21.2.2008   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

L 46/1

(1)

Experiența a demonstrat necesitatea unei măsuri de toleranță pentru cazurile de nerespectări minore ale cerințelor de ecocondiționalitate, cazuri în care gravitatea, întinderea și durata nerespectării în cauză nu ar justifica o reducere imediată a plăților directe care urmează să fie acordate. Cu toate acestea, o astfel de măsură de toleranță ar trebui să includă monitorizarea corespunzătoare din partea autorității naționale competente până la remedierea nerespectării. În plus, aplicarea reducerilor la valorile inițiale deosebit de reduse ale plăților directe se poate dovedi mai împovărătoare, în comparație cu orice efect descurajator care ar putea fi obținut. În consecință, se impune stabilirea unui prag adecvat, sub limita căruia statele membre pot decide să nu aplice nicio reducere, cu condiția ca autoritatea națională competentă să se asigure că agricultorul ia măsuri pentru remedierea nerespectărilor constatate.

(2)

Articolul 44 alineatul (3) din Regulamentul (CE) nr. 1782/2003 al Consiliului (2) prevede că agricultorii trebuie să păstreze parcelele corespunzătoare hectarelor eligibile la dispoziția lor pe o perioadă de cel puțin 10 luni. Experiența a arătat că această condiție riscă să limiteze funcționarea pieței funciare și să creeze un volum semnificativ de muncă administrativă pentru agricultori și pentru serviciile administrative implicate. Cu toate acestea, pentru a evita cumulul de ajutoare pentru același teren, ar trebui stabilită o dată la care parcelele ar trebui să fie la dispoziția agricultorului. Ar fi oportun ca statele membre să stabilească data, care nu ar trebui să fie ulterioară datei fixate pentru modificarea cererii de ajutor. Aceeași regulă ar trebui, de asemenea, aplicată și în cazul statelor membre care aplică schema de plată unică pe suprafață.

(3)

Ca urmare a reducerii la o singură zi a perioadei în care parcelele corespunzătoare hectarelor eligibile stau la dispoziția agricultorului atât în cadrul schemei de plată unice, cât și în cadrul schemei de plată unice pe suprafață, ar trebui clarificate normele care reglementează răspunderea în domeniul ecocondiționalității, în special în cazul transferului de teren în anul calendaristic în cauză. Ar trebui, prin urmare, să fie clarificat faptul că agricultorul care depune o cerere de ajutor ar trebui să fie răspunzător în fața autorității competente pentru orice neîndeplinire a cerințelor de ecocondiționalitate în anul calendaristic în cauză, pentru toate terenurile agricole declarate în cererea de ajutor. Aceasta nu ar trebui să împiedice înțelegerile de drept privat între agricultorul în cauză și persoana către care sau de la care terenul agricol a fost transferat.

(4)

Articolul 71h din Regulamentul (CE) nr. 1782/2003 prevede că, în cadrul schemei de plată unică, noile state membre în sensul articolului 2 litera (g) din același regulament pot stabili valori unitare diferite pentru drepturile care urmează să fie atribuite pentru hectarele de pășuni sau pentru hectarele de pășune permanentă și pentru orice alte hectare eligibile identificate ca atare la 30 iunie 2003 sau la 30 iunie 2005, în cazul Bulgariei și al României. Noile state membre au stabilit un sistem de identificare a parcelelor agricole în conformitate cu articolul 20 din respectivul regulament. Cu toate acestea, datorită dificultăților tehnice survenite în cursul trecerii la sistemul de identificare respectiv, este posibil ca particularitățile unor parcele, așa cum erau în 2003, să nu fi fost reflectate cu exactitate. Pentru a permite punerea în aplicare fără dificultăți a posibilității de a fixa valori unitare diferite în toate noile state membre, data identificării parcelelor ar trebui să fie schimbată cu data de 30 iunie 2006. În orice caz, pentru România și Bulgaria data identificării parcelelor ar trebui să fie 1 ianuarie 2008. Textul articolului 71h din Regulamentul (CE) nr. 1782/2003 ar trebui să fie modificat în consecință.

(5)

De asemenea, experiența a arătat că înființarea infrastructurii administrative necesare pentru aplicarea cerințelor legale în materie de gestionare reglementate, prevăzute de normele de ecocondiționalitate, implică un volum considerabil de muncă administrativă. O perioadă de trei ani de introducere progresivă a cerințelor legale în materie de gestionare în noile state membre care utilizează schema de plată unică, similară cu perioada de introducere progresivă care a fost aplicată în Comunitate, în componența pe care o avea aceasta la 30 aprilie 2004, în conformitate cu calendarul prevăzut în anexa III la Regulamentul (CE) nr. 1782/2003, ar ușura procesul de introducere a cerințelor legale în materie de gestionare și aplicarea lor corespunzătoare. Perioada de introducere progresivă respectivă ar trebui să fie posibilă în cazul în care noul stat membru decide să aplice integral plățile directe înainte de ultima dată posibilă de aplicare a schemei de plată unică pe suprafață. Articolul 143b alineatul (6) din Regulamentul (CE) nr. 1782/2003 și articolul 51 alineatul (3) din Regulamentul (CE) nr. 1689/2005 al Consiliului (3) ar trebui modificate în consecință.

(6)

Articolul 143b alineatele (10) și (11) din Regulamentul (CE) nr. 1782/2003 stabilesc normele care reglementează trecerea noilor state membre care utilizează schema de plată unică pe suprafață la aplicarea schemei de plată unică. În conformitate cu aceste norme, decizia unui nou stat membru de a pune în aplicare schema de plată unică face obiectul autorizării prealabile din partea Comisiei, pe baza unei evaluări a stadiului de pregătire a noului stat membru în cauză. Această autorizare prealabilă nu mai este necesară, deoarece aproape toate plățile directe sunt decuplate și deoarece atât schema de plată unică pe suprafață, cât și schema de plată unică reprezintă plăți decuplate și legate de suprafață, care prezintă majoritatea elementelor sistemului integrat, în special sistemul de identificare a parcelelor agricole. Prin urmare, dispozițiile menționate ar trebui eliminate. Eliminarea alineatelor (10) și (11) din articolul 143b implică modificarea în consecință a articolului 143b alineatul (9). Prin urmare, dispoziția respectivă ar trebui, de asemenea, să fie modificată.

(7)

Tabelul 2 din anexa XII la Regulamentul (CE) nr. 1782/2003 stabilește cuantumurile totale ale plăților directe naționale complementare care urmează să fie acordate în Cipru, unde schema de plată unică pe suprafață se aplică până în 2008. Ca urmare a extinderii aplicării schemei de plată unică pe suprafață prin Regulamentul (CE) nr. 2012/2006 al Consiliului (4), este necesară stabilirea cuantumurilor totale care urmează să fie plătite în Cipru, unde schema de plată unică pe suprafață se aplică în 2009 și 2010.

(8)

Noile state membre care au decis să aplice schema de plată unică au optat pentru introducerea acesteia începând cu 2007. În consecință, este oportun ca modificarea adusă articolului 71h din Regulamentul (CE) nr. 1782/2003 să se aplice noilor state membre în cauză cu începere de la data respectivă.

(9)

O serie de dispoziții modificate prin prezentul regulament, în special măsurile de toleranță pentru cazurile de nerespectări minore, aplicarea reducerilor sub un anumit prag, stabilirea unei date la care terenul ar trebui să stea la dispoziția agricultorului pentru a fi eligibil în conformitate cu schema de plată unică și schema de plată unică pe suprafață, precum și perioada de introducere progresivă acordată noilor state membre care aplică schema de plată unică în vederea punerii în aplicare depline a cerințelor de ecocondiționalitate pe teritoriul lor, ar crea norme mai favorabile agricultorilor în cauză decât actualele norme în vigoare. Aplicarea retroactivă a unor astfel de dispoziții nu ar trebui să încalce principiul securității juridice pentru operatorii economici în cauză. Același lucru se aplică și dispoziției modificate a articolului 71h din Regulamentul (CE) nr. 1782/2003. Cu toate acestea, dispozițiile referitoare la răspunderea agricultorilor pentru nerespectare în cazul transferului de teren se aplică cu începere de la 1 aprilie 2008, pentru a asigura o securitate juridică suficientă pentru agricultorii în cauză, garantând în același timp aplicarea efectivă a acestor prevederi în anul 2008.

(10)

Prin urmare, Regulamentul (CE) nr. 1782/2003 și Regulamentul (CE) nr. 1698/2005 ar trebui să fie modificate în consecință,

1.

Articolul 6 se modifică după cum urmează:

2.

La articolul 7 alineatul (2) se adaugă următoarele paragrafe:

„În cazuri temeinic justificate, statele membre pot decide să nu aplice nicio reducere, în cazul în care, ținând cont de gravitatea, sfera și durata acesteia, o nerespectare este considerată minoră. Cu toate acestea, cazurile de nerespectare care reprezintă un risc direct față de sănătatea publică sau animală nu sunt considerate minore.

Dacă agricultorul nu a luat măsuri imediate de remediere care au dus la încetarea nerespectării constatate, autoritatea competentă adoptă măsurile necesare, care se pot limita, după caz, la o verificare administrativă, pentru a se asigura că agricultorul ia măsuri de remediere a nerespectării în cauză. Cazurile de nerespectare minore și măsurile de remediere care urmează să fie adoptate se notifică agricultorului.”

3.

La articolul 44 alineatul (3), a doua teză se înlocuiește cu următorul text:

„Exceptând cazurile de forță majoră sau circumstanțele excepționale, aceste parcele se află la dispoziția agricultorului la data fixată de statul membru, care nu poate fi ulterioară datei fixate în statul membru respectiv pentru modificarea cererii de ajutor.”

4.

Articolul 71h se modifică după cum urmează:

„Articolul 71h

Terenurile pentru pășunat

Noile state membre pot, de asemenea, în funcție de anumite criterii obiective, să stabilească, în cadrul plafonului regional sau al unei părți din acesta, valori unitare diferite ale drepturilor la plată care urmează să fie atribuite agricultorilor menționați la articolul 71f alineatul (1) pentru hectare de terenuri pentru pășunat identificate ca atare la 30 iunie 2006 și pentru orice alte hectare eligibile, ori pentru hectare de pășune permanentă identificate ca atare la 30 iunie 2006 și pentru orice alte hectare eligibile.

Cu toate acestea, pentru Bulgaria și România data identificării este 1 ianuarie 2008.”

5.

Articolul 143b se modifică după cum urmează:

6.

Anexa XII se modifică în conformitate cu anexa la prezentul regulament.

(a)

articolul 1 alineatul (1) litera (a) se aplică de la 1 aprilie 2008;

(b)

articolul 1 alineatul (4) se aplică de la 1 ianuarie 2007.

21.2.2008   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

L 46/7

(1)

Regulamentul (CE) nr. 1580/2007 prevede, ca urmare a rezultatelor negocierilor comerciale multilaterale din Runda Uruguay, criteriile pentru stabilirea de către Comisie a sumelor forfetare la import din țările terțe, pentru produsele și termenele menționate în anexa acestuia.

(2)

În conformitate cu criteriile menționate anterior, sumele forfetare la import trebuie stabilite la nivelurile prevăzute în anexa la prezentul regulament,

21.2.2008   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

L 46/9

(1)

Articolul 1 din Regulamentul (CE) nr. 900/2007 al Comisiei din 27 iulie 2007 privind invitația permanentă de participare la licitație până la sfârșitul anului de comercializare 2007/2008, în vederea stabilirii restituirilor la exportul de zahăr alb (2) și articolul 1 din Regulamentul (CE) nr. 1060/2007 al Comisiei din 14 septembrie 2007 privind o invitație permanentă de participare la licitație pentru revânzarea la export a zahărului deținut de agențiile de intervenție din Belgia, Republica Cehă, Irlanda, Spania, Italia, Ungaria, Slovacia și Suedia (3) deschid invitații permanente de participare la licitații pentru toate destinațiile, exceptând Andorra, Gibraltar, Ceuta, Melilla, Sfântul Scaun (Cetatea Vaticanului), Liechtenstein, comunele Livigno și Campione d’Italia, insula Helgoland, Groenlanda, Insulele Feroe, zonele din Cipru în care Guvernul Republicii Cipru nu exercită un control efectiv, Albania, Croația, Bosnia și Herțegovina, Serbia (4), Muntenegru și Fosta Republică Iugoslavă a Macedoniei.

(2)

Pentru a evita interpretarea eronată a statutului destinațiilor excluse, este necesar să se facă distincția între țări terțe, teritorii ale statelor membre ale UE care nu fac parte din teritoriul vamal al Comunității și teritoriile europene care nu fac parte din teritoriul vamal al Comunității, dar ale căror relații externe intră în responsabilitatea unui stat membru.

(3)

Prin urmare, Regulamentele (CE) nr. 900/2007 și (CE) nr. 1060/2007 ar trebui modificate în consecință.

(4)

Măsurile prevăzute în prezentul regulament sunt conforme cu avizul Comitetului de gestionare a zahărului,

21.2.2008   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

L 46/11

(1)

Directiva 69/335/CEE a Consiliului din 17 iulie 1969 privind taxele indirecte aplicate majorării capitalului (3) a fost modificată în mod substanțial în repetate rânduri (4). Deoarece urmează să aibă loc și alte modificări, din motive de claritate, aceasta ar trebui să fie reformată.

(2)

Impozitarea indirectă a majorării de capital, în special impozitul pe capital (impozitarea aporturilor la capitalul societăților comerciale și firmelor), taxa de timbru aplicată operațiunilor cu valori mobiliare și impozitarea operațiunilor de restructurare, indiferent dacă operațiunile respective presupun o majorare de capital, generează discriminări, dublă impozitare și neconcordanțe care afectează libera circulație a capitalurilor. Acest aspect se regăsește și în cazul altor impozite indirecte, similare impozitului pe capital și taxei de timbru aplicate operațiunilor cu valori mobiliare.

(3)

Prin urmare, este în interesul pieței interne să se asigure armonizarea legislației în domeniul impozitării indirecte a majorării de capital pentru a se elimina, pe cât posibil, factorii care pot distorsiona concurența ori pot restrânge libera circulație a capitalului.

(4)

Impozitul pe capital are efecte economice negative asupra regrupării și dezvoltării întreprinderilor. Astfel de efecte sunt dăunătoare mai ales în situația economică actuală în care stimularea investițiilor ar trebui să constituie o prioritate absolută.

(5)

Cea mai bună soluție în vederea atingerii acestor obiective ar reprezenta-o eliminarea impozitului pe capital.

(6)

Cu toate acestea, diminuarea veniturilor care ar rezulta din aplicarea imediată a unei astfel de măsuri este inacceptabilă pentru statele membre care aplică în prezent impozitul pe capital. Respectivele state membre ar trebui să aibă posibilitatea de a aplica în continuare impozitul pe capital tuturor sau numai unora din operațiunile incidente, prin aceasta înțelegându-se că într-un stat membru se impune o cotă unică de impozitare. Odată ce un stat membru a optat pentru exonerarea tuturor sau a unora dintre operațiunile aflate sub incidența prezentei directive, nu ar mai trebui să existe posibilitatea reintroducerii unor astfel de impozite.

(7)

Perceperea de mai multe ori a impozitului pe majorarea capitalului unei societăți comerciale sau firme în cadrul pieței interne contravine conceptului de piață internă. Astfel, dacă un stat membru căruia îi revine dreptul de a impozita unele sau toate operațiunile aflate sub incidența prezentei directive nu percepe impozitul pe capital, respectivele operațiuni nu pot face obiectul dreptului de impozitare al altui stat membru.

(8)

Este oportun să se mențină condiții stricte în situațiile în care statele membre continuă să perceapă impozit pe capital, în special în ceea ce privește exonerările și reducerile.

(9)

Nu ar trebui să fie impuse niciun impozit indirect asupra majorării de capital, altul decât impozitul pe capital. Mai ales, nu ar trebui să fie impusă nicio taxă de timbru la operațiunile cu valori mobiliare, indiferent de proveniența acestora și indiferent dacă acestea reprezintă capitalul propriu sau un capital provenit din împrumuturi al unei societăți.

(10)

Lista societăților de capital prevăzută în Directiva 69/335/CEE este incompletă și, prin urmare, ar trebui să fie adaptată.

(11)

Deoarece obiectivele prezentei directive nu pot fi realizate într-o măsură suficientă de către statele membre și pot, așadar, să fie mai bine realizate la nivel comunitar, Comunitatea poate să adopte măsuri, în conformitate cu principiul subsidiarității prevăzut la articolul 5 din tratat. În conformitate cu principiul proporționalității, prevăzut la articolul menționat, prezenta directivă nu depășește ceea ce este necesar pentru atingerea obiectivelor propuse.

(12)

Obligația de a transpune prezenta directivă în dreptul intern ar trebui să se limiteze la acele dispoziții care reprezintă o schimbare majoră în comparație cu directivele precedente. Obligația de a transpune dispozițiile care nu sunt modificate decurge din directivele anterioare.

(13)

Prezenta directivă nu ar trebui să aducă atingere obligațiilor statelor membre referitoare la termenele pentru transpunerea în dreptul intern a directivelor menționate în partea B din anexa II.

(14)

Având în vedere efectele negative ale impozitului pe capital, Comisia ar trebui să prezinte, la fiecare trei ani, un raport cu privire la funcționarea prezentei directive, în vederea eliminării acestui impozit,

(a)

aporturilor la capitalul societăților de capital;

(b)

operațiunilor de restructurare a societăților de capital;

(c)

emiterii anumitor valori mobiliare și titluri de valoare.

(a)

orice societate constituită într-una din formele prevăzute în anexa I;

(b)

orice societate comercială, firmă, asociere sau persoană juridică care deține acțiuni de capital sau de active care pot fi tranzacționate la o bursă de valori;

(c)

orice societate comercială, firmă, asociație sau persoană juridică cu scop lucrativ, ai cărei membri au dreptul să transfere acțiunile lor unor părți terțe fără autorizație prealabilă și care sunt responsabili pentru datoriile societății comerciale, firmei, asociației sau persoanei juridice numai în limita numărului de acțiuni deținute.

(a)

constituirea unei societăți de capital;

(b)

transformarea în societate de capital a unei societăți comerciale, firme, asociații sau persoane juridice care nu este societate de capital;

(c)

o majorare a capitalului unei societăți de capital prin aporturi în natură de orice fel;

(d)

o majorare a activelor unei societăți de capital prin aporturi în natură de orice fel, realizată nu în virtutea acțiunilor de capital sau active, ci în virtutea unor drepturi similare drepturilor membrilor, cum ar fi drepturile de vot, o cotă din profit sau o cotă din surplusul după lichidare;

(e)

transferul, dintr-o țară terță într-un stat membru, al sediului administrativ al unei societăți de capital al cărei sediu social este situat într-o țară terță;

(f)

transferul, dintr-o țară terță într-un stat membru, al sediului social al unei societăți de capital al cărei sediu administrativ este situat într-o țară terță;

(g)

o majorare de capital a unei societăți de capital prin capitalizarea profiturilor sau a rezervelor permanente sau temporare;

(h)

o majorare a activelor unei societăți de capital prin prestarea de servicii de către un membru, care nu determină o majorare a capitalului societății, dar determină o modificare a drepturilor în cadrul societății sau poate spori valoarea acțiunilor societății;

(i)

un împrumut contractat de o societate de capital, în cazul în care creditorul are dreptul la un procent din profiturile societății;

(j)

un împrumut contractat de o societate de capital de la un membru sau de la soția sau copilul unui membru sau un împrumut contractat de la o parte terță, dacă este garantat de un membru, cu condiția ca un astfel de împrumutut să aibă efecte similare unei majorări de capital.

(a)

transferul de către una sau mai multe societăți de capital a tuturor activelor și pasivelor, a uneia sau mai multor ramuri de activitate către una sau mai multe societăți de capital care se află în curs de constituire sau care există deja, atunci când contravaloarea transferului constă cel puțin parțial în titluri de valoare reprezentând capitalul societății absorbante;

(b)

achiziția de către o societate de capital, care se află în curs de constituire sau care există deja, a acțiunilor reprezentând majoritatea drepturilor de vot ale altei societăți de capital, atunci când contravaloarea acțiunilor dobândite constă cel puțin parțial în valori mobiliare reprezentând capitalul fostei societății. În cazul în care majoritatea drepturilor de vot se obține în urma a două sau mai multe tranzacții, doar tranzacția în care se obține majoritatea drepturilor de vot și orice alte tranzacții ulterioare sunt considerate a fi operațiuni de restructurare.

(a)

aporturile de capital;

(b)

împrumuturile sau furnizarea de servicii sub formă de aporturi de capital;

(c)

înregistrarea sau orice altă formalitate necesară înainte de începerea activității pe care o societate de capital trebuie s-o îndeplinească în funcție de forma sa legală de constituire;

(d)

modificarea actului constitutiv sau a statutului unei societăți de capital, în special următoarele:

(e)

restructurarea operațiunilor menționate la articolul 4.

(a)

crearea, emiterea, admiterea în vederea cotării la bursa de valori, punerea în circulație sau tranzacționarea acțiunilor sau a altor titluri de valoare de același tip sau a certificatelor reprezentând astfel de titluri de valoare, indiferent de emitent;

(b)

împrumuturile, inclusiv obligațiunile guvernamentale contractate prin emiterea de obligațiuni sau de alte titluri de valoare negociabile, indiferent de emitent sau alte formalități aferente, sau crearea, emiterea sau admiterea la bursa de valori, punerea în circulație sau tranzacționarea acestor obligațiuni sau a altor titluri de valoare negociabile.

(a)

taxe la cesiunea titlurilor de valoare, impozitate sau nu la o cotă unică;

(b)

taxe de cesiune, inclusiv taxe de cadastru, la transferul unor activități sau imobile, situate pe teritoriul acestora, către o societate de capital;

(c)

taxe de cesiune la transferul activelor de orice fel cesionate unei societăți de capital, atât timp cât contravaloarea transferului de proprietate este alta decât părțile sociale deținute în cadrul societății;

(d)

taxe la constituirea, înregistrarea sau radierea ipotecilor sau alte taxe pe terenuri sau alte proprietăți;

(e)

taxe datorate sub forma unor onorarii sau speze;

(f)

taxa pe valoarea adăugată.

(a)

valoarea activelor aparținând societății de capital care sunt alocate majorării de capital și pentru care s-a plătit deja impozitul pe capital;

(b)

valoarea împrumuturilor contractate de societatea de capital care sunt convertite în acțiuni ale societății și pentru care s-a plătit deja impozitul pe capital.

(a)

societăți de capital care furnizează servicii publice, cum ar fi întreprinderile de transport public, autoritățile portuare sau întreprinderile furnizoare de apă, gaz sau curent electric, în cazurile în care statul sau autoritățile regionale sau locale dețin cel puțin jumătate din capitalul societății;

(b)

societăți de capital care, în conformitate cu regulamentele lor și în fapt, urmăresc exclusiv și direct obiective culturale, sociale, de ajutorare sau educaționale.

21.2.2008   

RO EN

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

L 46/23

(1)

La 12 februarie 1998, Consiliul a autorizat Comisia să deschidă negocierile în vederea încheierii unui acord privind transportul maritim între Comunitatea Europeană și statele sale membre, pe de o parte, și Guvernul Republicii Populare Chineze, pe de altă parte (denumit în continuare „acordul”), și a stabilit directive de negociere în acest scop.

(2)

Aceste negocieri s-au încheiat cu succes și acordul a fost parafat de către Comisie la 12 decembrie 2001.

(3)

Acordul a fost semnat la Bruxelles la 6 decembrie 2002, sub rezerva încheierii sale ulterioare.

(4)

La 5 septembrie 2005, a fost semnat la Beijing un protocol de modificare a acordului, pentru a ține cont de aderarea la Uniunea Europeană a Republicii Cehe, a Republicii Estonia, a Republicii Cipru, a Republicii Letonia, a Republicii Lituania, a Republicii Ungare, a Republicii Malta, a Republicii Polone, a Republicii Slovenia și a Republicii Slovace.

(5)

În conformitate cu articolul 6 alineatul (2) din Actul de aderare din 2005, Bulgaria și România aderă la acord prin intermediul unui protocol încheiat între Consiliu și Republica Populară Chineză.

(6)

Procedurile constituționale și instituționale necesare au fost încheiate și, prin urmare, acordul ar trebui să fie aprobat,

21.2.2008   

RO EN

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

L 46/37

(1)

Acordul de transport maritim între Comunitatea Europeană și statele sale membre, pe de o parte, și Republica Populară Chineză, pe de altă parte (denumit în continuare „acordul”), a fost semnat la Bruxelles la 6 decembrie 2002.

(2)

La 5 septembrie 2005, a fost semnat la Beijing un protocol de modificare a acordului, pentru a lua în considerare aderarea la Uniunea Europeană a Republicii Cehe, a Republicii Estonia, a Republicii Cipru, a Republicii Ungare, a Republicii Letone, a Republicii Lituania, a Republicii Malta, a Republicii Polone, a Republicii Slovenia și a Republicii Slovace.

(3)

În conformitate cu articolul 6 alineatul (2) din Actul de aderare din 2005, Bulgaria și România urmează să adere la acord prin intermediul unui protocol încheiat între Consiliu și Republica Populară Chineză.

(4)

Procedurile constituționale și instituționale necesare au fost încheiate și, prin urmare, protocolul ar trebui să fie aprobat,

21.2.2008   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

L 46/41

(1)

La data de 4 mai 2006, Polonia a notificat ajutorul de restructurare planificat pentru întreprinderea Bison-Bial SA (denumită în continuare „BB”).

(2)

Prin scrisoarea din 13 iunie 2006, Comisia a solicitat Poloniei să transmită unele informații lipsă, care au fost furnizate la timp de autoritățile poloneze la 13 iulie 2006. Comisia a solicitat informații suplimentare prin scrisoarea din 29 august 2006. Autoritățile poloneze au răspuns prin scrisorile din 18 septembrie, 20 octombrie și 3 noiembrie 2006.

(3)

Prin scrisoarea din 20 decembrie 2006, Comisia a informat Polonia că a hotărât inițierea procedurilor prevăzute la articolul 88 alineatul (2) din Tratatul CE cu privire la măsura în cauză. Decizia Comisiei de a iniția procedurile prevăzute la articolul 88 alineatul (2) din Tratatul CE a fost publicată în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene  (2). Comisia a invitat părțile interesate să își prezinte observațiile referitoare la măsura în cauză.

(4)

Autoritățile poloneze au transmis observațiile lor prin scrisoarea din 23 ianuarie 2007. Nu s-a primit niciun comentariu din partea terților.

(5)

La 28 martie a avut loc o întâlnire cu reprezentanții autorităților poloneze și ai întreprinderii BB. Comisia a solicitat informații suplimentare prin scrisoarea din 17 aprilie 2007. Autoritățile poloneze au răspuns prin scrisoarea din 15 mai 2007.

(6)

BB este o întreprindere mare care produce armături pentru mașini-unelte, ca de exemplu mandrine pentru strung, prelucrarea fuselor, dispozitive de frezare și suporturi pentru unelte. A fost creată în 1948 ca întreprindere de stat. În 1997 statul a vândut 53 % din acțiunile întreprinderii BB întreprinderii private Metalexport Sp. z o.o. care, în 2004, a primit denumirea de Mex-Holding Sp. z o.o. La sfârșitul anului 2006, statul deținea 18 % din acțiunile BB; restul acționarilor erau investitori privați. BB avea 950 de angajați în 2006, de la 1 680 în 2000.

(7)

În 2004 întreprinderea deținea o participație de 17 % din piața poloneză de armături pentru mașini-unelte, ceea ce reprezenta doar 20 % din producția întreprinderii BB, având în vedere că aceasta produce în principal pentru export (în 2004, 30 % din producție a fost exportată în Statele Unite, 15 % în Italia, 7 % în țările est-europene, inclusiv Rusia, și 5 % în Regatul Unit). Întreprinderea distribuie majoritatea produselor sale exportate prin intermediul întreprinderilor din Grupul Mex-Holding, cum ar fi Toolmex Corporation (SUA), Mexpol GmbH (Germania), Toolmex Polmach (Regatul Unit) sau Italmex SA (Italia).

(8)

Cota estimată a întreprinderii BB pe piața europeană se ridică la 1,3 %. Sfera geografică a pieței pentru aceste produse este cel puțin la nivel european și posibil mondial. Producerea de armături pentru mașini-unelte standard ca cele produse de întreprinderea BB se caracterizează prin supracapacitate la nivel european și mondial.

(9)

Întreprinderea se află într-o zonă eligibilă pentru ajutor în temeiul articolului 87 alineatul (3) litera (a) din Tratatul CE.

(10)

BB a întâmpinat dificultăți pentru prima dată în 2001, când pierderile s-au ridicat la 24 milioane de zloți polonezi. Polonia a identificat următoarele motive principale ale acestor dificultăți financiare:

(11)

Aceste circumstanțe, combinate cu costul ridicat al împrumuturilor dominant pe piață, a cauzat probleme serioase legate de lichidități. Dificultățile financiare au determinat datorii. În 2002, patru bănci au solicitat rambursarea imediată a împrumuturilor. BB nu a putut să își îndeplinească angajamentele existente, inclusiv salariile, ceea ce a condus la închiderea uzinei pe o perioadă de patru luni. Vânzările au scăzut la jumătate (de la 91 milioane zloți polonezi în 2001 la 48 milioane în 2002), iar anul s-a încheiat cu o pierdere netă de 74,8 milioane de zloți polonezi.

(12)

Dificultățile întreprinderii BB au oglindit situația în degradare a societății mamă – Mex-Holding Sp. z o.o. În 2002, grupul ca întreg a condus la pierderi de 75,8 milioane de zloți polonezi. Situația s-a îmbunătățit de atunci, dar grupul continuă să înregistreze pierderi, iar capitalul propriu al acestuia este negativ.

(13)

În 2003, întreprinderea a reușit să reducă pierderile la 8,5 milioane de zloți polonezi, iar în 2004 aceasta a generat un profit de 5,1 milioane de zloți polonezi. În opinia autorităților poloneze, acest lucru a reflectat faptul că a început restructurarea întreprinderii BB. Punerea în aplicare a primelor măsuri de restructurare au avut drept rezultat vânzări crescute, costuri reduse și anularea parțială a datoriilor. În consecință, în 2005 și 2006 întreprinderea a generat profituri în valoare de 20 milioane de zloți polonezi și respectiv 12,5 milioane de zloți polonezi.

(14)

În ciuda generării de profituri, BB depune încă eforturi. Pierderile acumulate din activitățile operaționale din 2001 au condus la o importantă îndatorire. În 2004 valoarea activelor a fost estimată la 57 milioane de zloți polonezi, iar pasivele au crescut la 115,7 milioane de zloți polonezi. Cu alte cuvinte, capitalul propriu a fost negativ. La sfârșitul anului 2006, capitalul propriu era tot negativ, în valoare de 26 milioane de zloți polonezi. Analiza transmisă Comisiei indică faptul că, în lipsa ajutorului, întreprinderea va intra în faliment în viitorul apropiat, deoarece nu va putea să ramburseze diversele datorii plătibile imediat.

(15)

BB a conceput un plan de restructurare pentru perioada 2003-2009. Restructurarea se concentrează în principal pe finanțe, active și ocuparea forței de muncă. Restructurarea financiară, care a început în 2003, a inclus rambursarea vechilor datorii în conformitate cu acordurile încheiate cu creditorii privați, ștergerea unei părți a datoriei private și publice și rambursarea datoriei publice rămase folosind împrumutul care va fi acordat de Agenția de Stat pentru Dezvoltare Industrială („ADI”).

(16)

În 2004, întreprinderea a semnat acordurile privind rambursarea datoriilor către bănci și angajați și un acord în fața instanței cu alți creditori privați.

(17)

Restructurarea operațională a început în 2001. Întreprinderea a redus ocuparea de la 1 680 angajați în 2000 la 1 144 angajați în 2001 și la 925 angajați în 2005. Până la sfârșitul perioadei de restructurare, întreprinderea ar trebui să aibă o forță de muncă de 800 de angajați. Cu alte cuvinte, până la sfârșitul restructurării, ocuparea forței de muncă va fi redusă cu 52 %, în raport cu anul 2000 sau cu 30 % în raport cu 2001.

(18)

În ceea ce privește restructurarea activelor, BB intenționează să vândă activele redundante, să se mute și să vândă terenul pe care este situată în prezent. În conformitate cu evaluarea transmisă, valoarea pe piață a terenului este de […] (3) milioane de zloți. Inițial, autoritățile poloneze au indicat că terenul ar trebui vândut în 2009, deoarece toate mașinile și echipamentele au trebuit transferate la început către noul amplasament. În plus, piața imobiliară pentru vânzări este grevată de o ipotecă. Conform deciziei Comisiei de inițiere a procedurii formale de investigație, Polonia a indicat că vânzarea ar putea fi amânată până în 2010.

(19)

Între 2003 și 2005, întreprinderea BB a investit 1,4 milioane de zloți polonezi, iar investițiile planificate pentru 2006-2009 se ridică la 14,2 milioane de zloți polonezi. Acestea sunt în principal investiții de înlocuire, și anume cumpărarea de mașini și echipamente mai eficiente și mai ecologice. Planul amână orice creștere semnificativă a investițiilor până după 2009, având în vedere resursele financiare insuficiente pe care le au la dispoziție. Investițiile majore se vor face până în 2010 și vor avea legătură cu planul de mutare a întreprinderii către o nouă locație.

(20)

Polonia a sugerat inițial că reducerea numărului de locuri de muncă și zona de producție a întreprinderii trebuie considerate ca suficiente pentru a atenua efectele adverse ale ajutorului. Cu toate acestea, Polonia a confirmat de asemenea că aceste reduceri ar fi contrabalansate de investițiile planificate în echipamente mai productive, având drept rezultat o capacitate de producție neschimbată a întreprinderii BB. Polonia a afirmat că menținerea capacității la nivelurile actuale (în loc de creșterea acesteia) ar trebui privită în sine ca o măsură compensatorie.

(21)

Planul de restructurare notificat a considerat că costurile de restructurare pentru 2003-2009 s-ar ridica la 138 milioane de zloți polonezi, elementul principal constituindu-l costurile financiare de restructurare în valoare de 122,6 milioane. Restul de 15,6 milioane de zloți polonezi reprezintă costuri de investiții.

(22)

Planul presupune că restructurarea financiară va consta din rambursarea datoriilor către bănci în valoare de 65,6 milioane de zloți polonezi, având la bază acordurile de constituire, rambursarea altor datorii private în valoare de 17,5 milioane de zloți polonezi și a datoriei publice de 39,5 milioane de zloți polonezi. Valoarea totală a ajutorului de stat planificat va fi alocată pentru plata datoriei publice. O parte din costurile de restructurare vor fi finanțate din venitul obținut din vânzarea activelor după mutarea întreprinderii la noua locație.

(23)

Ajutorul de stat pentru restructurarea întreprinderii BB are la bază două aspecte legislative: legea din 30 august 2002 privind restructurarea datoriei publice a anumitor întreprinderi („Legea din 30 august 2002”) și Ajutorul de stat pentru întreprinderile deosebit de importante pentru Legea pieței muncii din 30 octombrie 2002 („Legea din 30 octombrie 2002”), astfel cum sunt modificate prin Legea din 14 noiembrie 2003.

(24)

Legea din 30 august 2002 a inclus în sistemul polonez posibilitatea restructurării datoriei publice pentru întreprinderile aflate în dificultăți financiare prin metoda ștergerii datoriei. Întreprinderea în cauză a trebuit să depună o cerere împreună cu un plan de restructurare pentru fiecare autoritate publică care urma să restructureze solicitările (denumită în continuare „autoritatea de restructurare”). Concluzionând că planul de restructurare propus ar putea îmbunătăți situația financiară a întreprinderii, autoritatea de restructurare a emis o decizie cu privire la condițiile de restructurare care cuprindeau datoriile acoperite de restructurare. În cazul în care întreprinderea îndeplinea toate condițiile impuse prin decizie, autoritatea de restructurare era obligată în mod legal să emită o decizie pentru ștergerea datoriilor prezente pe lista deciziei privind condițiile de restructurare.

(25)

Legea din 30 octombrie 2002 a centralizat ulterior acest sistem și a împuternicit președintele ADI să emită o decizie echivalentă cu cea menționată anterior cu privire la condițiile de restructurare, menționată ca decizia de restructurare [articolul 10 alineatul (1) paragraful (4), coroborat cu articolul 19]. Decizia de restructurare cuprinde o analiză a planului de restructurare și indică modalitatea în care ar trebui restructurată datoria publică la care se face referire în planul respectiv. Autoritățile de restructurare în discuție sunt prin urmare obligate prin lege să emită decizii individuale pentru ștergerea datoriei publice prezentate în decizia de restructurare.

(26)

Nu în ultimul rând, legea din 14 noiembrie 2003 de modificare a legii din 30 octombrie 2002 a făcut ca restructurarea datoriei publice să depindă de transferul activelor corespunzătoare procentului de cel puțin 25 % din valoarea totală a datoriei care va fi restructurată la o întreprindere terță, operatorul (o întreprindere deținută în totalitate de ADI sau de Trezorerie). Veniturile încasate din vânzarea acestor active de către operator urmau să acopere cel puțin parțial datoria publică în discuție, restul fiind ștearsă la finalizarea restructurării.

(27)

BB a aplicat pentru restructurarea datoriei publice în temeiul legilor din 30 august 2002 și 30 octombrie 2002. Valoarea nominală totală a ajutorului de stat planificat este de 31,43 milioane de zloți polonezi (4) (8,2 milioane EUR). Aceste măsuri cuprind un împrumut preferențial și ștergerea datoriei publice. Următorul tabel cuprinde descrierea detaliată a măsurilor privind ajutorul de stat.

Tabel 2

Ajutorul de stat planificat

(28)

Comisia a decis inițierea procedurii formale de investigație întrucât avea îndoieli dacă ajutorul de restructurare era compatibil cu piața comună.

(29)

În primul rând, Comisia a avut îndoieli că planul de restructurare ar restabili viabilitatea pe termen lung a întreprinderii. Comisia a suspectat că profiturile înregistrate în 2004 și 2005 se datoraseră unor elemente singulare (de exemplu renunțarea la datorii) și, ca atare, nu indicau îmbunătățirile reale din interiorul întreprinderii. În plus, planul s-a concentrat pe stabilirea vechilor datorii, iar investițiile pentru care s-a emis prevederea nu ar fi suficiente pentru a garanta mijloace competitive de producție la sfârșitul perioadei de restructurare.

(30)

În al doilea rând, Comisia a avut îndoieli în legătură cu validitatea măsurilor compensatorii propuse. Întreprinderea și-a propus reducerea suprafeței alocate fabricii, dar aceasta nu ar fi redus capacitatea de producție. Ocuparea ar fi fost redusă deja în mod semnificativ, dar acest lucru ar fi putut fi necesar din motive de viabilitate.

(31)

Nu în ultimul rând, se părea că nu toate măsurile indicate de autoritățile poloneze drept contribuția proprie a întreprinderii puteau fi considerate ca fiind în sensul orientărilor. Prin urmare, nu a fost clar dacă contribuția proprie reală ar fi suficient de mare, adică dacă ajutorul a fost limitat la minimul necesar.

(32)

Respectând decizia Comisiei de inițiere a procedurii formale de investigație cu privire la ajutorul planificat pentru întreprinderea BB, autoritățile poloneze au transmis informații detaliate referitoare la strategia întreprinderii.

(33)

Autoritățile poloneze au explicat că producția întreprinderii din Białystok s-a desfășurat în două locații, dintre care una în centrul orașului Białystok (locația de la Ulica […]). BB are în plan vânzarea acestui bun imobiliar și fie își mută producția în cea de-a doua locație, fie cumpără o a treia, transferă acolo toată producția și vinde ambele locații pe care le deține în prezent. Conform previziunilor transmise, BB intenționează să investească […] milioane de zloți polonezi în 2010, imediat ce locația de la Ulica […] este vândută. În cazul în care întreprinderea decide să vândă ambele locații și să se mute într-o locație nouă, valoarea investițiilor va fi chiar mai mare.

(34)

Autoritățile poloneze au confirmat că, în principal, întreprinderea va fi modernizată în 2010, după mutare. Între 2010 și 2014, întreprinderea BB are în plan investirea sumei de 43 de milioane de zloți polonezi, din care […] milioane ar trebui realizate până la sfârșitul anului 2010, data programată a mutării.

(35)

Autoritățile poloneze indică faptul că investițiile planificate pentru 2010-2014 sunt proiectate să modernizeze sistemul de management de producție și să automatizeze procesul de asamblare pentru armăturile standard, să îmbunătățească calitatea produselor, să optimizeze procesul tehnologic de producție și tratamentul termic și chimic al produselor și să îmbunătățească metodele de măsurare și control. Autoritățile poloneze au confirmat de asemenea că schimbarea locației și investițiile care se vor face ulterior constituie punerea în aplicare a strategiei pe termen lung a întreprinderii.

(36)

În vederea evitării denaturării nedorite a concurenței, autoritățile poloneze împreună cu întreprinderea au propus trei opțiuni alternative ca măsuri compensatorii care vor fi puse în aplicare de întreprindere:

(37)

Cea de-a treia opțiune, adică vânzarea departamentului de producție din […], ar conduce la o reducere de 46 % a gamei de produse a BB și la o scădere de 12 % a numărului de mașini-unelte. Cu toate acestea, departamentul de producție din […] este grevat parțial de datorii, restructurarea acestuia necesitând finanțare prin ajutorul de stat notificat. În plus, activele […] sunt ipotecate sau constituie garanții pentru plata datoriilor comerciale ale întreprinderii BB. Prin urmare, autoritățile poloneze susțin că trebuie rezolvată în primul rând problema îndatoririi întreprinderii […] și că departamentul nu poate fi vândut până cel mai devreme în 2009. BB s-a angajat să ia toate măsurile necesare pentru finalizarea vânzării până la sfârșitul anului 2009 dacă Comisia decide că aceasta ar fi o măsură compensatorie adecvată.

(38)

În ceea ce privește finanțarea procesului de restructurare, autoritățile poloneze au indicat că, având în vedere creșterea recentă a prețurilor bunurilor imobiliare din regiune și amplasarea locației care urma să fie vândută (centrul orașului Białystok), venitul preconizat din vânzare este de […] milioane de zloți polonezi. Venitul estimat din vânzarea departamentului de producție […] este de […] milioane de zloți polonezi. Nu în ultimul rând, în conformitate cu baza legală care atrage sistemul de ajutor de stat planificat, BB este obligată să transfere activele în valoare de 2,795 milioane de zloți polonezi către organul public (operatorul) în schimbul anulării datoriei.

(39)

În temeiul articolului 87 alineatul (1) din Tratatul CE, ajutoarele de orice fel acordate de un stat membru sau din resursele statului, care denaturează sau ar putea denatura concurența ca urmare a favorizării anumitor întreprinderi sau a producției de bunuri sunt incompatibile cu piața comună, în măsura în care afectează schimburile comerciale între statele membre.

(40)

Anularea planificată a datoriei publice, inclusiv dobânda acumulată, precum și împrumutul din partea agenției statului implică resursele statului. Aceste soluții conferă, de asemenea, un avantaj întreprinderii prin reducerea costurilor acesteia. În ceea ce privește cea de-a doua măsură, dat fiind că BB este o întreprindere în dificultate ale cărei pasive depășesc de departe activele, aceasta nu ar fi obținut acest tip de finanțare pe piață. Elementul de ajutor poate fi privit prin urmare ca valoare întreagă a împrumutului.

(41)

Deciziile anterioare de restructurare care promiteau anularea datoriei publice și suspendarea aplicării rambursării datoriei pot constitui de asemenea ajutor. Cu toate acestea, Comisia consideră că, în acest caz, elementul de ajutor al acestor „amânări” se reflectă în ajutorul notificat, adică în interesul crescut pe toată perioada respectivă și adăugat la valoarea totală a datoriei care trebuie anulată.

(42)

Armăturile pentru uneltele din metal produse de BB sunt vândute pe piața UE. BB intră de asemenea în competiție cu alți producători europeni de pe piețe terțe. Astfel, poziția puternică de care se bucură BB ca rezultat al ajutorului de stat ar putea avea impact asupra concurenței din Europa, ceea ce înseamnă că sunt îndeplinite criteriile de denaturare a schimburilor comerciale în cadrul comunității.

(43)

Prin urmare, măsurile menționate anterior sunt considerate ca fiind ajutor de stat în sensul articolului 87 alineatul (1) din Tratatul CE.

(44)

Scutirile prevăzute la articolul 87 alineatul (2) din Tratatul CE nu se aplică în acest caz. În ceea ce privește scutirile prevăzute la articolul 87 alineatul (3), dat fiind faptul că obiectul principal al ajutorului este reabilitarea pe termen lung a unei întreprinderi aflate în dificultate, se poate aplica doar scutirea prevăzută la articolul 87 alineatul (3) litera (c), care autorizează ajutorul de stat destinat dezvoltării anumitor activități economice cu condiția ca ajutorul respectiv să nu afecteze în mod negativ condițiile schimburilor comerciale, contravenind astfel interesului comun. Prin urmare, ajutorul poate fi considerat compatibil în temeiul articolului 87 alineatul (3) litera (c) din Tratatul CE doar în cazul în care sunt respectate condițiile stipulate în orientările comunitare privind ajutorul de stat pentru salvarea și restructurarea întreprinderilor aflate în dificultate (5) (denumite în continuare „orientările”).

(45)

Conform orientărilor, o întreprindere se află în dificultate dacă nu își poate reveni folosind propriile resurse, strângând fondurile de care are nevoie de la acționari sau împrumutând și dacă, fără intervenția autorităților, va ieși aproape sigur din afaceri. Orientările prezintă, de asemenea, unele trăsături specifice ale acestor întreprinderi, cum ar fi apariția datoriilor sau valoarea netă zero sau în scădere a activelor. La punctul 13 din orientări se precizează că o întreprindere care aparține unui grup comercial mai mare nu este în mod normal eligibilă pentru ajutor de restructurare, exceptând cazul în care se poate demonstra că dificultățile întreprinderii sunt intrinsece și nu constituie rezultatul unei alocări de costuri la întâmplare în cadrul grupului, și că dificultățile sunt prea mari ca să poată fi rezolvate de grupul în sine.

(46)

BB trebuie considerată drept „întreprindere aflată în dificultate” în sensul orientărilor. Capitalul propriu al acesteia este negativ. Întreprinderea rambursează datorii vechi către creditorii privați în conformitate cu acordurile semnate (ultimele rate urmează a fi plătite în 2009). În cazul în care întreprinderea nu își lichidează datoriile publice (prin rambursare sau anulare), aceasta va trebui plătită foarte repede. Existența acestei datorii va face imposibilă rambursarea ratelor către creditorii privați, și mai mult ca sigur, întreprinderea va da faliment. BB nu poate împrumuta fonduri de pe piață pentru a rambursa această datorie publică, deoarece situația financiară a acesteia este foarte proastă, iar activele acesteia au fost deja lăsate garanție.

(47)

Existența profiturilor nu schimbă această analiză cu privire la eligibilitatea întreprinderii, deoarece capitalul propriu al întreprinderii BB rămâne negativ. Nu trebuie uitat, de asemenea, că a fost posibilă generarea profiturilor doar pentru că autoritățile publice au suspendat intrarea în vigoare, având în vedere anularea planificată a datoriei.

(48)

Întreprinderea mamă a BB se află de asemenea în dificultate, înregistrând pierderi și acumulând datorii, aflându-se astfel în imposibilitatea de a soluționa problemele întreprinderii BB. Dificultățile întreprinderii mamă au început la scurt timp după 2000. Imposibilitatea întreprinderii mamă de a rambursa un împrumut acordat de BB, ceea ce constituie unul dintre motivele dificultăților întreprinderii BB, reflectă dificultățile financiare reale cu care se confruntă întreprinderea mamă. Aceasta nu a fost o încercare de a crește profiturile unei părți din grup sau o agravare deliberată a dificultăților întreprinderii BB.

(49)

În decizia de inițiere a procedurii formale de investigație, Comisia și-a exprimat îndoielile în legătură cu operațiunea de restructurare, arătând că aceasta a avut în principal un domeniu de aplicare financiar, dar nu a reușit să ia în considerare restructurarea financiară. Conform deciziei de inițiere a procedurii formale de investigație, autoritățile poloneze au furnizat informații suplimentare, reducând îndoielile Comisiei cu privire la reabilitare.

(50)

Analiza detaliată a conturilor întreprinderii BB indică o îmbunătățire reală a operațiunilor întreprinderii din perioada 2004-2005. Evenimentele fortuite au contribuit doar în mod limitat la această îmbunătățire. Evenimentele fortuite cum ar fi anularea datoriilor, au avut un impact suplimentar pozitiv asupra rezultatelor întreprinderii, dar principala sursă a profiturilor întreprinderii BB rezultă din activitățile operaționale ale acesteia.

(51)

Analiza privind restructurarea produselor demonstrează că întreprinderea se concentrează din ce în ce mai mult pe produsele cu valoare adăugată mai ridicată (în 2001, întreprinderea BB a produs 709 000 articole cu o cifră de afaceri de 84,9 milioane de zloți polonezi, în timp ce în 2006 a produs 377 000 articole cu o cifră de afaceri de 93,8 milioane de zloți polonezi).

(52)

Investițiile planificate pentru perioada 2003-2009 se ridică la 14,75 milioane de zloți polonezi. De fapt, întreprinderea intenționează să pună în aplicare un program de investiții majore suplimentare în 2010 în valoare de […] milioane de zloți polonezi, care are legătură cu mutarea planificată a fabricii într-o locație nouă. În opinia Comisiei, viabilitatea întreprinderii pe termen lung va fi restabilită doar prin punerea în aplicare a celei de-a doua părți a programului de investiții.

(53)

Din acest motiv, și având în vedere că vânzarea de bunuri imobiliare necesară pentru finanțarea investițiilor urmează să se amâne până în 2010, Comisia este de părere că perioada de restructurare ar trebui prelungită până la sfârșitul anului 2010 și că investițiile planificate de întreprindere pentru 2010 ar trebui să constituie parte din măsurile de restructurare. Drept rezultat, investițiile din perioada 2003-2010 s-ar ridica la […] zloți polonezi (14,75 milioane + […] milioane de zloți polonezi), cu mult mai mult decât suma planificată inițial de 15,6 milioane de zloți polonezi.

(54)

Comisia constată că rentabilitatea capitalului propriu al întreprinderii BB nu se poate calcula în prezent deoarece capitalul propriu este negativ. Până în 2010, capitalul propriu al întreprinderii va fi reconstituit pas cu pas. Cifrele aferente anului 2011 pot servi drept valoare pe termen lung. În anul respectiv, rentabilitatea capitalului propriu va fi de 9 % (profit net de 4 milioane de zloți polonezi la un capital propriu de 44 milioane). Deși nu este prea ridicat, acest nivel pare a fi justificat în lumina faptului că BB funcționează pe o piață cu concurență importantă din partea Asiei și unde piețele marginale sunt exploatate.

(55)

Pe baza acestor elemente, Comisia conchide că punerea în aplicare a planului de restructurare va restabili viabilitatea întreprinderii cu condiția ca restructurarea să includă punerea în aplicare a investițiilor planificate pentru 2010, iar perioada de restructurare să fie extinsă până la sfârșitul anului 2010.

(56)

Conform deciziei Comisiei, în temeiul articolului 88 alineatul (2) din Tratatul CE, autoritățile poloneze au propus trei măsuri compensatorii alternative care ar putea fi puse în aplicare de întreprinderea BB.

(57)

În ceea ce privește prima propunere, adică o reducere de 5 % din numărul de articole produse, Comisia constată că BB evoluează în mod natural către o gamă de produse mai mici, dar cu o valoare adăugată mai mare. În consecință, Comisia consideră că este posibil ca măsura în cauză să nu aibă impact asupra comportamentului întreprinderii în practică, și prin urmare nu va garanta că prezența întreprinderii BB pe piață este redusă.

(58)

Cea de a doua opțiune a avut în vedere vânzarea a 5 % din utilajele întreprinderii. Luând în considerare faptul că BB intenționează să pună în aplicare un program de modernizare semnificativă care include cumpărarea de utilaje noi mai eficiente, Comisia nu apreciază această opțiune cape o măsură compensatorie valabilă, dat fiind că capacitatea de producție a utilajelor vândutecare s-ar putea compensa prin capacitatea mare a noilor echipamente.

(59)

În lumina celor expuse anterior, Comisia consideră că aceste două opțiuni nu garantează că efectele adverse ale ajutorului în legătură cu concurența sunt limitate.

(60)

Cea de-a treia opțiune constă în vânzarea departamentului de producție al întreprinderii din […]. Această vânzare ar reduce gama de produse a întreprinderii BB cu 46 %, cifra de afaceri a acesteia cu 13 %, iar numărul de mașini-unelte, cu 12 %. Ca atare, această opțiune include soluțiile oferite în primele două propuneri, plus elemente suplimentare. În plus, imediat ce […] departament de producție este scos la vânzare, potențialii concurenți ai întreprinderii vor avea posibilitatea de a obține o parte organizată a capacităților întreprinderii BB, care ar atenua efectele negative ale ajutorului. Nu în ultimul rând, departamentul de producție din […] este viabil, generând profituri de 1,2 milioane zloți polonezi în 2006 și, ca atare, nu este necesar să fie vândut în scop de restructurare.

(61)

În lumina celor expuse anterior, Comisia consideră că vânzarea departamentului de producție din […] reprezintă o măsură valabilă și suficient de compensatorie.

(62)

La alineatul (45) din decizia de inițiere a procedurilor, Comisia și-a exprimat îndoielile că rambursarea planificată a unor datorii în timpul perioadei de restructurare (6) ar putea fi inclusă în costurile de restructurare. Aceste îndoieli nu s-au redus. Comisia constată că fondurile în cauză au fost împrumutate ca parte din finanțarea nominală a operațiunilor întreprinderii și că acestea pot fi rambursate prin resursele existente ale întreprinderii.

(63)

Cu toate acestea, respectând prelungirea perioadei de restructurare până în 2010, în vederea includerii investițiilor care au loc în anul respectiv, prezentele investiții trebuie incluse în lista costurilor de restructurare.

(64)

La alineatele (46) și (47) din decizia de inițiere a procedurilor, Comisia a ridicat problema că unele măsuri notificate de Polonia ar putea fi considerate drept o contribuție a beneficiarului în temeiul alineatelor (43) și (44) din orientări. Aceste îndoieli nu s-au redus. Prin urmare, măsurile în cauză nu vor fi apreciate ca o contribuție a beneficiarului sub forma analizei următoare.

(65)

Drept rezultat, lista costurilor de restructurare, contribuția beneficiarului și ajutorul de stat sunt după cum urmează:

(66)

Contribuția proprie a întreprinderii BB la costurile totale de restructurare este prin urmare echivalentă cu 50,4 %, ceea ce este în linie cu orientările privind ajutorul de salvare și restructurare.

(67)

Alineatul (45) din orientări prevede: „Pentru a limita efectul de denaturare, suma ajutorului sau forma de acordare a acestuia trebuie să fie astfel încât să se evite furnizarea către întreprindere de numerar în surplus”. Comisia constată că întreprinderea obține încă o dată profit. Cu toate acestea, viabilitatea acesteia este amenințată din cauza valorii datoriilor sale care trebuie plătite imediat. Faptul că jumătate din ajutor a fost acordat sub forma unui împrumut ajută la garantarea că ajutorul este limitat la minimul necesar. Aceasta deoarece împrumutul furnizează întreprinderii BB resurse imediate pentru plata restanțelor. În același timp, întreprinderea BB va trebui să ramburseze împrumutul în viitor. Acest lucru va fi posibil datorită profiturilor reale și va garanta că întreprinderea nu acumulează numerar în surplus în sensul orientărilor.

(68)

Prin urmare, Comisia consideră că ajutorul este limitat la minimul necesar.

(69)

Comisia concluzionează că ajutorul de stat notificat în favoarea întreprinderii Bison Bial poate fi declarat compatibil cu piața comună cu condiția să fie îndeplinite condițiile impuse,