(1)

Directiva 91/676/CEE stabilește norme privind protecția apelor împotriva poluării cu nitrați proveniți din surse agricole.

(2)

Punctul 2 din anexa III la Directiva 91/676/CEE stabilește că statele membre care intenționează să împrăștie o cantitate de gunoi de grajd care depășește 170 kg de azot pe hectar (ha) trebuie să fixeze cantități care să nu compromită îndeplinirea obiectivelor specificate la articolul 1 din directiva respectivă. În cazul în care un stat membru admite o altă valoare în temeiul paragrafului al doilea litera (b), acesta informează Comisia, care analizează motivul efectuării modificării respective, în conformitate cu procedura de reglementare cu control menționată la articolul 9 alineatul (2).

(3)

Prin Decizia 2005/880/CE (2), Comisia a acordat o derogare solicitată de Țările de Jos în conformitate cu Directiva 91/676/CEE în scopul autorizării împrăștierii de gunoi de grajd de la animale erbivore în limita a 250 kg de azot pe hectar pe an, în ferme cu o suprafață formată în proporție de cel puțin 70 % din pajiști.

(4)

Prin Decizia 2010/65/UE (3) de modificare a Deciziei 2005/880/CE, Comisia a acordat o derogare solicitată de Țările de Jos în conformitate cu Directiva 91/676/CEE în scopul autorizării împrăștierii gunoi de grajd de la animale erbivore în limita a 250 kg de azot pe hectar pe an, în ferme cu o suprafață formată în proporție de cel puțin 70 % din pajiști, până la 31 decembrie 2013.

(5)

Prin Decizia de punere în aplicare 2014/291/UE a Comisiei (4), care a încetat să se mai aplice de la 31 decembrie 2017, Țările de Jos au primit o derogare în temeiul Directivei 91/676/CEE prin care se autoriza împrăștierea de gunoi de grajd de la animale erbivore în fermele cu o suprafață formată în proporție de cel puțin 80 % din pajiști, în limita a 230 kg de azot pe hectar pe an pentru fermele de pe solurile nisipoase din sud și din centru și de pe solurile de loess și în limita a 250 kg de azot pe hectar pe an pentru fermele de pe alte tipuri de sol. Derogarea viza 19 564 de ferme în 2016, reprezentând 47 % din suprafața agricolă netă totală din Țările de Jos.

(6)

Prin Decizia de punere în aplicare (UE) 2018/820 a Comisiei (5), care a încetat să se mai aplice de la 1 ianuarie 2020, Țările de Jos au primit o derogare, în temeiul Directivei 91/676/CEE, de a autoriza împrăștierea de gunoi de grajd de la animale erbivore în fermele cu o suprafață formată în proporție de cel puțin 80 % din pajiști, în limita a 230 kg de azot pe hectar pe an pentru fermele de pe solurile nisipoase din sud și din centru și de pe solurile de loess și în limita a 250 kg de azot pe hectar pe an pentru fermele de pe alte tipuri de sol. Derogarea viza 18 818 ferme în 2019, reprezentând 44,7 % din suprafața agricolă netă totală din Țările de Jos.

(7)

Prin Decizia de punere în aplicare (UE) 2020/1073 a Comisiei (6), care a încetat să se mai aplice de la 31 decembrie 2021, Țările de Jos au primit o derogare de a autoriza împrăștierea gunoiului de grajd de la animale erbivore în fermele cu o suprafață formată în proporție de cel puțin 80 % din pajiști, în limita a 230 kg de azot pe hectar pe an pentru fermele de pe solurile nisipoase din sud și din centru și de pe solurile de loess și în limita a 250 kg de azot pe hectar pe an pentru fermele de pe alte tipuri de sol. Durata respectivei decizii de punere în aplicare a fost limitată la doi ani pentru a permite Țărilor de Jos să pună în aplicare pe deplin o strategie consolidată de asigurare a respectării legislației care să prevină frauda în punerea în aplicare a politicii sale privind gunoiul de grajd. În plus, au fost incluse condiții suplimentare pentru a preveni creșterea efectivului de animale și pentru a reduce emisiile de amoniac rezultate în urma împrăștierii gunoiului de grajd.

(8)

La 25 februarie 2022, Țările de Jos au solicitat o nouă derogare în temeiul punctului 2 al treilea paragraf din anexa III la Directiva 91/676/CEE.

(9)

Datele raportate de Țările de Jos (7) în conformitate cu articolul 10 din Directiva 91/676/CEE au arătat că, în perioada 2016-2019, aproximativ 14 % dintre stațiile de monitorizare a apelor subterane din Țările de Jos au înregistrat concentrații medii de nitrați peste 50 mg/l, 5 % dintre stații au înregistrat concentrații medii de nitrați cuprinse între 40 și 50 mg/l, iar 73 % dintre ele – concentrații de sub 25 mg/l. De asemenea, datele au arătat că, în perioada 2016-2019, 99 % dintre stațiile de monitorizare a apelor de suprafață din Țările de Jos au înregistrat concentrații medii de nitrați sub 50 mg/l, iar 96 % dintre aceste stații de monitorizare au înregistrat concentrații medii de nitrați sub 25 mg/l. Cu toate acestea, în perioada de raportare 2016-2019, 58 % dintre apele dulci au fost eutrofice, iar 10 % puteau deveni eutrofice în lipsa adoptării de măsuri.

(10)

Aceste date, astfel cum au fost publicate în Raportul privind articolul 10 din Directiva 91/676/CEE (8), au indicat și variații semnificative între provinciile neerlandeze, precum și că în mai multe provincii din Țările de Jos există puncte critice de poluare cu nitrați a apelor subterane și zone eutrofice. În Limburg, la 36 % dintre stațiile de monitorizare a apelor subterane s-au înregistrat concentrații medii de nitrați mai mari de 50 mg/l și la 22 % dintre stații s-au înregistrat tendințe negative, iar 74 % din apele de suprafață erau eutrofice și 16 % erau expuse riscului de a deveni eutrofice în lipsa adoptării de măsuri. În Noord-Brabant, la 26 % dintre stațiile de monitorizare a apelor subterane s-au înregistrat concentrații medii de nitrați mai mari de 50 mg/l și la 20 % dintre stații s-au înregistrat tendințe negative, iar 68 % din apele de suprafață erau eutrofice și 7 % erau expuse riscului de a deveni eutrofice în lipsa adoptării de măsuri. În Zeeland, la 14 % dintre stațiile de monitorizare a apelor subterane s-au înregistrat concentrații medii de nitrați mai mari de 50 mg/l și la 47 % dintre stații s-au înregistrat tendințe negative, iar 80 % din apele de suprafață erau eutrofice și 11 % erau expuse riscului de a deveni eutrofice în lipsa adoptării de măsuri. În Zuid-Holland, 54 % din apele de suprafață erau eutrofice și 17 % erau expuse riscului de a deveni eutrofice în lipsa adoptării de măsuri. În Noord-Holland, 61 % din apele de suprafață erau eutrofice și 19 % erau expuse riscului de a deveni eutrofice în lipsa adoptării de măsuri. În Utrecht, la 24 % dintre stațiile de monitorizare a apelor subterane s-au înregistrat tendințe negative ale concentrațiilor de nitrați, iar 43 % din apele de suprafață erau eutrofice și 10 % erau expuse riscului de a deveni eutrofice în lipsa adoptării de măsuri. În Gelderland, la 10 % dintre stațiile de monitorizare a apelor subterane s-au înregistrat concentrații medii de nitrați mai mari de 50 mg/l și la 15 % dintre stații s-au înregistrat tendințe negative. În Overijssel, la 18 % dintre stațiile de monitorizare a apelor subterane s-au înregistrat concentrații medii de nitrați mai mari de 50 mg/l și la 19 % dintre stații s-au înregistrat tendințe negative, iar 67 % din apele de suprafață erau eutrofice și 4 % erau expuse riscului de a deveni eutrofice în lipsa adoptării de măsuri. În Drenthe, la 15 % dintre stațiile de monitorizare a apelor subterane s-au înregistrat concentrații medii de nitrați mai mari de 50 mg/l, iar 65 % din apele de suprafață erau eutrofice și 9 % erau expuse riscului de a deveni eutrofice în lipsa adoptării de măsuri. În Friesland, la 23 % dintre stațiile de monitorizare a apelor subterane s-au înregistrat tendințe negative ale concentrațiilor de nitrați, iar 85 % din apele de suprafață erau eutrofice. În Groningen, 52 % din apele de suprafață erau eutrofice și 11 % erau expuse riscului de a deveni eutrofice în lipsa adoptării de măsuri. În Flevoland, 33 % din apele de suprafață erau eutrofice.

(11)

Datele prezentate de Țările de Jos în 2020 și 2021 în contextul rapoartelor întocmite în temeiul Deciziei de punere în aplicare (UE) 2020/1073 au arătat creșteri ale concentrațiilor de nitrați în apele subterane din zonele cu soluri argiloase, nisipoase și de loess. În sudul și estul regiunii cu sol nisipos, concentrația medie de nitrați în metrul superior al apelor subterane a fost de 67 mg/l în 2021. Aceasta depășește valoarea-limită de 50 mg/l impusă la nivelul Uniunii. Față de 2017, concentrația de nitrați s-a dublat în această parte a regiunii cu sol nisipos. Concentrația medie în nordul regiunii cu sol nisipos a rămas mai mică decât valoarea-limită a Uniunii, dar a crescut la 37 mg/l în 2021. În regiunea cu sol de loess, concentrația medie a scăzut ușor la 57 mg/l în 2020, dar încă se situează peste valoarea-limită a Uniunii. În regiunea cu sol argilos, concentrațiile de nitrați au rămas în mod constant sub valoarea-limită, însă au crescut. În regiunea cu sol de turbă, cea mai mică concentrație medie înregistrată a fost de 14 mg/l în 2021. De asemenea, potrivit datelor prezentate, în fermele incluse în rețeaua de monitorizare a derogării, concentrația de nitrați din apa din rizosferă a depășit frecvent normele, chiar dacă valoarea medie a rămas sub 50 mg/l.

(12)

Țările de Jos pun în aplicare, în conformitate cu articolul 3 alineatul (5) din Directiva 91/676/CEE, un program de acțiune pe întregul lor teritoriu. La 26 decembrie 2021, Țările de Jos au adoptat un nou program de acțiune pentru perioada 2022-2025 (9) (Al-7-lea program de acțiune privind nitrații), care cuprinde măsuri suplimentare de reducere a pierderilor de nutrienți (azot și fosfor) în mediu și se bazează pe o abordare regională diferențiată în funcție de nivelul de poluare cu nutrienți și de tipul de sol. Totuși, evaluarea impactului asupra mediului efectuată în pregătirea celui de Al 7-lea program de acțiune privind nitrații de către Comitetul consultativ științific al autorităților neerlandeze (Commissie van Deskundigen Meststoffenwet) a constatat că efectele potențiale ale programului de acțiune nu vor fi suficiente pentru atingerea obiectivelor privind calitatea apei. La 25 februarie 2022, Țările de Jos au adoptat un addendum (10) la cel de Al 7-lea program de acțiune privind nitrații, care face referire la Programul național pentru zonele rurale (11) și stabilește o abordare integrată a naturii, apei și climei, inclusiv a emisiilor de azot, pentru a îndeplini cerințele Uniunii în materie de mediu și de climă. Prin acest addendum, guvernul neerlandez încearcă să își transpună ambițiile în măsuri concrete menite să realizeze obiectivele de calitate a apei în ceea ce privește nutrienții din surse agricole.

(13)

Cel de Al 7-lea program de acțiune privind nitrații 2022-2025 și addendumul la acesta au stabilit, pentru fiecare regiune, eforturile necesare în vederea atingerii obiectivelor de calitate a apei în ceea ce privește nitrații și fosforul din surse agricole, astfel cum se prevede în Directiva 91/676/CEE și în planul neerlandez de management al bazinului hidrografic adoptat în contextul Directivei 2000/60/CE a Parlamentului European și a Consiliului (12). Pentru a atinge obiectivele privind concentrațiile de nitrați din apele subterane, regiunile Zand Noord, Zand Oost, Westelijk Noord-Brabant, Centraal zeeklei, Zuidwestelijk zeekleigebied, Westelijk zandgebied trebuie să depună unele eforturi, iar regiunile Gelderse Vallei, Oostelijk Noord-Brabant en Limburg Zand, Lössgebied trebuie să depună eforturi semnificative. Pentru a atinge obiectivele privind concentrațiile de fosfor din apele de suprafață (eutrofizare), regiunile Zand Noord, Zand Oost, Westelijk Noord-Brabant, Oostelijk Noord-Brabant en Limburg Zand, Noordelijk zeekleigebied, Centraal zeeklei și Zuidwestelijk zeekleigebied trebuie să depună unele eforturi, iar regiunile Gelderse Vallei, Lössgebied, Westelijk Zeeklei, Westelijk veengebied, Westelijk zandgebied trebuie să depună eforturi semnificative. Aceste informații sunt în concordanță cu datele raportate de Țările de Jos în temeiul articolului 10 din Directiva 91/676/CEE.

(14)

Țările de Jos vor adopta o nouă desemnare a zonelor poluate cu nitrați și fosfor din surse agricole (zone poluate cu nutrienți), care ar trebui să includă toate bazinele hidrografice vizate pentru amplasarea de puncte de monitorizare a apelor subterane și a apelor de suprafață care prezintă o poluare medie cu nitrați sau evenimente ocazionale de poluare cu nitrați, a celor care riscă să fie poluate și a celor cu tendință de creștere a poluării, precum și de puncte de monitorizare a eutrofizării sau a apelor care riscă să devină eutrofice. Desemnarea ar trebui să țină seama, de asemenea, de jurisprudența relevantă a Curții de Justiție a Uniunii Europene, în special de hotărârile pronunțate în cauzele C-221/03 (13) și C-543/16 (14). În cazul în care nu se va institui o nouă desemnare până la 1 ianuarie 2024, toate zonele în care sunt necesare unele eforturi sau eforturi semnificative vor fi desemnate ca zone poluate cu nutrienți.

(15)

Această cerere de derogare ar trebui avută în vedere în contextul mai larg al politicilor UE referitoare la aspectele legate de gestionarea nutrienților, din care merită menționate obiectivele și țintele Directivelor 2000/60/CE, 2006/118/CE (15) și 2008/56/CE (16) ale Parlamentului European și ale Consiliului , ambiția tot mai mare a Regulamentului privind partajarea eforturilor (17) și planul strategic PAC pentru Țările de Jos (18), precum și obiectivele Pactului verde european privind poluarea cu nutrienți. Pactul verde european stabilește obiective legate de reducerea pierderilor de nutrienți în Uniune și de limitarea gazelor cu efect de seră, altele decât CO2, și anume metanul și protoxidul de azot, pentru care fertilizarea și creșterea animalelor reprezintă o sursă majoră. În special, Uniunea s-a angajat, în cadrul Strategiei „De la fermă la consumator” (19) și al Planului de acțiune privind reducerea la zero a poluării (20), să reducă cu 50 % pierderile de nutrienți în 2030, ceea ce ar duce la reducerea cu 20 % a îngrășămintelor și la menținerea fertilității solului, precum și să reducă cu 25 % ecosistemele UE în care sunt depășite „cantitățile critice” de depuneri de azot, poluarea atmosferică amenințând biodiversitatea.

(16)

În „propunerea inițială de Program național pentru zonele rurale” din 10 iunie 2022 (21), guvernul neerlandez precizează următoarele: „În turbării, în siturile Natura 2000, în zonele de protecție a apelor subterane, în cursurile de apă vulnerabile și în zonele-tampon din jurul siturilor Natura 2000 apar cele mai mari provocări. În aceste zone, fermierii vor avea mai multe restricții ale activității sau mai puține posibilități de dezvoltare. Extinderea agriculturii este, în acest caz, cea mai adecvată cale”. Există, de asemenea, un „angajament de a crea zone de tranziție în jurul siturilor Natura 2000”. „Zonele de tranziție (zone tampon) din jurul siturilor Natura 2000 sunt zone adiacente siturilor Natura 2000 care contribuie la refacerea sistemului în vederea menținerii și a refacerii biodiversității sitului Natura 2000 în cauză”.

(17)

Comisia a examinat cererea de derogare a Țărilor de Jos ținând seama de cerințele și obiectivele Directivei 91/676/CEE și de experiența dobândită în urma deciziilor de derogare anterioare, precum și prin prisma celui de Al 7-lea program de acțiune privind nitrații și a addendumului la acesta. De asemenea, Comisia a examinat tendințele în ceea ce privește calitatea apei și a luat în considerare obiectivele Pactului verde european. Pe baza celor de mai sus, Comisia consideră că este necesar să se asigure o perioadă previzibilă de derogare de tranziție pentru fermierii care exploatează pajiști, de maximum patru ani, până când reformele planificate, astfel cum sunt prevăzute în addendum, vor fi pe deplin integrate în legislația neerlandeză, această derogare de tranziție urmând să însoțească punerea treptată în aplicare a noilor reforme. Comisia consideră totodată că, pentru realizarea obiectivelor Directivei 91/676/CEE, este necesar ca Țările de Jos să îndeplinească anumite condiții suplimentare stricte, în special în zonele poluate cu nutrienți, dar nu numai în acestea. Derogarea solicitată ar trebui să sprijine procesul de reformă definit în addendum și în Programul național pentru zonele rurale.

(18)

Derogarea acordată prin prezenta decizie nu aduce atingere obligațiilor Țărilor de Jos de a aplica Directiva 92/43/CEE a Consiliului (22) și hotărârea Curții de Justiție a Uniunii Europene în cauza C-293/17 (23), în special cu privire la interpretarea articolului 6 alineatul (3) din directiva menționată, nici obligațiilor de a aplica Directiva 2000/60/CE și Directiva 2008/56/CE și nu exclude faptul că pot fi necesare măsuri suplimentare pentru îndeplinirea obligațiilor care decurg din aceste directive.

(19)

Este esențial să se asigure că autorizarea unor cantități anuale suplimentare de gunoi de grajd pe hectar nu întârzie și nu periclitează cerințele altor acte legislative ale Uniunii, ale căror obiective riscă să nu poată fi îndeplinite din cauza poluării cu azot și fosfor. Prin urmare, nu ar trebui să se permită acordarea de autorizații naționale de derogare fermierilor individuali în zonele de protecție a apelor subterane și în siturile Natura 2000 sau în zonele-tampon din jurul siturilor Natura 2000, astfel cum sunt definite în Programul național pentru zonele rurale al Țărilor de Jos și a căror dimensiune va fi specificată în 2023.

(20)

Densitatea efectivului de animale în Țările de Jos rămâne foarte ridicată; în 2016, aceasta a fost cea mai ridicată din Uniune, fiind de aproape cinci ori mai mare decât media Uniunii. Conform datelor furnizate de Țările de Jos, în perioada 2019-2021 efectivul total de animale a scăzut cu 2,5 %, în timp ce numărul de bovine a crescut.

(21)

Producția totală de gunoi de grajd din 2020 nu ar trebui să fie depășită. Acest plafon al producției maxime de gunoi de grajd va fi integrat în legislația națională la 1 ianuarie 2024. În plus, punerea în aplicare a reformelor planificate în cadrul Programului național pentru zonele rurale ar trebui să conducă la o reducere treptată a producției de gunoi de grajd până la sfârșitul perioadei de valabilitate a prezentei decizii.

(22)

În special în zonele poluate cu nutrienți, este necesară completarea celui de Al 7-lea program de acțiune privind nitrații și a addendumului la acesta cu măsuri specifice recunoscute pentru eficacitatea lor în gestionarea durabilă a nutrienților la nivel de fermă și în reducerea pierderilor de nutrienți în apele subterane și în apele dulci.

(23)

Țările de Jos au stabilit o strategie consolidată de asigurare a respectării legislației pentru a intensifica eforturile de prevenire a fraudei în aplicarea politicii lor privind gunoiul de grajd. Strategia a fost pusă în aplicare în perioada 2020-2021, dar a suferit unele întârzieri și din cauza pandemiei de COVID-19. Aplicarea strategiei de-a lungul principalelor sale axe de acțiune trebuie realizată în mod eficient și extinsă la alte regiuni în care evaluarea independentă indică un risc semnificativ de nerespectare intenționată a normelor privind gestionarea gunoiului de grajd. Perioada de tranziție pentru reformele agricole planificate ar putea duce, de asemenea, la creșterea fraudei și, prin urmare, controalele ar trebui intensificate.

(24)

Autorizațiile pentru fermierii individuali se acordă în anumite condiții care urmăresc să asigure fertilizarea la nivel de fermă în funcție de nevoile culturilor, precum și prevenirea pierderilor de azot și de fosfat în apă. Măsurile prevăzute în prezenta decizie ar trebui să vină în completarea măsurilor deja aplicate prin cel de Al 7-lea Program de acțiune privind nitrații și prin addendumul la acesta.

(25)

Țările de Jos trebuie să pună în aplicare toate măsurile stabilite în anexa III la Directiva (UE) 2016/2284 a Parlamentului European și a Consiliului (24) pentru reducerea emisiilor de amoniac. Raportul privind impactul Directivei 91/676/CEE asupra emisiilor gazoase de azot (25) a concluzionat că, în unele regiuni cu o densitate mare a efectivelor de animale, derogarea poate conduce la emisii mai mari de gaze. Prin urmare, ar trebui luate măsuri adecvate pentru reducerea emisiilor de amoniac, printre care tehnici de împrăștiere cu emisii reduse, dacă este necesar în combinație cu o temperatură maximă la care se poate împrăștia gunoiul de grajd și cu o obligație strictă de încorporare imediată în sol a gunoiului de grajd/dejecțiilor lichide atunci când sunt împrăștiate pe terenuri.

(26)

Condițiile prevăzute la articolul 4 din prezenta decizie sunt considerate versiunea cerințelor legale în materie de gestionare stabilite în legislația națională în sensul articolelor 12 și 13 din Regulamentul (UE) 2021/2115 al Parlamentului European și al Consiliului (26), iar condițiile prevăzute la articolele 5-9 din prezenta decizie sunt considerate, în cazul entităților care beneficiază de derogări, drept versiunea cerințelor legale în materie de gestionare stabilite în legislația națională în sensul articolelor 12 și 13 din Regulamentul (UE) 2021/2115.

(27)

Țările de Jos trebuie să respecte obiectivele privind emisiile de gaze cu efect de seră și absorbțiile rezultate din activități legate de exploatarea terenurilor, schimbarea destinației terenurilor și silvicultură în cadrul de politici privind clima și energia pentru 2030. Schimbarea destinației terenurilor din pajiști în terenuri arabile ar determina o creștere a emisiilor de carbon din sol și ar împiedica respectarea articolului 4 din Regulamentul (UE) 2018/841 al Parlamentului European și al Consiliului (27).

(28)

Directiva 2007/2/CE a Parlamentului European și a Consiliului (28) prevede norme generale de instituire a infrastructurii pentru informații spațiale în Uniune, în scopul punerii în aplicare a politicilor Uniunii în materie de mediu și al politicilor sau activităților Uniunii care pot avea un impact asupra mediului. În cazurile aplicabile, informațiile spațiale colectate în contextul prezentei decizii ar trebui să fie conforme cu dispozițiile directivei menționate. În plus, pentru reducerea sarcinii administrative și îmbunătățirea coerenței datelor, atunci când colectează datele necesare în temeiul prezentei decizii, Țările de Jos ar trebui, după caz, să utilizeze informațiile generate în cadrul sistemului integrat de administrare și control instituit de Țările de Jos în temeiul articolului 67 alineatul (1) din Regulamentul (UE) nr. 1306/2013 al Parlamentului European și al Consiliului (29).

(29)

Prezenta decizie va înceta să se aplice de la 31 decembrie 2025.

(30)

Măsurile prevăzute în prezenta decizie sunt în conformitate cu avizul Comitetului pentru nitrați, instituit în temeiul articolului 9 din Directiva 91/676/CEE,

1.

„fermă cu pajiște” înseamnă orice exploatație în care cel puțin 80 % din suprafața disponibilă pentru împrăștierea gunoiului de grajd este formată din pajiști;

2.

„animale erbivore” înseamnă bovine (cu excepția vițeilor de lapte), ovine, caprine, cabaline, măgari, cervide și bivoli de apă;

3.

„teren agricol” înseamnă suprafața care este deținută, arendată sau administrată de către fermier în temeiul unui contract individual scris și pentru administrarea căreia fermierul este direct responsabil;

4.

„pajiște” înseamnă o pajiște permanentă sau o pajiște temporară care durează mai puțin de cinci ani;

5.

„plan de fertilizare” înseamnă un calcul privind utilizarea planificată și disponibilitatea nutrienților;

6.

„registru de fertilizare” înseamnă bilanțul nutrienților pe baza utilizării efective și a absorbției de nutrienți;

7.

„sistem de înregistrare privind fertilizarea” înseamnă un sistem electronic prin care fermierii raportează cu privire la utilizările efective ale nutrienților și la gestionarea gunoiului de grajd;

8.

„soluri nisipoase din sud și din centru” înseamnă solurile indicate ca soluri nisipoase din sud și soluri nisipoase din centru în conformitate cu articolul 1 alineatul (1) din Regulamentul de punere în aplicare a Legii privind îngrășămintele (30) din Țările de Jos;

9.

„soluri de loess” înseamnă solurile indicate ca soluri de loess în conformitate cu articolul 1 alineatul (1) din Regulamentul de punere în aplicare a Legii privind îngrășămintele din Țările de Jos;

10.

„nutrienți” înseamnă azot și fosfat.

1.

Până cel târziu la 1 ianuarie 2024, Țările de Jos elaborează o nouă desemnare și o nouă hartă a zonelor poluate cu nitrați și fosfor din surse agricole (zonele poluate cu nutrienți), incluzând toate bazinele hidrografice vizate pentru amplasarea de puncte de monitorizare a apelor subterane și a apelor de suprafață care prezintă o poluare medie cu nitrați sau evenimente ocazionale de poluare cu nitrați, a celor care riscă să fie poluate și a celor cu tendință de creștere a poluării, precum și de puncte de monitorizare a eutrofizării sau a apelor care riscă să devină eutrofice.

Ca măsură tranzitorie și până la intrarea în vigoare a noii desemnări la 1 ianuarie 2024 cel târziu, se vor încadra în categoria zonelor poluate cu nutrienți solurile nisipoase din sud și din centru și zonele cu soluri de loess, precum și, de la 1 ianuarie 2023, bazinele hidrografice definite pe baza corpurilor de apă regionale și calificate drept zone necorespunzătoare din punctul de vedere al nivelului de nutrienți (stare proastă, slabă și moderată) pe baza analizei naționale a calității apei (2020) (31), efectuată de Agenția de evaluare a mediului (PBL) a Țărilor de Jos.

Începând cu 1 ianuarie 2024, se instituie o desemnare finală și o hartă finală a zonelor poluate cu nutrienți, care trebuie să includă cel puțin zonele desemnate în 2023, precum și orice altă zonă suplimentară în care agricultura contribuie în mod semnificativ la poluarea cu nutrienți, și anume cu peste 19 % din cantitatea totală de nutrienți.

În cazul în care la 1 ianuarie 2024 nu sunt instituite desemnarea finală și harta finală a zonelor poluate cu nutrienți, se utilizează desemnarea prevăzută în cel de Al 7-lea program de acțiune privind nitrații și în addendumul la acesta, care include toate zonele în care sunt necesare unele eforturi sau eforturi semnificative pentru atingerea obiectivelor de calitate a apei în ceea ce privește concentrațiile de nitrați și de fosfor, astfel cum se specifică în Directiva 91/676/CEE și în planul neerlandez de management al bazinului hidrografic adoptat în contextul Directivei 2000/60/CE.

2.

Țările de Jos monitorizează cantitatea de gunoi de grajd produsă și se asigură că producția de gunoi de grajd la nivel național, atât în ceea ce privește azotul, cât și fosfatul, nu depășește 489,4 milioane kg de azot și 150,7 milioane kg de fosfat (cantitatea produsă în 2020), precum și că, în urma punerii în aplicare a reformelor prevăzute în addendum, cantitatea de gunoi de grajd produsă scade treptat, iar în 2025 nu depășește 440 de milioane kg de azot și 135 de milioane kg de fosfat.

3.

De la 1 ianuarie 2023, Țările de Jos nu acordă autorizații de derogare, astfel cum se menționează la articolul 5 din prezenta decizie, în cadrul siturilor Natura 2000 instituite în conformitate cu Directiva 2009/147/CE a Parlamentului European și a Consiliului (32) și cu Directiva 92/43/CEE, iar începând cu 1 ianuarie 2024 nu acordă autorizații de derogare în zonele-tampon din apropierea siturilor Natura 2000, astfel cum sunt menționate în Programul național pentru zone rurale, în care depunerile de azot depășesc cantitatea critică.

4.

De la 1 ianuarie 2023, Țările de Jos nu acordă autorizații de derogare, astfel cum se menționează la articolul 5 din prezenta decizie, în zonele de protecție a apelor subterane. În zonele în care apele subterane prezintă poluare cu nitrați, pentru zonele de protecție a apelor subterane se aplică, până la 1 ianuarie 2024, un pachet de măsuri obligatorii menit să ducă la reducerea cantităților de nutrienți.

5.

Țările de Jos pun în aplicare următoarele măsuri:

6.

Țările de Jos continuă să pună în aplicare strategia consolidată de asigurare a respectării legislației, valorificând experiența dobândită în urma punerii în aplicare a articolului 4 alineatul (3) din Decizia de punere în aplicare (UE) 2020/1073. Strategia consolidată de asigurare a respectării legislației include cel puțin următoarele elemente: