comandant sau sub autoritatea acestuia, cu privire la:

(8)

Niciun navigator cu vârsta sub 18 ani nu este încadrat sau angajat să lucreze ca bucătar pe navă.

(1)

Fiecare stat membru se asigură că toți navigatorii de pe navele care navighează sub pavilionul său fac obiectul unor măsuri adecvate pentru protecția sănătății și că au acces la asistență medicală promptă și adecvată cât timp lucrează la bordul navei.

(2)

Fiecare stat membru se asigură că tuturor navigatorilor de la bordul navelor de pe teritoriul său care au nevoie de asistență medicală imediată li se oferă pe uscat accesul la unitățile medicale din statul membru.

(3)

Cerințele privind protecția sănătății și asistența medicală la bord includ norme pentru măsuri care urmăresc oferirea de protecție a sănătății și asistență medicală navigatorilor într-o măsură comparabilă cu ceea ce este disponibil, în general, pentru lucrătorii de pe uscat.

(1)

Fiecare stat membru garantează că sunt adoptate măsuri care prevăd protecția sănătății și asistență medicală, inclusiv asistență stomatologică primară, pentru navigatorii care lucrează la bordul unei nave care navighează sub pavilionul său, și care:

(2)

Autoritatea competentă adoptă un formular standard de raport medical pentru a fi utilizat de către comandanții navelor și de către personalul medical relevant de la bord sau de pe uscat. Conținutul formularului, odată completat, este confidențial și este folosit doar pentru a facilita tratarea navigatorilor.

(3)

Fiecare stat membru adoptă acte cu putere de lege și norme administrative prin care stabilește, pentru navele care navighează sub pavilionul său, cerințe referitoare la spitalizarea și asistența medicală la bordul navei în ceea ce privește instalațiile, echipamentul și formarea.

(4)

Actele cu putere de lege și normele administrative naționale prevăd cel puțin următoarele cerințe:

(1)

Fiecare stat membru se asigură că, pe navele care navighează sub pavilionul său, sunt instituite măsuri pentru a oferi navigatorilor angajați pe nave dreptul la asistență materială și la sprijin din partea armatorului cu privire la consecințele financiare ale îmbolnăvirilor, rănirilor sau decesului survenite în timp ce aceștia lucrează în cadrul unui contract de muncă al navigatorilor sau care decurg din angajarea lor conform unui astfel de contract.

(2)

Prezenta reglementare nu aduce atingere altor drepturi legale de care poate beneficia navigatorul.

(1)

Fiecare stat membru adoptă acte cu putere de lege și norme administrative care prevăd ca armatorii care navighează sub pavilionul său să fie responsabili pentru protecția sănătății și pentru asistența medicală a tuturor navigatorilor care lucrează la bordul navelor în conformitate cu următoarele norme minime:

(2)

Actele cu putere de lege și normele administrative naționale pot limita răspunderea armatorului de a acoperi cheltuielile de asistență medicală, cazare și masă la o perioadă care nu va fi mai mică de 16 săptămâni de la data rănirii sau de la debutul bolii.

(3)

În cazul în care boala sau vătămarea corporală determină incapacitate de muncă, armatorul răspunde de:

(4)

Actele cu putere de lege și normele administrative naționale pot limita răspunderea armatorului de a plăti integral sau parțial salariul unui navigator care nu se mai află la bord la o perioadă care nu este mai mică de 16 săptămâni de la data rănirii sau de la debutul bolii.

(5)

Actele cu putere de lege și normele administrative naționale pot exonera armatorul de răspunderea cu privire la:

(6)

Actele cu putere de lege și normele administrative naționale pot scuti armatorul de răspunderea de a acoperi cheltuielile de asistență medicală și de cazare și masă și cheltuielile de înmormântare în măsura în care o astfel de răspundere este asumată de către autoritățile publice.

(7)

Armatorii sau reprezentanții acestora iau măsuri pentru protejarea bunurilor lăsate la bord de către navigatorii bolnavi, răniți sau decedați și pentru restituirea acestora navigatorilor sau rudei celei mai apropiate a acestora.

(1)

Fiecare stat membru se asigură că navigatorii de pe navele care navighează sub pavilion propriu beneficiază de un sistem de protecție a sănătății lucrătorilor și că aceștia trăiesc, lucrează și se formează la bordul navei într-un mediu sigur și igienic.

(2)

Fiecare stat membru elaborează și adoptă ghiduri la nivel național pentru gestionarea siguranței și protecției sănătății lucrătorilor la bordul navelor care navighează sub pavilionul său, după consultarea cu organizații reprezentative de armatori și de navigatori și luând în considerare codurile, ghidurile și normele aplicabile recomandate de către organizațiile internaționale, administrațiile naționale și organizațiile industriei maritime.

(3)

Fiecare stat membru adoptă acte cu putere de lege, norme administrative și alte măsuri abordând aspectele specificate în prezentul acord, luând în considerare instrumentele internaționale relevante, și stabilesc norme pentru protecția siguranței și sănătății lucrătorilor și pentru prevenirea accidentelor pe navele care navighează sub pavilionul propriu.

(1)

Actele cu putere de lege și normele administrative, precum și alte măsuri care urmează să fie adoptate în conformitate cu reglementarea 4.3 alineatul (3) includ următoarele subiecte:

(2)

Dispozițiile menționate la alineatul (1) din prezenta normă:

(3)

Actele cu putere de lege, normele administrative și alte măsuri menționate la Reglementarea 4.3 alineatul (3) sunt examinate periodic cu consultarea reprezentanților organizațiilor de armatori și de navigatori și, dacă este necesar, sunt revizuite pentru a lua în considerare evoluțiile din tehnologie și cercetare, în scopul de a facilita îmbunătățirea continuă a politicilor și a programelor privind siguranța și sănătatea lucrătorilor și de a oferi un mediu profesional sigur pentru navigatorii de pe navele care navighează sub pavilionul statului membru.

(4)

Conformitatea cu cerințele instrumentelor internaționale aplicabile privind nivelurile acceptate de expunere la riscurile de la locul de muncă la bordul navelor și privind dezvoltarea și aplicarea de politici și programe ale navelor privind siguranța și sănătatea lucrătorilor este considerată echivalentă cu îndeplinirea cerințelor prezentului acord.

(5)

Autoritatea competentă se asigură că:

(6)

Raportarea și investigarea aspectelor privind siguranța și sănătatea lucrătorilor sunt concepute astfel încât să garanteze protecția datelor cu caracter personal ale navigatorilor.

(7)

Autoritatea competentă colaborează cu organizațiile de armatori și de navigatori pentru a adopta măsuri în scopul de a aduce în atenția tuturor navigatorilor informații privind riscurile speciale de la bordul navelor, de exemplu prin afișarea de comunicări oficiale conținând instrucțiuni relevante.

(8)

Autoritatea competentă solicită ca armatorii care efectuează evaluări de risc în legătură cu gestionarea siguranței și sănătății lucrătorilor să facă referire la informațiile statistice adecvate de pe navele lor și din statisticile generale furnizate de către autoritatea competentă.

(1)

Fiecare stat membru solicită, în cazul în care există servicii sociale pe teritoriul său, ca acestea să fie disponibile pentru utilizare de către toți navigatorii, indiferent de naționalitate, rasă, culoare, sex, religie, orientare politică sau origine socială și indiferent de pavilionul sub care navighează nava pe care aceștia sunt încadrați în muncă, sunt angajați sau lucrează.

(2)

Fiecare stat membru promovează dezvoltarea de servicii sociale în porturi adecvate din țară și stabilește, după consultarea cu organizațiile de armatori și de navigatori implicate, porturile considerate ca fiind adecvate.

(3)

Fiecare stat membru încurajează stabilirea de consilii sociale care examinează periodic serviciile și facilitățile sociale, pentru a garanta că acestea sunt adecvate în lumina schimbărilor apărute în necesitățile navigatorilor, rezultate din evoluțiile tehnice, operaționale și de altă natură din industria navală.

(1)

Fiecare stat membru solicită navelor care navighează sub pavilionul său să aibă la bord proceduri pentru administrarea corectă, efectivă și rapidă a plângerilor navigatorilor cu privire la încălcarea cerințelor convenției (inclusiv a drepturilor navigatorilor).

(2)

Fiecare stat membru interzice și pedepsește orice tip de persecutare a navigatorului pentru depunerea unei plângeri.

(3)

Dispozițiile prezentei reglementări nu aduc atingere dreptului navigatorului de a solicita despăgubire prin orice alte mijloace juridice pe care acesta le consideră adecvate.

(1)

Fără a aduce atingere oricărui domeniu de aplicare mai larg care ar putea fi conferit prin actele cu putere de lege și normele administrative naționale sau prin contractele colective, procedurile la bord pot fi utilizate de către navigatori pentru a depune o plângere referitoare la orice aspect ce este considerat ca fiind o încălcare a cerințelor prevăzute în convenție (inclusiv a drepturilor navigatorilor).

(2)

Fiecare stat membru garantează că în actele sale cu putere de lege și normele administrative există proceduri de reclamații la bord adecvate pentru a îndeplini cerințele de la Reglementarea 5.1.5. Astfel de proceduri urmăresc să soluționeze plângerile la nivelul cel mai de jos posibil. Cu toate acestea, în toate cazurile, navigatorii au dreptul de a se plânge direct comandantului și, în cazul în care consideră necesar, autorităților externe corespunzătoare.

(3)

Procedurile de reclamații la bord includ dreptul navigatorului de a fi însoțit sau reprezentat în timpul procedurii de reclamație, precum și măsuri de protecție împotriva posibilității persecutării navigatorilor pentru depunerea plângerilor. Termenul „persecutare” înseamnă orice acțiune ostilă inițiată de o persoană cu privire la un navigator pentru depunerea unei plângeri care nu este făcută în mod evident ofensator sau cu rea-credință.

(4)

Pe lângă o copie a contractului de muncă al navigatorilor, toți navigatorii primesc o copie a procedurilor de reclamație aplicabile la bordul navei. Aceasta va include informații de contact ale autorității competente din statul membru sub al cărui pavilion navighează nava și, în cazul în care statul diferă, din țara de reședință a navigatorilor, precum și numele persoanei sau persoanelor de la bordul vasului care pot, în condiții de confidențialitate, să ofere navigatorilor consiliere imparțială privind plângerea lor și altfel să-i asiste în continuarea procedurilor de reclamații disponibile pentru aceștia la bordul navei.

„(c)

«navigator» înseamnă orice persoană încadrată în muncă sau angajată sau care lucrează, indiferent de funcție, la bordul unei nave pentru care se aplică prezentul acord;”.

„(d)

«armator» înseamnă proprietarul navei sau o altă organizație sau persoană, cum ar fi administratorul, agentul sau navlositorul navei nude, care și-a asumat răspunderea exploatării navei față de proprietarul acesteia și care, prin asumarea acestei răspunderi, a fost de acord să preia toate obligațiile și răspunderile impuse armatorilor conform prezentului acord, indiferent dacă alte organizații sau persoane îndeplinesc anumite obligații sau răspunderi în numele armatorului.”