(1)

În urma agresiunii militare și invaziei rusești neprovocate a Ucrainei din 24 februarie 2022, pe care Uniunea Europeană le-a condamnat în termenii cei mai fermi cu putință, Uniunea Europeană se confruntă cu un aflux fără precedent de persoane care fug din calea războiului și caută protecție. Numărul persoanelor strămutate din casele lor și forțate să fugă din Ucraina a ajuns la aproximativ patru milioane.

(2)

În comunicarea sa din 8 martie 2022 intitulată „Solidaritatea europeană cu refugiații și cu persoanele care fug de războiul din Ucraina” (1), Comisia a subliniat sprijinul substanțial pe care UE l-a pus la dispoziție pentru a ajuta persoanele care fug din calea invadării Ucrainei de către Rusia, precum și statele membre care le primesc. Printre acestea se numără ajutorul umanitar direct, asistența de urgență în materie de protecție civilă, sprijinul la frontieră, precum și un statut juridic clar care să permită celor care fug din calea războiului să beneficieze de protecție imediată în UE.

(3)

În comunicarea sa intitulată „Primirea persoanelor care fug din calea războiului din Ucraina: pregătirea Europei pentru a răspunde nevoilor acestora” din 23 martie 2022 (2), Comisia stabilește măsuri menite să ajute persoanele care fug din calea invadării Ucrainei de către Rusia și să se asigure că acestea își pot exercita efectiv drepturile. Măsurile cuprind nu numai măsuri imediate de a oferi adăpost, ajutor umanitar și acces la asistență medicală, ci și măsuri care să asigure integrarea armonioasă a oamenilor în țările-gazdă și accesul la educație, locuințe și locuri de muncă. Autoritățile guvernamentale, ONG-urile și voluntarii din statele membre, în special din țările de primă intrare (Polonia, România, Slovacia și Ungaria), dar și din țările de destinație finală, fac tot posibilul pentru a oferi sprijin și protecție persoanelor care fug din calea invadării Ucrainei de către Rusia.

(4)

Decizia de punere în aplicare (UE) 2022/382 a Consiliului (3), care a activat mecanismul de protecție temporară prevăzut în Directiva 2001/55/CE (4), oferă persoanelor care fug din calea invadării Ucrainei de către Rusia un statut juridic clar de îndată ce ajung în Uniunea Europeană. Protecția temporară va dura, într-o primă fază, un an și ar putea fi reînnoită automat de două ori, cu câte o perioadă de șase luni. Protecția temporară include un permis de ședere, sprijin social și asistență medicală, precum și acces la locuințe, educație și locuri de muncă.

(5)

Articolul 12 din Directiva 2001/55/CE prevede că statele membre trebuie să permită persoanelor care beneficiază de protecție temporară să desfășoare „activități salariate sau independente, cu respectarea normelor aplicabile profesiei” alese, precum și să participe la activități precum acțiunile educative pentru adulți, cursuri de formare profesională și stagii de formare practică la locul de muncă.

(6)

Dreptul de acces la piața forței de muncă este un aspect esențial al protecției temporare. Experiența arată că resortisanții țărilor terțe, în special refugiații, trebuie adesea să ocupe locuri de muncă sub nivelul lor de calificare (5). Punerea la dispoziție a unui mecanism de recunoaștere simplu și rapid contribuie în mare măsură la asigurarea faptului că persoanele care beneficiază de protecție temporară pot lucra în locuri de muncă pentru care sunt calificați. Acest lucru le facilitează integrarea și conduce la o mai bună utilizare a competențelor lor, atât în beneficiul individului, cât și al comunității-gazdă. Totodată, garantează că oamenii dobândesc experiență și competențe relevante în perioada lor de protecție temporară, ceea ce aduce o valoare adăugată calificărilor lor atunci când se întorc în țara de origine.

(7)

Planul de acțiune al Comisiei pentru perioada 2021-2027 privind integrarea și incluziunea (6) recunoaște că facilitarea recunoașterii calificărilor obținute în țări din afara UE și creșterea comparabilității acestora cu calificările UE sunt esențiale pentru o incluziune mai rapidă și mai echitabilă a refugiaților și a migranților pe piața forței de muncă. Acesta recunoaște, de asemenea, că mulți migranți și refugiați cu un nivel ridicat de educație – în special femei – sunt supracalificați pentru locul lor de muncă, ceea ce poate duce la deprecierea competențelor lor. Planul de acțiune încurajează statele membre să se asigure că procedurile de recunoaștere a calificărilor obținute în străinătate sunt rapide, echitabile, transparente și accesibile ca preț.

(8)

În cazul în care un stat membru a optat pentru reglementarea unei anumite profesii (7), persoanele care beneficiază de protecție temporară vor trebui să obțină recunoașterea calificărilor lor profesionale pentru a desfășura activități reglementate salariate sau independente în profesia respectivă. În funcție de statul membru în cauză, acestea pot include, de exemplu, diferite categorii de profesii din domeniul sănătății, al învățământului, profesii juridice, sociale sau artizanale. Recunoașterea calificărilor profesionale ale resortisanților țărilor terțe are loc la nivel național, aplicându-se legislația și procedurile statului membru gazdă, cu excepția cazului în care se aplică acorduri internaționale.

(9)

Pentru profesiile nereglementate, cerințele privind încadrarea în muncă nu sunt reglementate prin lege și pot varia de la foarte specific la foarte general. Pentru aceste ocupații nu există obstacole de reglementare în calea angajării unei persoane ale cărei calificări nu au fost recunoscute și nu există un proces unic de recunoaștere a calificărilor în vederea intrării în ocupații nereglementate (8).

(10)

Unele state membre și regiuni se confruntă cu deficite într-o serie de ocupații din cadrul ecosistemelor industriale (9), inclusiv în mai multe profesii reglementate. Recunoașterea calificărilor profesionale poate contribui la soluționarea unora dintre aceste deficite și la realizarea unei piețe a forței de muncă mai echilibrate.

(11)

Recunoașterea calificărilor profesionale ar trebui să fie completată de un cadru care să permită exercitarea profesiilor în practică, să evite obstacolele birocratice și să ofere consiliere celor care au nevoie de ea.

(12)

Pentru persoanele care fug din calea războiului, recunoașterea calificărilor lor nu va fi primul lucru pe care-l au în minte. Cu toate acestea, este important să se pună la dispoziție orientări și informații de bază, astfel încât oamenii să le aibă la dispoziție atunci când au nevoie de ele. Pe lângă informațiile furnizate de către statele membre, Comisia a creat site-ul web „Solidaritatea UE cu Ucraina” (10).

(13)

Pe lângă resortisanții ucraineni, Decizia de punere în aplicare (UE) 2022/382 a Consiliului prevede că statele membre trebuie să aplice fie protecție temporară, fie protecție adecvată în temeiul legislației naționale în ceea ce privește resortisanții țărilor din afara UE, altele decât Ucraina, care pot dovedi că au avut reședința legală în Ucraina înainte de 24 februarie 2022, pe baza unui permis de ședere permanentă. Prin urmare, pe lângă persoanele care beneficiază de protecție temporară, Comisia încurajează statele membre să aplice prezenta recomandare, în măsura în care acest lucru este posibil în temeiul legislației naționale, persoanelor care au fugit din calea invadării Ucrainei de către Rusia și care beneficiază de o protecție adecvată în temeiul legislației naționale, în conformitate cu decizia respectivă.

(14)

Directiva 2005/36/CE (11) nu se aplică resortisanților țărilor terțe, de exemplu celor care se bucură de protecție temporară. Aceasta conține norme privind recunoașterea calificărilor din țări terțe deținute de cetățeni ai UE. Directiva impune statelor membre obligația de a nu recunoaște nicio calificare deținută de resortisanți din UE sau din afara UE cu privire la profesiile enumerate la titlul III din capitolul III, cu excepția cazului în care sunt îndeplinite condițiile minime de formare prevăzute în capitolul respectiv. Aceste profesii sunt: medici, anumiți medici specializați, asistenți medicali generaliști, medici stomatologi, medici veterinari, moașe, farmaciști și arhitecți. În cazul în care specialiștii care fug din calea agresiunii rusești nu îndeplinesc aceste cerințe minime de formare, este esențial să se identifice soluții privind modul în care ei pot obține competențele lipsă sau soluții privind modul în care se poate realiza o integrare corespunzătoare și rapidă pe piața forței de muncă.

(15)

Situația actuală se caracterizează printr-un aflux rapid de un număr foarte mare de persoane, multe dintre acestea putând fi bine calificate. Este posibil ca sistemele și procedurile de recunoaștere stabilite de mult timp în statele membre să nu fie concepute pentru a prelucra un număr atât de mare de cereri în același timp. În special, este posibil ca autoritățile competente din statele membre gazdă să nu fie în măsură să evalueze fiecare dintre ele de la caz la caz și să efectueze o analiză detaliată corespunzătoare.

(16)

Informațiile privind calificările ucrainene, sistemul de calificări ucrainean și cadrul de calificări ucrainean sunt esențiale pentru ca statele membre să poată simplifica procesele și evalua rapid cererile de recunoaștere a calificărilor.

(17)

Ucraina este membră a Spațiului european al învățământului superior care a fost creat în cadrul Procesului de la Bologna. Procesul de la Bologna asigură coerența sistemelor de învățământ superior din întreaga regiune europeană și încurajează recunoașterea echitabilă și transparentă a calificărilor. Unul dintre obiectivele sale principale este de a sprijini mobilitatea personalului și a studenților. Țările participante la Procesul de la Bologna au convenit să asigure recunoașterea reciprocă a calificărilor în scopuri academice. Normele privind recunoașterea calificărilor din învățământul superior atât în scopuri profesionale, cât și în scopul continuării învățării sunt stabilite de Convenția cu privire la recunoașterea atestatelor obținute în învățământul superior în statele din regiunea Europei (Convenția de la Lisabona privind recunoașterea) (12), la care sunt parte toate statele membre cu excepția Greciei, dar și Ucraina și alte țări din afara UE.

(18)

Rețeaua ENIC-NARIC (Rețeaua europeană a centrelor de informare din Regiunea Europei – Centrele Naționale de Informare pentru Recunoașterea Academică din Uniunea Europeană) a dezvoltat proiectul Erasmus+ Q-entry, o bază de date care acoperă statele membre și țările din afara UE și oferă informații privind calificările obținute în urma absolvirii școlii care oferă acces la învățământul superior. Această bază de date include informații privind calificările ucrainene și poate fi utilizată pentru a sprijini procesul de recunoaștere a persoanelor care beneficiază de protecție temporară.

(19)

Statele membre se pot confrunta cu provocarea ca solicitanții să nu poată prezenta titluri oficiale de calificare. Este posibil ca persoanele care fug din calea invadării Ucrainei de către Rusia să fi fost nevoite să plece fără documentele lor originale de calificare. Articolul VII din Convenția de la Lisabona privind recunoașterea obligă părțile să ia toate măsurile rezonabile și fezabile – în limitele cadrului lor juridic respectiv și în conformitate cu acesta – pentru a dezvolta modalități alternative de evaluare a calificărilor refugiaților în situațiile în care nicio dovadă documentară nu poate dovedi o astfel de calificare. „Recomandarea privind recunoașterea calificărilor refugiaților în temeiul Convenției de la Lisabona privind recunoașterea și expunerea de motive” (13) oferă orientări suplimentare privind modul în care statele membre ar trebui să procedeze în această situație pentru a pune în aplicare în mod corespunzător articolul VII din convenție.

(20)

Ucraina este una dintre țările partenere de lungă durată ale Fundației Europene de Formare. Fundația Europeană de Formare a creat un centru de resurse (14) pentru a sprijini recunoașterea calificărilor, competențelor și studiilor din Ucraina. Centrul de resurse va include informații și documente precum rapoarte și evaluări privind calificările ucrainene, informații privind sistemul și cadrul de calificare ucrainean, precum și informații privind sistemul ucrainean de educație și formare în sens mai larg. Acesta va conține, de asemenea, studii și analize privind piața forței de muncă, rapoarte de proiect, puncte de contact și linkuri către site-uri web conexe, cum ar fi bazele de date privind calificările. De asemenea, va partaja resursele dezvoltate în cadrul programului Erasmus+ de către centrele naționale de informare pentru recunoaștere academică (NARIC), cum ar fi, de exemplu, proiectul Scand-D, cu peste 300 de diplome ucrainene. Centrul de resurse va face legătura către bazele de date și informațiile relevante privind sistemul ucrainean de învățământ superior și calificările sale academice, disponibile pe site-ul web al portalului „Europa ta” (15) și pe site-ul rețelei ENIC-NARIC (16).

(21)

Instrumentul eTranslation dezvoltat de Comisie a fost adaptat pentru a adăuga limba ucraineană ca limbă disponibilă. Este posibilă și traducerea din limba rusă, iar aceasta poate fi utilă, având în vedere că mulți profesioniști din Ucraina și-au obținut diplomele în limba rusă. Instrumentul permite recunoașterea textului în imagini sau scanări ale documentelor (recunoașterea optică a caracterelor, OCR). Acest lucru va permite autorităților competente să economisească timp și să accelereze procesele.

(22)

Există o cerere mare și în creștere de personal medico-sanitar pentru a răspunde nevoilor imediate ale persoanelor care fug din calea invadării Ucrainei de către Rusia. Profesioniștii calificați cu experiență în domeniul asistenței medicale ar putea contribui la satisfacerea acestor nevoi. Trebuie să se pună un accent deosebit pe pediatrie și pe specialitățile medicale conexe, având în vedere numărul mare de copii în rândul persoanelor care fug din calea invadării Ucrainei de către Rusia, precum și pe serviciile de sănătate mintală, deoarece persoanele care fug din calea războiului ar putea suferi de pe urma unor experiențe traumatice grave. Bariera lingvistică nu ar trebui să constituie un obstacol în calea tratării acestor persoane cât mai curând posibil pentru a micșora daunele. În cazul în care comunicarea orală directă este esențială pentru consolidarea încrederii și pentru un tratament de succes, profesioniștii vorbitori de limba ucraineană ar putea furniza serviciul necesar.

(23)

Comisia a publicat o notă de orientare în timpul crizei provocate de pandemia de COVID-19 care vizează recunoașterea personalului medico-sanitar cu calificări din afara UE/AELS (17).

(24)

Având în vedere numărul de copii care au părăsit Ucraina în timpul războiului, există o cerere ridicată de profesori vorbitori de limba ucraineană care să poată ajuta acești copii să fie incluși în școli și să aibă un program stabil cât mai curând posibil. Experții au subliniat cât de important este un program școlar pentru copii, deoarece acesta îi poate sprijini emoțional pe parcursul unei perioade copleșitoare și îngrijorătoare (18). Este esențial să se asigure că guvernele și alte autorități dispun de resursele și de capacitatea de a oferi atât populațiilor strămutate, cât și populațiilor locale acces la o educație deplină, echitabilă și de calitate. Acest lucru este valabil la toate nivelurile – educația și îngrijirea timpurie, învățământul primar, secundar, profesional și superior. Autoritățile ar trebui să utilizeze în mod optim competențele profesorilor și ale altor cadre didactice din rândul persoanelor strămutate pentru a realiza acest lucru și pentru a spori conștientizarea cu privire la aspectele interculturale în cadrul sistemelor de învățământ ale țărilor-gazdă (19). Învățământul la distanță poate fi explorat în cazul în care nu sunt disponibile opțiuni pentru predarea în clasă. Platforma School Education Gateway din cadrul Erasmus+ oferă acces la materiale de sprijin, documente de orientare și resurse educaționale pentru profesori și alte categorii de personal, inclusiv în limba ucraineană.

(25)

O decizie a Comisiei din 19 martie 2007 a instituit un grup de coordonatori pentru recunoașterea calificărilor profesionale (20), pentru a stabili, printre altele, o cooperare între autoritățile statelor membre și Comisie în chestiuni legate de recunoașterea calificărilor profesionale. Este posibil ca statele membre să fi dezvoltat deja sisteme ample privind modul de evaluare și recunoaștere a calificărilor obținute în afara UE. Acest grup poate servi drept forum în cadrul căruia Comisia și statele membre să mențină un dialog continuu pentru a monitoriza punerea în aplicare efectivă a prezentei recomandări. Implicând reprezentanți ai persoanelor care fug din calea agresiunii ruse, autoritățile competente ucrainene și societatea civilă sunt esențiale pentru punerea în aplicare efectivă a acestor recomandări.

(26)

Comisia poate furniza statelor membre, la cererea acestora, expertiză personalizată pentru a pune în aplicare aceste recomandări în cadrul Instrumentului său de sprijin tehnic,