(1)

Comisia și Înaltul Reprezentant au recunoscut că, în contextul creșterii tensiunilor geopolitice, al unei integrări economice mai profunde și al accelerării evoluțiilor tehnologice, anumite fluxuri și activități economice pot prezenta un risc pentru securitatea noastră economică și au adoptat o comunicare comună privind Strategia europeană de securitate economică (1) pentru a pune în aplicare o abordare strategică cuprinzătoare a securității economice.

(2)

Strategia europeană de securitate economică se bazează pe o abordare pe trei piloni: promovarea bazei economice și a competitivității UE; protejarea împotriva riscurilor; și crearea de parteneriate cu un număr cât mai mare de țări pentru a aborda preocupări și interese comune.

(3)

Ca parte a acestui cadru și având în vedere riscurile pe care le pot prezenta anumite dependențe economice și evoluții tehnice, UE are nevoie de o viziune clară asupra riscurilor la adresa securității sale economice și a evoluției lor în timp.

(4)

Aceste riscuri ar trebui identificate și evaluate împreună cu statele membre ale UE, cu contribuții din partea părților interesate private în cadrul unui proces dinamic și continuu.

(5)

Strategia europeană de securitate economică a identificat următoarele patru categorii generale și neexhaustive de riscuri care să facă obiectul unei evaluări suplimentare: reziliența lanțurilor de aprovizionare, inclusiv securitatea energetică; securitatea fizică și cibernetică a infrastructurii critice; securitatea tehnologică și scurgerile de tehnologie; utilizarea ca armă a dependențelor economice și a constrângerii economice.

(6)

În comunicarea comună, Comisia s-a angajat să evalueze riscurile în materie de securitate tehnologică și de scurgeri de tehnologie pe baza unei liste de tehnologii strategice critice pentru securitatea economică și, în ceea ce privește riscurile cele mai sensibile, să propună o listă de tehnologii critice în vederea unei evaluări a riscurilor care să fie realizată împreună cu statele membre până la sfârșitul anului 2023.

(7)

Comunicarea comună a identificat următoarele trei criterii strict definite și orientate spre viitor pentru selectarea tehnologiilor care prezintă riscurile cele mai sensibile, în vederea unei evaluări suplimentare: caracterul favorizant și transformator al tehnologiei; riscul de fuziune între civil și militar; și riscul ca tehnologia să fie utilizată abuziv pentru a încălca drepturile omului.

(8)

Criteriul privind caracterul favorizant și transformator al tehnologiei analizează potențialul și relevanța tehnologiei pentru a determina creșteri semnificative ale performanței și eficienței și/sau schimbări radicale pentru sectoare, capacități etc.

(9)

Criteriul privind riscul de fuziune între civil și militar analizează relevanța tehnologiei atât pentru sectorul civil, cât și pentru cel militar și potențialul acesteia de a stimula progresul în ambele domenii, precum și riscul utilizării anumitor tehnologii pentru a submina pacea și securitatea.

(10)

Riscul ca tehnologia să fie utilizată abuziv pentru a încălca drepturile omului analizează potențiala utilizare abuzivă a tehnologiei prin încălcarea drepturilor omului, inclusiv restricționarea libertăților fundamentale.

(11)

În urma unei prime analize interne, Comisia a identificat o listă de 10 domenii tehnologice critice pentru securitatea economică a UE. Această listă de domenii tehnologice ține seama de activitatea desfășurată în temeiul Planului de acțiune privind sinergiile dintre industria civilă, industria de apărare și industria spațială (2). Acesta este un document evolutiv și ar putea face obiectul unor modificări suplimentare care să reflecte evoluțiile tehnologice, în cadrul unui exercițiu în curs.

(12)

Pe baza celor trei criterii strict definite și orientate spre viitor pentru selectarea tehnologiilor în vederea unei evaluări suplimentare, din această listă, prezenta recomandare identifică 4 domenii tehnologice critice pe care le consideră foarte susceptibile să prezinte riscurile cele mai sensibile și imediate legate de securitatea tehnologică și de scurgerile de tehnologie, și anume semiconductorii avansați, inteligența artificială, tehnologiile cuantice și biotehnologiile. Ar trebui, ca o chestiune de maximă prioritate, ca aceste domenii tehnologice să facă obiectul unei evaluări colective a riscurilor împreună cu statele membre până la sfârșitul anului. Sub rezerva lucrărilor de definire a domeniului de aplicare alături de statele membre, această evaluare colectivă se poate axa pe subseturi de tehnologii din cadrul acestor patru domenii tehnologice.

(13)

Structurarea listei reflectă evaluarea Comisiei cu privire la care dintre aceste domenii tehnologice sunt mai susceptibile să prezinte riscurile cele mai sensibile și imediate legate de securitatea tehnologică și de scurgerile de tehnologie. Acest lucru poate contribui la luarea deciziilor cu privire la etapele ulterioare. Comisia se va angaja într-un dialog deschis cu statele membre cu privire la calendarul adecvat și la domeniul de aplicare al evaluărilor suplimentare ale riscurilor, având în vedere, printre altele, contribuția factorului timp la evoluția riscurilor. Comisia ar saluta un schimb de opinii în timp util cu privire la acest aspect al Strategiei de securitate economică în cadrul Consiliului, în contextul deliberărilor și orientărilor sale politice generale ca răspuns la comunicarea comună. Comisia poate prezenta inițiative suplimentare în acest sens până în primăvara lui 2024, în lumina acestui dialog și a primei experiențe în ceea ce privește evaluările colective inițiale, precum și a contribuțiilor suplimentare care pot fi primite cu privire la domeniile tehnologice incluse în listă. Atunci când decide cu privire la propunerile de noi evaluări colective ale riscurilor împreună cu statele membre referitor la unul sau mai multe domenii tehnologice suplimentare enumerate sau la subseturi ale acestora, Comisia va lua în considerare acțiunile în curs sau planificate de promovare sau de parteneriat în domeniul tehnologic avut în vedere. La un nivel mai general, Comisia va ține seama de faptul că măsurile luate pentru a spori competitivitatea UE în domeniile relevante pot contribui la reducerea anumitor riscuri tehnologice.

(14)

Obiectivul evaluării riscurilor ar trebui să fie identificarea și analizarea vulnerabilităților de natură sistemică în funcție de impactul lor potențial asupra securității economice a UE și de gradul de probabilitate ca impactul negativ să se materializeze. Pentru a structura viitorul exercițiu de evaluare a riscurilor împreună cu statele membre, Comisia a identificat o serie de principii directoare.

(15)

Prezenta recomandare nu aduce atingere rezultatului evaluării riscurilor. Numai rezultatul evaluării colective detaliate a nivelului și naturii riscurilor prezentate poate servi drept bază pentru o discuție suplimentară cu privire la necesitatea unor măsuri precise și proporționale de promovare, de parteneriat și de protecție cu privire la oricare dintre aceste domenii tehnologice sau la orice subset al acestora. Statele membre și Comisia pot utiliza aceste informații pentru a concepe acțiuni politice viitoare, inclusiv măsuri de promovare, de parteneriat sau de protecție la nivel național, la nivelul UE sau la nivel internațional, care ar trebui să fie proporționale cu nivelul de risc abordat și precise în ceea ce privește domeniul de aplicare. Prin urmare, în această etapă de preevaluare nu se poate trage nicio concluzie cu privire la recurgerea la un anumit instrument din seturile de instrumente ale UE sau ale statelor membre de măsuri de promovare, de parteneriat sau de protecție cu alții în vederea consolidării securității economice.

(16)

Orice măsuri care pot fi luate vor fi proporționale și orientate în mod precis către riscurile evaluate ale fiecărui domeniu tehnologic critic sau ale unei tehnologii relevante. Toate măsurile puse în aplicare vor viza consolidarea puterii Uniunii în aceste domenii și vor fi concepute astfel încât să reducă la minimum orice efecte colaterale negative asupra pieței și a economiei. În special, aceste evaluări vor contribui la elaborarea politicilor Uniunii în sprijinul inovării și al dezvoltării industriale pentru tehnologiile identificate, inclusiv prin inițiative internaționale,