(1)   Fiecare agenție de plăți ține un set de conturi dedicate exclusiv cheltuielilor și veniturilor menționate la articolul 5 alineatul (1) și la articolele 6 și 45 din Regulamentul (UE) 2021/2116 și utilizării fondurilor puse la dispoziția sa pentru acoperirea cheltuielilor corespunzătoare. Respectivele conturi trebuie să permită distingerea și furnizarea separată a datelor financiare pentru fonduri.

Statele membre pun la dispoziția Comisiei, la cererea acesteia, informațiile privind cheltuielile efectuate și veniturile alocate încasate.

(2)   Agențiile de plăți ale statelor membre care nu au adoptat moneda euro țin evidențe contabile cu cuantumuri exprimate în moneda în care au fost suportate cheltuielile și au fost încasate veniturile. Cu toate acestea, pentru a permite consolidarea tuturor cheltuielilor și veniturilor, acestea sunt în măsură să furnizeze datele corespunzătoare în moneda națională și în euro.

(3)   În ceea ce privește FEADR, fiecare agenție de plăți ține o evidență contabilă care permite identificarea tuturor operațiunilor pentru fiecare plan și pentru fiecare intervenție. Această contabilitate include în special:

(1)   Cuantumul plății care urmează să fie acordată unui beneficiar în cadrul FEGA este stabilit de statele membre în cadrul sistemelor de control menționate în titlul IV din Regulamentul (UE) 2021/2116.

(2)   Cheltuielile efectuate și care urmează să fie declarate la FEGA țin seama de sancțiunile aplicate în cadrul sistemelor de control ale statelor membre în caz de neconformitate.

(3)   Cuantumul care rezultă din aplicarea alineatului (2) servește, pentru tipurile de intervenție sub formă de plăți directe menționate la articolul 16 din Regulamentul (UE) 2021/2115 și pentru programele destinate regiunilor ultraperiferice ale Uniunii și insulelor mici din Marea Egee, astfel cum sunt prevăzute în Regulamentul (UE) nr. 228/2013 și, respectiv, în Regulamentul (UE) nr. 229/2013, drept bază pentru reducerea plăților menționată la articolul 17 din Regulamentul (UE) 2021/2115 și pentru aplicarea disciplinei financiare menționate la articolul 17 din Regulamentul (UE) 2021/2116.

(4)   Cuantumul care rezultă din aplicarea alineatului (2) și, în cazul specific al plăților directe și al programelor menționate la alineatul (3), cuantumul care rezultă din aplicarea alineatelor (2) și (3) constituie cuantumul care trebuie declarat Comisiei.

(5)   Cheltuielile declarate FEGA servesc drept bază pentru verificarea plafoanelor financiare stabilite de dreptul Uniunii.

(6)   Cuantumul care rezultă din aplicarea alineatelor (2) și (3) servește drept bază pentru calcularea sancțiunilor administrative legate de condiționalitate, astfel cum sunt menționate în titlul IV capitolele IV și V din Regulamentul (UE) 2021/2116.

(7)   Prin derogare de la alineatul (3), statele membre pot plăti avansuri pentru plățile directe fără să aplice beneficiarilor rata de ajustare aferentă disciplinei financiare menționate la articolul 17 din Regulamentul (UE) 2021/2116 în ceea ce privește cererile de ajutor pentru un anumit an. Plata soldului care trebuie acordată beneficiarilor începând cu 1 decembrie ia în considerare rata de ajustare aferentă disciplinei financiare aplicabilă la momentul respectiv cuantumului total al plăților directe din anul calendaristic corespunzător.

(1)   În conformitate cu articolul 90 alineatul (1) litera (c) punctele (i) și (ii) din Regulamentul (UE) 2021/2116, statele membre transmit Comisiei, pe cale electronică și cel târziu până în a șaptea zi a fiecărei luni, informațiile și documentele referitoare la cheltuieli și la veniturile alocate menționate la articolele 11 și 12 din prezentul regulament, în special declarația de cheltuieli întocmită în conformitate cu alineatul (2) din prezentul articol.

Cu toate acestea, comunicarea privind cheltuielile efectuate și veniturile alocate încasate între 1 și 15 octombrie se transmite până cel târziu la 25 octombrie.

Toate informațiile relevante sunt furnizate pe baza modelului pus la dispoziția statelor membre de către Comisie prin intermediul sistemelor de informații.

(2)   Declarația de cheltuieli menționată la alineatul (1) constă cel puțin în:

(3)   Toate informațiile financiare necesare în temeiul prezentului articol se comunică în euro.

(1)   Fără a se aduce atingere dispozițiilor speciale referitoare la declarațiile de cheltuieli și venituri legate de depozitarea publică menționate la articolul 12, cheltuielile și veniturile alocate declarate de agențiile de plăți pentru o anumită lună trebuie să corespundă plăților și încasărilor efectuate în mod real în acea lună.

Respectivele cheltuieli și venituri alocate trebuie înscrise în evidența contabilă a bugetului FEGA pentru exercițiul financiar corespunzător.

Cu toate acestea:

(2)   Cheltuielile și veniturile alocate sunt luate în considerare la data la care a fost debitat sau creditat contul agenției de plăți. Totuși, pentru plăți, data care trebuie luată în considerare poate fi cea la care agenția în cauză a emis documentul de plată și l-a trimis unei instituții financiare sau beneficiarului. Fiecare agenție de plăți utilizează aceeași metodă pe durata întregului exercițiu financiar.

(3)   Ordinele de plată neexecutate, precum și plățile debitate din cont și apoi recreditate apar în evidența contabilă ca deduceri din cheltuielile pentru luna în care este raportată agenției de plăți neexecutarea sau anularea.

(4)   Se consideră că, dacă sunt grevate de creanțe, plățile datorate din FEGA au fost efectuate în întregime în sensul aplicării alineatului (1):

(1)   Operațiunile care trebuie luate în considerare pentru întocmirea declarațiilor de cheltuieli referitoare la depozitarea publică sunt cele înregistrate la sfârșitul unei anumite luni în conturile agenției de plăți, efectuate de la începutul anului fiscal în sensul articolului 3 alineatul (3) primul paragraf litera (a) din Regulamentul delegat (UE) 2022/127, până la sfârșitul respectivei luni.

(2)   Respectivele declarații de cheltuieli cuprind valorile și cuantumurile stabilite în conformitate cu articolele 17 și 18 din prezentul regulament și cu articolul 4 din Regulamentul delegat (UE) nr. 906/2014 al Comisiei (14), înregistrate în evidența contabilă de agențiile de plăți în luna care urmează celei la care se referă operațiunile.

Cu toate acestea:

(1)   Pe baza datelor trimise în conformitate cu articolul 10 alineatul (1) din prezentul regulament, Comisia decide să efectueze plățile lunare în temeiul articolului 21 alineatul (3) din Regulamentul (UE) 2021/2116, fără a aduce atingere corecțiilor care pot fi efectuate prin intermediul unor decizii ulterioare în conformitate cu articolele 53, 54 și 55 din regulamentul respectiv și luând în considerare reducerile și suspendările decise în conformitate cu articolele 39-42 din regulamentul respectiv.

(2)   Dacă cheltuielile totale declarate de statele membre pentru exercițiul financiar următor depășesc trei sferturi din totalul creditelor FEGA pentru exercițiul financiar în curs, angajamentele anticipate menționate la articolul 11 alineatul (2) litera (b) din Regulamentul (UE, Euratom) 2018/1046 și plățile lunare corespunzătoare se acordă proporțional cu declarațiile de cheltuieli, până la o limită maximă de 75 % din creditele pentru exercițiul financiar în curs. În deciziile referitoare la rambursările ulterioare, Comisia ia în considerare soldul cuantumurilor nerambursate statelor membre.

(1)   Agențiile de plăți transmit Comisiei:

(2)   Sistemele relevante de informații menționate la articolul 25 se utilizează pentru efectuarea notificărilor și a schimburilor de informații și pentru întocmirea documentelor referitoare la cheltuielile aferente intervenției publice.

(1)   Evidența stocurilor prevăzută la articolul 3 alineatul (3) primul paragraf litera (a) din Regulamentul delegat (UE) 2022/127 conține următoarele categorii de elemente, prezentate separat:

(2)   Contabilitatea financiară prevăzută la articolul 3 alineatul (3) primul paragraf litera (a) din Regulamentul delegat (UE) 2022/127 conține:

(1)   Elementele menționate la articolul 16 sunt contabilizate cu cantitățile, valorile, cuantumurile și mediile efectiv înregistrate de către agențiile de plăți sau cu valorile și cuantumurile calculate pe baza cuantumurilor standard stabilite de Comisie.

(2)   Înregistrările și calculele menționate la alineatul (1) se efectuează cu condiția aplicării următoarelor norme:

(3)   Corecțiile efectuate de Comisie în ceea ce privește elementele menționate la articolul 16 pentru anul fiscal în curs trebuie notificate Comitetului pentru fondurile agricole. Aceste corecții pot fi notificate statelor membre cu ocazia unei decizii de plată lunară sau, dacă nu, la momentul deciziei privind verificarea conturilor. Corecțiile sunt contabilizate de agențiile de plăți în condițiile prevăzute în respectiva decizie.

(1)   Diversele elemente de cheltuieli și venituri se înscriu în evidența contabilă la data la care are loc operațiunea fizică în temeiul măsurii de intervenție publică, cu utilizarea cursului de schimb menționat la articolul 3 alineatul (2) din Regulamentul delegat (UE) nr. 906/2014.

Totuși, datele următoare se aplică în cazurile enumerate mai jos:

(2)   Diversele elemente legate de mișcarea fizică a produselor și de gestionarea stocurilor se introduc în evidențele contabile la data la care are loc operațiunea fizică în temeiul măsurii de intervenție.

Totuși, datele următoare se aplică în cazurile enumerate mai jos:

(1)   Cuantumul care urmează a fi finanțat în temeiul măsurilor de intervenție menționate la articolul 2 din Regulamentul delegat (UE) nr. 906/2014 se stabilește pe baza conturilor întocmite și ținute de agențiile de plăți în conformitate cu articolul 3 alineatul (3) primul paragraf litera (a) din Regulamentul delegat (UE) 2022/127, și în care sunt debitate și creditate diferitele elemente de cheltuieli și, respectiv, venituri menționate la articolul 16 din prezentul regulament, ținând cont, atunci când este necesar, de cuantumurile cheltuielilor stabilite în cadrul legislației agricole sectoriale.

(2)   Agențiile de plăți sau organismele de coordonare, după caz, transmit Comisiei, în fiecare lună și în fiecare an, prin mijloace electronice, pe baza modelelor puse de Comisie la dispoziția statelor membre prin intermediul sistemelor de informații, informațiile necesare pentru finanțarea cheltuielilor aferente depozitării publice și evidențele contabile care dovedesc cheltuielile și veniturile legate de depozitarea publică, sub formă de tabele, până la data prevăzută la articolul 10 alineatul (1) și până la data prevăzută la articolul 33 alineatul (2).

(1)   Finanțarea din FEGA în temeiul măsurilor de intervenție menționate la articolul 2 din Regulamentul delegat (UE) nr. 906/2014 este egală cu cheltuielile, calculate pe baza informațiilor notificate de agenția de plăți, după deducerea eventualelor venituri rezultate din măsurile de intervenție, validate prin sistemul de informații creat de Comisie și incluse de agenția de plăți în declarația sa de cheltuieli întocmită în conformitate cu articolul 12 din prezentul regulament.

(2)   Sumele recuperate în conformitate cu articolul 53 din Regulamentul (UE) 2021/2116 și cuantumurile primite sau recuperate de la vânzători, cumpărători și depozitari care îndeplinesc criteriile prevăzute la articolul 45 din regulamentul menționat sunt declarate la bugetul FEGA în conformitate cu articolul 10 alineatul (2) litera (a) din prezentul regulament.

(1)   Agențiile de plăți declară cheltuielile și cuantumul recuperat pentru fiecare tip de intervenție pentru dezvoltarea rurală și pentru asistența tehnică din cadrul planului strategic PAC menționat la articolul 118 din Regulamentul (UE) 2021/2115 pentru fiecare dintre perioadele de referință menționate la alineatul (2) din prezentul articol, pe baza modelului pus de Comisie la dispoziția statelor membre prin intermediul sistemelor de informații.

Pentru fiecare plan strategic PAC, agențiile de plăți precizează într-o declarație de cheltuieli cel puțin următoarele:

Cheltuielile efectuate și care urmează să fie declarate la FEADR țin seama de sancțiunile aplicate în cadrul sistemelor de gestionare și control ale statelor membre în caz de neconformitate.

(2)   După ce Comisia aprobă un plan strategic PAC, statele membre transmit Comisiei, în conformitate cu articolul 90 alineatul (1) primul paragraf litera (c) punctul (i) din Regulamentul (UE) 2021/2116, declarațiile de cheltuieli până la termenele următoare:

În cazul în care într-un stat membru planul strategic PAC este pus în aplicare de mai multe agenții de plăți, organismul de coordonare se asigură că declarațiile de cheltuieli sunt transmise în aceeași zi.

Cu toate acestea, toate cheltuielile plătite de agențiile de plăți către beneficiari, în conformitate cu articolul 86 din Regulamentul (UE) 2021/2115 până la sfârșitul ultimei perioade, astfel cum se specifică la primul paragraf din prezentul alineat, înaintea aprobării unui plan strategic PAC menționat la articolul 118 din regulamentul respectiv, se efectuează sub responsabilitatea statelor membre și sunt declarate Comisiei în prima declarație de cheltuieli care urmează după aprobarea planului respectiv. Cuantumurile recuperate aferente perioadei corespunzătoare, menționate la alineatul (1) al doilea paragraf literele (d) și (e) din prezentul articol, se declară, de asemenea, în declarația respectivă. Aceeași regulă se aplică, mutatis mutandis, în cazul modificării unui plan strategic PAC, astfel cum se menționează la articolul 119 din Regulamentul (UE) 2021/2115, cu excepția ajustărilor planului de finanțare menționate la articolul 23 din prezentul regulament.

În ceea ce privește instrumentele financiare instituite în conformitate cu articolul 58 din Regulamentul (UE) 2021/1060 și cu articolul 80 din Regulamentul (UE) 2021/2115, cheltuielile se declară în cursul exercițiului financiar în care sunt îndeplinite condițiile menționate la articolul 32 alineatele (3) și (4) din Regulamentul (UE) 2021/2116 și în care au fost efectuate cheltuielile de către agenția de plăți, înainte de sfârșitul exercițiului financiar.

Toate informațiile financiare necesare în temeiul prezentului articol se comunică în euro.

(1)   Contribuția Uniunii care urmează să fie plătită pentru cheltuielile publice eligibile, cu excepția finanțării naționale suplimentare menționate la articolul 115 alineatul (5) din Regulamentul (UE) 2021/2115, este menționată în planul de finanțare în vigoare în prima zi a perioadei de referință și se calculează, în ceea ce privește planurile strategice PAC menționate la articolul 118 din regulamentul respectiv, după cum urmează:

Calculul trebuie să țină seama de corecțiile aduse contribuției Uniunii, astfel cum au fost prezentate în declarația de cheltuieli pentru perioada respectivă.

(2)   Fără a se aduce atingere plafonului prevăzut la articolul 30 alineatul (2) din Regulamentul (UE) 2021/2116, atunci când totalul cumulat al contribuției Uniunii plătite planului strategic PAC depășește contribuția pentru un tip de intervenție, în ceea ce privește FEADR, cuantumul care trebuie plătit se reduce la cuantumul programat pentru tipul respectiv de intervenție. Orice contribuție a Uniunii astfel exclusă poate fi plătită ulterior, cu condiția ca statul membru să fi prezentat un plan de finanțare adaptat, iar acesta să fi fost aprobat de către Comisie.

(1)   Comisia definește sistemele de informații care să permită schimburi electronice de documente și informații între Comisie și statele membre pentru comunicările și consultările de informații prevăzute la articolul 90 din Regulamentul (UE) 2021/2116 și măsurile necesare pentru aplicarea acestor sisteme. Comisia informează statele membre în privința condițiilor generale pentru implementarea sistemelor respective prin intermediul Comitetului pentru fondurile agricole.

(2)   Sistemele de informații menționate la alineatul (1) trebuie să poată prelucra în special:

(3)   Forma și conținutul documentelor menționate la articolele 10, 18, 19, 21, 22, 23 și 32 trebuie să fie puse de Comisie la dispoziția statelor membre sub forma unor modele prin intermediul sistemelor de informații.

Modelele respective se adaptează și se actualizează de către Comisie, după informarea Comitetului pentru fondurile agricole.

(4)   Sistemele de informații menționate la alineatul (1) pot conține instrumentele necesare pentru stocarea datelor și pentru gestionarea conturilor fondurilor de către Comisie.

(5)   Datele referitoare la tranzacțiile financiare se comunică, se introduc și se actualizează în sistemele de informații menționate la alineatul (1) sub responsabilitatea agențiilor de plăți de către agențiile de plăți înseși sau de către organismele cărora li s-a delegat această funcție, după caz, prin intermediul organismelor de coordonare acreditate în conformitate cu articolul 9 alineatul (4) și cu articolul 10 din Regulamentul (UE) 2021/2116.

(6)   În cazul în care un document trimis în temeiul articolului 90 alineatul (1) litera (c) punctele (i) și (iii) din Regulamentul (UE) 2021/2116 sau o procedură din cadrul sistemelor de informații necesită semnătura sau aprobarea unei persoane autorizate într-una sau în mai multe dintre etapele procedurii respective, semnătura electronică sau aprobarea obligatorie respectivă se realizează în conformitate cu Regulamentul (UE) nr. 910/2014.

(7)   Documentele electronice și digitalizate se păstrează pe parcursul întregii perioade prevăzute la articolul 3 alineatul (3) primul paragraf litera (a) din Regulamentul delegat (UE) 2022/127.

(8)   În cazul unei defecțiuni a unui sistem de informații sau în absența unei conexiuni stabile, statul membru poate, cu acordul prealabil al Comisiei, să trimită documentele în altă formă, în condițiile stabilite de Comisie.

(1)   Declarațiile de cheltuieli care vizează fondurile se introduc sub formă de date structurate de către agenții de plăți acreditate sau de către organismul de coordonare acreditat, pe baza modelului pus la dispoziția statelor membre de către Comisie prin intermediul sistemelor de informații.

(2)   Cheltuielile FEGA și FEADR, precum și veniturile alocate FEGA declarate pentru o anumită perioadă pot conține corecții ale datelor declarate pentru perioadele anterioare de declarare ale aceluiași exercițiu financiar.

(3)   Cheltuielile FEGA și FEADR și veniturile alocate care urmează să fie imputate exercițiului financiar și care nu au fost introduse în declarațiile lunare și, respectiv, în declarațiile intermediare pot fi corectate numai în conturile anuale care trebuie trimise Comisiei în conformitate cu articolul 90 alineatul (1) primul paragraf litera (c) punctul (iii) din Regulamentul (UE) 2021/2116.

(4)   Comisia plătește contribuția Uniunii, sub rezerva disponibilității resurselor, în contul (conturile) deschis(e) de fiecare stat membru.

(5)   Fiecare stat membru notifică Comisiei denumirea sau numărul contului (conturilor), conform formatului pus de Comisie la dispoziția statului membru respectiv.

(1)   În urma evaluării justificării prezentate de statul membru în contextul evaluării performanței menționate la articolul 135 din Regulamentul (UE) 2021/2115, Comisia poate solicita statului membru în cauză să prezinte un plan de acțiune, astfel cum se menționează la articolul 41 din Regulamentul (UE) 2021/2116. Statul membru prezintă un plan de acțiune în termen de două luni de la primirea solicitării din partea Comisiei. În respectivul plan de acțiune, statul membru propune măsuri de remediere concrete pentru a remedia deficiențele și identifică intervențiile care au un impact asupra performanței planului strategic PAC, în special în ceea ce privește abaterile de la obiectivele de etapă stabilite pentru atingerea obiectivelor specifice prevăzute la articolul 6 alineatul (1) din Regulamentul (UE) 2021/2115. Măsurile de remediere sunt descrise suficient de detaliat pentru a permite Comisiei să evalueze dacă planul de acțiune este adecvat pentru remedierea acestor deficiențe, incluzând, dacă este cazul, măsurile de îmbunătățire a performanței intervențiilor în cauză.

(2)   Pentru fiecare dintre măsuri statul membru stabilește termenul de punere în aplicare planificat, care nu poate depăși doi ani de la lansarea planului de acțiune. Pentru a permite examinarea calendarului preconizat pentru punerea în aplicare a planului de acțiune, statul membru stabilește, de asemenea, indicatori de progres în vederea respectării termenului respectiv, cu o periodicitate de cel puțin o dată la trei luni pe toată durata planului de acțiune.

(3)   În termen de doi luni de la primirea planului de acțiune de la statul membru vizat, Comisia informează în scris statul membru respectiv cu privire la obiecțiile sale privind planul de acțiune transmis și solicită modificarea acestuia, dacă este cazul. Statul membru în cauză oferă clarificări suplimentare sau prezintă un plan de acțiune actualizat în termen de doi luni de la primirea observațiilor Comisiei.

(4)   După perioada menționată la alineatul (3), Comisia informează în scris statul membru, în termen de doi luni, dacă consideră că planul de acțiune este suficient pentru a remedia deficiențele care afectează performanța planului strategic PAC. În cazul unei evaluări pozitive, primirea evaluării respective de către statul membru este considerată data lansării punerii în aplicare a planului de acțiune. Data lansării nu aduce atingere posibilității ca statul membru în cauză să înceapă mai devreme punerea în aplicare a măsurilor de remediere. În cazul unei evaluări negative, Comisia informează statul membru în cauză despre intenția sa de a suspenda plățile, menționată la articolul 41 alineatul (2) din Regulamentul (UE) 2021/2116.

(5)   Statele membre pregătesc planurile de acțiune și raportează cu privire la progresele înregistrate în punerea lor în aplicare în conformitate cu modelul aferent furnizat de Comisie la momentul prezentării raportului anual privind performanța, în conformitate cu articolul 9 alineatul (3) primul paragraf litera (b) din Regulamentul (UE) 2021/2116. Modelul este pus la dispoziție și se utilizează în format electronic.

(1)   Statul membru prezintă planul de acțiune menționat la articolul 42 din Regulamentul (UE) 2021/2116 în termen de doi luni de la primirea solicitării din partea Comisiei. În planul său de acțiune, statul membru în cauză propune măsuri concrete pentru a remedia fiecare dintre deficiențele grave indicate de Comisie. Măsurile corective sunt descrise în mod adecvat pentru a permite Comisiei să evalueze dacă planul de acțiune este suficient pentru remedierea deficiențelor.

(2)   Pentru fiecare dintre măsuri statul membru stabilește termenul de punere în aplicare planificat, care nu poate depăși doi ani de la data lansării planului de acțiune. Pentru a permite examinarea indicatorilor de progres, statul membru stabilește, de asemenea, obiective de etapă în vederea respectării termenului respectiv, cu o periodicitate de cel puțin o dată la trei luni pe toată durata planului de acțiune.

(3)   În termen de doi luni de la primirea planului de acțiune de la statul membru vizat, Comisia informează în scris statul membru respectiv cu privire la obiecțiile sale privind planul de acțiune transmis și solicită modificarea acestuia, dacă este cazul. Statul membru în cauză oferă clarificări suplimentare sau prezintă un plan de acțiune actualizat în termen de doi luni de la primirea observațiilor Comisiei. În cazuri justificate în mod corespunzător, acest termen poate fi prelungit.

(4)   În urma schimburilor menționate la alineatul (3) și în termen de cel mult doi luni de la primirea ultimei comunicări din partea statului membru, Comisia informează în scris statul membru cu privire la evaluarea sa. În cazul unei evaluări pozitive, primirea evaluării respective de către statul membru este considerată data lansării punerii în aplicare a planului de acțiune. Data lansării nu aduce atingere posibilității ca statul membru în cauză să înceapă mai devreme punerea în aplicare a măsurilor de remediere. În cazul unei evaluări negative determinate de un plan de acțiune vădit insuficient, Comisia informează statul membru în cauză despre intenția sa de a suspenda plățile, menționată la articolul 42 alineatul (2) din Regulamentul (UE) 2021/2116.

(5)   În cazul în care progresele înregistrate în punerea în aplicare a planului de acțiune sunt insuficiente sau în cazul în care planul de acțiune nu a fost prezentat în conformitate cu cererea scrisă a Comisiei, Comisia informează statul membru în cauză despre intenția sa de a suspenda plățile, menționată la articolul 42 alineatul (2) din Regulamentul (UE) 2021/2116.

(6)   În ceea ce privește deficiențele grave recurente identificate în rapoartele de evaluare a calității menționate la articolul 68 alineatul (3), la articolul 69 alineatul (6) și la articolul 70 alineatul (2) din Regulamentul (UE) 2021/2116, Comisia solicită un plan de acțiune în conformitate cu articolul 42 alineatul (1) din regulamentul respectiv, în cazul în care aceleași deficiențe sunt detectate fără nicio îmbunătățire în al doilea an consecutiv.

(7)   Statele membre pregătesc planurile de acțiune și raportează cu privire la progresele înregistrate în punerea lor în aplicare în conformitate cu modelul aferent furnizat de Comisie. Modelul este pus la dispoziție și se utilizează în format electronic.

(1)   Pentru orice plată necuvenită în urma apariției unei nereguli sau a unei neglijențe, statele membre instituie un sistem care să garanteze o solicitare de recuperare de la beneficiari într-un termen rezonabil după ce agenția de plăți sau organismul responsabil cu recuperarea, după caz, a primit un raport de control sau un document similar, în care se menționează că a avut loc o neregulă. Sistemul asigură faptul că cuantumurile corespunzătoare sunt înregistrate la momentul solicitării de recuperare în registrul debitorilor ținut de agenția de plăți.

(2)   Statele membre dispun de un sistem care garantează că procedurile de recuperare, inclusiv calcularea dobânzii în conformitate cu actele cu putere de lege și actele administrative naționale aplicabile menționate la articolul 59 alineatul (1) din Regulamentul (UE) 2021/2116, compensarea și executarea cuantumurilor plătite în mod necuvenit, sunt lansate și monitorizate în timp util. Se asigură urmărirea creanțelor în conformitate cu procedura națională de recuperare aplicabilă, iar cuantumurile recuperate sunt rambursate fondurilor în timp util.

(3)   Corectarea unei datorii către fonduri are loc numai în cazul în care se constată absența oricărei nereguli printr-un instrument administrativ sau juridic cu caracter definitiv.

(4)   Statele membre justifică în mod corespunzător anularea unei creanțe și decizia de a nu continua procedurile de recuperare a unei creanțe în conformitate cu normele naționale aplicabile.

(1)   Conturile anuale menționate la articolul 90 alineatul (1) primul paragraf litera (c) punctul (iii) din Regulamentul (UE) 2021/2116 includ:

(2)   Conturile anuale stau la baza raportului anual privind performanța care trebuie prezentat în temeiul articolului 134 din Regulamentul (UE) 2021/2115.

(1)   În scopul verificării conturilor în temeiul articolelor 53 și 54 din Regulamentul (UE) 2021/2116, fiecare stat membru trimite Comisiei:

La cererea Comisiei, statul membru furnizează înregistrările complete ale tuturor informațiilor contabile necesare în scopuri statistice și de control, aferente cheltuielilor legate de măsurile prevăzute în Regulamentele (UE) nr. 228/2013, (UE) nr. 229/2013, (UE) nr. 1308/2013 și (UE) nr. 1144/2014. Forma și conținutul informațiilor contabile se specifică de către Comisie.

(2)   Documentele menționate la alineatul (1) trebuie trimise Comisiei până cel târziu la data de 15 februarie a anului care urmează încheierii exercițiului financiar la care se referă. Documentele se trimit electronic, în conformitate cu formatul și în condițiile stabilite de Comisie în temeiul articolului 25.

Documentele respective poartă o semnătură electronică obligatorie în sensul Regulamentului (UE) nr. 910/2014.

(3)   La cererea Comisiei sau la inițiativa unui stat membru, pot fi trimise Comisiei informații suplimentare privind verificarea conturilor, în termenul stabilit de Comisie luând în considerare sarcina de lucru necesară pentru a furniza respectivele informații. În lipsa unor astfel de informații, Comisia poate verifica conturile pe baza informațiilor de care dispune.

(4)   În cazuri justificate în mod corespunzător, Comisia poate accepta o solicitare de transmitere cu întârziere a informațiilor, dacă cererea îi este adresată înaintea termenului de transmitere.

(1)   Documentele justificative referitoare la cheltuielile finanțate și la veniturile alocate care trebuie colectate de FEGA sunt ținute la dispoziția Comisiei timp de cel puțin trei ani după anul în care Comisia verifică conturile exercițiului financiar în cauză în temeiul articolului 53 din Regulamentul (UE) 2021/2116.

(2)   Documentele justificative referitoare la cheltuielile finanțate și la veniturile alocate care trebuie colectate de FEADR sunt ținute la dispoziția Comisiei timp de cel puțin trei ani după anul în care a fost efectuată plata finală de către agenția de plăți.

(3)   În cazul unor nereguli sau neglijențe, documentele justificative menționate la alineatele (1) și (2) sunt ținute la dispoziția Comisiei timp de cel puțin trei ani după anul în care cuantumurile sunt recuperate integral de la beneficiar și sunt creditate către fonduri.

(4)   Documentele justificative privind realizările corespunzătoare cheltuielilor declarate în cadrul FEGA în temeiul Regulamentului (UE) 2021/2115 și în cadrul FEADR se păstrează la dispoziția Comisiei timp de cel puțin trei ani după anul în care se declară cheltuielile finale din cadrul planurilor strategice PAC în temeiul Regulamentului (UE) 2021/2115.

(5)   În cazul procedurii de verificare a conformității prevăzute la articolul 55 din Regulamentul (UE) 2021/2116, documentele justificative menționate la alineatele (1) și (2) din prezentul articol sunt ținute la dispoziția Comisiei timp de cel puțin un an după anul în care s-a încheiat procedura sau, dacă o decizie privind conformitatea face obiectul unei proceduri judiciare la Curtea de Justiție a Uniunii Europene, timp de cel puțin 1 an după anul în care se încheie respectiva procedură.

(6)   Documentele justificative menționate la alineatele (1)-(5) sunt ținute la dispoziția Comisiei fie pe suport de hârtie, fie în format electronic și/sau în ambele formate.

Documentele pot fi păstrate doar în format electronic numai dacă dreptul național al statului membru în cauză permite utilizarea documentelor electronice ca dovadă a tranzacțiilor subiacente în procedurile judiciare naționale.

Dacă documentele sunt păstrate doar în format electronic, sistemul utilizat în acest scop trebuie să fie conform cu secțiunea 3.B din anexa I la Regulamentul delegat (UE) 2022/127.

(1)   Decizia Comisiei privind verificarea conturilor menționată la articolul 53 din Regulamentul (UE) 2021/2116 stabilește cuantumul cheltuielilor efectuate în fiecare stat membru în cursul exercițiului financiar în cauză, care este recunoscut ca imputabil fondurilor pe baza conturilor menționate la articolul 32 din prezentul regulament și a eventualelor reduceri și suspendări în temeiul articolelor 39, 40 și 41 din Regulamentul (UE) 2021/2116.

În cazul FEADR, cuantumul stabilit prin decizia privind verificarea conturilor include fondurile care pot fi reutilizate prin realocare de statul membru în cauză în temeiul articolului 57 din Regulamentul (UE) 2021/2116.

(2)   În ceea ce privește FEGA, cuantumul care, ca urmare a deciziei privind verificarea conturilor, poate fi recuperat de la fiecare stat membru sau poate fi plătit acestuia se stabilește prin deducerea plăților lunare pentru exercițiul financiar în cauză din cheltuielile recunoscute pentru același exercițiu financiar în conformitate cu alineatul (1). Comisia deduce cuantumul respectiv din plata lunară legată de cheltuielile efectuate în a doua lună de după decizia privind verificarea conturilor sau adaugă cuantumul respectiv la plata menționată.

În ceea ce privește FEADR, cuantumul care, ca urmare a deciziei privind verificarea conturilor, poate fi recuperat de la fiecare stat membru sau poate fi plătit acestuia se stabilește prin deducerea plăților intermediare pentru exercițiul financiar în cauză din cheltuielile recunoscute pentru același exercițiu financiar în conformitate cu alineatul (1).

Comisia deduce cuantumul respectiv din prima plată pentru care statul membru prezintă declarația de cheltuieli după adoptarea deciziei în temeiul articolului 53 din Regulamentul (UE) 2021/2116 sau adaugă cuantumul respectiv la plata menționată.

(3)   Până cel târziu la data de 30 aprilie care urmează sfârșitului exercițiului financiar, Comisia comunică statului membru în cauză rezultatele verificării informațiilor furnizate, împreună cu eventualele modificări pe care le propune.

(4)   Dacă, din motive care pot fi atribuite statului membru în cauză, nu poate să verifice conturile unui stat membru înaintea datei de 31 mai a anului următor, Comisia notifică statului membru în cauză anchetele suplimentare pe care își propune să le desfășoare în temeiul articolului 49 din Regulamentul (UE) 2021/2116.

(5)   Alineatele (1)-(4) se aplică, mutatis mutandis, veniturilor alocate menționate la articolul 45 din Regulamentul (UE) 2021/2116.

(1)   La stabilirea cuantumurilor cu care va fi redusă finanțarea din partea Uniunii, atunci când se constată că cheltuielile nu corespund unei realizări, astfel cum s-a raportat în raportul anual privind performanța menționat la articolul 54 alineatul (1) din Regulamentul (UE) 2021/2116 și la articolul 134 din Regulamentul (UE) 2021/2115, Comisia utilizează propriile constatări și constatările organismului de certificare și ia în considerare informațiile puse la dispoziție de statele membre, cu condiția ca aceste din urmă informații să fie furnizate în termenele prevăzute de Comisie în cadrul procedurii anuale de verificare a performanței desfășurate în conformitate cu articolul 54 din Regulamentul (UE) 2021/2116 și în conformitate cu prezentul articol.

(2)   În cazul în care, date fiind documentele pentru verificarea anuală prezentate de statul membru și în absența unor justificări suficiente, Comisia consideră că cheltuielile nu corespund unei realizări, aceasta comunică constatările sale statului membru în cauză, specificând diferența constatată. Comunicarea trebuie să facă trimitere la prezentul articol.

Statul membru răspunde într-un termen care urmează să fie stabilit în comunicare și care nu poate fi mai mic de 30 de zile calendaristice de la primirea comunicării. În răspunsul său, statul membru are, în special, posibilitatea:

Comunicarea menționată la primul și al doilea paragraf poate fi efectuată prin mijloace electronice.

(3)   După evaluarea justificărilor statelor membre în conformitate cu alineatul (2) din prezentul articol, Comisia adoptă, după caz, o decizie în temeiul articolului 54 din Regulamentul (UE) 2021/2116 pentru a reduce finanțarea din partea Uniunii cu cuantumurile aferente cheltuielilor care nu corespund unei realizări pentru exercițiul financiar în cauză.

(4)   În ceea ce privește FEGA, cuantumurile cu care se reduce finanțarea din partea Uniunii sunt scăzute de Comisie din plățile lunare legate de cheltuielile efectuate în cursul celei de-a doua luni care urmează deciziei în temeiul articolului 54 din Regulamentul (UE) 2021/2116.

(5)   În ceea ce privește FEADR, cuantumurile cu care se reduce finanțarea din partea Uniunii sunt scăzute de Comisie din plata pentru care statul membru prezintă declarația de cheltuieli după adoptarea deciziei în temeiul articolului 54 din Regulamentul (UE) 2021/2116.

(6)   Alineatele (1)-(5) se aplică, mutatis mutandis, veniturilor alocate menționate la articolul 45 din Regulamentul (UE) 2021/2116.

(1)   Pentru a stabili cuantumurile care trebuie excluse de la finanțarea din partea Uniunii, atunci când constată că cheltuielile nu au fost efectuate în conformitate cu normele Uniunii, Comisia utilizează propriile constatări și ia în considerare informațiile puse la dispoziție de statele membre, cu condiția ca aceste din urmă informații să fie furnizate în termenele prevăzute de Comisie în cadrul procedurii de verificare a conformității desfășurate în conformitate cu articolul 55 din Regulamentul (UE) 2021/2116 și în conformitate cu prezentul articol. În ceea ce privește intervențiile din cadrul sistemului integrat de administrare și control, menționat la articolul 65 din regulamentul respectiv, Comisia ia în considerare, de asemenea, rapoartele de evaluare privind calitatea sistemului de identificare a parcelelor agricole, a sistemului de depunere a cererilor cu informații geospațiale și a sistemului de monitorizare a suprafețelor.

(2)   Atunci când consideră, în urma oricărei anchete, că cheltuielile nu au fost efectuate în conformitate cu normele Uniunii, Comisia comunică propriile constatări statului membru în cauză, specificând acțiunile corective necesare pentru a se asigura respectarea în viitor a normelor respective și indicând nivelul provizoriu al corecției financiare despre care consideră, în acea etapă a procedurii, că ar corespunde constatărilor sale. De asemenea, comunicarea respectivă trebuie să programeze o reuniune bilaterală în termen de cinci luni de la expirarea termenului acordat pentru un răspuns din partea statului membru. Comunicarea trebuie să facă trimitere la prezentul articol.

Statul membru trebuie să răspundă în termen de doi luni de la primirea comunicării. În răspunsul său, statul membru are, în special, posibilitatea:

În cazuri justificate și la cererea motivată a statului membru, Comisia poate acorda o prelungire cu maximum două luni a perioadei de două luni. Motivul justificat poate fi evaluarea de către organismul de certificare a calculului efectuat de statul membru. Cererea trebuie adresată Comisiei înainte de expirarea perioadei respective.

În cazul în care consideră că nu este necesară o reuniune bilaterală, statul membru informează Comisia cu privire la acest lucru în răspunsul său la comunicare.

(3)   În cadrul reuniunii bilaterale, ambele părți se străduiesc să ajungă la un acord privind măsurile care trebuie luate, precum și privind evaluarea gravității încălcării și a prejudiciului financiar cauzat bugetului Uniunii.

În termen de 30 de zile lucrătoare de la data reuniunii bilaterale, Comisia întocmește procesul-verbal și îl trimite statului membru. Statul membru poate trimite observațiile sale Comisiei în termen de 15 zile lucrătoare de la primirea procesului-verbal.

În termen de șase luni de la trimiterea procesului-verbal al reuniunii bilaterale, Comisia comunică oficial statului membru concluziile la care a ajuns pe baza informațiilor primite în cadrul procedurii de verificare a conformității. Comunicarea respectivă prezintă evaluarea cheltuielilor care trebuie excluse de la finanțarea din partea Uniunii în conformitate cu articolul 55 din Regulamentul (UE) 2021/2116 și cu articolele 14 și 15 din Regulamentul delegat (UE) 2022/127. Comunicarea trebuie să facă trimitere la articolul 43 alineatul (1) din prezentul regulament.

În cazul în care un stat membru notifică Comisiei faptul că nu este necesară o reuniune bilaterală, perioada de șase luni începe de la data primirii notificării de către Comisie.

(4)   Dacă statul membru a făcut uz de procedura de conciliere menționată la articolul 43, Comisia comunică statului membru concluziile sale în termen de cel mult șase luni de la:

(5)   Pentru a aplica alineatele (3) și (4) în perioadele de timp respective, Comisia trebuie să aibă la dispoziție toate informațiile relevante în acea etapă anume a procedurii. În cazul în care consideră că nu dispune de suficiente informații, în orice moment de pe parcursul perioadelor stabilite la alineatele respective, Comisia:

În acest caz, perioadele menționate la alineatele (3) și (4) se calculează din nou fie de la primirea de către Comisie a informațiilor suplimentare solicitate, fie de la ultima zi a misiunii de audit suplimentare.

În cazul în care perioadele de timp menționate la alineatele (2), (3) și (4) și la prezentul aliniat includ luna august, în întregime sau parțial, perioadele de timp respective vor fi suspendate pe parcursul lunii respective.

(6)   La momentul evaluării cheltuielilor care trebuie excluse de la finanțarea din partea Uniunii, informațiile comunicate de statul membru după comunicarea oficială a Comisiei menționată la alineatul (3) al treilea paragraf pot fi luate în considerare doar:

(7)   După ce a comunicat concluziile sale statelor membre în conformitate cu alineatul (3) sau (4) din prezentul articol, Comisia adoptă, după caz, una sau mai multe decizii în temeiul articolului 55 din Regulamentul (UE) 2021/2116, pentru a exclude de la finanțare din partea Uniunii cheltuielile afectate de nerespectarea normelor Uniunii. Comisia poate desfășura proceduri consecutive de verificare a conformității, până când statul membru implementează efectiv acțiunile corective.

(8)   În ceea ce privește FEGA, cuantumurile de dedus din finanțarea din partea Uniunii sunt scăzute de Comisie din plățile lunare legate de cheltuielile efectuate în cursul celei de a doua luni care urmează deciziei în temeiul articolului 55 din Regulamentul (UE) 2021/2116.

În ceea ce privește FEADR, cuantumurile de dedus din finanțarea din partea Uniunii sunt scăzute de Comisie din plata pentru care statul membru prezintă declarația de cheltuieli după adoptarea deciziei în temeiul articolului 55 din Regulamentul (UE) 2021/2116.

Totuși, la solicitarea statului membru și după consultarea Comitetului pentru fondurile agricole, Comisia poate adopta o decizie de punere în aplicare prin care stabilește o dată diferită pentru deduceri sau autorizează rambursarea acestora în maximum trei tranșe, dacă acest lucru este justificat de importanța semnificativă a deducerilor incluse într-un act de punere în aplicare adoptat pe baza articolului 55 din Regulamentul (UE) 2021/2116. Această solicitare privind utilizarea tranșelor se transmite Comisiei de către statul membru în termen de cel mult cinci zile de la consultarea Comitetului pentru fondurile agricole cu privire la decizia luată în temeiul articolului 55 din regulamentul menționat.

(9)   În cazul statelor membre care fac obiectul asistenței financiare în conformitate cu Regulamentul (CE) nr. 332/2002 al Consiliului (22), cu Regulamentul (UE) nr. 407/2010 al Consiliului (23) și cu Tratatul de instituire a Mecanismului european de stabilitate, Comisia poate, la solicitarea statului membru în cauză și după consultarea Comitetului pentru fondurile agricole, să adopte o decizie de punere în aplicare de amânare, pentru o perioadă care nu depășește 24 de luni de la data adoptării sale, a executării deciziilor adoptate după 1 mai 2025, în conformitate cu articolul 55 din Regulamentul (UE) 2021/2116 (denumită în continuare „decizie de amânare”).

Decizia de amânare autorizează deducerile care trebuie efectuate după sfârșitul perioadei de amânare în trei tranșe anuale. În cazul în care cuantumul total care face obiectul deciziei de amânare reprezintă mai mult de 0,02 % din produsul intern brut al statului membru, Comisia poate autoriza rambursarea în maximum cinci tranșe anuale.

Comisia poate decide, la solicitarea statului membru în cauză și după consultarea Comitetului pentru fondurile agricole, să prelungească o singură dată, pentru o perioadă care nu depășește 12 luni, perioada de amânare menționată la primul paragraf.

Statul membru care beneficiază de o decizie de amânare se asigură că deficiențele care au constituit motivele pentru deduceri și care persistă la momentul adoptării deciziei de amânare sunt remediate în baza unui plan de acțiune, stabilit în consultare cu Comisia, care conține termene și indicatori de progres clari. Comisia modifică sau abrogă decizia de amânare, luând în considerare principiul proporționalității, în unul din următoarele cazuri:

(10)   Deciziile de punere în aplicare prevăzute la alineatele (8) și (9) se adoptă în conformitate cu procedura de consultare menționată la articolul 102 alineatul (2) din Regulamentul (UE) 2021/2116.

(11)   În cazuri justificate în mod corespunzător care trebuie notificate statului membru în cauză, Comisia poate prelungi perioadele prevăzute la alineatele (2)-(5).

(12)   Comunicările menționate la prezentul articol pot fi efectuate prin mijloace electronice.

(13)   Alineatele (1)-(11) se aplică, mutatis mutandis, veniturilor alocate menționate la articolul 45 din Regulamentul (UE) 2021/2116.

(1)   Comisia poate decide să nu inițieze sau să nu continue o anchetă de verificare a conformității în conformitate cu articolul 55 din Regulamentul (UE) 2021/2116, dacă preconizează că eventuala corecție financiară pentru neconformitatea identificată în urma unei anchete menționate la articolul 37 alineatul (2) din prezentul regulament nu ar depăși 50 000 EUR și 2 % din cheltuielile relevante sau din cuantumurile care trebuie recuperate.

(2)   Dacă reduce plățile lunare în conformitate cu articolul 39 alineatele (1) și (2) din Regulamentul (UE) 2021/2116, Comisia poate decide să nu înceapă sau să nu continue o anchetă de verificare a conformității în conformitate cu articolul 55 din regulamentul menționat, cu condiția ca statul membru în cauză să nu își fi exprimat obiecția față de aplicarea prezentului alineat în cadrul procedurii prevăzute la articolul 39 alineatele (1) și (2) din regulamentul menționat.

(1)   Organismul de conciliere este compus din cel puțin cinci membri selectați din rândul unor persoane eminente care prezintă toate garanțiile de independență și care au o înaltă calificare în ceea ce privește finanțarea politicii agricole comune, inclusiv în materie de dezvoltare rurală, sau în practica auditului financiar.

Aceste persoane trebuie să fie resortisanți ai unor state membre diferite.

(2)   Președintele, membrii și membrii supleanți sunt desemnați de Comisie pentru un mandat inițial de trei ani, după consultarea Comitetului pentru fondurile agricole.

Mandatele pot fi reînnoite numai pe perioade de câte un an, după informarea Comitetului pentru fondurile agricole. Totuși, dacă se ia hotărârea numirii ca președinte a unei persoane care este deja membră a organismului de conciliere, durata mandatului său inițial ca președinte este de trei ani.

Numele președintelui, ale membrilor și ale membrilor supleanți sunt publicate în seria C a Jurnalului Oficial al Uniunii Europene.

(3)   Membrii organismului de conciliere sunt remunerați în funcție de timpul pe care trebuie să îl consacre sarcinii. Costurile sunt compensate în conformitate cu normele în vigoare pentru personalul Comisiei.

(4)   După expirarea mandatului, președintele și membrii rămân în funcție până când sunt înlocuiți sau până când mandatul lor este reînnoit.

(5)   După consultarea Comitetului pentru fondurile agricole, Comisia poate pune capăt mandatelor membrilor care nu mai îndeplinesc condițiile necesare pentru exercitarea funcțiilor lor în cadrul organismului de conciliere sau care, indiferent de motiv, sunt indisponibili pentru o perioadă de timp nedeterminată.

În acest caz, membrul respectiv este înlocuit pentru restul perioadei pentru care a fost desemnat de un membru supleant, după informarea Comitetului pentru fondurile agricole.

Dacă se pune capăt mandatului președintelui, membrul chemat să exercite sarcinile președinției pentru restul perioadei pentru care a fost desemnat președintele este desemnat de Comisie după consultarea Comitetului pentru fondurile agricole.

(1)   Membrii organismului de conciliere își îndeplinesc sarcinile independent, fără a solicita sau a accepta instrucțiuni din partea Comisiei sau a vreunui guvern sau organism.

Membrii organismului de conciliere nu iau parte la lucrările acestuia și nici nu semnează vreun raport dacă, în funcțiile anterioare, au fost implicați personal în dosarul în cauză.

(2)   Fără a se aduce atingere articolului 287 din tratat, membrii organismului de conciliere nu divulgă nicio informație obținută în cursul activităților desfășurate în cadrul organismului de conciliere. Aceste informații sunt confidențiale și fac obiectul obligației de păstrare a secretului profesional.

(1)   Reuniunile organismului de conciliere au loc la sediul Comisiei. Președintele pregătește și organizează lucrările. În absența sa și fără a se aduce atingere articolului 40 alineatul (5) primul paragraf, funcțiile președintelui sunt exercitate de către decanul membrilor.

Secretariatul organismului de conciliere este asigurat de Comisie.

(2)   Fără a se aduce atingere articolului 41 alineatul (1) al doilea paragraf, rapoartele se adoptă de către majoritatea absolută a membrilor prezenți, cvorumul pentru deliberări fiind de trei.

Rapoartele sunt semnate de președinte și de membrii care au luat parte la deliberări. Rapoartele sunt cosemnate de secretariat.

(1)   Un stat membru poate înainta o chestiune organismului de conciliere în termen de 30 de zile lucrătoare de la data primirii comunicării oficiale din partea Comisiei, menționată la articolul 37 alineatul (3) al treilea paragraf, adresând o cerere de conciliere motivată către secretariatul organismului de conciliere.

(2)   Procedura care trebuie urmată și adresa secretariatului sunt notificate statelor membre prin intermediul Comitetului pentru fondurile agricole.

(3)   O cerere de conciliere este admisibilă numai dacă cuantumul preconizat a fi exclus de la finanțarea din partea Uniunii, conform comunicării Comisiei:

În plus, dacă, în timpul discuțiilor precedente, statul membru a susținut și a demonstrat că este vorba despre o problemă de principiu referitoare la aplicarea normelor Uniunii, președintele organismului de conciliere poate declara admisibilă cererea de conciliere. Totuși, o asemenea cerere nu este admisibilă dacă se referă doar la o chestiune de interpretare juridică.

(4)   Organismul de conciliere își desfășoară investigațiile într-un mod cât mai informal și mai rapid posibil, bazându-se doar pe probele de care dispunea Comisia la momentul comunicării concluziilor oficiale în conformitate cu articolul 37 alineatul (3) al treilea paragraf și oferind Comisiei și autorităților naționale în cauză o audiere echitabilă.

Totuși, dacă statul membru consideră că este necesar să prezinte, în cererea sa de conciliere, informații care încă nu au fost comunicate Comisiei, organismul de conciliere poate invita Comisia să evalueze respectivele noi informații doar dacă sunt îndeplinite condițiile prevăzute la articolul 37 alineatul (6). Informațiile sunt comunicate Comisiei în termen de cel mult două luni după trimiterea raportului menționat la articolul 39 litera (c).

(5)   Dacă, în termen de 4 luni de la sesizarea sa, organismul de conciliere nu reușește să reconcilieze pozițiile Comisiei și ale statului membru, procedura de conciliere este declarată nereușită.

(6)   Raportul menționat la articolul 39 litera (c) indică motivele pentru care nu a fost posibilă reconcilierea pozițiilor în cauză. Raportul indică dacă s-a ajuns la un acord parțial în cursul procedurii și dacă organismul de conciliere invită Comisia să evalueze noi informații în conformitate cu alineatul (4) al doilea paragraf.

(7)   Raportul este trimis:

(8)   În cazul în care perioadele de timp menționate la alineatul (1), la alineatul (4) al doilea paragraf și la alineatul (5) includ luna august, în întregime sau parțial, perioadele de timp respective vor fi suspendate pe parcursul lunii respective.

(1)   Statele membre se asigură că beneficiarii furnizează în cererile de ajutor și de plată informațiile necesare pentru identificarea lor, inclusiv, dacă este cazul, pentru identificarea grupului, astfel cum este definit la articolul 2 punctul 11 din Directiva 2013/34/UE a Parlamentului European și a Consiliului (24), din care fac parte începând cu o anumită dată care urmează să fie stabilită de statul membru. Aceste informații includ cel puțin următoarele:

Informațiile menționate la primul paragraf pot fi utilizate la selecționarea eșantionului de control menționat la articolul 60 alineatul (1) al doilea paragraf din Regulamentul (UE) 2021/2116. Informațiile pot fi utilizate, în special, pentru a efectua controale privind eludarea, astfel cum se menționează la articolul 62 din regulamentul menționat.

(2)   Informațiile privind identificarea grupurilor menționate la alineatul (1) primul paragraf literele (a), (b) și (c) se publică ex post de către statul membru, în conformitate cu articolul 98 din Regulamentul (UE) 2021/2116.

(1)   Pentru a utiliza în mod voluntar instrumentul de extragere a datelor menționat la articolul 59 alineatul (2) din Regulamentul (UE) 2021/2116 care urmează să fie pus la dispoziție de Comisie pentru controalele prevăzute la articolul 60 din regulamentul respectiv, statele membre se asigură că:

(2)   În cazul în care statul membru decide să utilizeze informațiile colectate în temeiul articolului 44 din prezentul regulament la selecționarea eșantionului de control menționat la articolul 60 alineatul (1) al doilea paragraf din Regulamentul (UE) 2021/2116, informațiile pot fi verificate cu ajutorul instrumentului respectiv de extragere a datelor.

(1)   Verificarea sistematică a documentelor comerciale ale întreprinderilor menționată la articolul 77 alineatul (1) din Regulamentul (UE) 2021/2116 se aplică, pentru fiecare perioadă de verificare menționată la alineatul (4) din prezentul articol, unui număr de întreprinderi care nu poate fi mai mic de jumătate din numărul întreprinderilor ale căror încasări sau plăți, sau suma acestora, în cadrul sistemului de finanțare din FEGA, au depășit 150 000 EUR pentru exercițiul financiar FEGA care precedă începutul perioadei de verificare în cauză.

(2)   În ceea ce privește fiecare perioadă de verificare, fără a aduce atingere propriilor obligații prevăzute la articolul 77 alineatul (1) din Regulamentul (UE) 2021/2116, statele membre selectează întreprinderile care urmează să fie verificate, pe baza unei analize a riscurilor pentru toate măsurile în cazul cărora este posibil acest lucru. Statele membre comunică Comisiei analiza riscurilor ca parte a planului de control menționat la articolul 80 alineatul (1) din regulamentul respectiv.

(3)   În ceea ce privește măsurile în cazul cărora un stat membru consideră că utilizarea unei analize a riscurilor nu este posibilă, este obligatorie verificarea întreprinderilor care primesc plăți în cadrul sistemului de finanțare din FEGA ce depășesc 350 000 EUR și care nu au fost verificate în conformitate cu prezentul regulament și cu titlul IV capitolul III din Regulamentul (UE) 2021/2116 în cursul uneia dintre cele două perioade de verificare precedente.

(4)   Perioada de verificare este între data de 1 iulie și data de 30 iunie a anului următor.

(1)   Planul de control în vederea efectuării verificărilor și raportul menționate la articolul 80 din Regulamentul (UE) 2021/2116 se întocmesc conform modelelor prezentate în anexele VI și VII la prezentul regulament.

(2)   Informațiile care trebuie transmise în temeiul prezentului articol se comunică în format electronic.

(3)   Comisia informează anual statele membre cu privire la rezultatele verificării.

(1)   Prezentul articol se aplică atunci când un regulament specific face referire la acesta.

(2)   O cerere pentru recunoașterea unui caz de forță majoră nu este admisibilă dacă este primită de autoritatea competentă cu mai mult de 30 de zile calendaristice după data la care operatorul a fost informat de autoritatea competentă că s-a constatat neîndeplinirea obligației relevante în sensul articolului 24 alineatul (2) din Regulamentul delegat (UE) 2022/127, expirarea termenului-limită pentru îndeplinirea obligației relevante menționat la articolul 24 alineatul (3) din respectivul regulament sau expirarea termenului-limită pentru prezentarea dovezii privind îndeplinirea obligației relevante menționat la articolul 24 alineatul (4) din regulamentul respectiv.

(3)   Operatorii furnizează dovezi pe care autoritatea competentă să le considere satisfăcătoare, referitoare la circumstanțele pe care operatorii le consideră forță majoră, în termen de 181 de zile calendaristice de la expirarea perioadei în care obligația ar fi trebuit să fie îndeplinită în totalitate. Operatorilor li se poate acorda mai mult timp dacă nu pot prezenta dovada în termenul-limită stabilit, în pofida faptului că au acționat cu toată diligența corespunzătoare.

(4)   Statele membre notifică Comisiei cazurile de forță majoră pe care le-au recunoscut, furnizând informațiile relevante pentru fiecare caz.

(1)   O garanție poate fi constituită:

(2)   Autoritatea competentă poate autoriza constituirea unei garanții:

(3)   Autoritatea competentă poate impune condiții suplimentare pentru acceptarea garanțiilor de tipurile menționate la alineatul (2).

(1)   La data constituirii, garanțiile constituite în conformitate cu articolul 52 alineatul (2) litera (c) trebuie să aibă o valoare realizabilă de cel puțin 115 % din valoarea garanției solicitate.

(2)   O autoritate competentă poate accepta o garanție de tipul celor menționate la articolul 52 alineatul (2) litera (c) doar dacă partea care oferă această garanție se angajează în scris fie să ofere o garanție suplimentară, fie să înlocuiască garanția inițială dacă valoarea realizabilă a garanției în cauză coboară, pentru o perioadă de 3 luni, sub 105 % din valoarea garanției solicitate. Respectivul angajament scris nu este necesar dacă legislația națională conține deja o dispoziție în acest sens. Autoritatea competentă verifică periodic valoarea unei astfel de garanții.

(3)   Autoritatea competentă evaluează valoarea realizabilă a unei garanții de tipul celei menționate la articolul 52 alineatul (2) litera (c) luând în considerare eventualele costuri asociate cedării.

(4)   Valoarea realizabilă a garanțiilor se evaluează pe baza ultimei cotații disponibile.

(5)   La cererea autorității competente, partea care constituie garanția prezintă dovada valorii sale realizabile.

(1)   Orice formă de garanție poate fi înlocuită cu alta.

Totuși, acordul autorității competente este necesar în următoarele cazuri:

(2)   O garanție globală poate fi înlocuită cu altă garanție globală, cu condiția ca noua garanție globală să acopere cel puțin acea parte a garanției globale inițiale care, la momentul înlocuirii, este alocată pentru a asigura îndeplinirea uneia sau a mai multor obligații încă neîndeplinite.

(3)   Imediat ce o parte dintr-o garanție globală este alocată unei anumite obligații, soldul disponibil din garanția globală este actualizat.

(1)   De îndată ce are cunoștință despre circumstanțe care antrenează executarea parțială sau totală a garanției, autoritatea competentă solicită fără întârziere părții care trebuie să îndeplinească obligația achitarea sumei executate, acordând până la 30 de zile de la data primirii solicitării de plată.

Dacă plata nu a fost efectuată până la sfârșitul perioadei respective, autoritatea competentă:

Autoritatea competentă poate încasa în contul corespunzător, fără întârziere, orice garanție de tipul descris la articolul 52 alineatul (1) litera (a), fără a solicita în prealabil persoanei în cauză efectuarea plății.

(2)   Fără a aduce atingere alineatului (1),

(3)   Dacă o garanție a fost executată, iar cuantumul a fost deja creditat fondurilor, și, ca urmare a rezultatului unei proceduri de recurs, suma executată în totalitate sau parțial, inclusiv dobânda la o rată în conformitate cu dreptul național, trebuie restituită, suma care trebuie restituită este suportată din fonduri, cu excepția cazului în care restituirea garanției este imputabilă neglijenței sau unei greșeli grave a autorităților administrative sau a altor organisme ale statului membru.

(1)   Statele membre păstrează la dispoziția Comisiei, pentru fiecare an, numărul total al garanțiilor executate și suma acestora, indiferent de stadiul în care s-a ajuns în cadrul procedurii prevăzute la articolul 56, făcând deosebirea în fiecare caz între garanțiile creditate bugetelor naționale și cele creditate bugetului Uniunii. Informațiile respective sunt păstrate pentru toate garanțiile executate în cuantum de peste 1 000 EUR și pentru fiecare dispoziție a Uniunii care prevede constituirea unei garanții. Informațiile vizează atât sumele plătite direct de partea interesată, cât și sumele recuperate prin încasarea unei garanții.

(2)   Statele membre păstrează la dispoziția Comisiei o listă cu: