16.10.2008   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

L 275/1

(1)

În iulie 2002, prin Regulamentul (CE) nr. 1339/2002 (2), Consiliul a instituit o taxă antidumping definitivă („măsurile existente”) de 21 % la importurile de acid sulfanilic care se încadrează la codul NC ex29214210 (cod TARIC 2921421060) originar din Republica Populară Chineză („RPC”) și un nivel al taxei reziduale de 18,3 % la importurile originare din India. Măsurile instituite s-au bazat pe rezultatele unei proceduri antidumping inițiate în conformitate cu articolul 5 din regulamentul de bază („ancheta inițială”).

(2)

În același timp, prin Regulamentul (CE) nr. 1338/2002 (3), Consiliul a instituit o taxă compensatorie definitivă de 7,1 % la importurile aceluiași produs originar din India.

(3)

În cadrul procedurilor antidumping și compensatorii menționate mai sus, Comisia, prin Decizia 2002/611/CE (4), a acceptat un angajament de preț oferit de către un producător-exportator din India, Kokan Synthetics and Chemicals Pvt. Ltd (denumit în continuare „Kokan”).

(4)

În februarie 2004, în urma unei noi anchete privind absorbția măsurilor efectuate în conformitate cu articolul 12 din regulamentul de bază, Consiliul, prin Regulamentul (CE) nr. 236/2004 (5), a majorat nivelul taxei antidumping definitive aplicabile importurilor de acid sulfanilic originar din RPC de la 21 % la 33,7 %.

(5)

În decembrie 2003, Kokan a informat Comisia că dorește să-și retragă angajamentul în mod voluntar. În consecință, decizia Comisiei de acceptare a angajamentului a fost abrogată prin Decizia 2004/255/CE a Comisiei (6).

(6)

În aprilie 2005, în urma unei cereri înaintate de Kokan, Comisia a deschis (7) o reexaminare intermediară parțială în conformitate cu articolul 11 alineatul (3) din regulamentul de bază și cu articolul 19 din Regulamentul (CE) nr. 2026/97 al Consiliului (8) privind protecția împotriva importurilor care fac obiectul unei subvenții din partea țărilor care nu sunt membre ale Comunității Europene („regulamentul de bază antisubvenții”), al cărei obiect se limita la analizarea acceptabilității angajamentului ce urma să fie oferit de către societate.

(7)

Prin Decizia 2006/37/CE (9), Comisia a acceptat angajamentul ulterior oferit de Kokan în legătură cu procedurile antidumping și compensatorii referitoare la importurile de acid sulfanilic originar din India.

(8)

În același timp, Regulamentul (CE) nr. 1338/2002 de instituire a unei taxe compensatorii definitive la importurile de acid sulfanilic originare din India și Regulamentul (CE) nr. 1339/2002 al Consiliului de instituire a unei taxe antidumping definitive la importurile de acid sulfanilic originar, printre altele, din India, au fost modificate prin Regulamentul (CE) nr. 123/2006 al Consiliului (10), pentru a ține seama de acceptarea angajamentului menționat.

(9)

În urma publicării unui aviz de expirare iminentă (11), Comisia a primit, la 24 aprilie 2007, o cerere de reexaminare în perspectiva expirării măsurilor în conformitate cu articolul 11 alineatul (2) din regulamentul de bază. Cererea respectivă a fost înaintată de către doi producători comunitari („solicitanții”), reprezentând 100 % din producția comunitară de acid sulfanilic.

(10)

Solicitanții au invocat și au furnizat suficiente elemente de probă prima facie potrivit cărora există probabilitatea unei continuări și/sau reapariții a dumpingului și a unei reapariții a prejudiciului pentru industria comunitară cu privire la importurile de acid sulfanilic originar din RPC și India („țările în cauză”).

(11)

Stabilind, după consultarea Comitetului consultativ, că există suficiente elemente de probă pentru inițierea unei reexaminări în perspectiva expirării măsurilor, Comisia a anunțat, la 24 iulie 2007, printr-un aviz de inițiere publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene  (12), inițierea unei reexaminări în perspectiva expirării măsurilor în conformitate cu articolul 11 alineatul (2) din regulamentul de bază.

(12)

Printr-un aviz de inițiere publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene la 24 iulie 2007 (13), Comisia a deschis, de asemenea, o anchetă de reexaminare în perspectiva expirării măsurilor în conformitate cu articolul 18 din regulamentul de bază antisubvenții cu privire la măsurile compensatorii în vigoare la importurile de acid sulfanilic originar din India. Această anchetă este în curs de desfășurare.

(13)

Printr-un aviz de inițiere publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene la 29 septembrie 2007 (14), Comisia a deschis din proprie inițiativă o reexaminare intermediară parțială având ca obiect exclusiv nivelul de subvenționare, în conformitate cu articolul 19 din regulamentul de bază antisubvenții, deoarece Comisia dispunea de probe prima facie suficiente potrivit cărora circumstanțele subvenționării, pe baza cărora se stabiliseră măsurile, au suferit schimbări, iar aceste schimbări erau de durată. Această anchetă este în curs de desfășurare.

(14)

Ancheta privind continuarea sau reapariția dumpingului a vizat perioada cuprinsă între 1 aprilie 2006 și 31 martie 2007 („perioada anchetei de reexaminare” sau „PAR”). Examinarea tendințelor relevante pentru evaluarea probabilității unei continuări sau reapariții a prejudiciului a vizat perioada cuprinsă între 2003 și sfârșitul perioadei anchetei de reexaminare („perioada luată în considerare”).

(15)

Comisia a înștiințat în mod oficial pe producătorii-exportatori, importatorii și utilizatorii despre care avea cunoștință că sunt implicați, pe reprezentanții țărilor exportatoare și pe solicitanții inițierii reexaminării în perspectiva expirării măsurilor. Părților interesate li s-a oferit posibilitatea de a-și face cunoscute punctele de vedere în scris și de a solicita o audiere în termenul prevăzut în avizul de inițiere.

(16)

Au fost audiate toate părțile interesate care au solicitat acest lucru și care au demonstrat că există motive speciale pentru a fi audiate.

(17)

S-au trimis chestionare tuturor părților despre care existau informații că sunt interesate, respectiv celor doi producători comunitari și tuturor producătorilor-exportatori, importatorilor și utilizatorilor cunoscuți.

(18)

Răspunsurile la chestionare au fost primite de la doi producători comunitari și de la un producător-exportator din India, precum și de la patru utilizatori. Niciunul dintre producătorii-exportatori din RPC și niciunul dintre importatori nu a răspuns la chestionar și nici nu s-au făcut cunoscuți pe parcursul acestei anchete.

(19)

Comisia a cercetat și a verificat toate informațiile considerate necesare pentru a stabili probabilitatea unei continuări sau reapariții a dumpingului și a prejudiciului produs, precum și a interesului comunitar. În acest sens, Comisia a întreprins vizite de verificare la sediul următoarelor societăți:

(20)

Produsul care face obiectul reexaminării este același cu produsul din cadrul anchetei inițiale, respectiv acid sulfanilic încadrat în prezent la codul NC ex29214210. Există în principal două tipuri de acid sulfanilic, stabilite în funcție de puritatea lor: tipul tehnic și tipul purificat. În plus, tipul purificat este uneori comercializat sub formă de sare de acid sulfanilic. Acidul sulfanilic este utilizat ca materie primă pentru producerea de înălbitori optici, aditivi pentru beton, coloranți alimentari și vopsele speciale. În pofida utilizărilor diverse ale acidului sulfanilic, toate tipurile și formele sunt percepute de către utilizatori ca fiind substituibile în mod rezonabil și sunt interschimbabile în majoritatea utilizărilor, fiind, ca atare, tratate ca un singur produs, la fel ca în cazul anchetei inițială.

(21)

După cum s-a stabilit și în ancheta inițială, această reexaminare a confirmat faptul că acidul sulfanilic este în principal o marfă obișnuită, iar calitatea și caracteristicile sale fizice de bază sunt identice indiferent de țara de origine. S-a constatat astfel că produsul în cauză și produsele fabricate și vândute de către producătorul-exportator din India pe piața internă și țărilor terțe, precum și cele fabricate și vândute de către producătorii comunitari pe piața comunitară au aceleași caracteristici fizice și chimice de bază și în principal aceleași utilizări și sunt prin urmare considerate a fi produse similare în sensul articolului 1 alineatul (4) din regulamentul de bază.

(22)

În conformitate cu articolul 11 alineatul (2) din regulamentul de bază, s-a analizat dacă dumpingul a avut loc pe parcursul PAR și dacă expirarea măsurilor ar putea conduce sau nu la continuarea sau reapariția dumpingului.

(23)

Ar trebui reținut faptul că, întrucât Comunitatea s-a extins, ajungând să includă 25 de state membre în 2004 și 27 de state membre în 2007, volumele de export și cotele de piață ale importurilor din cuprinsul anchetei anterioare și cele din cadrul reexaminării actuale în perspectiva expirării măsurilor nu pot fi comparate în mod direct.

(24)

Pentru a respecta confidențialitatea informațiilor de afaceri și întrucât Kokan reprezintă 100 % din importurile originare din India, informațiile pertinente au trebuit prezentate pe etape sau sub formă indexată.

(25)

Această examinare s-a bazat pe răspunsul oferit la chestionarul verificat de către producătorul-exportator cooperant din India, care a cooperat pe deplin în cadrul anchetei. Din informațiile furnizate de către societate și din datele Eurostat disponibile, rezultă că toate importurile de produs în cauză pe durata PAR s-au realizat de la acest producător-exportator.

(26)

S-a constatat că pe durata PAR au fost importate în Comunitate între 800 și 1 000 de tone de acid sulfanilic din India, ceea ce înseamnă aproximativ 8-10 % din consumul comunitar. În ancheta inițială, importurile din India se ridicau la 1 712 tone.

(27)

Dată fiind lipsa cooperării din partea oricăror producători-exportatori din China, analizarea practicării în continuare a dumpingului trebuia să se bazeze pe informațiile aflate la dispoziția Comisiei din alte surse. În acest sens și în conformitate cu dispozițiile articolului 18 din regulamentul de bază, s-au utilizat date oficiale Eurostat pentru stabilirea cantităților și a prețurilor de import.

(28)

Pe baza datelor disponibile s-a constatat că, pe durata PAR, 1 482 tone de acid sulfanilic au fost importate din RPC în Comunitate, ceea ce înseamnă aproximativ 15 % din consumul comunitar. Pe perioada anchetei inițiale, importurile din RPC se ridicau la 2 950 tone.

(29)

În conformitate cu articolul 11 alineatul (9) din regulamentul de bază, la stabilirea marjei de dumping s-a utilizat aceeași metodologie cu cea utilizată cu ocazia anchetei inițiale. Se reamintește faptul că, în cadrul anchetei inițiale, s-a stabilit o marjă de dumping de 24,6 %.

(30)

Pentru a determina valoarea normală, s-a stabilit mai întâi dacă vânzările totale din produsul în cauză ale producătorului-exportator cooperant pe piața internă erau reprezentative în comparație cu vânzările sale la export în Comunitate. În conformitate cu articolul 2 alineatul (2) din regulamentul de bază, vânzările pe piața internă sunt considerate reprezentative atunci când volumul total al vânzărilor pe piața internă reprezintă cel puțin 5 % din vânzările totale la export în Comunitate. Ancheta a arătat că vânzările pe piața internă erau reprezentative.

(31)

Ulterior, au fost identificate acele tipuri din produsul în cauză vândute pe piața internă de către producătorul-exportator care înregistrau vânzări în general reprezentative pe piața internă și care erau identice sau comparabile în mod direct cu tipurile vândute la export în Comunitate. Criteriile utilizate pentru identificarea diferitelor tipuri de produse au fost sortimentul (pur sau tehnic), forma (acid sub formă de pudră sau sare de sodiu) și concentrația acidului.

(32)

Pentru fiecare tip de produs vândut de către producătorul-exportator pe piața internă care a fost identificat drept comparabil în mod direct cu tipul vândut la export în Comunitate s-a stabilit dacă vânzările pe piața internă erau suficient de reprezentative în sensul articolului 2 alineatul (2) din regulamentul de bază. Vânzările pe piața internă ale unui anumit tip de produs erau considerate suficient de reprezentative atunci când volumul total al vânzărilor pe piața internă din tipul de produs respectiv pe durata PAR reprezenta 5 % sau mai mult din volumul total al vânzărilor din tipul de produs comparabil exportat în Comunitate. Ancheta a demonstrat că din cele trei tipuri de produs exportate de către producătorul-exportator în cauză, două erau vândute în cantități reprezentative pe piața internă.

(33)

De asemenea, s-a analizat dacă vânzările societății pe piața internă puteau fi considerate ca fiind efectuate în cadrul operațiunilor comerciale normale în conformitate cu articolul 2 alineatul (4) din regulamentul de bază.

(34)

Aceasta s-a realizat prin stabilirea procentului de vânzări pe piața internă către clienți independenți, pentru fiecare dintre cele două tipuri de produse vândute în cantități reprezentative, care nu erau vândute în pierdere pe durata PAR. Aceasta s-a realizat prin stabilirea procentului de vânzări pe piața internă către clienți independenți, pentru fiecare dintre cele două tipuri de produse vândute în cantități reprezentative, care nu erau vândute în pierdere pe durata PAR. Pentru aceste tipuri de produse, din moment ce peste 80 % din volum nu era vândut în pierdere pe piața internă, iar prețul de vânzare mediu ponderat era mai mare sau egal cu costul de producție mediu ponderat, valoarea normală pe tip de produs s-a calculat ca fiind media ponderată a tuturor prețurilor de vânzare pe piața internă, plătite sau plătibile de către clienții independenți, ale tipului de produs în cauză, așa cum se prevede la articolul 2 alineatul (1) din regulamentul de bază.

(35)

Pentru tipul de produs care nu a fost vândut în cantități reprezentative pe piața internă, valoarea normală trebuia construită. Pentru a stabili valoarea normală construită, vânzările proprii ale producătorului-exportator cooperant, cheltuielile administrative și alte costuri generale (SG&A) suportate și profitul mediu ponderat realizat la vânzările pe piața internă de produs similar, în cadrul operațiunilor comerciale normale, pe durata PAR, au fost adăugate la costul mediu de fabricație pe durata PAR, în conformitate cu articolul 2 alineatul (3) și cu articolul 2 alineatul (6) din regulamentul de bază.

(36)

Din anchetă a rezultat că exporturile producătorului-exportator din India erau efectuate numai către clienți independenți din Comunitate.

(37)

În consecință, prețul de export a fost stabilit în conformitate cu articolul 2 alineatul (8) din regulamentul de bază, respectiv pe baza prețurilor de export efectiv plătite sau plătibile.

(38)

Valoarea normală și prețul de export au fost comparate pe baza prețului franco fabrică. Pentru a asigura o comparație echitabilă între valoarea normală și prețul de export, s-a ținut seama de diferențele care afectează prețul și comparabilitatea prețurilor prin efectuarea unor ajustări, în conformitate cu articolul 2 alineatul (10) din regulamentul de bază. Aceste ajustări s-au efectuat în legătură cu costurile de transport și de asigurare.

(39)

În conformitate cu articolul 2 alineatele (11) și (12) din regulamentul de bază, valoarea normală medie ponderată a fiecărui tip de produs din produsul în cauză exportat în Comunitate pe durata PAR a fost comparată cu prețul de export mediu ponderat al fiecărui tip corespunzător din produsul în cauză.

(40)

Această comparație a demonstrat absența dumpingului în cazul producătorului-exportator cooperant din India care a efectuat exporturi în Comunitate pe durata PAR.

(41)

În ceea ce privește absența dumpingului din partea exportatorului cooperant pe durata PAR, trebuie să se rețină că, după cum se menționează la considerentul 7 mai sus, pe durata PAR era în vigoare un angajament de preț care îi impunea producătorului-exportator în cauză să respecte un anumit nivel al prețului pentru exporturile către Comunitate. În cazul anumitor tranzacții s-a constatat un preț ușor mai ridicat decât nivelul prețurilor minime de import („PMI”) prevăzute în angajament, însă majoritatea prețurilor de vânzare corespundeau nivelului PMI.

(42)

În conformitate cu articolul 11 alineatul (9) din regulamentul de bază, aceeași metodologie utilizată în cadrul anchetei anterioare a fost utilizată la stabilirea marjei de dumping. Se reamintește faptul că, în cadrul anchetei inițiale, s-a constatat o marjă de dumping de 21 %. Cu toate acestea, în urma unei noi anchete privind absorbția măsurilor deschisă în iunie 2003, marja de dumping a fost reevaluată și s-a constatat că aceasta a crescut la 33,7 %, după cum se descrie în Regulamentul (CE) nr. 236/2004.

(43)

În conformitate cu articolul 2 alineatul (7) din regulamentul de bază, RPC nu este o țară cu economie de piață și, prin urmare, valoarea normală a importurilor din RPC trebuia să se bazeze pe datele obținute de la o țară terță cu economie de piață.

(44)

În avizul de inițiere, India a fost luată în considerare ca fiind țara terță cu economie de piață adecvată în ceea ce privește exporturile RPC în Comunitate. India a fost, de asemenea, considerată drept țară analoagă în ancheta inițială.

(45)

Cu toate acestea, solicitanții au sugerat că ar fi mai oportun ca Statele Unite ale Americii („SUA”) să fie considerată țară analoagă în acest caz. S-a argumentat că, spre deosebire de India, prețurile la acid sulfanilic în SUA sunt determinate de forțe normale și nedenaturate ale pieței. Mai mult, s-a susținut că procesul de producție a acidului sulfanilic în SUA se desfășoară într-o manieră comparabilă cu cea din RPC, iar cantitățile produse și vândute în SUA sunt reprezentative. În plus, solicitanții au mai argumentat că accesul la materii prime în India nu este comparabil cu accesul la materii prime în RPC, deoarece producătorii indieni, datorită Sistemului Licențelor Prealabile, preferă să importe materii prime în loc să achiziționeze materiale de pe piața internă.

(46)

În ceea ce privește sugestia de a lua SUA drept țară analoagă, este de reținut că timp de mai mulți ani SUA a pus în aplicare măsuri de protecție sub formă de măsuri antidumping la importurile din RPC și India, precum și măsuri compensatorii la importurile din India. Din acest motiv, nu se poate exclude posibilitatea ca prețurile să fi fost influențate de aceste măsuri de apărare comercială.

(47)

În ceea ce privește accesul la materiile prime, s-a constatat, de asemenea, că producătorii indieni de acid sulfanilic achiziționează materii prime de pe piața internă. În consecință, nu se poate argumenta că din cauza accesului la materii prime, India nu este cea mai indicată țară analoagă. În plus, există mai mulți producători de acid sulfanilic în India, iar importurile, cum ar fi cele din RPC, sunt la rândul lor prezente pe piață. Prin urmare nu există dovezi în sprijinul ideii potrivit căreia în India nu există concurență.

(48)

Având în vedere cele de mai sus și în lipsa altor argumente convingătoare privind schimbarea împrejurărilor în timpul care a trecut de la ancheta inițială, se concluzionează că India constituie o țară terță analoagă potrivită în vederea stabilirii valorii normale în conformitate cu articolul 2 alineatul (7) litera (a) din regulamentul de bază în contextul acestei reexaminări efectuate în perspectiva expirării măsurilor.

(49)

În conformitate cu articolul 2 alineatul (7) litera (a) din regulamentul de bază, valoarea normală a fost stabilită pe baza informațiilor verificate primite de la producătorul-exportator cooperant din țara analoagă. Mai exact, valoarea normală s-a bazat pe prețul plătit sau plătibil în India de către clienți independenți pentru tipuri de produse comparabile, așa cum s-a constatat că erau acestea fabricate în cadrul operațiunilor comerciale normale.

(50)

Dată fiind lipsa de cooperare din partea producătorilor-exportatori chinezi, prețul de export trebuia să se bazeze pe datele disponibile, în conformitate cu articolul 18 din regulamentul de bază. Cifrele oficiale Eurostat au fost alese ca bază corespunzătoare pentru stabilirea prețului de export.

(51)

În scopul efectuării unei comparații echitabile între valoarea normală și prețul de export, s-a ținut seama de diferențele care ar putea afecta comparabilitatea prețurilor. Aceste ajustări s-au efectuat cu privire la costurile de transport și de asigurare în conformitate cu articolul 2 alineatul (10) din regulamentul de bază. Valoarea normală la nivelul franco fabrică din India a fost ulterior comparată cu prețul de export ajustat din China la același nivel.

(52)

Comparația între valoarea normală și prețul de export a arătat existența dumpingului, marja de dumping fiind egală cu suma cu care valoarea normală depășea prețul de export în Comunitate. Marja de dumping constatată, exprimată ca procent din prețul de import CIF frontieră comunitară, s-a situat între aproximativ 15 și 20 %.

(53)

În absența dumpingului pe durata PAR, s-a analizat dacă este probabilă reapariția dumpingului din partea Indiei în cazul în care măsurile ar fi abrogate. Pentru a evalua probabilitatea reapariției dumpingului, s-a analizat comportamentul în materie de prețuri al Kokan, respectiv prețurile practicate de aceasta pe alte piețe de export comparativ cu prețurile sale de export în Comunitate și cu prețurile practicate pe piața internă, precum și producția, capacitatea de producție și stocurile. Analiza s-a bazat pe informațiile oferite în cuprinsul răspunsurilor la chestionare și verificate la sediul Kokan pe parcursul anchetei.

(54)

Prețurile de pe piața Comunității erau mai mari decât cele practicate de Kokan pe piața internă, pe durata PAR. Totuși, această evoluție trebuie văzută din perspectiva faptului că prețurile de export ale acestei societăți făceau obiectul regimului PMI practicat de societate.

(55)

S-a constatat că prețul de export mediu perceput de Kokan în țările terțe era semnificativ mai scăzut decât prețul de export mediu către Comunitate. De asemenea, s-a constatat că aceste prețuri făceau obiectul dumpingului, fiind cu mult sub prețurile practicate de Kokan pe piața internă.

(56)

După cum se menționează la considerentele 7 și 41 de mai sus, Kokan a făcut obiectul unui angajament de preț minim pentru exporturile sale către Comunitate pe durata PAR, în timp ce prețurile practicate față de clienții din alte țări terțe erau stabilite în mod liber. În aceste condiții, aceste din urmă prețuri reprezintă un indiciu al nivelului probabil al prețului de export către Comunitate în eventualitatea în care măsurile ar expira. S-a concluzionat astfel că există probabilitatea reducerii prețurilor de export către Comunitate de către Kokan, precum și probabilitatea reapariției dumpingului pe piața comunitară în cazul în care măsurile ar fi abrogate.

(57)

Este de asemenea de reținut constatarea potrivit căreia prețurile de export către țări terțe erau în medie sub prețurile de vânzare ale industriei comunitare pe piața comunitară. Aceasta înseamnă că nivelul predominant al prețului pentru produsul în cauză pe piața comunitară face această piață foarte atractivă pentru producătorul-exportator din India. Pe această bază, se consideră că există într-adevăr un stimulent economic de reorientare a vânzărilor pe piața comunitară, pe care se practică prețuri mai ridicate, în cazul abrogării măsurilor în vigoare.

(58)

Ancheta a arătat că producătorul-exportator cooperant nu a acumulat stocuri pe durata PAR. Cu toate acestea, s-a constatat că societatea ar avea posibilitatea de a-și majora producția, rata sa de utilizare a capacității situându-se la un nivel de aproximativ 65 % pe durata PAR. Este de reținut în acest sens constatarea potrivit căreia capacitatea de producție neutilizată a producătorului-exportator cooperant corespunde unei valori de peste 30 % din consumul comunitar.

(59)

Din anchetă a rezultat cu claritate că nivelul prețului în India și pe alte piețe din țările terțe este semnificativ mai mic decât nivelul prețului practicat pe piața comunitară. În cazul în care măsurile antidumping existente vor fi abrogate, va apărea un stimulent puternic pentru producătorul-exportator cooperant din India de a recurge la capacitățile neutilizate, dar și de a reorienta mai multe vânzări pe piața comunitară și astfel, de a continua exportul, chiar în cantități mai mari. Potrivit evaluării efectuate mai sus, este foarte probabil ca aceste cantități majorate de exporturi către Comunitate să se facă la prețuri de dumping.

(60)

În urma constatării dumpingului pe durata PAR, s-a analizat, de asemenea, probabilitatea continuării dumpingului în cazul în care măsurile ar fi abrogate. În lipsa cooperării din partea oricăror producători-exportatori din China, concluziile de mai jos se bazează pe datele disponibile, respectiv informațiile oferite de către solicitanți, în conformitate cu articolul 18 din regulamentul de bază, împreună cu datele extrase de la Eurostat.

(61)

Din datele accesibile publicului larg rezultă că volumul de producție în China este de aproximativ 22 000 de tone, ceea ce înseamnă mai mult decât dublul consumului în Comunitate pe durata PAR. În lipsa cooperării din partea oricărui producător-exportator din China, nu au fost disponibile niciun fel de informații referitoare la existența unor capacități excedentare în RPC. Cu toate acestea, potrivit informațiilor disponibile, producătorii chinezi au capacitatea de a utiliza procesul discontinuu relativ simplu întrebuințat în prezent la fabricarea de vopseluri și substanțe chimice speciale în vederea producerii de acid sulfanilic. Mai mult, după cum se menționează la considerentul 63 de mai jos, piața comunitară a fost timp de mulți ani o piață atractivă pentru exportatorii chinezi. Prin urmare, este rezonabil să se presupună că orice capacități de producție excedentare care ar putea exista în RPC vor fi folosite pentru direcționarea unor cantități suplimentare către piața comunitară și/sau că producția existentă majorată prin schimbările de producție între vopseluri și substanțe chimice de specialitate ar fi redirecționată către Comunitate, în cazul în care măsurile antidumping existente ar fi abrogate.

(62)

Conform datelor disponibile, prețurile de export către țări terțe practicate de China s-au situat sub prețurile de export către Comunitate practicate de China pe durata PAR. Prin urmare, este foarte probabil ca, în eventualitatea abrogării măsurilor, exportatorii chinezi să-și redirecționeze exporturile actuale efectuate în țări terțe către piața comunitară, la prețuri care vor continua să fie prețuri de dumping.

(63)

După cum prevede Regulamentul (CE) nr. 236/2004, s-a constatat că absorbția taxei antidumping a avut loc cu privire la exporturile din RPC în Comunitate. Această practică a demonstrat atractivitatea continuă pe care o are piața Comunității pentru producătorii-exportatori chinezi. Deoarece s-a constatat că exporturile au fost făcute la prețuri de dumping pe durata PAR, se poate concluziona că este foarte probabil ca dumpingul să continue dacă se permite expirarea măsurilor, volumul exporturilor urmând să crească în mod similar.

(64)

Din anchetă a rezultat că exportatorii chinezi și-au continuat practicile de dumping pe durata PAR la un nivel semnificativ. Pe baza constatărilor de la considerentele 62 și 63 de mai sus, se poate concluziona că este probabil ca dumpingul semnificativ să se manifeste în continuare în cazul în care măsurile existente vor fi abrogate. De asemenea, există probabilitatea ca volumul importurilor care fac obiectul dumpingului să crească semnificativ în lipsa măsurilor.

(65)

Pe baza celor de mai sus, se concluzionează că este posibil ca dumpingul să continue în ceea ce-i privește pe exportatorii chinezi și să reapară în ceea ce-i privește pe producătorii-exportatori indieni, în cazul în care măsurile existente ar fi abrogate.

(66)

În cadrul Comunității, produsul similar este fabricat de către doi producători a căror producție este considerată a constitui producția comunitară totală de produs similar în sensul articolului 4 alineatul (1) din regulamentul de bază.

(67)

Este de reținut că, prin comparație cu ancheta inițială, societățile „Sorochimie Chimie Fine” și „Quimigal SA” au fost redenumite, prima, „Ardenity” și cea de-a doua, „CUF Químicos Industriais”.

(68)

Acești doi producători au cooperat în cadrul anchetei și au sprijinit cererea de reexaminare. Prin urmare, aceștia constituie industria comunitară în sensul articolului 4 alineatul (1) și al articolului 5 alineatul (4) din regulamentul de bază.

(69)

Consumul comunitar aparent s-a stabilit pe baza:

(70)

Consumul comunitar de acid sulfanilic pe durata PAR a fost de aproximativ 10 000 de tone. Pe parcursul perioadei luate în considerare, s-a observat o scădere a consumului cu 6 %.

Tabelul 1

Consumul pe piața comunitară

(71)

Pentru a respecta confidențialitatea informațiilor comerciale, având în vedere că societatea Kokan reprezintă 100 % din importurile originare din India, iar industria comunitară este reprezentată doar de doi producători, a fost necesară prezentarea informațiilor cuprinse în tabelele 2-5 de mai jos sub formă de indici.

(72)

Volumele și cotele de piață ale importurilor din RPC și India au evoluat conform tabelelor de mai jos. Datele referitoare la volumul importurilor se bazează pe Eurostat.

Tabelul 2

Importuri din țările în cauză

Tabelul 3

Cota de piață a țărilor în cauză

(73)

Importurile din țările în cauză au scăzut cu 27 % pe parcursul perioadei luate în considerare. Cota de piață a țărilor în cauză a scăzut cu 22 % între 2003 și PAR.

(74)

Luând în considerare fiecare țară în parte, volumele importurilor din India au scăzut cu 40 % între 2003 și PAR, iar cota de piață a importurilor din India a scăzut cu 36 %.

(75)

Volumul importurilor originare din RPC a scăzut cu 16 % pe parcursul perioadei luate în considerare, iar cota de piață a scăzut cu 10 % în aceeași perioadă.

(76)

Prețul mediu al importurilor în cauză originare din RPC a crescut cu 35 % pe parcursul perioadei luate în considerare. În aceeași perioadă, prețul mediu al importurilor în cauză originare din India a crescut cu 11 %.

(77)

În scopul calculării subcotării prețului pe durata PAR, prețurile franco fabrică ale industriei comunitare practicate față de clienții independenți au fost comparate cu prețurile de import CIF la frontiera comunitară ale țărilor în cauză, ajustate în mod corespunzător pentru a reflecta un preț franco vămuit. Această ajustare s-a realizat prin majorarea prețurilor cu taxa vamală normală și costurile post import, atât pentru RPC, cât și pentru India, și prin majorarea ulterioară a prețurilor chinezești cu taxa antidumping. Comparația a arătat că prețurile chinezești și indiene ajustate nu subcotau prețurile industriei comunitare.

(78)

Volumul importurilor din alte țări terțe a scăzut ușor cu 3 % pe parcursul perioadei luate în considerare. Cu toate acestea, având în vedere scăderea cererii, cota de piață a acestora a crescut cu 0,7 puncte procentuale. Principala țară exportatoare, SUA, a realizat cea mai mare parte a acestor importuri pe parcursul perioadei luate în considerare.

(79)

Prețurile acidului sulfanilic din alte țări terțe au fost ușor mai scăzute decât cele ale industriei comunitare și au urmat tendințele prețurilor de pe piața indiană începând cu 2005.

(80)

Pentru a respecta confidențialitatea informațiilor de afaceri, a fost necesară prezentarea informațiilor referitoare la cele două societăți care alcătuiesc industria comunitară sub formă de indici.

(81)

În conformitate cu articolul 3 alineatul (5) din regulamentul de bază, au fost examinați toți factorii și indicii economici relevanți referitori la industria comunitară.

(82)

Nivelul de producție al industriei comunitare pe durata PAR a fost cu 17 % mai mare decât nivelul înregistrat la începutul perioadei luate în considerare. Capacitatea de producție a industriei comunitare a crescut la rândul ei pe parcursul perioadei luate în considerare cu 12 % ca urmare a majorării de către un producător comunitar a capacității prin investiții în echipamente în scopul de a fabrica acid sulfanilic din clasa pură. Combinația acestor doi factori a condus la o creștere de ansamblu a ratei de utilizare a capacității în industria comunitară pe parcursul perioadei luate în considerare. De asemenea, este de reținut că industria comunitară a atins un nivel satisfăcător al utilizării capacității (variind între 75 și 80 %) pe durata PAR.

(83)

Nivelurile stocurilor industriei comunitare la încheierea anului au scăzut cu 22 % pe parcursul perioadei luate în considerare. Nivelul stocurilor a scăzut semnificativ în 2004 și 2005, dar a crescut progresiv în 2006 și pe durata PAR.

Tabelul 7

Volumul stocurilor finale

(84)

Volumele vânzărilor industriei comunitare pe durata PAR au fost cu 5 % mai mari în comparație cu începutul perioadei luate în considerare. Deoarece consumul comunitar a scăzut cu 6 % pe parcursul perioadei luate în considerare (a se vedea considerentul 70 de mai sus), cota de piață deținută de industria comunitară a crescut cu 12 % în aceeași perioadă. Mai concret, cota de piață a industriei comunitare a câștigat aproximativ 7 puncte procentuale pe parcursul perioadei luate în considerare. Cota de piață a industriei comunitare s-a menținut la un nivel de peste 50 % pe întreaga durată a perioadei luate în considerare.

Tabelul 8

Volumul vânzărilor și cota de piață

(85)

Este de reținut că scăderea înregistrată de consumul comunitar în 2006 și pe durata PAR a afectat într-o anumită măsură creșterea industriei comunitare. Creșterea cotei de piață este explicată aproape în aceeași măsură de creșterea volumului vânzărilor și scăderea consumului spre sfârșitul perioadei luate în considerare.

(86)

Prețurile medii de vânzare ale industriei comunitare au crescut substanțial cu 26 % pe parcursul perioadei luate în considerare. Evoluțiile observate începând cu 2005 par să reflecte îndeosebi efectele măsurilor antiabsorbție instituite în 2004. Prețurile medii de vânzare ale industriei comunitare au crescut semnificativ între 2004 și 2005 și s-au stabilizat ulterior. Totuși, această creștere a avut loc la o rată mai scăzută decât creșterea prețului anilinei, care este cea mai semnificativă materie primă pentru producția de acid sulfanilic. Într-adevăr, anilina, care este un derivat al benzenului, a reprezentat aproximativ 50 % din costul total de fabricație pe durata PAR, marcând o creștere a prețului de aproximativ 45 % între 2003 și PAR.

Tabelul 9

Prețurile de vânzare

(87)

Nivelul de ocupare a forței de muncă a scăzut cu 9 % între 2003 și PAR, în timp ce producția a crescut, reflectând astfel o creștere a productivității și competitivității industriei comunitare. Cu toate acestea, costul mediu pe angajat a crescut în aceeași perioadă cu 15 %.

Tabelul 10

Ocuparea forței de muncă și productivitate

(88)

Rentabilitatea industriei comunitare, cu excepția anului 2005, s-a situat în jurul valorii de 1 % din cifra de afaceri sau sub această valoare. Importante pierderi s-au înregistrat în 2004, în timp ce industria comunitară a înregistrat profit în 2005, 2006 și pe durata PAR. Având în vedere că rentabilitatea industriei comunitare a fost extrem de scăzută în 2003, creșterea aparentă înregistrată pe parcursul perioadei luate în considerare a condus în continuare la un nivel al rentabilității cu mult sub nivelul acceptabil în acest tip de industrie.

(89)

Este de asemenea de reținut că rentabilitatea industriei comunitare a fost influențată de evoluția prețurilor materiilor prime. Costul mediu de producție a crescut cu 25 % între 2003 și PAR. După cum se menționează la considerentul 86 de mai sus, anilina este ingredientul principal în cadrul producției de acid sulfanilic și reprezintă aproximativ jumătate din costul de fabricație. Dat fiind că prețurile la anilină au crescut semnificativ în 2004, industria comunitară nu a reușit să transfere această creștere a prețurilor către clienții săi și a înregistrat pierderi. Situația industriei comunitare s-a îmbunătățit în 2005, întrucât prețurile la anilină s-au stabilizat, iar industria comunitară a reușit să mărească prețurile la acid sulfanilic în măsura necesară pentru a acoperi creșterea costurilor materiilor prime. În 2006 și pe durata PAR, confruntată cu o nouă creștere a prețurilor la anilină, rentabilitatea industriei comunitare a scăzut la niveluri sub 1 % în raport cu cifra de afaceri.

(90)

Industria comunitară a continuat să facă investiții în activitățile de producție a acidului sulfanilic pe toată durata perioadei luate în considerare. În 2006 și pe durata PAR, pe lângă investițiile care au avut legătură în principal cu menținerea imobilizărilor existente, un producător comunitar a făcut investiții în vederea creșterii capacității sale aferente producției de acid sulfanilic din clasa pură. Este de reținut, totuși, că această nouă capacitate va fi deplin funcțională, conform estimărilor, abia în 2008.

(91)

Deoarece industria comunitară a înregistrat profituri reduse pe parcursul perioadei luate în considerare, cifra privind randamentul investițiilor, corespunzătoare rezultatului înainte de impozitare și exprimat ca procent din valoarea contabilă netă medie a activelor alocate producției de acid sulfanilic la începutul și la sfârșitul exercițiului, a rămas la rândul ei foarte scăzută, adică în jurul valorii de 2 % pe durata PAR.

(92)

Ancheta a arătat că cerințele de capital ale industriei comunitare au fost afectate în mod nefavorabil de situația financiară dificilă. Deși unul dintre producătorii comunitari face parte dintr-un grup important, cerințele de capital nu sunt satisfăcute întotdeauna la nivelul dorit, deoarece resursele financiare sunt alocate, în general, în cadrul acestui grup, celor mai rentabile entități.

(93)

Fluxul de numerar a scăzut în mod semnificativ cu 85 % între 2003 și PAR, dar a rămas la o valoare pozitivă. Fluxul de numerar nu urmează tendința rentabilității deoarece a fost influențat de elemente fără efect de trezorerie cum ar fi amortizarea activelor și mișcarea stocurilor.

Tabelul 13

Fluxul de numerar

(94)

Între 2003 și PAR, majoritatea indicatorilor din industria comunitară au evoluat pozitiv: volumul vânzărilor, utilizarea capacității, volumul producției, stocurile de sfârșit de an, productivitatea, investițiile și randamentul investițiilor. Cu toate acestea, rentabilitatea acesteia a rămas sub 1 % din cifra de afaceri pe durata PAR.

(95)

Industria comunitară a beneficiat de pe urma unei creșteri a prețului unitar la acidul sulfanilic cu precădere din 2004 până la încheierea PAR. Cu toate acestea, creșterea prețului de vânzare nu a putut compensa integral creșterea costului de producție și în consecință marjele de profit au scăzut.

(96)

În plus, scăderea consumului comunitar în 2006 și pe durata PAR a împiedicat într-o anumită măsură refacerea industriei comunitare.

(97)

În ansamblu, este evident că introducerea măsurilor antidumping a permis industriei comunitare să-și stabilizeze situația, dar nu și să se refacă pe deplin în urma prejudiciului suferit, din cauza continuării importurilor la preț de dumping din RPC și, de asemenea, din cauza creșterii înregistrate de costurile materiilor prime, creștere pe care industria comunitară nu a reușit să o transfere către clienții săi. Cu toate acestea, ancheta a arătat că industria comunitară a început să investească în echipamente noi pe parcursul perioadei luate în considerare.

(98)

Ținând seama de analiza de mai sus, a rezultat, pe de o parte, că indicatorii de volum au avut o evoluție pozitivă pe parcursul perioadei luate în considerare. Pe de altă parte, indicatorii financiari ai industriei comunitare, cum ar fi rentabilitatea și fluxul de numerar, au evidențiat că industria comunitară se află în continuare într-o situație economică vulnerabilă. Se concluzionează așadar că aceasta nu se poate reface pe deplin de pe urma efectelor dăunătoare ale dumpingului.

(99)

În conformitate cu articolul 11 alineatul (2) din regulamentul de bază, s-a efectuat analiza probabilității reapariției prejudiciului în cazul în care măsurile existente ar fi abrogate. În acest sens s-a analizat cu precădere evoluția probabilă a volumelor și prețurilor de export din țările în cauză, precum și efectele probabile ale acestora asupra situației industriei comunitare în lipsa măsurilor.

(100)

Se reamintește faptul că și în condițiile prezenței măsurilor antidumping, importurile din țările în cauză dețineau o cotă de piață de 24,6 % pe durata PAR.

(101)

Ancheta a arătat că producătorul-exportator cooperant din India deține o capacitate excedentară semnificativă, ce corespunde unei valori de peste 30 % din consumul comunitar. În plus, informațiile de care dispune Comisia au evidențiat că producția existentă de acid sulfanilic în RPC este de aproximativ 22 000 de tone, ceea ce înseamnă mai mult decât dublul consumului comunitar. Din aceleași informații rezultă și că producătorii chinezi pot schimba cu ușurință specificul activităților de producție de la producția de vopseluri și substanțe chimice speciale la cea de acid sulfanilic. Aceste capacități care pot fi disponibile în țările în cauză indică faptul că producătorii-exportatori au posibilitatea de a majora producția curentă și astfel de a-și majora și exporturile de acid sulfanilic către Comunitate.

(102)

Trebuie să se rețină, de asemenea, că pe parcursul perioadei luate în considerare, consumul comunitar a scăzut ușor, iar cererea preconizată pentru următorii ani nu este de așa natură încât să absoarbă eventuala creștere a importurilor din RPC și India în cazul în care măsurile ar expira. Conform acestui scenariu, este foarte probabil ca exporturile de acid sulfanilic din RPC și India să reprezinte o cotă însemnată din vânzările realizate de industria comunitară, deoarece prețurile de import vor fi probabil mai mici.

(103)

Ancheta a stabilit că piața Comunității rămâne atractivă atât pentru producătorii-exportatori din China, cât și pentru cei din India. Așa cum se menționează la considerentele 57 și 62 de mai sus, s-a constatat că prețul mediu de export la vânzările din India și China către alte țări terțe s-a situat cu mult sub prețul mediu de export al vânzărilor către Comunitate. Cu toate că nu s-a constatat existența unei subcotări a prețului în cazul prețurilor de export din China și India după efectuarea ajustărilor cu taxele antidumping actuale și cu taxele vamale obișnuite, s-a observat că prețurile de export CIF din China și India erau, în medie, mult mai mici (cu aproximativ 18 %) decât prețul mediu al industriei comunitare. Prin urmare, în absența unor măsuri, există probabilitatea ca importurile de acid sulfanilic din țările în cauză în Comunitate să crească în mod semnificativ, dacă se ține seama de (i) capacitățile neutilizate (respectiv în India), (ii) redirecționarea exporturilor efectuate către alte țări terțe spre piața Comunității (iii) posibilitatea de a schimba specificul activităților de producție de la producția de vopseluri și substanțe chimice speciale la cea de acid sulfanilic (respectiv în RPC), la niveluri ale prețului aflate cu mult sub nivelurile actuale ale prețurilor din Comunitate.

(104)

Pe baza celor de mai sus, se poate trage concluzia că, în eventualitatea expirării măsurilor, volumul importurilor pe piața Comunității din țările în cauză ar crește, cel mai probabil, în mod semnificativ și la prețuri de dumping care s-ar afla cu mult sub prețurile industriei comunitare. Cel mai probabil efect va fi introducerea pe piața comunitară a unei tendințe de depreciere a prețurilor, cu un impact negativ preconizat asupra situației economice a industriei comunitare. În mod special, aceasta va împiedica redresarea la care s-a ajuns parțial în cursul perioadei luate în considerare, conducând la reapariția probabilă a prejudiciului.

(105)

În conformitate cu articolul 21 din regulamentul de bază, s-a examinat dacă menținerea măsurilor antidumping existente ar contraveni interesului comunitar în ansamblu. Determinarea interesului comunitar s-a bazat pe o apreciere a tuturor intereselor implicate.

(106)

În plus, faptul că prezenta anchetă este o reexaminare, în care se analizează, așadar, o situație în care măsuri antidumping sunt deja în vigoare, permite evaluarea oricărui impact negativ anormal asupra părților vizate de către actualele măsuri antidumping.

(107)

Pe această bază, s-a examinat dacă, în ciuda concluziilor privind probabilitatea unei reapariții a dumpingului prejudiciabil, există motive imperioase care ar putea conduce la concluzia conform căreia menținerea măsurilor în acest caz special nu este în interesul comunitar.

(108)

Se poate estima, în mod rezonabil, ca industria comunitară să continue să profite de pe urma măsurilor instituite în prezent și să își continue redresarea prin recâștigarea cotei de piață și ameliorarea rentabilității sale. În eventualitatea în care măsurile nu vor fi menținute, este probabil ca industria comunitară să sufere din nou prejudicii în urma practicării unor importuri sporite la prețuri de dumping provenind din țările în cauză și să rezulte o nouă deteriorare a fragilei sale situații financiare prezente.

(109)

Pe această bază, se poate concluziona că o continuare a măsurilor ar fi în interesul industriei comunitare.

(110)

Se reamintește că, în cursul anchetei inițiale, s-a stabilit că impactul instituirii măsurilor asupra societăților comunitare angajate în comerțul cu acid sulfanilic nu va fi semnificativ. După cum s-a menționat mai sus, niciun importator nu a cooperat în cadrul prezentei anchete; prin urmare, nu s-au prezentat motive întemeiate potrivit cărora instituirea măsurilor ar contraveni interesului importatorilor.

(111)

Comisia a trimis chestionare tuturor celor 31 de utilizatori cunoscuți, dintre care numai patru au trimis răspunsuri. Trei dintre răspunsurile la chestionare au fost primite din partea societăților comunitare producătoare de înălbitori optici, iar unul a fost primit din partea unei societăți producătoare de vopseluri. Cu toate acestea, informațiile oferite de către acești utilizatori cu privire la efectul măsurilor și la procentul reprezentat de acidul sulfanilic în costurile lor de fabricație nu au fost relevante.

(112)

Volumele de produs în cauză importat de către acești patru utilizatori reprezintă 47,3 % din importurile totale în Comunitate. Mai mult, deoarece acești patru utilizatori achiziționează volume semnificative de acid sulfanilic de la industria comunitară, aceștia acoperă aproximativ 40 % din consumul comunitar pe durata PAR.

(113)

Trei utilizatori au făcut aceleași comentarii, opunându-se continuării măsurilor pe motiv că capacitatea de producție a industriei comunitare ar fi insuficientă pentru a face față cererii interne, iar măsurile le-ar afecta negativ competitivitatea la produsele în aval. Al patrulea utilizator nu a menționat dacă este pentru sau împotriva menținerii măsurilor.

(114)

În ceea ce privește situația aprovizionării pe piața comunitară, este de reținut că actuala capacitate de producție a industriei comunitare i-ar permite să satisfacă aproximativ 80 % din consumul comunitar. De asemenea, trebuie să se accentueze faptul că industria comunitară a investit în noi instalații pentru a-și spori producția de acid sulfanilic din clasa pură. În orice caz, scopul măsurilor nu este de a împiedica importurile din țările în cauză să intre pe piața comunitară, ci de a face în așa fel încât acestea să fie efectuate la prețuri neprejudiciabile care nu fac obiectul unui dumping. Prin urmare, se preconizează că importurile din țările în cauză vor continua să pătrundă pe piață, așa cum s-a întâmplat și după instituirea măsurilor în 2002.

(115)

Este de asemenea de reținut că producția de acid sulfanilic în afara Comunității este limitată în prezent la câteva țări, cum ar fi India, RPC și SUA. Prin urmare, este important ca industriei comunitare să i se permită să funcționeze în condiții de concurență efectivă, astfel încât aprovizionarea cu produs fabricat pe piața internă să fie la dispoziția tuturor utilizatorilor din Comunitate.

(116)

În ceea ce privește competitivitatea utilizatorilor, trebuie să se rețină că, deși ancheta nu a beneficiat de informații de la utilizatori, în cadrul anchetei inițiale s-a arătat că măsurile antidumping ar duce la creșterea costurilor integrale ale înălbitorilor optici și vopselurilor care conțin acid sulfanilic cu mai puțin de 1 %.

(117)

Pe baza celor de mai sus, se consideră și în cadrul acestei anchete de reexaminare în perspectiva expirării măsurilor că menținerea măsurilor nu ar avea un impact nefavorabil major asupra situației utilizatorilor.

(118)

Având în vedere cele menționate mai sus, se concluzionează că nu există motive imperioase împotriva menținerii actualelor măsuri antidumping.

(119)

Toate părțile au fost informate cu privire la faptele și considerațiile esențiale pe baza cărora s-a intenționat recomandarea menținerii actualelor măsuri. Acestora li s-a acordat, de asemenea, un termen în care să facă declarații și comentarii. Nu s-au primit comentarii care prin natura lor să schimbe concluziile de mai sus.

(120)

Având în vedere concluziile la care s-a ajuns cu privire la probabilitatea unei continuări a dumpingului la importurile de acid sulfanilic din RPC, probabilitatea unei reapariții a dumpingului la importurile din India, probabilitatea reapariției prejudiciului, precum și interesul comunitar, măsurile antidumping la importurile de acid sulfanilic trebuie menținute pentru a împiedica reapariția prejudiciului cauzat industriei comunitare de importurile la prețuri de dumping.

(121)

Taxa nu se va aplica la importurile de produs în cauză fabricat și vândut la export în Comunitate de către o societate indiană pentru care s-a acceptat un angajament prin Decizia 2006/37/CE a Comisiei,

—

acestea să fie fabricate, expediate și facturate direct de către societățile menționate primului client independent din Comunitate; și

—

importurile respective să fie însoțite de o factură de conformitate care este o factură comercială ce conține cel puțin elementele și declarația menționate în anexa la prezentul regulament; și

—

mărfurile declarate și prezentate la vamă să corespundă cu exactitate descrierii de pe factura de conformitate.

1.

Titlul „FACTURĂ COMERCIALĂ CARE ÎNSOȚEȘTE BUNURI CARE FAC OBIECTUL UNUI ANGAJAMENT”.

2.

Denumirea societății, menționată la articolul 1 din Decizia 2006/37/CE a Comisiei de acceptare a angajamentului, care emite factura comercială.

3.

Numărul facturii comerciale.

4.

Data emiterii facturii comerciale.

5.

Codul adițional TARIC în temeiul căruia bunurile menționate pe factură urmează să fie vămuite la frontiera comunitară.

6.

Descrierea exactă a bunurilor, inclusiv:

7.

Descrierea condițiilor de vânzare, inclusiv:

8.

Numele societății care acționează ca importator în Comunitate pentru care se emite direct de către societate factura comercială care însoțește bunurile ce fac obiectul unui angajament.

9.

Numele reprezentantului oficial al societății care a emis factura comercială, precum și declarația de mai jos, semnată:

„Subsemnatul, certific faptul că vânzarea pentru exportul direct în Comunitatea Europeană a bunurilor care fac obiectul prezentei facturi este efectuată în cadrul și conform condițiilor angajamentului oferit de [SOCIETATEA] și acceptat de Comisia Europeană prin Decizia 2006/37/CE. Declar că informațiile furnizate în această factură sunt complete și corecte.”