04/Volumul 10

RO

Jurnalul Ofícial al Uniunii Europene

163

---

32006R1967

---

L 409/11

JURNALUL OFÍCIAL AL UNIUNII EUROPENE

---

REGULAMENTUL (CE) NR. 1967/2006 AL CONSILIULUI

din 21 decembrie 2006

privind măsurile de gestionare pentru exploatarea durabilă a resurselor halieutice în Marea Mediterană, de modificare a Regulamentului (CEE) nr. 2847/93 și de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 1626/94

CONSILIUL UNIUNII EUROPENE,

având în vedere Tratatul de instituire a Comunității Europene, în special articolul 37,

având în vedere propunerea Comisiei,

având în vedere avizul Parlamentului European,

întrucât:

(1)	Dispozițiile Regulamentului (CE) nr. 2371/2002 al Consiliului din 20 decembrie 2002 privind conservarea si exploatarea durabilă a resurselor piscicole în cadrul politicii comune în domeniul pescuitului (1) se aplică în Marea Mediterană.

(2)

Prin Decizia 98/392/CE (2), Consiliul a încheiat Convenția Organizației Națiunilor Unite privind dreptul mării, care conține principii și norme cu privire la conservarea și gestionarea resurselor vii din marea liberă. În conformitate cu normele acestei convenții, Comunitatea depune eforturi pentru a coordona gestionarea și conservarea resurselor acvatice vii împreună cu alte state de coastă.

(3)

În temeiul Deciziei 98/416/CE (3), Comunitatea este parte contractantă la Acordul cu privire la Comisia Generală pentru Pescuit în Marea Mediterană (denumită în continuare CGPM). Acordul CGPM furnizează un cadru pentru cooperarea regională cu privire la conservarea și gestionarea resurselor marine din Marea Mediterană, adoptând recomandări în domeniul reglementat de acordul CGPM, care devin obligatorii pentru părțile contractante.

(4)	Caracteristicile biologice, sociale și economice ale zonelor de pescuit mediteraneene fac necesară instituirea, de către Comunitate, a unui cadru specific de gestionare.

(5)	Comunitatea s-a angajat să aplice o abordare de precauție în luarea măsurilor menite să protejeze și să conserve resursele acvatice vii și ecosistemele marine și să prevadă exploatarea durabilă a acestora.

(6)

Sistemul de gestionare prevăzut de prezentul regulament reglementează operațiuni legate de pescuitul de stocuri din Marea Mediterană desfășurate de nave comunitare fie în ape comunitare, fie în ape internaționale, de nave din țări terțe în zonele de pescuit ale statelor membre sau de către cetățeni ai Uniunii în marea liberă din Marea Mediterană.

(7)	Cu toate acestea, pentru a nu împiedica cercetarea științifică, este necesar ca prezentul regulament să nu se aplice activităților pe care o astfel de cercetare le poate impune.

(8)	Este necesară instituirea unui cadru eficient de gestionare, printr-o împărțire adecvată a responsabilităților între Comunitate și statele membre.

(9)

Protecția strictă a anumitor specii marine, prevăzută deja prin Directiva 92/43/CEE a Consiliului din 21 mai 1992 privind conservarea habitatelor naturale și a speciilor de faună și floră sălbatică (4) și aplicabilă apelor marine aflate sub suveranitatea statelor membre, ar trebui extinsă la marea liberă din Marea Mediterană.

(10)

Decizia 1999/800/CE a Consiliului din 22 octombrie 1999 privind încheierea Protocolului privind ariile de protecție specială și diversitatea biologică în Marea Mediterană și privind acceptarea anexelor la protocolul respectiv (Convenția de la Barcelona) (5) prevede, pe lângă dispozițiile cu privire la conservarea locațiilor de importanță pentru Marea Mediterană, elaborarea de liste de specii pe cale de dispariție sau amenințate și de specii a căror exploatare este reglementată.

(11)

Este necesară adoptarea unor noi măsuri tehnice pentru pescuit, de înlocuire a celor stabilite prin Regulamentul (CE) nr. 1626/94 al Consiliului din 27 iunie 1994 de adoptare a unor măsuri tehnice de conservare a resurselor de pește în Marea Mediterană (6), pentru a se lua în considerare noile recomandări științifice. Trebuie să se ia în considerare, de asemenea, elementele principale ale Planului de Acțiune privind conservarea și exploatarea durabilă a resurselor halieutice în Marea Mediterană, în temeiul politicii comune în domeniul pescuitului.

(12)	Regulamentul (CE) nr. 1626/94 ar trebui, prin urmare, să fie abrogat.

(13)	Capturile excesive de exemplare sub dimensiunile minime ar trebui evitate. În acest scop, este necesară protecția anumitor zone în care se strâng alevinii, luându-se în considerare condițiile biologice locale.

(14)	Uneltele de pescuit care sunt prea dăunătoare mediului marin sau duc la epuizarea anumitor stocuri ar trebui interzise sau reglementate mai strict.

(15)

Pentru a evita creșteri suplimentare ale ratelor de mortalitate la alevini și pentru a reduce în mod substanțial cantitatea de organisme marine moarte aruncate înapoi în mare de către navele de pescuit, este adecvat să se prevadă creșteri ale dimensiunilor ochiurilor de plasă și ale cârligelor pentru traule, plase de fund și paragate utilizate pentru pescuitul anumitor specii de organisme marine și utilizarea obligatorie a plaselor cu ochiuri pătrate.

(16)	Pentru a permite o perioadă de tranziție, înainte de creșterea dimensiunii ochiurilor de plasă a traulelor de fund, este adecvată stabilirea unor caracteristici de echipare a traulelor care vor consolida selectivitatea dimensiunii curente a ochiurilor de plasă utilizate.

(17)

Gestionarea efortului de pescuit ar trebui să reprezinte instrumentul principal pentru asigurarea unor zone durabile de pescuit în Marea Mediterană. În acest scop, este adecvată stabilirea dimensiunilor globale ale principalelor tipuri de unelte fixe de pescuit, pentru a limita unul dintre factorii care afectează efortul de pescuit angajat.

(18)	O parte din zona de coastă ar trebui rezervată pentru unelte de pescuit selective utilizate de pescarii la scară mică, pentru a proteja zonele de reproducere și habitatele sensibile și pentru a consolida durabilitatea socială a zonelor de pescuit din Marea Mediterană.

(19)

Este adecvată stabilirea dimensiunii minime de debarcare a anumitor organisme marine, atât pentru a îmbunătăți exploatarea acestora, cât și pentru a stabili standarde pe baza cărora statele membre își pot construi sistemul de gestionare a zonelor de pescuit de coastă. În acest scop, selectivitatea anumitor unelte de pescuit ar trebui să corespundă, cât mai mult posibil, cu dimensiunea minimă de debarcare stabilită pentru anumite specii sau grupuri de specii capturate cu aceste unelte.

(20)	Pentru a nu împiedica refacerea artificială a rezervelor sau transplantarea stocurilor de pește și a altor organisme marine, ar trebui permise operațiunile necesare pentru desfășurarea unor astfel de activități, cu condiția ca acestea să fie compatibile cu durabilitatea speciilor în cauză.

(21)

Având în vedere că zonele de pescuit de agrement sunt foarte importante în Marea Mediterană, este necesar să se asigure că acesta se desfășoară într-o manieră care nu influențează în mod semnificativ pescuitul comercial, este compatibil cu exploatarea durabilă a resurselor acvatice vii și respectă obligațiile comunitare în privința organizațiilor regionale din domeniul pescuitului.

(22)

Având în vedere caracteristicile specifice ale multor zone de pescuit din Marea Mediterană, care sunt restricționate la anumite subzone geografice, și luând în considerare tradiția aplicării sistemului de gestionare a efortului la nivel subregional, este adecvat să se prevadă stabilirea de planuri de gestionare la nivel comunitar și național, combinând, în special, gestionarea efortului cu măsuri tehnice specifice.

(23)

Pentru a asigura un control eficient al activităților de pescuit, ar trebui luate anumite măsuri specifice, complementare sau mai restrictive decât cele prevăzute prin Regulamentul (CEE) nr. 2847/93 al Consiliului din 12 octombrie 1993 de instituire a unui sistem de control aplicabil politicii comune în domeniul pescuitului (7). În special, există necesitatea de a coborî pragul curent de 50 kg echivalent de greutate în viu, pentru alte specii decât cele mari migratoare și speciile pelagice mici capturate în Marea Mediterană, care trebuie înregistrate în jurnalul de bord.

(24)

Având în vedere că zonele de pescuit comunitare totalizează mai mult de 75 % din capturile de pește-spadă în Marea Mediterană, este adecvat să se stabilească măsuri de gestionare. Pentru a asigura eficiența acestor măsuri, organizațiile regionale competente în domeniul pescuitului ar trebui să elaboreze măsuri tehnice pentru conservarea anumitor stocuri de specii mari migratoare. În consecință, Comisia ar trebui să înainteze propuneri adecvate către CGPM și Comisia internațională pentru conservarea tonului de Atlantic (ICCAT), după caz. Absența unui acord încheiat într-o perioadă de timp specificată nu va împiedica UE să adopte măsuri în acest sens, până la momentul în care se ajunge la un acord definitiv pe o bază multilaterală.

(25)	Au fost introduse dispoziții specifice cu privire la pescuitul în apele din jurul Maltei, prin Regulamentul (CE) nr. 813/2004 al Consiliului, în conformitate cu actul de aderare, în special articolul 21 și anexa III la acesta. Este adecvată menținerea acestor dispoziții.

(26)	Măsurile necesare pentru punerea în aplicare a prezentului regulament ar trebui adoptate în conformitate cu Decizia 1999/468/CE a Consiliului din 28 iunie 1999 de stabilire a procedurilor de exercitare a competențelor de executare conferite Comisiei (8).

(27)	De asemenea, ar trebui adoptate modificări ale anexelor la prezentul regulament, în conformitate cu Decizia 1999/468/CE,

ADOPTĂ PREZENTUL REGULAMENT:

CAPITOLUL I

DOMENIU DE APLICARE ȘI DEFINIȚII

Articolul 1

Domeniu de aplicare

(1)   Prezentul regulament se aplică:

(a)

conservării, gestionării și exploatării resurselor acvatice vii, în cazul în care sunt urmărite astfel de activități (i) în apele maritime ale Mării Mediterane, la est de meridianul de 5o36′ longitudine vestică (denumite în continuare Marea Mediterană), care se află sub suveranitatea sau jurisdicția statelor membre; (ii) de către nave de pescuit comunitare în Marea Mediterană, în afara apelor menționate la punctul (i); (iii) de către resortisanți ai statelor membre, fără a aduce atingere responsabilității principale a statului membru de pavilion, în Marea Mediterană, în afara apelor menționate la punctul (i) și

(b)	comercializării de produse pescărești capturate în Marea Mediterană.

(2)   Prezentul regulament nu se aplică operațiunilor de pescuit desfășurate exclusiv în scopul cercetării științifice, care sunt executate cu permisiunea și sub autoritatea statului membru sau a statelor membre în cauză.

Articolul 2

Definiții

În sensul prezentului regulament, se aplică următoarele definiții:

1.

„echipamente remorcate” înseamnă orice unealtă de pescuit cu excluderea undițelor tractate, remorcate fie prin puterea motorului navei de pescuit, fie tractate cu ajutorul vinciurilor, nava de pescuit fiind fie ancorată, fie deplasându-se încet, incluzând în special plase remorcate și drage; (a) „plase remorcate” înseamnă traule, unelte filtrante înconjurătoare de navă și năvoade de plajă; (i) „traule” înseamnă plase care sunt remorcate activ de motorul principal al navei și care constau într-un trunchi în formă de con sau piramidă (ca trunchi de traul) închis la capăt de un sac propriu-zis al traulului, care poate fi extins la deschidere prin aripi sau care poate fi montat pe un cadru rigid. Deschiderea orizontală este obținută fie prin panouri, fie printr-o bară sau un cadru de formă și dimensiune variabile. Astfel de plase pot fi remorcare fie pe fund (traule de fund), fie la nivel mediu (traule pelagice); (ii) „unelte filtrante înconjurătoare de navă” înseamnă setci înconjurătoare și plase remorcate care sunt acționate și tractate prin intermediul coardelor și vinciurilor de pe o navă aflată în mișcare sau la ancoră și nu sunt remorcate prin intermediul motorului principal al navei, constau din două aripi laterale și un sac central, fie în formă de lingură sau cu un sac în partea cea mai îndepărtată și pot acționa de la suprafață la fund, în funcție de speciile vizate; (iii) „năvoade de plajă” înseamnă setci înconjurătoare și unelte filtrante înconjurătoare remorcate, instalate de o navă și acționate de la țărm; (b) „drage” înseamnă unelte care sunt fie remorcate activ de motorul principal al navei (drage de navă), fie tractate de un vinci motorizat de pe o navă ancorată (drage mecanizate) pentru a captura bivalve, gasteropode sau bureți de mare și care constau dintr-un sac de plasă sau vârșă metalică montată pe un cadru rigid sau tijă de dimensiune și formă variabile, a căror parte inferioară poate transporta o lamă răzătoare care poate fi fie rotundă, fie ascuțită, fie dințată și poate fi echipată sau nu cu sănii sau panouri de scufundare. Unele drage sunt dotate cu echipament hidraulic (drage hidraulice). Dragele trase de mână sau cu vinci manual în ape de suprafață cu sau fără o navă, pentru a captura bivalve, gasteropode sau bureți de mare (drage manuale) nu sunt considerate echipamente remorcate în sensul prezentului regulament;

2.	„zonă de pescuit protejată” înseamnă o zonă maritimă definită geografic în care toate sau anumite activități de pescuit sunt interzise sau restricționate temporar sau permanent, pentru a îmbunătăți exploatarea și conservarea resurselor acvatice vii sau protejarea ecosistemelor marine;

3.

„plasă de fund” înseamnă o setcă cu sirec, o setcă fixă de fund sau o plasă de fund combinată; (a) „setcă cu sirec” înseamnă orice plasă alcătuită din două sau mai multe plase ce atârnă împreună paralel pe o singură frânghie, fixă sau care poate fi fixată pe fundul mării, prin orice mijloace; (b) „setcă fixă de fund” înseamnă orice plasă alcătuită dintr-o singură plasă ținută vertical în apă prin flotoare și greutăți fixate sau care poate fi fixată pe fundul mării, prin orice mijloace, menținând unealta în locație fie aproape de fund, fie plutind în coloana de apă; (c) „plasă de fund combinată” înseamnă orice setcă fixă de fund combinată cu o setcă cu sirec, care constituie partea inferioară;

4.

„plase înconjurătoare” înseamnă plase care capturează pești înconjurându-i de pe ambele părți și de dedesubt. Acestea pot fi echipate sau nu cu o surmea. (a) „plase-pungă” înseamnă o plasă înconjurătoare al cărei fund este strâns cu o surmea la fundul plasei, care trece printr-o serie de inele de-a lungul grandeei marginii de întinsură, permițând plasei să culiseze și să fie închisă. Plasele-pungă pot fi utilizate pentru a captura specii pelagice mici, specii pelagice mari sau specii demersale;

5.

„capcane” înseamnă unelte de pescuit fixate sau desfășurate pe fund, care acționează ca o capcană pentru a captura specii marine. Sunt construite în forma unei vârșe, a unui vas, a unei țevi sau a unei cuști și, în majoritatea cazurilor, cuprind un cadru rigid sau semirigid construit din diferite materiale (lemn, răchită, tije de metale, plase din cabluri etc.) care pot fi acoperite sau nu cu plase. Acestea au una sau mai multe pâlnii sau guri cu margini netede care permit speciilor să intre în camera internă. Pot fi utilizate separat sau în grupuri. Atunci când sunt utilizate în grupuri, o linie principală susține numeroase capcane pe linii ramificate de lungime variabilă și spațiate în funcție de speciile vizate;

6.

„paragate” înseamnă o unealtă de pescuit care cuprinde o linie principală care susține numeroase cârlige pe linii ramificate (gute) de lungime variabilă și spațiate în funcție de speciile vizate. Pot fi utilizate fie vertical, fie orizontal față de suprafața mării; pot fi instalate fie la fund, fie aproape de fund (paragate de fund) sau pot pluti în derivă la un nivel mediu al apei sau aproape de suprafață (paragate flotante);

7.

„cârlig” înseamnă o piesă îndoită, ascuțită, din sârmă de oțel, de obicei cu spin. Vârful cârligului poate fi fie drept, fie întors invers și curbat; tija poate fi de lungime și formă variabilă, iar secțiunea transversală poate fi rotundă (regulată) sau aplatizată (turnată). Lungimea totală a cârligului se măsoară ca lungime maximă globală a tijei de la vârful cârligului care servește la fixarea liniei și are în general formă de ochi, până la apexul îndoiturii. Lățimea cârligului se măsoară ca cea mai mare distanță orizontală de la partea externă a tijei, până la partea externă a spinului;

8.	„pescuit de agrement” înseamnă activități de pescuit care exploatează resurse acvatice vii pentru recreere sau sport;

9.	„dispozitive de atragere a peștilor (FAD-uri)” înseamnă orice echipament care plutește la suprafața mării și atrage dedesubt fie alevini, fie specimene adulte din specii mari migratoare;

10.	„crucea Sfântului Andrei” este un dispozitiv de prindere care acționează similar unei foarfeci pentru a recolta fie molusca bivalvă Pinna nobilis, fie coral roșu din subsolul marin;

11.

„sol submarin de iarbă de mare” înseamnă o zonă în care solul submarin este caracterizat de prezența dominantă a fanerogamelor sau în care a existat o astfel de vegetație și există necesitatea unei acțiuni de refacere. Iarba de mare este un termen colectiv pentru speciile Posidonia oceanica, Cymodocea nodosa, Zoostera marina și Zoostera noltii;

12.

„habitat coraligen” înseamnă o zonă în care solul submarin este caracterizat de prezența dominantă a unei comunități biologice specifice numite „coraligenă” sau în care a existat o astfel de vegetație și există necesitatea unei acțiuni de refacere. Coraligen este un termen colectiv pentru structuri biogene foarte complexe formate prin suprapunerea continuă, peste un substrat stâncos sau dur preexistent, a unor straturi calcaroase care derivă în principal din activitatea de formare a algelor roșii coraliene calcaroase și a organismelor animale care se încrustează, cum ar fi Porifera, ascidiene, cnidariene (corali cornoși, aripi de mare etc.), bryozoane, serpulide și anelide, împreună cu alte organisme fixatoare de calcar;

13.

„banc de alge marine calcaroase” înseamnă o zonă în care solul submarin este caracterizat de prezența dominantă a unei comunități biologice specifice numite „mäerl” sau în care a existat o astfel de vegetație și există necesitatea unei acțiuni de refacere. Mäerl este un termen colectiv pentru o structură biogenă datorată câtorva specii de alge roșii coraliene (Corallinaceae), care au schelete dure calcificate și se dezvoltă ca alge coraliene neatașate cu viață proprie, sub forma unor ramuri, nuiele sau nodulare pe solul submarin, formând acumulări în ondulațiile limbilor de pământ noroios pe care marea le acoperă în timpul fluxului sau solurilor de limbi de nisip. Bancurile de alge marine calcaroase sunt compuse de obicei dintr-una sau o combinație variabilă de alge roșii, în special Lithothamnion coralloides și Phymatolithon calcareum;

14.

„repopulare directă” înseamnă o activitate de eliberare a animalelor sălbatice vii din specii selectate în ape în care apar natural, în scopul de a utiliza producția naturală a mediului acvatic pentru a crește numărul de exemplare disponibile pentru pescuit și/sau pentru a crește recrutarea naturală;

15.	„transplantare” înseamnă procesul prin care o specie este transportată intenționat și eliberată de om în zone cu populații stabilite și unde există un flux genetic continuu;

16.	„specie neindigenă” înseamnă o specie a cărei sferă naturală cunoscută istoric apare în afara zonei de interes;

17.	„introducere” înseamnă procesul prin care o specie neindigenă este deplasată intenționat și eliberată de om într-o zonă care se află în afara sferei sale naturale cunoscute istoric.

CAPITOLUL II

SPECII ȘI HABITATE PROTEJATE

Articolul 3

Specii protejate

(1)   Capturarea, reținerea la bord, transbordarea sau debarcarea deliberată a speciilor marine menționate în anexa IV la Directiva 92/43/CEE se interzice, cu excepția cazului în care se acordă o derogare, în conformitate cu articolul 16 din Directiva 92/43/CEE.

(2)   Fără a aduce atingere alineatului (1), reținerea la bord, transbordarea sau debarcarea de specimene din speciile marine menționate la alineatul (1), care au fost capturate accidental, se autorizează atâta timp cât această activitate este necesară pentru a asigura asistență pentru recuperarea exemplarelor de animale și cu condiția ca autoritățile naționale competente în cauză să fi fost informate corespunzător în prealabil.

Articolul 4

Habitate protejate

(1)   Se interzice pescuitul cu traule, drage, plase-pungă, unelte filtrante înconjurătoare de navă, năvoade de plajă sau plase similare deasupra solului submarin de iarbă de mare, în special al Posidonia oceanica sau al altor fanerogame marine.

Prin derogare de la primul paragraf, utilizarea plaselor-pungă, a uneltelor filtrante înconjurătoare de navă sau a plaselor similare, a căror cădere totală sau comportament în operațiuni de pescuit înseamnă că surmeaua, grandeea marginii de întinsură sau coardele de tractare nu ating solul submarin de iarbă de mare, poate fi autorizată în cadrul planurilor de gestionare prevăzute fie la articolul 18, fie la articolul 19 din prezentul regulament.

(2)   Se interzice pescuitul cu traule, drage, năvoade de plajă sau plase similare deasupra habitatelor coraligene sau a bancurilor de alge marine calcaroase.

(3)   Utilizarea de drage tractate și traule la adâncimi de peste 1 000 m este interzisă.

(4)   Interdicția stabilită la alineatul (1) primul paragraf și la alineatul (2) se aplică, de la data intrării în vigoare a prezentului regulament, tuturor locațiilor Natura 2000, tuturor zonelor speciale protejate și tuturor zonelor protejate în mod special în interes mediteraneean (SPAMI), care au fost desemnate în scopul conservării acestor habitate fie în temeiul Directivei 92/43/CEE, fie în temeiul Deciziei 1999/800/CE.

(5)   Prin derogare de la alineatul (1) primul paragraf, pescuitul cu nave cu o lungime totală mai mică sau egală cu 12 metri și o putere a motorului mai mică sau egală cu 85 kW, cu plase de fund remorcate, întreprins în mod tradițional pe solul submarin de Posidonia, poate fi autorizat de către Comisie în conformitate cu procedura prevăzută la articolul 30 alineatul (2) din Regulamentul (CE) nr. 2371/2002, cu condiția ca:

(i)	activitățile de pescuit în cauză să fie reglementate de un plan de gestionare prevăzut în temeiul articolului 19 din prezentul regulament;

(ii)	activitățile de pescuit în cauză să nu afecteze mai mult de 33 % din zona acoperită de sol submarin de iarbă de mare Posidonia oceanica în cadrul zonei reglementate de planul de gestionare;

(iii)

activitățile de pescuit în cauză nu afectează mai mult de 10 % din solul submarin de iarbă de mare în apele teritoriale ale statului membru în cauză.

Activitățile de pescuit autorizate în temeiul prezentului alineat:

(a)	îndeplinesc cerințele articolului 8 alineatul (1) litera (h), articolului 9 alineatul (3) punctul 2 și ale articolului 23;

(b)	sunt reglementate pentru a asigura că activitățile de capturare a speciilor menționate în anexa III sunt minime.

Cu toate acestea, articolul 9 alineatul (3) punctul 1 nu se aplică.

Ori de câte ori o navă de pescuit care operează în temeiul dispozițiilor prezentului alineat este retrasă din flotă cu fonduri publice, permisul special de pescuit pentru întreprinderea acestei activități de pescuit se retrage și nu este emis din nou.

Statele membre în cauză elaborează un plan de monitorizare și raportează Comisiei, la fiecare trei ani de la intrarea in vigoare a prezentului regulament, cu privire la starea solului submarin de iarbă de mare Posidonia oceanica afectat de activitățile cu plase de fund remorcate și lista navelor de pescuit autorizate. Comisiei i se comunică primul raport până la 31 iulie 2009.

(6)   Statele membre iau măsurile adecvate pentru a asigura culegerea de informații științifice în vederea identificării și cartografierii habitatelor care trebuie protejate în temeiul prezentului articol.

CAPITOLUL III

ZONE DE PESCUIT PROTEJATE

Articolul 5

Procedura de informare pentru instituirea zonelor de pescuit protejate

Statele membre furnizează Comisiei, pentru prima dată înainte de 31 decembrie 2007, informații relevante pentru instituirea zonelor de pescuit protejate și pentru măsurile de gestionare posibile aplicate acestora, atât în apele aflate sub jurisdicția acestora, cât și în afara acesteia, în cazul cărora protejarea zonelor de reproducere, a locurilor de depunere a icrelor sau a ecosistemului marin împotriva efectelor dăunătoare ale pescuitului necesită măsuri speciale.

Articolul 6

Zone de pescuit comunitare protejate

(1)   Pe baza informațiilor furnizate în temeiul articolului 5 din prezentul regulament, precum și a altor informații relevante în același scop, Consiliul desemnează, în termen de doi ani de la adoptarea prezentului regulament, zonele de pescuit protejate care se află în principal în afara mării teritoriale a statelor membre, cu privire la tipurile de activități de pescuit interzise sau autorizate în astfel de zone.

(2)   Consiliul poate desemna ulterior alte zone de pescuit protejate sau poate modifica delimitarea acestora și normele de gestionare instituite pentru acestea, pe baza unor noi informații științifice relevante.

(3)   Statele membre și Comisia iau măsurile adecvate pentru a asigura culegerea adecvată de informații științifice, în vederea identificării și cartografierii habitatelor care trebuie protejate, în conformitate cu prezentul articol.

Articolul 7

Zone de pescuit naționale protejate

(1)   Statele membre desemnează, în termen de doi ani de la adoptarea prezentului regulament și pe baza informațiilor furnizate în temeiul articolului 5 din prezentul regulament, zone de pescuit protejate suplimentare față de zonele de pescuit protejate deja instituite până la data intrării în vigoare a prezentului regulament, în cadrul apelor lor teritoriale, în care activitățile de pescuit pot fi interzise sau restricționate pentru a conserva și gestiona resursele acvatice vii sau a menține sau a îmbunătăți nivelul de conservare al ecosistemelor marine. Autoritățile competente ale statelor membre în cauză decid cu privire la uneltele de pescuit care pot fi utilizate în aceste zone protejate, precum și cu privire la normele tehnice adecvate care nu sunt mai puțin restrictive decât legislația comunitară.

(2)   Statele membre pot desemna ulterior alte zone de pescuit protejate sau pot modifica delimitarea acestora și normele de gestionare instituite în temeiul alineatului (1), pe baza unor noi informații științifice relevante. Statele membre și Comisia iau măsurile adecvate pentru a asigura culegerea adecvată de informații științifice, în vederea identificării și cartografierii habitatelor care trebuie protejate în conformitate cu prezentul articol.

(3)   Măsurile menționate la alineatele (1) și (2) sunt notificate Comisiei. În aplicarea dispozițiilor alineatelor (1) și (2), statele membre informează Comisia cu privire la motivele științifice, tehnice și juridice care impun cerința unor măsuri speciale.

(4)   Atunci când o zonă de pescuit protejată propusă din cadrul apelor teritoriale ale unui stat membru poate afecta navele altui stat membru, aceasta se desemnează numai după ce Comisia, statul membru și Consiliul consultativ regional în cauză au fost consultați în conformitate cu procedura stabilită la articolul 8 alineatele (3)-(6) din Regulamentul (CE) nr. 2371/2002.

(5)   În cazul în care Comisia consideră că măsurile de gestionare a pescuitului, notificate în temeiul alineatului (3), nu sunt suficiente pentru a asigura un nivel ridicat de protecție a resurselor și a mediului, aceasta poate solicita modificarea măsurii, după consultarea statului membru, sau poate propune desemnarea de către Consiliu a unei zone de pescuit protejate sau adoptarea de măsuri de gestionare a pescuitului în privința apelor în cauză.

CAPITOLUL IV

RESTRICȚII CU PRIVIRE LA UNELTELE DE PESCUIT

Articolul 8

Unelte și practici de pescuit interzise

(1)   Nu se utilizează pentru pescuit și nu se rețin la bord următoarele:

(a)	substanțe toxice, soporifice sau corozive;

(b)	generatoare de șocuri electrice;

(c)	explozivi;

(d)	substanțe care pot exploda în cazul în care sunt amestecate;

(e)	dispozitive remorcate pentru recoltarea de coral roșu sau a altor tipuri de corali sau organisme similare coralilor;

(f)	ciocane pneumatice sau alte instrumente percutante pentru culegerea în special a moluștelor bivalve care sapă în stâncă;

(g)	crucea Sfântului Andrei și dispozitive similare pentru recoltarea în special de coral roșu sau a altor tipuri de corali sau organisme similare coralilor;

(h)	panouri de plasă cu deschidere cu dimensiunea ochiurilor de plasă mai mică de 40 mm pentru traule de fund.

(2)   Nu se utilizează plase fixe de fund pentru a captura următoarele specii: ton alb (Thunnus alalunga), ton roșu (Thunnus thynnus), pește-spadă (Xiphias gladius), plătică de Atlantic (Brama brama), rechini (Hexanchus griseus; Cetorhinus maximus; Alopiide; Carcharhinide; specii de rechin ciocan; Isuride și specii de Lamnide).

Prin derogare, capturile accesorii accidentale de maximum trei specimene din speciile de rechin menționate la primul paragraf de mai sus pot fi reținute la bord sau debarcate, cu condiția să nu constituie specii protejate în conformitate cu dreptul comunitar.

(3)   Se interzice capturarea, reținerea la bord, transbordarea, debarcarea, depozitarea, vânzarea și prezentarea sau furnizarea spre vânzare a curmalelor de piatră (Lithophaga litophaga) și a scoicilor sfredelitoare (Pholas dactylus).

(4)   Lansatoarele de harpoane sunt interzise în cazul în care sunt utilizate în conexiune cu aparatele de respirat sub apă (plămân subacvatic) sau noaptea, de la apus până la răsărit.

(5)   Se interzice capturarea, reținerea la bord, transbordarea, debarcarea, depozitarea, vânzarea și prezentarea sau furnizarea spre vânzare a femelelor de langustă cu icre (specia Palinuridae) și a femelelor de homar cu icre (Homarus gammarus). Femelele de langustă cu icre și femelele de homar cu icre se înapoiază în mare imediat după capturarea accidentală sau pot fi utilizate pentru repopulare directă și transplantare în cadrul planurilor de gestionare instituite fie în temeiul articolului 18, fie în temeiul articolului 19 din prezentul regulament.

Articolul 9

Dimensiuni minime ale ochiurilor de plasă

(1)   Este interzisă utilizarea pentru pescuit și reținerea la bord a unei plase remorcate, a unei setci înconjurătoare sau a unei setci, cu excepția cazului în care dimensiunea ochiurilor de plasă în acea parte a plasei cu cele mai mici dimensiuni ale ochiurilor de plasă respectă alineatele (3)-(6) din prezentul articol.

(2)   Dimensiunea ochiurilor de plasă se stabilește prin proceduri prevăzute de Regulamentul (CE) nr. 129/2003 al Comisiei (9).

(3)   Pentru plase remorcate, altele decât cele menționate la alineatul (4), dimensiunea minimă a ochiurilor de plasă este:

1.	până la 30 iunie 2008: 40 mm;

2.

de la 1 iulie 2008, plasa menționată la punctul 1 se înlocuiește cu o plasă cu ochiuri pătrate de 40 mm la nivelul sacului sau, la cererea justificată în mod adecvat a armatorului, cu o plasă cu ochiuri în formă de romb, de 50 mm. În conexiune cu paragraful anterior, navele de pescuit sunt autorizate să utilizeze și să rețină la bord numai unul dintre cele două tipuri de plasă;

3.	Comisia înaintează un raport cu privire la punerea în aplicare a prezentului alineat către Parlamentul European și Consiliu până la 30 iunie 2012, pe baza căruia, precum și pe baza informațiilor furnizate de statele membre înainte de 31 decembrie 2011, propune regularizări adecvate, după caz.

(4)   Pentru plasele remorcate care vizează sardine marocane și hamsie, în cazul în care aceste specii totalizează cel puțin 80 % din greutatea în viu a capturii după sortare, dimensiunea minimă a ochiurilor de plasă este de 20 mm.

(5)   Pentru setcile înconjurătoare, dimensiunea minimă a ochiurilor de plasă este de 14 mm.

(6)

(a) Setcile fixe de fund nu au o deschidere cu o dimensiune a ochiurilor de plasă mai mică de 16 mm. (b) Pentru setcile fixe de fund care vizează doradă roșie, în cazul în care această specie totalizează cel puțin 20 % din greutatea în viu a capturii, dimensiunea minimă a ochiurilor de plasă este de 100 mm.

(7)   Un stat membru poate permite o derogare de la dispozițiile prevăzute la alineatele (3), (4) și (5) pentru unelte filtrante înconjurătoare de navă și năvoade de plajă care sunt afectate de planul de gestionare menționat la articolul 19 și cu condiția ca activitățile de pescuit în cauză să fie foarte selective, să aibă un efect neglijabil asupra mediului marin și să nu fie afectate de dispozițiile articolului 4 alineatul (5).

(8)   Statele membre furnizează justificări științifice și tehnice actualizate pentru o astfel de derogare.

Articolul 10

Dimensiunea minimă a cârligului

Se interzice utilizarea pentru pescuit și reținerea la bord a oricăror paragate cu cârlige cu o lungime totală mai mică de 3,95 cm și cu o lățime mai mică de 1,65 cm pentru orice navă de pescuit care utilizează paragate și debarcă sau deține la bord o cantitate de doradă roșie (Pagellus bogaraveo) care constituie mai mult de 20 % din greutatea în viu a capturii după sortare.

Articolul 11

Fixarea și echiparea traulelor

(1)   Ochiurile din orice parte a plasei nu sunt obstrucționate sau diminuate efectiv în alt mod, cu excepția cazului dispozitivelor permise de Regulamentul (CEE) nr. 3440/84 (10) al Comisiei sau enumerate în anexa I litera (a) la prezentul regulament.

(2)   Echiparea traulelor respectă specificațiile tehnice prevăzute în anexa I litera (b) la prezentul regulament.

Articolul 12

Dimensiuni ale uneltelor de pescuit

Se interzice transportarea la bord sau utilizarea pe mare a uneltelor de pescuit care nu respectă dimensiunile specificate în anexa II.

Articolul 13

Distanțe și adâncimi minime pentru utilizarea uneltelor de pescuit

(1)   Utilizarea uneltelor remorcate se interzice în raza a 3 mile marine de la coastă sau în cadrul izobatei de 50 m, în cazul în care această adâncime este atinsă la o distanță mai mică de coastă.

Prin derogare de la primul paragraf, utilizarea dragelor este autorizată în raza a 3 mile marine, indiferent de adâncime, cu condiția ca totalul capturii altor specii decât moluștele să nu depășească 10 % din greutatea totală în viu a capturii.

(2)   Se interzice utilizarea traulelor în raza a 1,5 mile nautice de coastă. Se interzice utilizarea dragelor remorcate de navă și a dragelor hidraulice în raza a 0,3 mile nautice de coastă.

(3)   Utilizarea plaselor-pungă se interzice în raza a 300 metri de coastă sau în cadrul izobatei de 50 m, în cazul în care această adâncime este atinsă la o distanță mai mică de coastă.

Nu se utilizează plase-pungă la adâncimi mai mici de 70 % din căderea globală a plasei-pungă după cum este măsurată în anexa II la prezentul regulament.

(4)   Utilizarea dragelor pentru pescuitul de bureți de mare se interzice în cadrul izobatei de 50 m și nu se întreprinde în raza a 0,5 mile marine de coastă.

(5)   La solicitarea unui stat membru, Comisia, în conformitate cu procedura prevăzută la articolul 30 alineatul (2) din Regulamentul (CE) nr. 2371/2002, permite o derogare de la alineatele (1), (2) și (3), cu condiția ca o astfel de derogare să fie justificată prin constrângeri geografice speciale, cum ar fi dimensiunea limitată a platformelor costiere de-a lungul întregii linii de coastă a unui stat membru sau întinderea limitată a terenurilor de pescuit unde pot fi utilizate traule, în cazul în care activitățile de pescuit nu au un impact semnificativ asupra mediului marin și afectează un număr limitat de nave și cu condiția ca aceste activități de pescuit să nu poată fi întreprinse cu altă unealtă și să facă obiectul unui plan de gestionare menționat la articolul 18 sau 19. Statele membre furnizează justificări științifice și tehnice actualizate pentru o astfel de derogare.

(6)   Prin derogare de la alineatul (2), traulele pot fi utilizate temporar până la 31 decembrie 2007 la o distanță mai mică de 1,5 mile marine de coastă, cu condiția ca adâncimea să fie mai mare de izobata de 50 metri.

(7)   Prin derogare de la alineatul (3), plasele-pungă pot fi utilizate temporar până la 31 decembrie 2007 la o distanță mai mică de 300 metri de coastă sau la o adâncime mai mică de izobata de 50 metri, dar nu mai mică de izobata de 30 metri. Plasele-pungă pot fi utilizate temporar până la 31 decembrie 2007 la adâncimi mai mici de 70 % din căderea globală a plasei-pungă, după cum este măsurată în anexa II la prezentul regulament.

(8)   Prin derogare de la alineatul (2), dragele remorcate de navă și dragele hidraulice pot fi utilizate temporar până la 31 decembrie 2007 la o distanță mai mică de 0,3 mile marine de coastă.

(9)   Derogarea menționată la alineatul (5) se aplică numai activităților de pescuit deja autorizate de statele membre și navelor cu un istoric în zona de pescuit de mai mult de cinci ani și nu implică nici o creștere ulterioară a efortului de pescuit depus. Comisiei i se comunică o listă a navelor de pescuit autorizate și a caracteristicilor acestora până la 30 aprilie 2007 și se raportează o comparație cu caracteristicile acestei flote la 1 ianuarie 2000.

Suplimentar, aceste activități de pescuit:

(a)	îndeplinesc cerințele articolului 4, ale articolului 8 alineatul (1) litera (h), ale articolului 9 alineatul (3) punctul 2 și ale articolului 23;

(b)	nu interferează cu activitățile navelor care utilizează alte unelte decât traule, unelte filtrante înconjurătoare sau plase remorcate similare;

(c)	sunt reglementate pentru a asigura că activitățile de capturare a speciilor menționate în anexa III, cu excepția moluștelor bivalve, sunt minime;

(d)	nu vizează cefalopode.

Statele membre în cauză instituie un plan de monitorizare și raportează Comisiei la fiecare trei ani de la intrarea în vigoare a prezentului regulament. Primul raport se comunică Comisiei până la 31 iulie 2009. În lumina acestor rapoarte, Comisia poate întreprinde acțiuni în conformitate cu articolul 18 sau cu articolul 19 alineatul (9) din prezentul regulament.

(10)   Sunt permise derogări de la alineatele (1) și (2) pentru zonele de pescuit care beneficiază de o derogare în temeiul articolului 4 alineatul (5) din prezentul regulament și în conformitate cu procedura prevăzută la articolul 30 alineatul (2) din Regulamentul (CE) nr. 2371/2002.

(11)   Prin derogare de la alineatul (2), utilizarea traulelor la o distanță între 0,7 și 1,5 mile marine de coastă se autorizează sub rezerva următoarelor condiții:

—	adâncimea mării nu este mai mică de izobata de 50 metri;

—	constrângeri geografice speciale, cum ar fi dimensiunea limitată a platformelor costiere de-a lungul întregii linii de coastă a statului membru sau întinderea limitată a terenurilor de pescuit unde se pot utiliza traule;

—	nu există un impact semnificativ asupra mediului marin;

—	respectarea alineatului (9) paragraful al treilea literele (a) și (b);

—	nu implică nici o creștere a efortului de pescuit față de nivelul deja autorizat de statele membre.

Statele membre adresează Comisiei o notificare până la 30 septembrie 2007 cu privire la modalitățile de aplicare a acestei derogări. Această notificare include o listă a navelor de pescuit și a zonelor autorizate, identificate prin coordonate geografice atât pe uscat, cât și pe mare.

Statele membre în cauză monitorizează activitățile de pescuit în zonele respective și asigură o evaluare științifică. Rezultatele evaluării științifice sunt comunicate Comisiei la fiecare trei ani de la intrarea în vigoare a prezentului regulament. Primul raport se comunică Comisiei până la 31 iulie 2009.

În cazul în care Comisia, pe baza notificărilor furnizate de statele membre în conformitate cu al doilea și al treilea paragraf sau pe baza unor noi consultanțe științifice, consideră că nu sunt îndeplinite condițiile pentru o derogare, aceasta poate solicita, după consultarea statului membru în cauză, modificarea derogării sau poate propune Consiliului măsuri adecvate pentru protejarea resurselor și mediului.

Articolul 14

Derogări tranzitorii de la dimensiunea minimă a ochiurilor de plasă și de la distanța minimă de coastă pentru utilizarea uneltelor de pescuit

(1)   Orice unealtă menționată la articolul 9 alineatele (3), (4) și (5), a cărei dimensiune minimă a ochiurilor de plasă este mai mică decât cea stabilită prin dispozițiile respective și a cărei folosire respectă legislația națională în vigoare la 1 ianuarie 1994, poate fi utilizată până la 31 mai 2010, chiar dacă nu îndeplinește cerințele articolului 13 alineatul (9).

(2)   Orice unealtă menționată la articolul 13 alineatele (1), (2) și (3), folosită la o distanță de coastă mai mică decât cea stabilită prin dispozițiile respective și a cărei folosire respectă legislația națională în vigoare la 1 ianuarie 1994, poate fi utilizată până la 31 mai 2010, chiar dacă nu îndeplinește cerințele articolului 13 alineatul (9).

(3)   Alineatele (1) și (2) se aplică, cu excepția cazului în care Consiliul decide altfel, hotărând cu o majoritate calificată la propunerea Comisiei și având în vedere probele științifice.

CAPITOLUL V

DIMENSIUNI MINIME ALE ORGANISMELOR MARINE

Articolul 15

Dimensiuni minime ale organismelor marine

(1)   Un organism marin mai mic decât dimensiunea minimă specificată în anexa III (denumit în continuare organism marin sub dimensiunile minime) nu este capturat, reținut la bord, transbordat, debarcat, transferat, depozitat, vândut, prezentat sau oferit spre vânzare.

(2)   Dimensiunea organismelor marine se măsoară în conformitate cu anexa IV. În cazul în care sunt autorizate mai multe metode pentru măsurarea dimensiunii cerute, organismele marine sunt considerate a avea dimensiunea cerută dacă cel puțin una dintre măsurile prevăzute este egală sau mai mare decât dimensiunea minimă relevantă.

(3)   Alineatul (1) nu se aplică alevinilor de sardină marocană debarcați pentru consum uman, în cazul în care sunt capturați cu unelte filtrante înconjurătoare de navă sau năvoade de plasă și cu autorizație, în conformitate cu dispozițiile naționale prevăzute într-un plan de gestionare menționat la articolul 19, cu condiția ca stocul respectiv de sardină marocană să se afle în limitele biologice de siguranță.

Articolul 16

Repopulare directă și transplantare

(1)   Prin derogare de la articolul 15, pot fi capturate, reținute la bord, transbordate, debarcate, transferate, depozitate, vândute, prezentate sau oferite spre vânzare organisme marine vii sub dimensiunile minime, în scopul repopulării directe sau al transplantării, cu permisiunea și sub autoritatea statului membru în care au loc aceste activități.

(2)   Statele membre se asigură că activitatea de capturare a organismelor marine subdimensionate, în scopurile prevăzute la alineatul (1), se efectuează într-o manieră compatibilă cu orice măsură de gestionare comunitară aplicabilă speciilor în cauză.

(3)   Organismele marine capturate în scopurile specificate la alineatul (1) sunt fie înapoiate în mare, fie utilizate pentru acvacultură extensivă. În cazul în care sunt capturate din nou, acestea pot fi vândute, depozitate, prezentate sau furnizate spre vânzare, cu condiția să îndeplinească cerințele specificate la articolul 15.

(4)   Se interzice introducerea, transplantarea și repopularea directă cu specii neindigene, cu excepția cazului în care acestea se desfășoară în conformitate cu articolul 22 litera (b) din Directiva 92/43/CEE a Consiliului.

CAPITOLUL VI

PESCUIT NECOMERCIAL

Articolul 17

Pescuit de agrement

(1)   Se interzice utilizarea plaselor remorcate, a plaselor-pungă, a dragelor remorcate de navă, a dragelor mecanizate, a setcilor, a setcilor cu sirec și a plaselor de fund combinate, pentru pescuitul de agrement. Se interzice, de asemenea, utilizarea paragatelor pentru specii mari migratoare, pentru pescuitul de agrement.

(2)   Statele membre se asigură că pescuitul de agrement se desfășoară într-o manieră compatibilă cu obiectivele și normele prezentului regulament.

(3)   Statele membre se asigură că nu sunt comercializate capturile de organisme marine care rezultă din pescuitul de agrement. Cu toate acestea, prin exceptare, comercializarea speciilor capturate în competiții sportive poate fi autorizată, cu condiția ca profiturile din vânzarea acestora să fie utilizate în scopuri caritabile.

(4)   Statele membre iau măsuri atât pentru a înregistra, cât și pentru a asigura culegerea separată de date despre capturile care rezultă din pescuitul de agrement în privința speciilor mari migratoare enumerate în anexa I la Regulamentul (CE) nr. 973/2001 al Consiliului (11) și care se desfășoară în Marea Mediterană.

(5)   Statele membre reglementează pescuitul subacvatic cu lansatoare de harpoane, în special pentru a îndeplini obligațiile stabilite la articolul 8 alineatul (4).

(6)   Statele membre informează Comisia cu privire la toate măsurile adoptate în temeiul prezentului articol.

CAPITOLUL VII

PLANURI DE GESTIONARE

Articolul 18

Planuri de gestionare la nivel comunitar

(1)   Consiliul poate adopta planuri de gestionare pentru zone de pescuit mediteraneene specifice, în special în zonele aflate total sau parțial în afara apelor teritoriale ale statelor membre. Aceste planuri pot include în special:

(a)	măsuri de gestionare a efortului de pescuit;

(b)

măsuri tehnice specifice, inclusiv, după caz, derogări temporare adecvate de la normele prezentului regulament, în cazul în care sunt necesare astfel de derogări pentru funcționarea zonelor de pescuit și cu condiția ca exploatarea durabilă a resurselor în cauză să fie asigurată prin intermediul planului de gestionare;

(c)	extinderea utilizării obligatorii a sistemelor de monitorizare a navei sau a sistemelor similare, pentru nave cu o lungime totală între 10 m și 15 m;

(d)	restricții temporare sau permanente în anumite zone, rezervate pentru anumite unelte sau nave care își asumă obligații în cadrul planului de gestionare.

Planurile de gestionare prevăd emiterea de permise speciale de pescuit în conformitate cu Regulamentul (CE) nr. 1627/94 (12).

Fără a aduce atingere dispozițiilor articolului 1 alineatul (2) din Regulamentul (CE) nr. 1627/94, navelor cu o lungime totală mai mică de 10 m li se poate solicita să dețină un permis special de pescuit.

(2)   Statele membre și/sau Consiliul consultativ regional pentru Marea Mediterană pot înainta sugestii Comisiei pe probleme legate de inițierea planurilor de gestionare. Comisia răspunde la astfel de solicitări în termen de trei luni de la primire.

(3)   Statele membre și Comisia asigură monitorizarea științifică adecvată a planurilor de gestionare. În special, anumite măsuri de gestionare pentru zonele de pescuit care exploatează specii cu viață scurtă se revizuiesc în fiecare an pentru a lua în considerare modificările susceptibile să apară în cadrul puterii de recrutare.

Articolul 19

Planuri de gestionare pentru anumite zone de pescuit din apele teritoriale

(1)   Statele membre adoptă, până la 31 decembrie 2007, planuri de gestionare pentru activitățile de pescuit desfășurate cu traule, unelte filtrante înconjurătoare de navă, plase înconjurătoare și drage în cadrul apelor lor teritoriale. Articolul 6 alineatele (2), (3) și (4) primul paragraf din Regulamentul (CE) nr. 2371/2002 se aplică acestor planuri de gestionare.

(2)   Statele membre pot desemna ulterior alte planuri de gestionare pe baza unor noi informații științifice relevante.

(3)   Statele membre asigură monitorizarea științifică adecvată a planurilor de gestionare. În special, anumite măsuri de gestionare pentru zonele de pescuit care exploatează specii cu viață scurtă se revizuiesc în fiecare an pentru a lua în considerare modificările susceptibile să apară în cadrul puterii de recrutare.

(4)   Planurile de gestionare pot include măsuri care depășesc dispozițiile prezentului regulament, în scopul:

(a)	creșterii selectivității uneltelor de pescuit;

(b)	reducerii capturilor aruncate înapoi în mare;

(c)	limitării efortului de pescuit.

(5)   Măsurile ce urmează a fi incluse în planurile de gestionare sunt proporționale cu obiectivele, țintele și cadrul temporar anticipat și privesc:

(a)	starea de conservare a stocului sau stocurilor;

(b)	caracteristicile biologice ale stocului sau stocurilor;

(c)	caracteristicile zonelor de pescuit în care sunt capturate stocurile;

(d)	impactul economic al măsurilor cu privire la zonele de pescuit în cauză.

(6)   Planurile de gestionare prevăd emiterea de permise speciale de pescuit în conformitate cu Regulamentul (CE) nr. 1627/94.

Fără a aduce atingere dispozițiilor articolului 1 alineatul (2) din Regulamentul (CE) nr. 1627/94, navelor cu o lungime totală mai mică de 10 m li se poate solicita să dețină un permis special de pescuit.

(7)   Planurile de gestionare menționate la alineatul (1) sunt notificate Comisiei până la 30 septembrie 2007 pentru ca aceasta să își prezinte observațiile înainte de adoptarea planului. Planurile de gestionare menționate la alineatul (2) sunt notificate Comisiei cu șase luni înainte de data prevăzută pentru intrarea în vigoare. Comisia comunică aceste planuri tuturor celorlalte state membre.

(8)   În cazul în care planul de gestionare poate afecta navele altui stat membru, acesta este adoptat numai după consultarea cu Comisia, statul membru și Consiliul consultativ regional în cauză, în conformitate cu procedura stabilită la articolul 8 alineatele (3)-(6) din Regulamentul (CE) nr. 2371/2002.

(9)   În cazul în care Comisia, pe baza notificării menționate la alineatul (7) sau a unei noi consultanțe științifice, consideră că un plan de gestionare adoptat fie în temeiul alineatului (1), fie al alineatului (2) nu este suficient pentru a asigura un nivel înalt de protecție a resurselor și a mediului, aceasta poate solicita, după consultarea statului membru, modificarea planului sau poate propune Consiliului măsuri adecvate pentru protejarea resurselor și a mediului.

CAPITOLUL VIII

MĂSURI DE CONTROL

Articolul 20

Capturarea speciilor țintă

(1)   Procentele menționate la articolul 9 alineatele (4) și (6), articolul 10 și articolul 13 alineatul (1) se calculează ca proporție din greutatea în viu a tuturor organismelor acvatice vii la bord după sortare sau la debarcare. Acestea pot fi calculate pe baza unuia sau mai multor eșantioane reprezentative.

(2)   În cazul navelor de pescuit de pe care au fost transbordate cantități de organisme acvatice vii, cantitățile transbordate se iau în considerare la calcularea procentelor menționate la alineatul (1).

Articolul 21

Transbordare

Numai comandanții de nave de pescuit care completează un jurnal de bord în conformitate cu articolul 6 din Regulamentul (CEE) nr. 2847/93 pot transborda organisme acvatice vii către altă navă sau pot primi transbordări ale acestor organisme de pe alte nave.

Articolul 22

Porturi desemnate

(1)   Capturile efectuate cu traule de fund, traule pelagice, plase-pungă, nave de pescuit cu paragate plutitoare, drage remorcate de navă și drage hidraulice pot fi debarcate și comercializate pentru prima dată numai într-unul din porturile desemnate de statele membre.

(2)   Statele membre adresează o notificare Comisiei până la 30 aprilie 2007 care conține lista porturilor desemnate. Comisia comunică această listă celorlalte state membre.

Articolul 23

Monitorizarea capturilor

La articolul 6 alineatul (2) din Regulamentul (CEE) nr. 2847/93, a doua teză se înlocuiește cu următorul text:

Articolul 24

Registrul navelor autorizate să pescuiască în zona Acordului CGPM

(1)   Până la 1 iunie 2007, fiecare stat membru transmite Comisiei, prin calea informatică uzuală, o listă a navelor de peste 15 metri lungime totală arborând pavilionul acestuia și înmatriculate pe teritoriul său pe care le autorizează să pescuiască în zona CGPM prin emiterea unui permis de pescuit.

(2)   Lista indicată la alineatul (1) include următoarele informații:

(a)	numărul de registru al flotei comunitare (CFR) al navei și marcajul exterior definit în anexa I la Regulamentul (CE) nr. 26/2004 (13) al Comisiei;

(b)	perioada autorizată pentru pescuit și/sau transbordare;

(c)	uneltele de pescuit utilizate.

(3)   Comisia trimite lista Secretariatului Executiv al CGPM până la 1 iulie 2007, astfel încât aceste nave să poată fi introduse în registrul CGPM de nave de peste 15 metri lungime totală autorizate să pescuiască în zona Acordului CGPM (în continuare denumit „registrul CGPM”).

(4)   Orice schimbare ce urmează a fi efectuată asupra listei indicate la alineatul (1) este notificată Comisiei pentru a fi transmisă Secretariatului Executiv al CGPM, cu aplicarea aceleiași proceduri, cu cel puțin 10 zile lucrătoare înainte ca nava să-și înceapă activitatea de pescuit în zona CGPM.

(5)   Navele de pescuit comunitare cu o lungime totală de peste 15 metri care nu sunt introduse în lista indicată la alineatul (1) nu pescuiesc, nu rețin la bord, nu transbordează și nu debarcă vreun tip de pește sau moluscă din zona CGPM.

(6)   Statele membre iau măsurile necesare pentru a se asigura că:

(a)	numai navele care arborează pavilionul lor, care sunt incluse în lista indicată la alineatul (1) și care dețin la bord un permis de pescuit emis de acestea sunt autorizate, în condițiile permisului, să desfășoare activități de pescuit în zona CGPM;

(b)

nu se emite nici un permis de pescuit navelor care au desfășurat activități de pescuit ilegal, nereglementat și neraportat (pescuit IUU) în zona CGPM sau în altă parte, cu excepția cazului în care noii armatori pot furniza documente justificative adecvate privind faptul că foștii armatori și operatori nu mai au nici un interes juridic, material sau financiar și nu mai exercită vreun control asupra navelor lor ori privind faptul că navele lor nu iau parte și nu sunt asociate cu pescuitul IUU;

(c)

în măsura în care este posibil, legislația națională a acestora interzice armatorilor și operatorilor de nave ce arborează pavilionul lor, care sunt incluse în lista indicată la alineatul (1), să ia parte sau să fie asociate cu activitățile de pescuit din zona Acordului CGPM ale navelor care nu se află în registrul CGPM;

(d)	în măsura în care este posibil, legislația națională a acestora cere ca armatorii navelor care arborează pavilionul lor, care sunt incluse pe lista indicată la alineatul (1), să fie resortisanți sau entități juridice din statul membru de pavilion;

(e)	navele lor respectă toate măsurile relevante de conservare și gestionare ale CGPM.

(7)   Statele membre iau măsurile necesare pentru a interzice pescuitul, reținerea la bord, transbordarea și debarcarea peștelui și moluștelor capturate în zona CGPM de nave cu o lungime totală de peste 15 metri care nu sunt în registrul CGPM.

(8)   Statele membre transmit de îndată Comisiei orice informații care indică motive puternice de a suspecta că nave cu o lungime totală de peste 15 metri care nu se află în registrul CGPM pescuiesc sau transbordează pește și moluște în zona Acordului CGPM.

CAPITOLUL IX

MĂSURI PENTRU SPECII MARI MIGRATOARE

Articolul 25

Pescuitul de pește-spadă

Consiliul decide, până la 31 decembrie 2007, cu privire la măsurile tehnice pentru protejarea alevinilor de pește-spadă în Marea Mediterană.

CAPITOLUL X

MĂSURI PENTRU APELE DIN JURUL MALTEI

Articolul 26

Zona de gestionare de 25 mile din jurul Maltei

(1)   Accesul navelor comunitare la apele și resursele din zona care se întinde până la 25 mile marine de la liniile de bază din jurul insulelor malteze (denumită în continuare zona de gestionare) este reglementat după cum urmează:

(a)	pescuitul în zona de gestionare se limitează la navele de pescuit cu o lungime totală mai mică de 12 metri, care utilizează alte unelte decât cele remorcate;

(b)	efortul total de pescuit al acestor nave, exprimat în termeni de capacitate globală de pescuit, nu depășește nivelul mediu constatat în 2000-2001 care corespunde unui număr de 1 950 de nave cu o putere globală a motorului și un tonaj de 83 000 kW și, respectiv, 4 035 GT.

(2)   Prin derogare de la alineatul (1) litera (a), traulerele care nu depășesc o lungime totală de 24 metri sunt autorizate să pescuiască în anumite zone în cadrul zonei de gestionare, descrise în anexa V litera (a) la prezentul regulament, sub rezerva următoarelor condiții:

(a)	capacitatea globală de pescuit a traulerelor cărora li se permite să opereze în zona de gestionare nu trebuie să depășească plafonul de 4 800 kW;

(b)	capacitatea de pescuit a oricărui trauler autorizat să opereze la o adâncime mai mică de 200 metri nu trebuie să depășească 185 kW; izobata de 200 metri adâncime se identifică printr-o linie frântă, ale cărei puncte de trecere sunt enumerate în anexa V litera (b) la prezentul regulament;

(c)

traulerele care pescuiesc în zona de gestionare dețin un permis special de pescuit în conformitate cu articolul 7 din Regulamentul (CE) nr. 1627/94 de stabilire a dispozițiilor generale privind permisele de pescuit speciale și sunt incluse într-o listă care cuprinde marcajele exterioare ale acestora și numărul de registru al flotei comunitare (CFR) al navei, definite în anexa I la Regulamentul (CE) nr. 26/2004, care urmează a fi furnizată anual Comisiei de către statele membre în cauză;

(d)	limitele de capacitate stabilite la literele (a) și (b) sunt reevaluate periodic, ca urmare a consultanței din partea organismelor științifice relevante, cu privire la efectele acestora asupra conservării stocurilor.

(3)   În cazul în care capacitatea globală de pescuit menționată la alineatul (2) litera (a) depășește capacitatea globală de pescuit a traulelor cu o lungime totală egală sau mai mică de 24 metri și care au operat în zona de gestionare în perioada de referință 2000-2001 (denumită în continuare capacitatea de pescuit de referință), Comisia, în conformitate cu procedura prevăzută la articolul 29, repartizează acest surplus de capacitate de pescuit disponibilă între statele membre, luând în considerare interesul statelor membre care solicită o autorizare.

Capacitatea de pescuit de referință corespunde cu 3 600 kW.

(4)   Permisele speciale de pescuit pentru surplusul de capacitate de pescuit de referință menționat la alineatul (3) se emit numai pentru navele incluse în Registrul flotei comunitare la data aplicării prezentului articol.

(5)   În cazul în care capacitatea globală de pescuit a traulerelor autorizate să opereze în zona de gestionare în conformitate cu alineatul (2) litera (c) depășește plafonul stabilit la alineatul (2) litera (a), datorită faptului că acest plafon a fost coborât după revizuirea prevăzută la alineatul (2) litera (d), Comisia repartizează capacitatea de pescuit între statele membre pe baza următoare:

(a)	capacitatea de pescuit în kW care corespunde navelor care au pescuit în zonă în perioada 2000-2001 primează;

(b)	capacitatea de pescuit în kW care corespunde navelor care au pescuit în orice alt moment în zonă reprezintă al doilea criteriu;

(c)	orice capacitate de pescuit rămasă pentru alte nave se împarte între statele membre, luându-se în considerare interesele statelor membre care solicită o autorizare.

(6)   Prin derogare de la alineatul (1) litera (a), navele de pescuit cu plasă-pungă sau paragate și navele care pescuiesc corifenă în conformitate cu articolul 27 sunt autorizate să opereze în cadrul zonei de gestionare. Acestora li se acordă un permis special de pescuit în conformitate cu articolul 7 din Regulamentul (CE) nr. 1627/94 și sunt incluse într-o listă care cuprinde marcajele exterioare ale acestora și numărul de registru al flotei comunitare (CFR) al navei, definite în anexa I la Regulamentul (CE) nr. 26/2004, care urmează a fi furnizată Comisiei de către fiecare stat membru. Efortul de pescuit este oricum controlat pentru a proteja durabilitatea acestor zone de pescuit din zonă.

(7)   Comandantul oricărui trauler autorizat să pescuiască în zona de gestionare în conformitate cu alineatul (2), care nu este echipat cu VMS, semnalează autorităților sale și autorităților statului de coastă orice intrare și ieșire din zona de gestionare.

Articolul 27

Pescuitul de corifenă

(1)   Se interzice pescuitul de corifenă (Coryphaena spp.) în zona de gestionare, prin intermediul dispozitivelor de atragere a peștilor (FAD-uri), de la 1 ianuarie la 5 august în fiecare an.

(2)   Numărul de nave care participă la pescuitul de corifenă în zonă nu depășește 130.

(3)   Autoritățile malteze stabilesc rute pentru FAD și repartizează fiecare rută pentru FAD navelor de pescuit comunitare până la 30 iunie în fiecare an. Navele de pescuit comunitare care arborează alt pavilion decât cel al Maltei nu sunt autorizate să opereze pe o rută pentru FAD în cadrul zonei de 12 mile.

Comisia stabilește criterii ce urmează să se aplice pentru instituirea și repartizarea rutelor pentru FAD, în conformitate cu procedura prevăzută la articolul 29.

(4)   Navelor de pescuit autorizate să participe la pescuitul de corifenă li se acordă un permis special de pescuit în conformitate cu articolul 7 din Regulamentul (CE) nr. 1627/94 și sunt incluse într-o listă care cuprinde marcajele exterioare ale acestora și numărul de registru al flotei comunitare (CFR) al navei, definite în anexa I la Regulamentul (CE) nr. 26/2004, care urmează a fi furnizată Comisiei de către statul membru în cauză. Fără a aduce atingere dispozițiilor articolului 1 alineatul (2) din Regulamentul (CE) nr. 1627/94, navelor cu o lungime totală mai mică de 10 m li se poate solicita să dețină un permis special de pescuit.

CAPITOLUL XI

DISPOZIȚII FINALE

Articolul 28

Procedura decizională

Cu excepția cazului în care se prevede altfel în prezentul regulament, Consiliul hotărăște în conformitate cu procedura menționată la articolul 37 din tratat.

Articolul 29

Norme de aplicare

Normele de aplicare a articolelor 26 și 27 din prezentul regulament se adoptă în conformitate cu procedura prevăzută la articolul 30 alineatul (2) din Regulamentul (CE) nr. 2371/2002.

Articolul 30

Modificări

Modificările la anexe se adoptă în conformitate cu procedura prevăzută la articolul 30 alineatul (3) din Regulamentul (CE) nr. 2371/2002.

Articolul 31

Abrogare

Regulamentul (CE) nr. 1626/94 se abrogă.

Trimiterile la regulamentul abrogat sunt interpretate ca trimiteri la prezentul regulament și se citesc în conformitate cu tabelul de corespondență din anexa VI.

Articolul 32

Intrarea în vigoare

Prezentul regulament intră în vigoare în a treizecea zi de la data publicării în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.

---

(1)  JO L 358, 31.12.2002, p. 59.

(2)  JO L 179, 23.6.1998, p. 1.

(3)  JO L 190, 4.7.1998, p. 34.

(4)  JO L 206, 22.7.1992, p. 7. Directivă, astfel cum a fost modificată ultima dată prin Regulamentul (CE) nr. 1882/2003 al Parlamentului European și al Consiliului (JO L 284, 31.10.2003, p. 1).

(5)  JO L 322, 14.12.1999, p. 1.

(6)  JO L 171, 6.7.1994, p. 1. Regulament, astfel cum a fost modificat ultima dată prin Regulamentul (CE) nr. 813/2004 (JO L 185, 24.5.2004, p. 1).

(7)  JO L 261, 20.10.1993, p. 1. Regulament, astfel cum a fost modificat ultima dată prin Regulamentul (CE) nr. 768/2005 (JO L 128, 21.5.2005, p. 1).

(8)  JO L 184, 17.7.1999, p. 23. Decizie, astfel cum a fost modificată prin Decizia 2006/512/CE (JO L 200, 22.7.2006, p. 11).

(9)  JO L 22, 25.1.2003, p. 5.

(10)  JO L 318, 7.12.1984, p. 23. Regulament, astfel cum a fost modificat ultima dată prin Regulamentul (CEE) nr. 2122/89 (JO L 203, 15.7.1989, p. 21).

(11)  JO L 137, 19.5.2001, p. 1. Regulament, astfel cum a fost modificat ultima dată prin Regulamentul (CE) nr. 831/2004 (JO L 127, 29.4.2004, p. 33).

(12)  JO L 171, 6.7.1994, p. 7.

(13)  JO L 5, 9.1.2004, p. 25.

---

ANEXA I

Condiții tehnice pentru fixarea și echiparea traulelor

Definiții

În sensul prezentei anexe:

(a)	„plasă cu fir multiplu” înseamnă plasa construită din două sau mai multe fire, la care firele pot fi separate între noduri fără a deteriora structura firului;

(b)	„plasă fără noduri” înseamnă o plasă compusă din ochiuri împletite din patru laturi de lungime aproximativ egală, în care colțurile ochiurilor sunt formate prin întrețeserea firelor a două laturi adiacente ale ochiului;

(c)	„plasă cu ochiuri pătrate” înseamnă o construcție de plasă montată astfel încât, din cele două seturi de linii paralele formate de laturile ochiului, un set este paralel, iar celălalt perpendicular pe axa lungă a plasei;

(d)	„trunchiul traulului” înseamnă secțiunea conică a părții frontale a traulului;

(e)	„gura traulului” înseamnă secțiunea neconică, formată din unul sau mai multe panouri, între trunchiul traulului și sac;

(f)	„sacul propriu-zis al traulului” înseamnă partea cea mai îndepărtată a traulului, din plasă cu aceeași dimensiune a ochiurilor, fie de formă cilindrică, fie care formează un con, ale cărei secțiuni transversale formează aproape un cerc de aproximativ aceeași rază descrescătoare;

(g)

„sac în formă de balon” înseamnă orice sac alcătuit dintr-unul sau mai multe panouri care se îmbină, din plasă cu aceeași dimensiune a ochiurilor, al cărei număr de ochiuri crește înspre partea cea mai îndepărtată a uneltei, determinând o extindere a lungimii transversale față de axa longitudinală a plasei și a circumferinței sacului;

(h)

„sac tip pungă” înseamnă orice sac a cărui înălțime verticală se diminuează înspre cea mai îndepărtată parte a sacului și ale cărui secțiuni transversale reprezintă aproape o elipsă a aceleiași axe principale sau a axei principale descrescătoare. Partea cea mai îndepărtată a sacului este compusă fie dintr-un singur panou îndoit sau prin conectarea transversală, față de axa longitudinală a plasei, a panourilor superioare și inferioare celor mai îndepărtate;

(i)

„grandee transversală” înseamnă orice coardă externă sau internă care trece transversal, față de axa longitudinală a plasei, în partea cea mai îndepărtată a sacului, fie de-a lungul îmbinării dintre cele două panouri superioare și inferioare, fie de-a lungul îndoiturii panoului unic celui mai îndepărtat. Poate reprezenta fie o prelungire a grandeei laterale, fie o coardă separată;

(j)	„perimetrul de circumferință” al oricărei secțiuni transversale dintr-o plasă cu ochiuri în formă de romb a unui traul se calculează ca număr de ochiuri din această secțiune transversală, înmulțit cu dimensiunea ochiului de plasă alungit;

(k)	„perimetrul de circumferință” al oricărei secțiuni transversale dintr-o plasă cu ochiuri pătrate a unui traul se calculează ca număr de ochiuri din această secțiune transversală, înmulțit cu lungimea laturii ochiului de plasă.

(A)   Fixări autorizate ale traulelor

1.	Fără a aduce atingere articolului 8 din Regulamentul (CEE) nr. 3440/84, poate fi utilizat un dispozitiv mecanic tip fermoar, fie transversal, față de axa longitudinală a plasei, fie pe lungime, pentru a închide deschiderea pentru golirea sacului tip pungă.

2.	Dispozitivul transversal tip fermoar se fixează la o distanță de cel mult 1 metru de ochiurile din spate ale sacului.

(B)   Cerințe de echipare

1.	Se interzice sacul în formă de balon la traule. La orice sac numărul de ochiuri de plasă de dimensiune egală din jurul oricărei circumferințe a sacului nu crește dinspre capătul frontal către cel posterior.

2.

Circumferința părții celei mai îndepărtate a trunchiului traulului (secțiunea conică) sau a gurii traulului (secțiunea neconică) nu este mai mică decât circumferința părții frontale a sacului sensu stricto. În cazul unui sac cu ochiuri pătrate, în special, circumferința părții celei mai îndepărtate a trunchiului traulului sau a gurii traulului reprezintă de la două la patru ori circumferința părții frontale a sacului sensu stricto.

3.

Pot fi inserate panouri cu ochiuri pătrate în orice plasă remorcată și se plasează în fața oricărei guri a traulului sau la orice punct dintre partea frontală a oricărei guri a traulului și partea posterioară a sacului. Nu se obstrucționează în nici un fel prin elemente interne sau externe atașate. Se construiesc din plase fără noduri sau din plase construite cu noduri antialunecare și se introduc într-un mod în care ochiurile rămân deschise complet pe toată durata pescuitului. Normele de aplicare pentru specificațiile tehnice suplimentare ale panourilor cu ochiuri pătrate se adoptă în conformitate cu procedura prevăzută la articolul 29 din prezentul regulament.

4.	În mod analog, dispozitivele tehnice în vederea îmbunătățirii selectivității traulelor, altele decât cele menționate la litera (b) punctul 3, pot fi autorizate în conformitate cu procedura menționată la articolul 29 din prezentul regulament.

5.

Transportarea la bord sau utilizarea oricărei plase remorcate al cărei sac este construit integral sau parțial din orice tip de material de plasă, format din ochiuri de alt tip decât ochiuri pătrate sau în formă de romb, se interzice cu excepția cazului în care este autorizată prin procedura menționată la articolul 29 din prezentul regulament.

6.	Alineatele (4) și (5) nu se aplică nici uneia dintre uneltele filtrante înconjurătoare de navă care au o dimensiune a ochiurilor mai mică de 10 mm.

7.

Prin modificarea articolului 6 alineatul (4) din Regulamentul (CEE) nr. 3440/84, dimensiunea ochiului de plasă al sacului nu este mai mică de 120 mm pentru traulerele de fund în cazul în care ochiul sacului este mai mic de 60 mm. Această dispoziție se aplică numai în cazul Mării Mediterane și nu aduce atingere altor ape comunitare. În cazul în care dimensiunea ochiului sacului este egală sau mai mare de 60 mm, atunci se aplică articolul 6 alineatul (4) din Regulamentul (CEE) nr. 3440/84.

8.	Sacul de tip pungă nu are mai mult de o deschidere pentru golire.

9.	Lungimea grandeei transversale nu este mai mică decât 20 % din circumferința sacului.

10.	Circumferința sacului, definită la articolul 6 din Regulamentul (CEE) nr. 3440/84, trebuie să fie de cel puțin 1,3 ori mai mare față de cea a sacului pentru traule de fund.

11.	Se interzice transportarea la bord sau utilizarea oricărei plase remorcate construite integral sau parțial la nivelul sacului din material de plasă cu fir simplu cu o grosime a firului de mai mult de 3,0 milimetri.

12.	Se interzice transportarea la bord sau utilizarea oricărei plase remorcate construite integral sau parțial la nivelul sacului din materiale de plasă cu fire multiple.

13.	Materialele de plasă cu o grosime a firului mai mare de 6 mm sunt interzise în orice parte a traulului de fund.

---

ANEXA II

Cerințe referitoare la caracteristicile uneltelor de pescuit

Definiții

În sensul prezentei anexe:

(a)	lungimea plaselor este definită de lungimea parâmei superioare. Lungimea plaselor fixe de fund și a setcilor în derivă poate fi definită, de asemenea, pe baza greutății sau volumului masei acestora;

(b)

căderea plaselor este definită ca suma înălțimii ochiurilor ude (incluzând nodurile) și întinse perpendicular pe linia de plutire. 1. Drage Lărgimea maximă a dragelor este de 3 metri, cu excepția dragelor pentru pescuitul bureților de mare. 2. Setci înconjurătoare (plase-pungă și setci fără surmea) Lungimea plasei este restricționată la 800 m, iar înălțimea aruncării la 120 m, cu excepția tonierelor cu plasă pungă. 3. Plase de fund 3.1. Setci cu sirec și setci fixe de fund 1. Căderea maximă a setcilor cu sirec nu depășește 4 m. 2. Căderea maximă a setcilor fixe de fund nu depășește 10 m. 3. Se interzice deținerea la bord sau instalarea a mai mult de 6 000 m de setci cu sirec, setci fixe de fund, per navă, luând în considerare că, din ianuarie 2008, în cazul unui singur pescar, astfel de plase nu pot depăși 4 000 metri, la care pot fi adăugați 1 000 metri suplimentari pentru un al doilea pescar și alți 1 000 metri pentru un al treilea. Până la 31 decembrie 2007, astfel de plase nu depășesc 5 000 metri în cazul unui singur sau al unui al doilea pescar și 6 000 metri pentru un al treilea. 4. Monofilamentul sau diametrul firului setcilor fixe de fund nu depășește 0,5 mm. 5. Prin derogare de la alineatul (2), o setcă fixă de fund cu o lungime maximă mai mică de 500 m poate avea o cădere maximă de până la 30 m. Se interzice deținerea la bord sau instalarea a mai mult de 500 m de setcă fixă de fund, atunci când aceasta depășește limita de cădere de 10 m stabilită la alineatul (2). 3.2. Plase de fund combinate (setci cu sirec plus setci) 1. Căderea maximă a plaselor de fund combinate nu depășește 10 m. 2. Este interzisă deținerea la bord și instalarea a mai mult de 2 500 de plase combinate per navă. 3. Monofilamentul sau diametrul firului setcilor nu depășește 0,5 mm. 4. Prin derogare de la alineatul (1), o plasă de fund combinată cu o lungime maximă de 500 m poate avea o cădere maximă de până la 30 m. Se interzice deținerea la bord sau instalarea a mai mult de 500 m de plasă de fund combinată, atunci când aceasta depășește limita de cădere de 10 m stabilită la alineatul (1). 4. Paragate de fund 1. Se interzice deținerea la bord și instalarea a mai mult de 1 000 de cârlige per persoană la bord, în cadrul limitei generale de 5 000 de cârlige per navă. 2. Prin derogare de la alineatul (1), fiecare navă care întreprinde un voiaj de pescuit mai lung de trei zile poate deține la bord un număr maxim de 7 000 de cârlige. 5. Capcane pentru pescuitul crustaceelor la adâncime Este interzisă deținerea la bord și instalarea a mai mult de 250 de capcane per navă. 6. Paragat de suprafață (plutitor) Este interzisă deținerea la bord și instalarea a mai mult de: 1. 2 000 de cârlige per navă pentru navele care vizează ton roșu (Thunnus thynnus) în cazul în care această specie totalizează cel puțin 70 % din greutatea în viu a capturii după sortare; 2. 3 500 de cârlige per navă pentru navele care vizează pește spadă (Xyphias gladius) în cazul în care această specie totalizează cel puțin 70 % din greutatea în viu a capturii după sortare; 3. 5 000 de cârlige per navă pentru navele care vizează ton alb (Thunnus alalunga) în cazul în care această specie totalizează cel puțin 70 % din greutatea în viu a capturii după sortare; 4. Prin derogare de la paragrafele 1, 2 și 3, fiecare navă care întreprinde voiaje de pescuit mai lungi de două zile poate deține la bord un număr echivalent de cârlige de rezervă. 7. Traule Până în luna octombrie 2007 se adoptă specificații tehnice care limitează dimensiunea minimă a parâmei superioare, a grandeei marginii de întinsură, a circumferinței sau perimetrului traulelor, împreună cu numărul maxim de plase în traulele multiechipate, în conformitate cu procedura prevăzută la articolul 30 din prezentul regulament.

---

ANEXA III

Dimensiunile minime ale organismelor marine

Denumire științifică	Denumire uzuală	Dimensiune minimă
1.    Pești
Dicentrarchus labrax	Lavrac	25 cm
Diplodus annularis	Diplodus annularis	12 cm
Diplodus puntazzo	Diplodus puntazzo	18 cm
Diplodus sargus	Sparus cu coadă neagră	23 cm
Diplodus vulgaris	Sparus negru	18 cm
Engraulis encrasicolus  (1)	Hamsie	9 cm
Epinephelus spp.	Seranide	45 cm
Lithognathus mormyrus	Pagel dungat	20 cm
Merluccius merluccius  (3)	Merluciu	20 cm
Mullus spp.	Barbun vărgat	11 cm
Pagellus acarne	Pagel roșu	17 cm
Pagellus bogaraveo	Doradă roșie	33 cm
Pagellus erythrinus	Pagel auriu	15 cm
Pagrus pagrus	Pagrus comun	18 cm
Polyprion americanus	Biban-de-epavă	45 cm
Sardina pilchardus  (2)	Sardină marocană	11 cm
Scomber spp.	Macrou	18 cm
Solea vulgaris	Limbă-de-mare comună	20 cm
Sparus aurata	Doradă	20 cm
Trachurus spp.	Stavrid negru	15 cm
2.    Crustacee
Homarus gammarus	Homar	300 mm LT 105 mm LC
Nephrops norvegicus	Langustină	20 mm LC 70 mm LT
Palinuridae	Langustă	90 mm LC
Parapenaeus longirostris	Crevete din genul Parapenaeus longirostris	20 mm LC
3.    Moluște bivalve
Pecten jacobeus	Scoică St. Jacques	10 cm
Venerupis spp.	Specii de scoici mici	25 mm
Venus spp.	Veneridae	25 mm
LT = lungimea totală; LC = lungimea carapacei.

---

(1)  Hamsie: statele membre pot converti dimensiunea minimă în 110 specimene pe kg.

(2)  Sardină marocană: statele membre pot converti dimensiunea minimă în 55 specimene pe kg.

(3)  Merluciu: cu toate acestea, până la 31 decembrie 2008, pentru merluciu cu dimensiuni între 15 și 20 cm se va permite o marjă de toleranță de 15 % din greutate. Această limită de toleranță este respectată atât de către navele individuale, pe mare sau la locul de debarcare, cât și de către piețele de primă vânzare după debarcare. De asemenea, această limită este respectată în orice tranzacție comercială ulterioară la nivel național și internațional.

---

ANEXA IV

Măsurarea dimensiunii unui organism marin

1.	Dimensiunea oricărui pește se măsoară, astfel cum este indicat la figura 1, de la vârful botului la capătul înotătoarei caudale.

2.

Dimensiunea unei langustine (Nephrops norvegicus) se măsoară astfel cum este indicat la figura 2: — fie ca lungime a carapacei, paralel cu linia mediană, de la capătul oricăruia dintre globii oculari până la punctual central al capătului dorsal distal al carapacei, fie — ca lungime totală, de la vârful rostrului până la capătul posterior al telsonului, fără a include setele.

3.

Dimensiunea unui homar (Homarus gammarus) se măsoară astfel cum este indicat la figura 3: — fie ca lungime a carapacei, paralel cu linia mediană, de la capătul oricăruia dintre globii oculari până la punctul central al capătului dorsal distal al carapacei, fie — ca lungime totală, de la vârful rostrului până la capătul posterior al telsonului, fără a include setele.

4.	Dimensiunea unei languste (Palinuridae) se măsoară astfel cum este indicat la figura 4 ca lungime a carapacei, paralel cu linia mediană, de la vârful rostrului până la punctul central al capătului dorsal distal al carapacei.

5.	Dimensiunea oricărei moluște bivalve se măsoară astfel cum este indicat la figura 5, pe deasupra părții celei mai lungi a carcasei.

Figura 1

Figura 2	Figura 3
(Nephrops) Langustină	(Homarus) Homar
(a) Lungimea carapacei	(b) Lungimea totală

Figura 4

Figura 5

---

ANEXA V

Zona de gestionare de 25 mile din arhipelagul maltez

(a)

Zonele de traulare autorizate din arhipelagul maltez: coordonate geografice Zona A Zona H A1 – 36,0172°N, 4,1442°E H1 – 35,6739°N, 14,6742°E A2 – 36,0289°N, 14,1792°E H2 – 35,4656°N, 14,8459°E A3 – 35,9822°N, 14,2742°E H3 – 35,4272°N, 14,7609°E A4 – 35,8489°N, 14,3242°E H4 – 35,5106°N, 14,6325°E A5 – 35,8106°N, 14,2542°E H5 – 35,6406°N, 14,6025°E A6 – 35,9706°N, 14,2459°E   Zona B Zona I B1 – 35,7906°N, 14,4409°E I1 – 36,1489°N, 14,3909°E B2 – 35,8039°N, 14,4909°E I2 – 36,2523°N, 14,5092°E B3 – 35,7939°N, 14,4959°E I3 – 36,2373°N, 14,5259°E B4 – 35,7522°N, 14,4242°E I4 – 36,1372°N, 14,4225°E B5 – 35,7606°N, 14,4159°E   B6 – 35,7706°N, 14,4325°E   Zona C Zona J C1 – 35,8406°N, 14,6192°E J1 – 36,2189°N, 13,9108°E C2 – 35,8556°N, 14,6692°E J2 – 36,2689°N, 14,0708°E C3 – 35,8322°N, 14,6542°E J3 – 36,2472°N, 14,0708°E C4 – 35,8022°N, 14,5775°E J4 – 36,1972°N, 13,9225°E Zona D Zona K D1 – 36,0422°N, 14,3459°E K1 – 35,9739°N, 14,0242°E D2 – 36,0289°N, 14,4625°E K2 – 36,0022°N, 14,0408°E D3 – 35,9989°N, 14,4559°E K3 – 36,0656°N, 13,9692°E D4 – 36,0289°N, 14,3409°E K4 – 36,1356°N, 13,8575°E   K5 – 36,0456°N, 13,9242°E Zona E Zona L E1 – 35,9789°N, 14,7159°E L1 – 35,9856°N, 14,1075°E E2 – 36,0072°N, 14,8159°E L2 – 35,9956°N, 14,1158°E E3 – 35,9389°N, 14,7575°E L3 – 35,9572°N, 14,0325°E E4 – 35,8939°N, 14,6075°E L4 – 35,9622°N, 13,9408°E E5 – 35,9056°N, 14,5992°E   Zona F Zona M F1 – 36,1423°N, 14,6725°E M1 – 36,4856°N, 14,3292°E F2 – 36,1439°N, 14,7892°E M2 – 36,4639°N, 14,4342°E F3 – 36,0139°N, 14,7892°E M3 – 36,3606°N, 14,4875°E F4 – 36,0039°N, 14,6142°E M4 – 36,3423°N, 14,4242°E   M5 – 36,4156°N, 14,4208°E Zona G Zona N G1 – 36,0706°N, 14,9375°E N1 – 36,1155°N, 14,1217°E G2 – 35,9372°N, 15,0000°E N2 – 36,1079°N, 14,0779°E G3 – 35,7956°N, 14,9825°E N3 – 36,0717°N, 14,0264°E G4 – 35,7156°N, 14,8792°E N4 – 36,0458°N, 14,0376°E G5 – 35,8489°N, 14,6825°E N5 – 36,0516°N, 14,0896°E   N6 – 36,0989°N, 14,1355°E

(b)

Coordonate geografice ale unor puncte de trecere de-a lungul izobatei de 200 m în zona de gestionare de 25 mile ID Latitudine Longitudine 1 36,3673°N 14,5540°E 2 36,3159°N 14,5567°E 3 36,2735°N 14,5379°E 4 36,2357°N 14,4785°E 5 36,1699°N 14,4316°E 6 36,1307°N 14,3534°E 7 36,1117°N 14,2127°E 8 36,1003°N 14,1658°E 9 36,0859°N 14,152°E 10 36,0547°N 14,143°E 11 35,9921°N 14,1584°E 12 35,9744°N 14,1815°E 13 35,9608°N 14,2235°E 14 35,9296°N 14,2164°E 15 35,8983°N 14,2328°E 16 35,867°N 14,4929°E 17 35,8358°N 14,2845°E 18 35,8191°N 14,2753°E 19 35,7863°N 14,3534°E 20 35,7542°N 14,4316°E 21 35,7355°N 14,4473°E 22 35,7225°N 14,5098°E 23 35,6951°N 14,5365°E 24 35,6325°N 14,536°E 25 35,57°N 14,5221°E 26 35,5348°N 14,588°E 27 35,5037°N 14,6192°E 28 35,5128°N 14,6349°E 29 35,57°N 14,6717°E 30 35,5975°N 14,647°E 31 35,5903°N 14,6036°E 32 35,6034°N 14,574°E 33 35,6532°N 14,5535°E 34 35,6726°N 14,5723°E 35 35,6668°N 14,5937°E 36 35,6618°N 14,6424°E 37 35,653°N 14,6661°E 38 35,57°N 14,6853°E 39 35,5294°N 14,713°E 40 35,5071°N 14,7443°E 41 35,4878°N 14,7834°E 42 35,4929°N 14,8247°E 43 35,4762°N 14,8246°E 44 36,2077°N 13,947°E 45 36,1954°N 13,96°E 46 36,1773°N 13,947°E 47 36,1848°N 13,9313°E 48 36,1954°N 13,925°E 49 35,4592°N 14,1815°E 50 35,4762°N 14,1895°E 51 35,4755°N 14,2127°E 52 35,4605°N 14,2199°E 53 35,4453°N 14,1971°E

---

ANEXA VI

Tabel de corespondență

Regulamentul (CE) nr. 1626/94	Prezentul regulament
Articolul 1 alineatul (1)	Articolul 1 alineatul (1)
Articolul 1 alineatul (2) primul paragraf	Articolul 7, articolul 17 și articolul 19
Articolul 1 alineatul (2) paragraful al doilea	Articolul 3
Articolul 2 alineatele (1) și (2)	Articolul 8
Articolul 2 alineatul (3)	Articolul 13 alineatul (5), articolul 17 și articolul 19
Articolul 3 alineatul (1) primul paragraf	Articolul 13 alineatul (1) primul paragraf și alineatul (5)
Articolul 3 alineatul (1) paragraful al doilea	Articolul 13 alineatul (5), articolul 14 alineatele (2) și (3), articolul 19
Articolul 3 alineatul (1) paragraful al treilea	Articolul 4, articolul 13 alineatul (9), articolul 13 alineatul (10), articolul 19
Articolul 3 alineatul (2)	Articolul 13 alineatul (1) paragraful al doilea și alineatul (8) și articolul 19
Articolul 3 alineatul (3)	Articolul 4, articolul 13 alineatul (10) și articolul 19
Articolul 3 alineatul (4)	Articolul 13 alineatele (3) și (7) și articolul 19
Articolul 4	Articolul 7
Articolul 5	Articolul 12 și anexa II
Articolul 6 alineatul (1) primul paragraf și articolul 6 alineatul (2)	Articolul 9 alineatele (1) și (2)
Articolul 6 alineatul (1) paragraful al doilea	Articolul 9 alineatul (7), articolul 14 alineatele (1) și (3)
Articolul 6 alineatul (3)	Anexa II Definiții
Articolul 7	Articolul 22
Articolul 8 alineatele (1) și (3)	Articolul 15, anexa III și anexa IV
Articolul 8a	Articolul 26
Articolul 8b	Articolul 27
Articolul 9	Articolul 1 alineatul (2)
Articolul 10a	Articolul 29
Articolul 11	Articolul 32
Anexa I	Articolul 3 și articolul 4
Anexa II	Articolul 11, anexa I și anexa II
Anexa III	Articolul 9 alineatele (3), (4) și (5)
Anexa IV	Anexa III
Anexa V(b)	Anexa V

---