This document is an excerpt from the EUR-Lex website
Document C:2018:456:FULL
Official Journal of the European Union, C 456, 18 December 2018
Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, C 456, 18 decembrie 2018
Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, C 456, 18 decembrie 2018
Display all documents published in this Official Journal
|
ISSN 1977-1029 |
||
|
Jurnalul Oficial al Uniunii Europene |
C 456 |
|
|
||
|
Ediţia în limba română |
Comunicări şi informări |
Anul 61 |
|
Cuprins |
Pagina |
|
|
|
I Rezoluții, recomandări și avize |
|
|
|
REZOLUȚII |
|
|
|
Consiliu |
|
|
2018/C 456/01 |
|
|
II Comunicări |
|
|
|
COMUNICĂRI PROVENIND DE LA INSTITUȚIILE, ORGANELE ȘI ORGANISMELE UNIUNII EUROPENE |
|
|
|
Comisia Europeană |
|
|
2018/C 456/02 |
Retragere a notificării unei concentrări (Cazul M.9094 – Amcor/Bemis) ( 1 ) |
|
|
IV Informări |
|
|
|
INFORMĂRI PROVENIND DE LA INSTITUȚIILE, ORGANELE ȘI ORGANISMELE UNIUNII EUROPENE |
|
|
|
Consiliu |
|
|
2018/C 456/03 |
||
|
2018/C 456/04 |
||
|
|
Comisia Europeană |
|
|
2018/C 456/05 |
||
|
2018/C 456/06 |
||
|
|
Curtea de Conturi |
|
|
2018/C 456/07 |
|
|
|
|
|
(1) Text cu relevanță pentru SEE. |
|
RO |
|
I Rezoluții, recomandări și avize
REZOLUȚII
Consiliu
|
18.12.2018 |
RO |
Jurnalul Oficial al Uniunii Europene |
C 456/1 |
Rezoluția Consiliului Uniunii Europene și a reprezentanților guvernelor statelor membre, reuniți în cadrul Consiliului, privind un cadru pentru cooperarea europeană în domeniul tineretului:
Strategia Uniunii Europene pentru tineret pe perioada 2019-2027
(2018/C 456/01)
CONSILIUL UNIUNII EUROPENE ȘI REPREZENTANȚII GUVERNELOR STATELOR MEMBRE, REUNIȚI ÎN CADRUL CONSILIULUI,
RECUNOSCÂND cooperarea privind politica de tineret a UE până în anul 2019. Încă din 2002, UE dezvoltă o cooperare specifică în ceea ce privește politica de tineret a UE, bazată pe principiile participării active și accesului egal la oportunități (1), în sinergie cu alte politici care îi vizează pe tineri, precum cele din domeniul educației, al formării și al ocupării forței de muncă. Această cooperare a determinat schimbări de politică și schimbări legislative în statele membre și a contribuit la consolidarea capacităților organizațiilor de tineret.
REAMINTIND că, având în vedere că obiectivul prezentei rezoluții este de a stabili o strategie a UE pentru tineret care să poată aborda provocările cu care se confruntă în prezent tinerii din întreaga Europă, să poată asigura un răspuns comun și coerent al UE la aceste provocări și să poată completa eforturile și inițiativele statelor membre în acest sens, un astfel de obiectiv poate fi realizat mai bine la nivelul UE, decât de statele membre pe cont propriu. Prin urmare, pentru a realiza un astfel de obiectiv, Consiliul poate adopta inițiative, în conformitate cu principiul subsidiarității, astfel cum este prevăzut la articolul 5 din Tratatul privind Uniunea Europeană. În conformitate cu principiul proporționalității, astfel cum este enunțat la articolul respectiv, prezenta rezoluție nu depășește ceea ce este necesar pentru atingerea obiectivului respectiv.
RECUNOSC că
1. Tinerii joacă un rol specific în societate și se confruntă cu provocări specifice
Tinerii sunt dornici să își ia în mâini propriile destine, să stabilească relații cu ceilalți și să le acorde sprijin. Atunci când își iau în mâini propriile destine, aceștia se confruntă cu o serie de tranziții tipice în viețile lor personale și în mediul lor: de la educație la muncă, trecerea la un mod de viață autonom, stabilirea de parteneriate sau întemeierea unei familii. Mulți dintre ei se confruntă cu incertitudini legate de viitorul lor, ca urmare a globalizării și a schimbărilor climatice, a schimbărilor tehnologice, a tendințelor demografice și socioeconomice, a populismului, a discriminării, a excluziunii sociale și a știrilor false, ale căror efecte asupra locurilor de muncă, a abilităților sau a felului în care funcționează democrațiile noastre nu sunt încă cunoscute.
Ar trebui acordată o atenție deosebită tinerilor care riscă să fie marginalizați pe baza potențialelor surse de discriminare, cum ar fi originea etnică, genul, orientarea sexuală, handicapul, religia, convingerile sau opinia politică ale acestora.
Excluziunea socioeconomică și excluderea de la participarea democratică sunt indisociabile (2). Tinerii care se confruntă cu dezavantaje sunt de obicei cetățeni mai puțin activi, iar gradul lor de încredere în instituții este mai redus. Europa nu își poate permite ca talentul să fie risipit, să existe excluziune socială sau lipsă de implicare în rândul tinerilor săi. Tinerii nu ar trebui să fie doar arhitecți ai propriilor vieți, ci și să contribuie la schimbarea în bine a societății. Pentru ca tinerii să fructifice din plin beneficiile acțiunilor UE, acestea trebuie să le reflecte aspirațiile, creativitatea și talentele, precum și să răspundă nevoilor acestora. La rândul lor, tinerii contribuie la intensificarea ambițiilor UE: în conformitate cu Raportul UE privind tineretul (3), generația actuală beneficiază de cea mai bună pregătire din toate vremurile și este deosebit de competentă în ceea ce privește utilizarea tehnologiilor informației și comunicațiilor și a platformelor de comunicare socială.
2. Este necesară o Strategie a Uniunii Europene pentru tineret pentru perioada 2019-2027
Pe baza experiențelor și a deciziilor privind cooperarea în domeniul tineretului din ultimii ani (4), Strategia Uniunii Europene pentru tineret pe perioada 2019-2027 are drept obiectiv abordarea provocărilor actuale și viitoare cu care se confruntă tinerii din întreaga Europă. Strategia UE pentru tineret oferă un cadru pentru obiectivele, principiile, prioritățile, precum și domeniile și măsurile principale pentru cooperarea în domeniul politicii de tineret pentru toate părțile interesate relevante, ținând cont în mod corespunzător de competențele lor respective și de principiul subsidiarității.
Părțile interesate relevante sunt, printre altele, statele membre ale UE, instituțiile relevante ale Uniunii Europene și alte organizații internaționale, precum Consiliul Europei, autoritățile locale și regionale, consiliile tinerilor, organizațiile de tineret, organizațiile care lucrează cu tineri, lucrătorii de tineret, cercetătorii din domeniul tineretului și actori din societatea civilă, precum și structuri ale programelor Erasmus+ și Corpul european de solidaritate și ale programelor care le succed.
Prin implicarea și responsabilizarea tuturor tinerilor, politica de tineret poate contribui la concretizarea cu succes a viziunii unui continent în care tinerii pot să beneficieze de oportunități și pot adera la valorile europene.
3. Obiectivele europene pentru tineret oferă o viziune pentru Europa
Pe parcursul celui de al șaselea ciclu al dialogului structurat intitulat „Tineretul în Europa: ce urmează?”, factori de decizie, tineri și cercetători au adunat împreună subiecte relevante pentru tineri printr-o consultare la nivelul UE și le-au grupat în 11 domenii. Cele 11 obiective europene pentru tineret au fost dezvoltate ca urmare a acestui proces participativ care a implicat tineri din întreaga Europă. Acestea reflectă opiniile tinerilor europeni și reprezintă viziunea celor care au participat în mod activ la dialogul structurat.
Obiectivele demonstrează dorința multor tineri europeni de a participa la definirea direcției în care ar trebui să se îndrepte cooperarea europeană în domeniul tineretului. Strategia UE pentru tineret ar trebui să contribuie la realizarea acestei viziuni a tinerilor prin mobilizarea instrumentelor de politică de la nivelul UE, precum și a acțiunilor de la nivel național, regional și local ale tuturor părților interesate.
Obiectivele europene pentru tineret, vocea nefiltrată a participanților, sunt prezentate în întregime în anexa 3 pentru a servi drept sursă de inspirație pentru UE, statele sale membre și părțile interesate și autoritățile relevante ale acestora, precum și pentru a le oferi orientări, cu respectarea corespunzătoare a principiului subsidiarității, a competenței naționale și a libertății de asociere.
SALUTĂ
Comunicarea Comisiei intitulată „Implicarea, conectarea și responsabilizarea tinerilor: o nouă strategie a UE pentru tineret” din 22 mai 2018 (5).
ÎN CONSECINȚĂ, CONVIN ASUPRA URMĂTOARELOR PUNCTE
1. Obiective generale
Cooperarea de la nivelul UE în privința tinerilor va valorifica în cel mai înalt grad potențialul politicii de tineret. Aceasta stimulează participarea tinerilor la viața democratică, în conformitate cu articolul 165 din Tratatul privind funcționarea UE. De asemenea, sprijină implicarea socială și angajamentul civic și urmărește să asigure că toți tinerii dispun de resursele necesare pentru a participa la viața societății.
În anii ce urmează, strategia urmărește:
|
— |
să le permită tinerilor să fie arhitecții propriilor vieți, să sprijine dezvoltarea lor personală și creșterea către autonomie, să consolideze reziliența acestora și să îi înzestreze cu deprinderile de viață necesare pentru a face față unei lumi în schimbare; |
|
— |
să încurajeze tinerii și să îi înzestreze cu resursele necesare pentru a deveni cetățeni activi, agenți ai solidarității și ai schimbărilor pozitive, inspirați de valorile UE și de o identitate europeană; |
|
— |
să îmbunătățească deciziile de politică în ceea ce privește impactul acestora asupra tinerilor în toate sectoarele, îndeosebi ocuparea forței de muncă, educația, sănătatea și incluziunea socială; |
|
— |
să contribuie la eradicarea sărăciei în rândul tinerilor și a tuturor formelor de discriminare și să promoveze incluziunea socială a tinerilor. |
2. Principii directoare
Politica de tineret europeană, precum și toate acțiunile întreprinse în cadrul Strategiei Uniunii Europene pentru tineret pentru perioada 2019-2027 ar trebui să fie ferm ancorate în sistemul internațional al drepturilor omului. Următoarele principii ar trebui puse în aplicare în cadrul tuturor politicilor și activităților privind tinerii:
|
A. |
Egalitatea și nediscriminarea: combaterea tuturor formelor de discriminare și promovarea egalității de gen, recunoașterea faptului că tinerii sunt expuși riscului unor forme multiple de discriminare, inclusiv discriminării bazate pe vârstă, și respectarea principiilor recunoscute, printre altele, la articolele 21 și 23 din Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene. |
|
B. |
Incluziunea: recunoscând că tinerii nu reprezintă un grup omogen și, prin urmare, au nevoi, situații de viață și interese diferite și provin din medii diferite, Strategia UE pentru tineret ar trebui să promoveze activități și politici care să îi includă pe toți tinerii, în special pe cei care au mai puține oportunități și/sau cei ale căror voci ar putea să nu fie auzite. |
|
C. |
Participarea: recunoscând că toți tinerii reprezintă o resursă pentru societate, toate politicile și activitățile privind tinerii ar trebui să respecte dreptul tinerilor de a participa la dezvoltarea, punerea în aplicare și acțiunile ulterioare ale politicilor care îi afectează prin mijloace de participare semnificativă a tinerilor și a organizațiilor de tineret. În acest context, politicile ar trebui elaborate pe baza recunoașterii schimbărilor cauzate de impactul comunicării digitale asupra participării democratice și civice. |
|
D. |
Dimensiunea globală, europeană, națională, regională și locală: pentru a asigura un impact durabil asupra tinerilor, este important ca politica de tineret a UE să fie pusă în aplicare ținând cont de interconexiunile cu nivelul regional și local și să fie desfășurate activități pentru a sprijini politicile de tineret la nivel local. În același timp, ideile tinerilor ar trebui să fie luate în considerare de fiecare dată când se abordează chestiuni globale. |
|
E. |
Abordarea duală: Politicile care urmăresc îmbunătățirea vieților tinerilor nu pot fi niciodată limitate la domeniul tineretului în sine. Prin urmare, abordarea duală asupra căreia s-a convenit în cadrul de cooperare anterior pentru perioada 2010-2018 rămâne indispensabilă, având în vedere că are drept obiectiv abordarea chestiunilor legate de tineret prin integrarea inițiativelor în diferitele domenii de politică, pe de o parte, și prin inițiative specifice în sectorul tineretului, pe de altă parte. |
CONVIN, DE ASEMENEA, ASUPRA URMĂTOARELOR PUNCTE
1. Eforturi în direcția unei puneri în aplicare eficace, specifice și coordonate în cadrul diferitelor sectoare și între acestea
Viețile tinerilor sunt influențate de politici ancorate în domenii de politică diferite și cu diferite niveluri de punere în aplicare. Prin urmare, numai prin integrarea tineretului ca element prioritar în diferitele domenii de politică se poate asigura că nevoile specifice ale tinerilor sau efectele asupra acestora sunt luate în considerare în politicile sau programele prevăzute. Pentru a oferi un model de urmat, la nivelul UE ar trebui urmărită în continuare o abordare intersectorială drept bază fundamentală. De asemenea, integrarea aspectelor legate de tineret poate fi eficace numai atunci când garantează, de asemenea, că tinerii au un cuvânt de spus în toate domeniile de politică care îi afectează.
Cooperarea intersectorială ar trebui întărită la toate nivelurile procesului decizional, urmărind sinergii și complementarități între acțiuni și incluzând o mai mare implicare a tinerilor.
2. Abordarea domeniilor principale ale sectorului tineretului: Implicare. Conectare. Responsabilizare.
a. Implicare
Furnizarea de căi pentru implicarea tinerilor în viețile lor de zi cu zi, dar și în viața democratică este esențială pentru o democrație care funcționează și pentru societate în ansamblu. Axarea pe participarea tinerilor este deosebit de importantă având în vedere că orice decizie luată astăzi va avea cel mai mare impact asupra actualei generații de tineri. De asemenea, grupa de vârstă a tinerilor este mai puțin reprezentată în organele politice și are mai puține oportunități față de celelalte grupuri de vârstă de a influența procesele decizionale și de a participa la acestea. Strategia UE pentru tineret urmărește o participare semnificativă a tinerilor la dimensiunea civică, economică, socială, culturală și politică.
Prin urmare, implicarea tinerilor trebuie să fie o piatră de temelie a viitoarei cooperări privind politica de tineret a UE. Aceasta înseamnă, de asemenea, că tinerii trebuie să aibă un cuvânt de spus cu privire la elaborarea, punerea în aplicare și evaluarea politicilor care îi vizează, cum ar fi Strategia UE pentru tineret, precum și strategiile naționale pentru tineret. Pentru a spori, pe cât posibil, caracterul favorabil incluziunii și în vederea adaptării la provocările existente și viitoare, explorarea de forme noi și alternative de participare este esențială.
INVITĂ STATELE MEMBRE ȘI COMISIA EUROPEANĂ CA, ÎN LIMITA DOMENIILOR DE COMPETENȚĂ PROPRII:
|
— |
să încurajeze și să promoveze participarea democratică și favorabilă incluziunii a tuturor tinerilor în societate și în procesele democratice; |
|
— |
să implice în mod activ tinerii, organizațiile de tineret și alți organizatori de activități pentru tineret în elaborarea, punerea în aplicare și evaluarea politicilor care afectează viețile tinerilor la nivel local, regional, național și european; |
|
— |
să sprijine înființarea și dezvoltarea de reprezentanțe de tineret la nivel local, regional și național, recunoscând dreptul tinerilor de a participa și de a se organiza, precum și recunoașterea structurilor reprezentative de tineret și implicarea acestora în lucrările autorităților locale, regionale, naționale și europene; |
|
— |
să sprijine și să transmită dialogul UE cu tinerii (6) pentru a include diverse voci ale tinerilor în procesele decizionale la toate nivelurile și pentru a promova dezvoltarea competențelor necesare pentru cetățenie, prin educația civică și strategii de învățare; |
|
— |
să sprijine și să dezvolte oportunități de „învățare a participării”, dezvoltând interesul pentru acțiuni participative și ajutând tinerii să se pregătească pentru participare; |
|
— |
să exploreze și să promoveze utilizarea unor forme inovatoare și alternative ale participării democratice, de exemplu instrumente digitale ale democrației, și să faciliteze accesul la acestea pentru a sprijini participarea tinerilor la viața democratică și a implica tinerii într-un mod favorabil incluziunii, fiind conștiente totodată de faptul că anumiți tineri nu au acces la internet și la tehnologii digitale sau nu au aptitudinile necesare pentru a le folosi. |
b. Conectare
Tinerii din Europa devin din ce în ce mai conectați. Conexiunile, relațiile și schimbul de experiențe reprezintă un atu esențial pentru solidaritate și pentru dezvoltarea viitoare a Uniunii Europene. Această conexiune este încurajată cel mai bine prin diferite forme de mobilitate.
Prin urmare, oportunitățile pentru tineri în ceea ce privește schimburile, cooperarea, acțiunea culturală și civică într-un context european trebuie să fie accesibile tuturor tinerilor. Acest lucru le permite să dezvolte și să consolideze competențe personale, sociale și civice, să-și dezvolte gândirea critică și creativitatea, să sporească capacitatea de inserție profesională și să devină cetățeni europeni activi. Schimburile de tineri și proiectele din cadrul Erasmus+, al Corpului european de solidaritate și al programelor care le succed acestora sunt surse de învățare interculturală și de responsabilizare, în special pentru tinerii cu mai puține oportunități.
Cooperarea de la nivelul UE în privința tinerilor ar trebui să sprijine aceste oportunități pentru tineri. Aceasta ar trebui să beneficieze de programe UE precum Erasmus+, Corpul european de solidaritate și programele care le succed acestora pentru a consolida cunoștințele cu privire la tineri și la aspirațiile acestora și pentru a consolida cooperarea în materie de politică și crearea de comunități.
Strategia UE pentru tineret ar trebui, de asemenea, să promoveze conectivitatea tinerilor din UE și din țările candidate, din Parteneriatul estic și a tinerilor din partenerii din Balcanii de Vest (7), precum și din alte țări terțe cu care UE are acorduri de asociere sau cooperare, după caz, cu sprijinul UE prin programe relevante de finanțare ale UE.
INVITĂ STATELE MEMBRE ȘI COMISIA EUROPEANĂ CA, ÎN LIMITA DOMENIILOR DE COMPETENȚĂ PROPRII:
|
— |
să permită accesul tuturor tinerilor, precum și al lucrătorilor de tineret, la oportunități de mobilitate transfrontalieră, inclusiv la voluntariat în sectorul societății civile, prin eliminarea obstacolelor și prin implementarea unor măsuri de sprijin dedicate mai ales tinerilor care dispun de mai puține oportunități; |
|
— |
să încurajeze implicarea tinerilor în acțiuni de solidaritate, promovând sistemele de sprijin, și să urmărească să asigure complementaritate și sinergii între instrumentele de finanțare ale UE și sistemele naționale, regionale și locale; |
|
— |
să implice în mod activ tinerii și organizațiile de tineret în conceperea, implementarea și evaluarea programelor de finanțare relevante ale UE; |
|
— |
să împărtășească bunele practici și să continue activitățile în scopul unor sisteme eficace de validare și recunoaștere a abilităților și competențelor dobândite prin învățarea nonformală și prin învățarea informală, inclusiv activitățile de solidaritate și de voluntariat, continuând punerea în aplicare a Recomandării Consiliului din 2012 privind validarea învățării nonformale și informale. |
c. Responsabilizare
Responsabilizarea tinerilor înseamnă încurajarea acestora să își ia în mâini propriile destine. În acest scop, este nevoie de resurse și instrumente adecvate, precum și de un mediu dispus să asculte cu atenția cuvenită vocea tinerilor. În zilele noastre, tinerii din întreaga Europă se confruntă cu diferite provocări; printre altele, ei întâmpină dificultăți privitoare la accesul la drepturile lor sociale, se confruntă cu excluderea socială și discriminarea, precum și cu amenințări generate de știrile false și de propagandă.
Pentru a aborda aceste probleme și pentru a se permite astfel o veritabilă responsabilizare a tinerilor, este nevoie să se lucreze prin colaborare la politicile care se referă la situația specifică a tinerilor, îmbunătățindu-se în consecință viețile tinerilor din UE.
În acest context, activitățile pentru tineret de toate tipurile pot servi drept factor catalizator al responsabilizării: Activitățile pentru tineret le aduc beneficii unice tinerilor în tranziția lor către maturitate (8), oferindu-le un mediu sigur în care să dobândească încredere în ei și să învețe într-un mod nonformal. Este cunoscut faptul că activitățile pentru tineret îi înzestrează pe tineri cu competențe și abilități personale, profesionale și antreprenoriale esențiale, precum capacitatea de a lucra în echipă și de a conduce, competențe interculturale, gestionarea proiectelor, soluționarea problemelor și gândirea critică. În unele cazuri, activitățile pentru tineret sunt puntea către educație, formare sau muncă, contribuind astfel la prevenirea excluziunii.
Pentru fructificarea acestor beneficii, este mai multă nevoie de recunoașterea învățării nonformale și a învățării informale prin activitățile pentru tineret, în special în avantajul celor care dețin puține calificări formale, ca modalitate de a spori capacitatea de inserție profesională. Printr-o recurgere mai sistematică la instrumente de calitate se poate ameliora recunoașterea.
INVITĂ STATELE MEMBRE ȘI COMISIA EUROPEANĂ CA, ÎN LIMITA DOMENIILOR DE COMPETENȚĂ PROPRII:
|
— |
să elaboreze și să implementeze un program european pentru activitățile pentru tineret, axat pe calitate, pe inovare și pe recunoașterea activităților pentru tineret. Pentru a valorica întregul potențial, este necesar să se integreze expertiza reprezentanților tineretului, a organizațiilor pentru tineret, a lucrătorilor de tineret și a cercetătorilor. Ar trebui încurajate noi sinergii cu activitățile derulate de Consiliul Europei în acest domeniu; |
|
— |
să sprijine dezvoltarea unor activități pentru tineret de calitate la nivel local, regional, național și european, inclusiv elaborarea de politici în domeniu, formarea lucrătorilor de tineret, instituirea cadrelor juridice și alocarea unor resurse suficiente; |
|
— |
să sprijine activitățile pentru tineret la toate nivelurile, inclusiv la nivel local, și să recunoască organizațiile de tineret drept factori de dezvoltare a competențelor și de incluziune socială prin intermediul activităților pentru tineret și al activităților educative nonformale, ținând seama de activitățile naționale, regionale și locale din acest domeniu; |
|
— |
să creeze și să dezvolte în continuare, când și dacă este posibil, puncte de contact pentru tineret ușor accesibile, care să ofere o gamă largă de servicii și/sau să ofere informații, inclusiv orientare financiară și orientare și susținere în legătură cu cariera, sănătatea, relațiile sociale, posibilitățile educative, culturale și de ocupare a unui loc de muncă. |
PRIN URMARE, INVITĂ STATELE MEMBRE ȘI COMISIA EUROPEANĂ CA, ÎN LIMITA DOMENIILOR DE COMPETENȚĂ PROPRII:
3. Să coopereze pe baza instrumentelor și a guvernanței
Pentru a pune în aplicare în mod efectiv Strategia UE pentru tineret în întreaga UE și în statele membre, sunt necesare instrumente concrete. Se va recurge la următoarele măsuri pentru a se îndeplini obiectivele Strategiei UE pentru tineret la nivel local, regional, național, european și internațional, după caz:
|
a. |
Elaborarea de politici bazate pe date concrete și consolidarea cunoștințelor în domeniul tineretului: Politica de tineret a UE ar trebui să se bazeze pe date concrete și să fie ancorată în nevoile și circumstanțele reale ale tinerilor. În acest scop, se impun cercetarea continuă, consolidarea cunoștințelor și dialogul cu tinerii și cu organizațiile de tineret. Culegerea de date defalcate despre tineri este deosebit de importantă pentru o mai bună înțelegere a nevoilor diferitelor grupuri de tineri, mai ales ale celor care dispun de mai puține oportunități. Elaborarea de politici bazate pe date concrete ar trebui să se desfășoare cu ajutorul platformei Wiki pentru tineret, al rețelelor de cercetare pentru tineret și al cooperării cu organizații internaționale precum Consiliul Europei, OCDE și alte organisme, inclusiv organizațiile de tineret. |
|
b. |
Învățare reciprocă și diseminare: Învățarea reciprocă între statele membre, Comisia Europeană și părțile implicate relevante ar trebui să fie un instrument pentru continuarea dezvoltării politicii de tineret cu privire atât la aspectele sale centrale, cât și la aspectele sale intersectoriale. Grupurile de experți vor continua să elaboreze orientări de politică și instrumente practice și să facă schimb de bune practici; prezenta strategie va oferi noi instrumente pentru învățarea reciprocă, cum ar fi evaluările inter pares și consilierea reciprocă, forumurile la nivel înalt, analizele și studiile, în funcție de prioritățile Strategiei UE pentru tineret în general și în cadrul planurilor de lucru trienale. Strategia va adopta o abordare mai sistematică a informațiilor de calitate referitoare la tineri, a activităților de comunicare și a diseminării, pornind de la rețelele de care dispune deja. |
|
c. |
Guvernanță participativă: Pentru ca tinerii să fie recunoscuți drept experți ai propriilor vieți, este crucial să se asigure că tinerii și organizațiile reprezentative ale acestora sunt implicate în diferitele etape ale punerii în aplicare a Strategiei UE pentru tineret. Participarea face să crească nu numai vizibilitatea tinerilor și a preocupărilor lor, dar și vizibilitatea factorilor de decizie din domeniul politicii de tineret în ochii tinerilor. De asemenea, participarea urmărește creșterea legitimității și a recunoașterii politicilor de tineret. Pentru a construi baza unui dialog civic periodic, pentru a le conferi părților interesate un rol mai important în coordonarea punerii în aplicare a strategiei și pentru a oferi ocazii pentru schimbul de informații privind activitățile și rezultatele, platforma Strategiei UE pentru tineret va avea drept obiectiv facilitarea guvernanței participative și a coordonării punerii în aplicare a strategiei. Comisia este invitată să organizeze reuniuni specifice pentru a reuni, după caz, reprezentanți ai instituțiilor UE, ai statelor membre, ai agențiilor naționale ale Erasmus+ și ale Corpului european de solidaritate, precum și ai organizațiilor de tineret și ai altor părți interesate relevante, precum și ai autorităților locale și regionale. |
|
d. |
Mobilizarea programelor și a fondurilor UE: Strategia va promova utilizarea eficace a programelor și a fondurilor UE, precum Erasmus+, Corpul european de solidaritate, fondurile structurale și de investiții europene, Orizont 2020, inclusiv acțiunile Marie Skłodowska-Curie, programul Europa creativă și programele care le succed. Statele membre sunt invitate să valorifice sinergiile dintre sursele de finanțare de la nivel UE, național, regional și local. |
|
e. |
Monitorizarea finanțării UE: Transparența în legătură cu acțiunea UE pentru tineri ar trebui să includă monitorizarea cheltuielilor UE în domeniul tineretului, cu utilizarea mecanismelor existente, după caz. |
|
f. |
Comunicarea în legătură cu Strategia UE pentru tineret: Având în vedere diversitatea părților interesate implicate în elaborarea de politici referitoare la tineri, este important ca scopul și conținutul Strategiei UE pentru tineret să fie comunicate în mod exhaustiv și într-un limbaj adaptat tinerilor. Împreună cu obiectivele europene pentru tineret, Strategia UE pentru tineret poate oferi orientări persoanelor implicate îndeaproape în elaborarea politicilor de tineret, precum și actorilor din afara acestui domeniu, creând un discurs nou și pozitiv referitor la politica UE de tineret și la activitățile pentru tineret din Europa. |
|
g. |
Instrumentul de planificare a activităților naționale viitoare (9): Instrumentul de planificare a activităților naționale viitoare are drept obiectiv să le permită statelor membre să își comunice reciproc, în mod benevol, prioritățile pe care și le-au fixat în concordanță cu Strategia UE pentru tineret. Are scopul de a crește transparența la punerea în aplicare a politicilor de tineret la nivel regional, național și european. Ar trebui să contribuie la identificarea partenerilor adecvați pentru activitățile de învățare reciprocă, răspunzând la nevoile specifice ale statelor membre. Pentru a evita sarcina administrativă suplimentară, instrumentele de planificare a activităților naționale viitoare ar trebui să se bazeze pe cadrele de politică sau pe strategiile pentru tineret deja existente la nivel național. |
|
h. |
Dialogul UE cu tinerii (10): Fructificând rezultatele dialogului structurat cu tinerii și cu organizațiile de tineret, va fi instituit un nou dialog al UE cu tinerii, dotat cu instrumentele necesare, având scopul de a include mai mulți factori de decizie și mai mulți tineri, mai ales pe cei neascultați și/sau pe cei care dispun de mai puține oportunități în cadrul proceselor decizionale și al punerii în aplicare a Strategiei UE pentru tineret, stimulând implicarea acestora și participarea lor politică în UE și în ansamblul societății. În plus, ar trebui facilitat un schimb la intervale mai regulate între grupurile de lucru la nivel național privind dialogul UE cu tinerii și Comisia Europeană. |
|
i. |
Coordonatorul UE pentru tineret: Consiliul salută intenția de a se institui un coordonator al UE pentru tineret în cadrul Comisiei Europene, cu obiectivul de a consolida cooperarea intersectorială, precum și dezvoltarea cunoașterii și schimbul de opinii privind chestiuni legate de tineret în cadrul serviciilor Comisiei Europene. Coordonatorul UE pentru tineret ar trebui să colaboreze îndeaproape cu diferite părți interesate pentru a asigura o comunicare coerentă cu tinerii. |
|
j. |
Informare și sprijin pentru tineret: accesul egal al tinerilor la informații de calitate despre drepturile lor, despre oportunități, servicii pentru tineret și programe ale UE pentru tineri poate fi promovat prin instituirea adecvată a unor servicii și platforme de calitate pentru informarea tinerilor, cum ar fi Portalul european pentru tineret, și datorită sprijinului oferit de organizațiile de la nivel european. |
|
k. |
Planurile de lucru ale UE pentru tineret: Strategia UE pentru tineret se va derula pe perioade de lucru de trei ani care se vor întinde pe două triouri ale Președinției. Prioritățile și acțiunile pentru respectivele perioade de lucru vor fi prezentate în planurile de lucru ale UE pentru tineret. Consiliul va stabili aceste planuri de lucru ale UE împreună cu Comisia, începând cu un plan de lucru pentru 2019-2021 (11). Aceste planuri ar trebui să se bazeze pe principiile directoare și pe prioritățile prezentei strategii, abordând chestiunile legate de tineret în alte formațiuni ale Consiliului și în grupurile de pregătire ale acestora din domeniile de politică relevante. |
|
l. |
Monitorizare, raportare, evaluare: Progresele înregistrate ar trebui monitorizate periodic, pentru a se evalua și a se facilita progresele în legătură cu coordonarea politicilor. Ar trebui identificate bunele practici și condițiile pentru transferul acestora, în scopul facilitării învățării reciproce între statele membre. Pe baza informațiilor transmise de statele membre și a platformei Wiki pentru tineret, printre altele, Comisia va raporta din trei în trei ani cu privire la punerea în aplicare a Strategiei UE pentru tineret. Wiki pentru tineret va continua să ofere informații despre elaborarea politicilor naționale privind tineretul. La nivelul UE, organizațiile de tineret și alte părți interesate relevante vor fi implicate îndeaproape în monitorizarea progreselor realizate datorită platformei strategiei UE. Se poate recurge la tabloul de bord al indicatorilor UE pentru tineret pentru a se monitoriza situația generală a tinerilor din statele membre. Statele membre și Comisia Europeană sunt invitate să revizuiască tabloul de bord al indicatorilor în primul an de la adoptarea Strategiei UE pentru tineret. S-ar putea stabili indicatori cantitativi și calitativi și criterii de referință, în funcție de nevoile statelor membre și de sectoarele implicate, drept modalitate de comparare a bunelor practici și de monitorizare a punerii în aplicare a strategiei. Începând cu 2019 ar trebui să aibă loc o reexaminare a politicilor privind proiectele de cercetare finanțate de UE, cu scopul de a trage concluziile relevante pentru domeniul politicii de tineret. |
|
m. |
Evaluare la jumătatea perioadei: Consiliul desfășoară o evaluare la jumătatea perioadei a Strategiei UE pentru tineret, pe baza unui raport de evaluare care trebuie transmis de Comisie până la 31 decembrie 2023. Acesta revizuiește, după caz, prezenta rezoluție în 2024, pentru a o adapta la eventualele noi evoluții și nevoi. |
(1) Rezoluția Consiliului privind un cadru reînnoit în domeniul tineretului (2010-2018)
Rezoluția Consiliului și a reprezentanților guvernelor statelor membre privind cadrul pentru cooperarea europeană în domeniul tineretului (27 iunie 2002)
(2) Eurofound – secțiunea referitoare la cei care nu sunt încadrați profesional și nu urmează niciun program educațional sau de formare (NEET): https://www.eurofound.europa.eu/topic/NEETs
(3) Doc. 9264/18 ADD 2 – SWD(2018) 169 final părțile 1-7.
(4) Comunicarea Comisiei privind investiția în tinerii Europei [COM(2016) 940]; Concluziile Consiliului privind perspectivele strategice pentru cooperarea europeană în domeniul tineretului pentru perioada de după 2018, mai 2017.
(5) Doc. 9264/18 + ADD 1-ADD 8 – COM(2018) 269 final.
(6) Pentru mai multe detalii, a se vedea anexa 1 privind Dialogul UE cu tinerii.
(7) https://ec.europa.eu/neighbourhood-enlargement/policy/eu-and-western-balkans_en
(8) Grupul de experți cu privire la „contribuția activităților pentru tineret și a învățării nonformale și informale la abordarea provocărilor cu care se confruntă tinerii, în special trecerea de la sistemul de educație la ocuparea unui loc de muncă”. http://ec.europa.eu/assets/eac/youth/library/reports/contribution-youth-work-summary_en.pdf
(9) Pentru mai multe detalii, a se vedea anexa 2 privind instrumentele de planificare a activităților naționale viitoare.
(10) Pentru mai multe detalii, a se vedea anexa 1 privind Dialogul UE cu tinerii.
(11) Pentru mai multe detalii, a se vedea anexa 4 privind Planul de lucru al UE pentru tineret pe perioada 2019-2021.
ANEXA 1
privind dialogul UE cu tinerii
1. Introducere
„Dialogul UE cu tinerii” înseamnă dialogul cu tinerii și cu organizațiile de tineret la care participă factori de decizie, precum și experți, cercetători și alți actori relevanți ai societății civile, după caz. Acesta servește drept forum pentru reflecție și consultare comune continue cu privire la prioritățile, punerea în aplicare și monitorizarea cooperării europene în domeniul tineretului (1).
Dialogul UE cu tinerii reprezintă dezvoltarea procesului dialogului structurat care a fost stabilit prin rezoluția privind un cadru reînnoit pentru cooperarea europeană în domeniul tineretului (2010-2018) și dezvoltat ulterior în anii următori, în funcție de rezultatele monitorizării și evaluării continue (2).
Rezoluția Consiliului privind viitoarea dezvoltare a dialogului structurat, adoptată în mai 2017, a invitat statele membre și Comisia „să efectueze o evaluare a procesului dialogului structurat și a obiectivelor acestuia pentru cooperarea europeană în domeniul tineretului pentru perioada de după 2018 și să studieze modalități inovatoare și eficace de promovare a unui dialog și angajament semnificativ și constructiv cu tineri provenind din diferite medii, cu organizații de tineret, cu cercetători în domeniul tineretului și cu factori de decizie politică, inclusiv cu părți interesate din alte sectoare relevante” (3).
2. Obiectivele dialogului UE cu tinerii
Dialogul UE cu tinerii ar trebui să contribuie la obiectivele generale ale Strategiei UE pentru tineret și să urmeze principiile directoare ale acesteia, astfel cum se indică în rezoluția sus-menționată.
Obiectivele specifice ale dialogului UE cu tinerii sunt:
|
(a) |
încurajarea participării tinerilor la viața democratică în Europa, în conformitate cu articolul 165 din TFUE; |
|
(b) |
promovarea participării egale a tinerilor de ambele sexe; |
|
(c) |
includerea unor voci diferite și asigurarea deschiderii față de toți tinerii pentru ca aceștia să contribuie la conturarea politicilor; |
|
(d) |
generarea de schimbări pozitive în ceea ce privește politica de tineret la nivel local, regional, național și european; |
|
(e) |
consolidarea competențelor civice ale tinerilor, precum și a sentimentului de apartenență la societate și la Uniunea Europeană. |
3. Punerea în aplicare a dialogului UE cu tinerii
De preferință, dialogul UE cu tinerii ar trebui să urmeze cicluri de lucru de 18 luni cu o prioritate tematică pentru fiecare ciclu care să fie legată în mod strâns de prioritățile Strategiei UE pentru tineret și de obiectivele europene pentru tineret, după caz.
Fiecare ciclu trebuie să se bazeze pe învățămintele deprinse din ciclul anterior. Monitorizarea continuă este esențială pentru a monitoriza rezultatele de calitate, precum și impactul general al întregului proces. De-a lungul tuturor etapelor procesului ar trebui desfășurate proceduri pentru măsurarea impactului calitativ și/sau cantitativ de către toți partenerii implicați, la nivelul adecvat.
În conformitate cu obiectivele sus-menționate, dialogul cu tinerii ar trebui să se bazeze pe abordări în direcția participării în diferite etape:
|
(a) |
informații privind posibilitățile de participare, precum și tema generală, furnizate de la nivelul local la cel european; |
|
(b) |
consultări, incluzând metode de interacțiune online și offline, precum și rezultate ale unor cercetări bazate pe probe; |
|
(c) |
dialogul direct între factorii decizionali și tineri, pe baza bunelor practici în ceea ce privește abordările metodologice dezvoltate până în prezent în dialogul structurat, precum și pe baza inovării continue în acest domeniu; |
|
(d) |
un parteneriat continuu în ceea ce privește guvernanța procesului la nivel național și european, inclusiv parteneriate cu sectoarele relevante în funcție de tema ciclului, după caz. |
4. Guvernanța dialogului UE cu tinerii
Guvernanța dialogului UE cu tinerii ar trebui să dezvolte în continuare experiențele anterioare, având drept obiectiv, totodată, un proces mai clar și mai raționalizat.
Pentru a sprijini punerea în aplicare și guvernanța dialogului UE cu tinerii, pot fi benefice parteneriate diverse la diferite niveluri, de exemplu cu consiliile tinerilor, organizațiile de tineret și alte părți interesante din domeniul tineretului, precum și cu parteneri din alte sectoare.
Statele membre sunt încurajate să permită participarea tinerilor în toate etapele punerii în aplicare a dialogului UE cu tinerii, prin oferirea unui rol de lider consiliului național al tineretului în cadrul grupul de lucru național, printre altele.
(1) Doc. 11865/18. Propunere de regulament al Parlamentului European și al Consiliului de instituire a „Erasmus”, programul Uniunii pentru educație, formare, tineret și sport, și de abrogare a Regulamentului (UE) nr. 1288/2013.
(2) Doc. 9264/18 ADD 1 Document de lucru al serviciilor Comisiei privind rezultatele metodei deschise de coordonare în privința tinerilor pentru perioada 2010-2018 care însoțește Comunicarea Comisiei intitulată „Implicarea, conectarea și responsabilizarea tinerilor: o nouă strategie a UE pentru tineret”.
(3) Doc. 9632/17. Rezoluția Consiliului privind dialogul structurat și viitoarea dezvoltare a dialogului cu tinerii în contextul politicilor de cooperare europeană în domeniul tineretului pentru perioada de după 2018.
ANEXA 2
privind instrumentul de planificare a activităților naționale viitoare
Pentru a spori transparența punerii în aplicare a politicilor de tineret la nivel regional, național și la nivelul UE, instrumentele de planificare a activităților naționale viitoare au drept obiectiv să le permită statelor membre să își comunice reciproc, în mod benevol, prioritățile pe care și le-au fixat în concordanță cu Strategia UE pentru tineret.
Politicile de tineret din statele membre reprezintă unul dintre cele mai importante instrumente pentru punerea în aplicare a Strategiei UE pentru tineret. Deseori, acestea sunt consolidate într-o strategie națională pentru tineret sau într-un document de planificare echivalent privind politica de tineret. Conținutul unor astfel de strategii naționale pentru tineret poate fi extrem de relevant pentru alte state membre, permițându-le să stabilească sinergii, să faciliteze învățarea reciprocă și să contribuie la identificarea și gruparea diferitelor interese și nevoilor specifice ale statelor membre în dezvoltarea politicii de tineret.
Inventarierea priorităților naționale viitoare în domeniul tineretului urmărește:
|
— |
să creeze o bază de cunoștințe pentru a stimula potențiale proiecte și activități bilaterale și multilaterale în ceea ce privește elaborarea de politici în domeniul tineretului; |
|
— |
să permită statelor membre să coopereze în mod strategic cu alte state membre în ceea ce privește nevoile naționale și strategiile viitoare; |
|
— |
să identifice domenii pentru învățarea reciprocă între statele membre; |
|
— |
să ofere un rol activităților naționale și regionale pe scena europeană. |
În instrumentele lor de planificare a activităților naționale viitoare, statele membre ar putea:
|
— |
identifica actorii responsabili; |
|
— |
prezenta transpunerea priorităților europene în contextul național, stabilind legături între acestea și acțiuni concrete; |
|
— |
defini felul în care acțiunile prezentate în planuri sunt legate de programele de finanțare pentru tineret la nivel național și la nivelul UE, precum Erasmus+, Corpul european de solidaritate; Garanția pentru tineret și programele care le succed acestora din cadrul financiar multianual pentru perioada 2021-2027. |
Dezvoltarea de instrumente de planificare a activităților naționale viitoare ar trebui să urmeze, în mod ideal, principul participării tinerilor la elaborarea de politici. Implicarea agențiilor naționale pentru Erasmus+ și Corpul european de solidaritate în acest proces ar putea fi, de asemenea, încurajată, împreună cu cooperarea cu diferiți actori intersectoriali.
Pentru a maximiza potențialul învățării reciproce și al sinergiilor, instrumentele de planificare a activităților naționale viitoare ar trebui puse la dispoziția publicului.
ANEXA 3
privind obiectivele europene pentru tineret
Obiectivele europene pentru tineret (1) reprezintă rezultatul celui de al șaselea ciclu al dialogului structurat cu tineri, factori de decizie, cercetători și alte părți interesate, desfășurat sub titlul „Tineretul în Europa: ce urmează?”. Acest ciclu și-a propus să reunească ideile tinerilor și să contribuie în vederea creării Strategiei UE pentru tineret pentru perioada 2019-2027.
Obiectivele europene pentru tineret prezintă o viziune pentru o Europă care le permite tinerilor să își realizeze pe deplin potențialul. Acestea identifică domenii intersectoriale care afectează viețile tinerilor și indică care sunt provocările care trebuie abordate.
Prima etapă a celui de al șaselea ciclu al dialogului structurat s-a axat pe o reflecție deschisă și creativă, precum și pe definirea unei înțelegeri comune a temei ciclului. Tinerii, împreună cu factorii de decizie, au identificat subiecte relevante pentru elaborarea de politici în domeniul tineretului care le-au servit cercetătorilor implicați drept bază în vederea conceperii unei consultări în întreaga Europă. În etapa următoare, de consultare, tineri din întreaga Europă, provenind din medii diferite, au fost implicați prin grupuri de reflecție, sondaje, precum și alte metode. Pe baza rezultatelor acestei consultări, delegații tinerilor și factorii de decizie au elaborat în comun cele unsprezece obiective europene pentru tineret enumerate mai jos, care s-au bucurat de sprijinul amplu al miniștrilor în cadrul următoarei dezbateri a Consiliului axată pe politica de tineret a UE. Ultima etapă a ciclului s-a axat pe planificarea acțiunilor concrete și pe explorarea modalităților de a pune în aplicare obiectivele europene pentru tineret.
Statele membre și Comisia Europeană, acționând în limitele competențelor care le revin, sunt invitate să se inspire din obiectivele europene pentru tineret, printre altele, și să includă această viziune, ori de câte ori va fi oportun, în toate politicile și programele relevante.
Ținând seama în mod corespunzător de principiul subsidiarității, obiectivele europene pentru tineret ar trebui tratate în conformitate cu legislația națională și cea a Uniunii, precum și cu circumstanțele naționale. Obiectivele europene pentru tineret nu reprezintă un obiectiv obligatoriu din punct de vedere juridic.
|
|
#1 CONECTAREA UE CU TINERII Context: Un număr din ce în ce mai mare de tineri nu are încredere în UE și întâmpină dificultăți în înțelegerea principiilor, a valorilor și a modului de funcționare a acesteia. De asemenea, deficitele democratice din procesele UE au fost identificate ca fiind una dintre cauzele euroscepticismului în creștere în rândul tinerilor. |
Obiectiv: Întărirea sentimentului de apartenență al tinerilor la proiectul european și construirea unei punți între UE și tineri pentru redobândirea încrederii și sporirea gradului de participare
Obiective specifice
|
— |
Garantarea implicării semnificative a tinerilor, precum și a dialogului în toate etapele decizionale ale UE prin îmbunătățirea mecanismelor participative existente și prin crearea unor noi mecanisme de acest tip |
|
— |
Asigurarea accesului egal la informații imparțiale de calitate și adaptate tinerilor despre modul în care funcționează UE, despre modalitățile de a se implica în UE, precum și despre oportunitățile oferite de aceasta |
|
— |
Introducerea și sporirea educației cu privire la Europa și la UE în contexte formale și nonformale |
|
— |
Garantarea reprezentării echitabile a tuturor statelor membre în organele politice și administrative ale UE, în conformitate cu principiul cetățeniei egale |
|
— |
Creșterea bugetului și a impactului programelor UE în domeniul tineretului |
|
— |
Consolidarea încrederii tinerilor în proiectul UE prin abordarea deficitului democratic, a lipsei de transparență și de vizibilitate |
|
— |
Instituționalizarea evaluării politicilor UE în ceea ce privește caracterul adaptat tinerilor, impactul și efectul acestora |
|
|
#2 EGALITATEA DE GEN (2) Context: Discriminarea de gen încă afectează numeroși tineri, în special femeile tinere. Trebuie garantate șanse egale, precum și accesul egal la drepturi pentru tineri, indiferent de gen, inclusiv pentru tinerii care nu se încadrează într-o clasificare binară, precum și pentru tinerii LGBTQI+ (3). |
Obiectiv: Asigurarea egalității tuturor, indiferent de gen, precum și a abordărilor care iau în considerare dimensiunea de gen în toate domeniile vieții tinerilor
Obiective specifice
|
— |
Combaterea discriminării și asigurarea egalității tuturor, indiferent de gen, în viața culturală, politică și socioeconomică |
|
— |
Realizarea unei conștientizări universale a inegalității bazate pe gen, precum și a discriminării, în special în mass-media |
|
— |
Eradicarea violenței de gen prin abordarea și combaterea acesteia în mod eficace, în toate formele sale |
|
— |
Eliminarea stereotipurilor legate de rolurile de gen și acceptarea diferitelor identități de gen în sistemele de educație, în viața de familie, la locul de muncă, precum și în alte domenii ale vieții |
|
— |
Eradicarea discriminării structurale pe bază de gen de pe piața muncii și asigurarea drepturilor egale, a accesului egal, precum și a șanselor egale |
|
— |
Asigurarea remunerației egale pentru muncă egală, precum și împărțirea echitabilă a responsabilităților de îngrijire |
|
— |
Asigurarea accesului egal la educația formală și nonformală, precum și a faptului că modul de concepere a sistemelor de învățământ urmează abordări care iau în considerare dimensiunea de gen |
|
|
#3 SOCIETĂȚI FAVORABILE INCLUZIUNII Context: O treime din tinerii din Europa sunt expuși riscului sărăciei și al excluderii sociale. Mulți tineri nu beneficiază de drepturile lor sociale. Mulți continuă să se confrunte cu discriminări multiple, cu prejudecăți, precum și cu infracțiuni motivate de ură. Noile fenomene în materie de migrație au generat o serie de provocări sociale și în materie de incluziune. Prin urmare, este esențial să se depună eforturi în direcția respectării drepturilor tuturor tinerilor în Europa, inclusiv ale celor mai marginalizați și excluși. |
Obiectiv: Facilitarea și asigurarea incluziunii tuturor tinerilor în societate
Obiective specifice
|
— |
Furnizarea de protecție juridică și punerea în aplicare a instrumentelor juridice internaționale pentru combaterea tuturor tipurilor de discriminare și de discursuri ale urii, recunoscând că tinerii se confruntă cu multiple forme de discriminare |
|
— |
Consolidarea diseminării informațiilor către tinerii marginalizați pentru a garanta că aceștia sunt informați cu privire la spațiile, oportunitățile și experiențele disponibile pentru ei |
|
— |
Asigurarea că toți tinerii marginalizați au un acces legal la medii de învățare formală și nonformală, abordând toate dimensiunile incluziunii |
|
— |
Consolidarea capacităților formatorilor de a lucra cu tineri marginalizați |
|
— |
Furnizarea de spații, oportunități, resurse și programe suplimentare pentru a promova dialogul și coeziunea socială și combaterea discriminării și a segregării |
|
— |
Îmbunătățirea sprijinului social prin punerea în aplicare a dreptului la un venit de subzistență, a condițiilor de muncă echitabile, a accesului universal la servicii de sănătate de calitate, precum și asigurarea unor măsuri specifice pentru tinerii marginalizați |
|
— |
Asigurarea faptului că tinerii marginalizați participă la toate procesele decizionale și sunt actori importanți în cadrul acestora, în special în ceea ce privește drepturile, starea lor de bine și interesele lor |
|
|
#4 INFORMARE ȘI DIALOG CONSTRUCTIV Context: Tinerii se confruntă cu dificultăți în verificarea acurateței și a fiabilității informațiilor. Aceștia trebuie să fie pregătiți într-un mod mai adecvat, pentru a se orienta în peisajul mass-media și pentru a participa la dialoguri constructive. |
Obiectiv: Asigurarea îmbunătățirii accesului tinerilor la informații fiabile, sprijinirea capacității acestora de a evalua informațiile în mod critic, precum și de a se implica în dialoguri participative și constructive
Obiective specifice
|
— |
Înzestrarea tinerilor cu capacitatea de a fi utilizatori și producători de informații critici și responsabili |
|
— |
Asigurarea faptului că tinerii au capacitatea de a recunoaște și de a semnala știri în mod repetat înșelătoare, precum și de a verifica acuratețea surselor de știri utilizate |
|
— |
Asigurarea faptului că tinerii au capacitatea de a recunoaște și de a semnala discursuri ale urii, precum și discriminarea, atât online, cât și offline |
|
— |
Asigurarea faptului că tinerii pot participa la dialoguri respectuoase, tolerante și nonviolente, atât online, cât și offline |
|
— |
Garantarea unui acces simplu la informații ușor de înțeles, adaptate tinerilor, care respectă coduri de etică și standarde de calitate |
|
— |
Asigurarea faptului că părinții și tutorii, precum și toți cei care sunt implicați în educația și formarea tinerilor, dețin competențe media și digitale și că reprezintă surse de informații fiabile pentru tineri |
|
|
#5 SĂNĂTATE MINTALĂ ȘI STARE DE BINE Context: Un număr semnificativ și în creștere de tineri din întreaga Europă își exprimă îngrijorarea cu privire la prevalența problemelor de sănătate mintală, precum nivelul ridicat de stres, anxietatea, depresia și alte boli mintale în rândul tinerilor. Tinerii menționează presiunile societale enorme cu care se confruntă în prezent și indică necesitatea unor servicii îmbunătățite de sănătate mintală pentru tineri. |
Obiectiv: Atingerea unui nivel îmbunătățit de confort mintal și eliminarea stigmatizării problemelor de sănătate mintală, promovând astfel incluziunea socială a tuturor tinerilor
Obiective specifice
|
— |
Încurajarea dezvoltării unei conștiințe de sine și a unei mentalități mai puțin competitive prin stimularea aprecierii aptitudinilor și a punctelor forte personale |
|
— |
Garantarea drepturilor la muncă și la studiu pentru persoanele cu probleme de sănătate mintală atât în timpul bolii, cât și după aceasta, pentru a asigura că au capacitatea de a-și urma propriile ambiții |
|
— |
Dezvoltarea unei abordări cuprinzătoare și intersecționale pentru dispozițiile privind sănătatea mintală pentru toți, mai ales pentru grupurile marginalizate |
|
— |
Oferirea unor cursuri de formare de calitate în domeniul primului ajutor pentru sănătate mintală tuturor profesioniștilor care lucrează cu tinerii, precum și cu membrii de familie și prietenii tinerilor |
|
— |
Oferirea unui tratament accesibil tuturor, acordat cu tot respectul cuvenit și finanțat în mod corespunzător, incorporând prestații de înaltă calitate în toate unitățile sanitare |
|
— |
Acordarea unei atenții centrale măsurilor de prevenire menite să asigure că tinerii sunt înzestrați cu cunoștințele și aptitudinile necesare pentru o mai bună stare de bine mintală |
|
— |
Combaterea stigmatizării în privința problemelor de sănătate mintală prin elaborarea unor programe de sensibilizare |
|
|
#6 SPRIJINIREA TINERILOR DIN ZONELE RURALE Context: În pofida angajamentului la nivelul UE față de dezvoltarea rurală și dat fiind faptul că, până în 2015, aproape o treime din populația UE era stabilită în zonele rurale, predomină diferențele între locuitorii din zonele urbane și cei din zonele rurale (4) . De aceea, este important să se asigure egalitatea între tinerii din mediul urban și cei din mediul rural. |
Obiectiv: Crearea condițiilor care să le permită tinerilor să își împlinească potențialul în zonele rurale
Obiective specifice
|
— |
Asigurarea infrastructurii adecvate în zonele rurale pentru a le furniza tinerilor în mod echitabil servicii publice, acces la date și posibilități de obținere a locuințelor |
|
— |
Asigurarea creării în zonele rurale a unor locuri de muncă durabile și de calitate ridicată, accesibile tinerilor |
|
— |
Asigurarea descentralizării diferitelor activități de către tineri, pentru tineri și împreună cu tinerii pentru a susține incluziunea acestora și în folosul comunităților locale |
|
— |
Asigurarea faptului că tinerii din zonele rurale participă activ la procesele decizionale |
|
— |
Asigurarea accesului egal la educație de înaltă calitate pentru tinerii din zonele rurale |
|
— |
Construirea unei imagini pozitive a zonelor rurale |
|
— |
Asigurarea protecției tradițiilor din mediul rural |
|
|
#7 LOCURI DE MUNCĂ DE CALITATE PENTRU TOȚI Context: Tinerii se confruntă cu dificultăți generate de șomajul ridicat în rândul tinerilor, de condițiile de muncă precare și abuzive și de discriminarea atât pe piața muncii, cât și la locul de muncă. Lipsa informațiilor și a competențelor adecvate pentru viitoarea încadrare în muncă îi împiedică pe tineri să se integreze pe deplin pe piața muncii. În consecință, trebuie luate măsuri pentru a se asigura locuri de muncă de calitate pentru toți. |
Obiectiv: Garantarea unei piețe a muncii accesibile, cu oportunități care să ducă la locuri de muncă de calitate pentru toți tinerii
Obiective specifice
|
— |
Crearea unor locuri de muncă de calitate, care să garanteze condiții de muncă echitabile, dreptul la muncă și dreptul la un venit de subzistență pentru toți tinerii |
|
— |
Garantarea protecției sociale și a asistenței medicale pentru toți lucrătorii tineri |
|
— |
Garantarea tratamentului echitabil și a egalității de șanse pentru toți tinerii pentru a pune capăt discriminării de pe piața muncii |
|
— |
Asigurarea egalității de șanse astfel încât toți tinerii să își dezvolte aptitudinile necesare și să câștige experiență practică pentru a netezi tranziția de la educație la piața muncii |
|
— |
Garantarea recunoașterii și a validării competențelor dobândite prin stagii, ucenicii și alte forme de învățare la locul de muncă, precum și prin voluntariat și educația nonformală |
|
— |
Asigurarea implicării tinerilor și a organizațiilor de tineret drept parteneri egali în elaborarea, punerea în aplicare, monitorizarea și evaluarea politicilor de ocupare a forței de muncă la toate nivelurile |
|
— |
Asigurarea accesului echitabil la informații de calitate și la mecanisme de sprijin adecvate pentru a-i pregăti pe tineri pentru evoluțiile de piața muncii și pentru viitorul muncii |
|
|
#8 ÎNVĂȚARE DE CALITATE Context: Educația rămâne un factor-cheie pentru cetățenia activă, pentru societatea favorabilă incluziunii și pentru ocuparea forței de muncă. Din acest motiv, trebuie să ne lărgim viziunea despre educația în secolul XXI, punând un accent mai mare pe aptitudinile transferabile, pe învățarea centrată pe student și pe educația nonformală, pentru a ajunge la un acces cu adevărat egal și universal la învățarea de calitate. |
Obiectiv: Integrarea și îmbunătățirea diferitelor forme de învățare, pentru a-i pregăti pe tineri pentru provocările unei vieți în perpetuă schimbare în secolul XXI
Obiective specifice
|
— |
Garantarea accesului universal și egal la educație de calitate și la învățare pe tot parcursul vieții |
|
— |
Asigurarea faptului că toți tinerii au acces la educație nonformală la toate nivelurile, finanțată în mod adecvat, care să fie recunoscută și validată |
|
— |
Promovarea unei atitudini deschise și sprijinirea dezvoltării aptitudinilor interpersonale și interculturale |
|
— |
Crearea și implementarea unor metode centrate pe cursant mai personalizate, mai participative și mai cooperative în fiecare etapă a procesului educativ |
|
— |
Garantarea faptului că educația îi înzestrează pe toți tinerii cu deprinderi de viață precum gestionarea banilor și educația sanitară, inclusiv sănătatea sexuală și a reproducerii |
|
— |
Incorporarea unor metode în cadrul educației formale și a celei nonformale care să le permită cursanților să își dezvolte aptitudinile personale, inclusiv gândirea critică și analitică, creativitatea și capacitatea de învățare |
|
— |
Asigurarea faptului că tinerii au acces la educație civică, menită să le ofere cunoștințe solide despre sistemele politice, democrație și drepturile omului, care să fie dobândite și prin experiențe în cadrul comunității, pentru a promova participarea civilă activă |
|
|
#9 SPAȚIU ȘI PARTICIPARE PENTRU TOȚI Context: Tinerii sunt subreprezentați în procesele decizionale care îi privesc, chiar dacă implicarea lor este crucială pentru democrație. Este nevoie ca tinerii să aibă acces la spații fizice din cadrul comunităților lor, care să le susțină dezvoltarea personală, culturală și politică. |
Obiectiv: Consolidarea participării democratice a tinerilor și a autonomiei acestora, precum și punerea la dispoziție a spațiilor dedicate tinerilor în toate sferele societății
Obiective specifice
|
— |
Asigurarea faptului că tinerii pot influența în mod adecvat toate sferele societății și toate componentele proceselor decizionale, de la stabilirea agendei până la implementare, monitorizare și evaluare prin mecanisme și structuri adaptate și accesibile tinerilor, procedând astfel încât politicile să răspundă nevoilor tinerilor |
|
— |
Asigurarea accesului egal la luarea deciziilor de zi cu zi pentru toți tinerii, indiferent de mediul din care provin |
|
— |
Creșterea participării tineretului și, prin aceasta, dobândirea unei reprezentări echitabile în procesul electoral, precum și în cadrul organelor compuse din aleși și în cadrul altor organe decizionale de la toate nivelurile societății |
|
— |
Furnizarea unor spații și a unor infrastructuri gestionate de tineri, denumite „spații pentru tineret” și definite prin caracterul lor autonom, deschis și sigur, accesibil tuturor, oferind sprijin profesional pentru dezvoltare și asigurând posibilități pentru participarea tinerilor |
|
— |
Asigurarea unor spații virtuale sigure pentru tineret, accesibile pentru fiecare tânăr, care să ofere acces la informații și servicii, precum și să asigure posibilități pentru participarea tinerilor |
|
— |
Asigurarea finanțării durabile, a recunoașterii comune și a dezvoltării activităților de calitate pentru tineret cu scopul de a consolida organizațiile pentru tineret și rolul acestora în incluziune, participare și educație nonformală |
|
— |
Oferirea de informații adaptate tinerilor, relevante și exhaustive, dezvoltate inclusiv de către și împreună cu tinerii, pentru a permite participarea tineretului |
|
|
#10 EUROPA VERDE ȘI DURABILĂ Context: În zilele noastre consumăm într-un mod care depășește capacitatea mediului de a face față. Societatea trebuie să acționeze împotriva schimbărilor climatice și a amenințărilor tot mai mari pentru mediu. Societatea noastră nu poate însă rezolva o problemă pe care nu dorește să o recunoască. Iată de ce toată lumea, inclusiv tinerii, trebuie să înceapă să își asume responsabilitatea pentru acțiunile sale și să aibă un impact asupra generațiilor viitoare. Să devii durabil nu este o alegere, ci o obligație. |
Obiectiv: Să se ajungă la o societate în care toți tinerii să fie activi din punct de vedere ecologic, informați și capabili să producă o schimbare prin acțiunile lor cotidiene
Obiective specifice
|
— |
Asigurarea faptului că fiecare persoană, inclusiv tinerii, este conștientă de efectul acțiunilor sale asupra mediului |
|
— |
Înzestrarea întregii societății, și mai ales a tinerilor, cu capacitatea de a acționa drept factori ai schimbării pentru dezvoltarea durabilă și protecția mediului |
|
— |
Luarea în considerare a impactului fiecărei politici și al fiecărei decizii de viață asupra mediului, asigurând totodată că tinerii sunt incluși în procesul de elaborare a politicilor privind dezvoltarea durabilă, la toate nivelurile |
|
— |
Creșterea cooperării internaționale în scopul eliminării producției și a consumului care dăunează mediului |
|
— |
Sprijinirea și consolidarea oportunităților de voluntariat pentru tineri în domeniul mediului |
|
— |
Asigurarea faptului că fiecare persoană, și mai ales tinerii, are acces la infrastructuri ecologice pentru a avea un mod de viață mai durabil |
|
— |
Extinderea cercetării și a inovării în soluții și tehnologii ecologice |
|
|
#11 ORGANIZAȚIILE DE TINERET ȘI PROGRAMELE EUROPENE DE TINERET Context: Organizațiile de tineret și programele europene de tineret reunesc milioane de tineri pentru a le susține cetățenia activă și a le dezvolta deprinderile de viață. Cu toate acestea, organizațiile de tineret și programele europene de tineret sunt în continuare subfinanțate și nu sunt recunoscute și nici ușor accesibile. |
Obiectiv: Asigurarea accesului egal pentru toți tinerii în cadrul organizațiilor de tineret și al programelor europene de tineret, construind o societate bazată pe valorile europene și pe identitatea europeană
Obiective specifice
|
— |
Asigurarea vizibilității și oferirea unor informații de calitate despre organizațiile de tineret și programele europene de tineret, pentru toți tinerii |
|
— |
Asigurarea resurselor suficiente din programele UE pentru organizațiile de tineret, astfel încât acestea să poată dezvolta proiecte și să aibă acces la sprijin structural pentru a-și îndeplini obiectivele, susținându-le activitatea |
|
— |
Asigurarea faptului că organizațiile de tineret și programele europene de tineret sunt mai bine conectate la sistemele de învățământ, recunoscându-le drept factori care stimulează deprinderile de viață și cetățenia activă |
|
— |
Creșterea accesibilității programelor europene de tineret, asigurarea unui proces administrativ adaptat tinerilor și furnizarea de sprijin și de informații de calitate pentru toți participanții și candidații |
|
— |
Implicarea și sprijinirea tinerilor marginalizați, astfel încât aceștia să devină activi în organizațiile de tineret, în grupurile de tineri și în programele UE de tineret |
|
— |
Sporirea resurselor și diversificarea tipurilor de granturi și de inițiative disponibile pentru organizațiile de tineret și pentru grupurile de tineri |
|
— |
Asigurarea participării tinerilor la procesele de guvernare ale programelor europene de tineret |
(1) www.youthgoals.eu
Pictogramele obiectivelor europene pentru tineret au fost concepute de Mireille van Bremen și pot fi descărcate împreună cu manualul de grafică.
(2) Ținând seama în mod corespunzător de principiul subsidiarității, termenul „gen” ar trebui interpretat în conformitate cu legislația națională și cea a Uniunii, precum și cu circumstanțele naționale.
(3) Acronimul „LGBTQI+” are drept obiectiv prezentarea identităților ne-heterosexuale și/sau a identităților care nu se încadrează într-o clasificare binară, iar literele se referă la „lesbiene, gay, bisexuali, transgender, queer/questioning, intersex”, în timp ce simbolul „+” indică faptul că lista nu este exhaustivă.
(4) https://ec.europa.eu/eurostat/statistics-explained/index.php/Statistics_on_rural_areas_in_the_EU
ANEXA 4
privind Planul de lucru pentru Strategia UE pentru tineret pe perioada 2019-2021
|
Data |
Metodă/Instrument de lucru |
Obiectiv specific orientativ și rezultat |
Obiective pentru tineret conexe |
La propunerea |
||||||
|
Rezultate generale |
||||||||||
|
O dată pe an |
Platforma Strategiei UE pentru tineret |
Cel puțin o dată pe an (cu reuniuni ale părților interesate, între timp) Raportul din partea platformei: de transmis unei audiențe largi |
|
COM |
||||||
|
Trio de președinții RO, FI, HR |
||||||||||
|
Tema generală: „Crearea de oportunități pentru tineri” |
||||||||||
|
Jumătatea anului 2019 |
Grupul de experți cu privire la indicatori |
Indicatori de politică pentru a contribui la monitorizarea progreselor privind punerea în aplicare a Strategiei pentru tineret |
|
COM |
||||||
|
2019 |
Grupul de experți cu privire la solidaritatea transfrontalieră |
Recomandări de politică de integrat în evaluarea Recomandării Consiliului privind mobilitatea tinerilor voluntari în Uniunea Europeană |
|
DE, (COM) |
||||||
|
2019 (prima jumătate) |
Concluzii ale Consiliului privind creșterea adaptabilității tinerilor la provocările viitorului muncii |
|
|
RO |
||||||
|
2019 (prima jumătate) |
Conferință/Seminar privind accesul egal la locuri de muncă de calitate pentru tineri |
Recomandări de politică elaborate împreună cu tinerii privind facilitarea intrării pe piața muncii |
|
RO |
||||||
|
2019 (prima jumătate) |
Program-pilot al delegației de tineret a UE |
Program-pilot la care pot participa reprezentanți ai tineretului din țara care deține Președinția în exercițiu pentru realizarea și/sau promovarea activităților Președinției în domeniul tineretului, atât la nivelul UE, cât și la nivel național |
|
RO |
||||||
|
2019 (a doua jumătate) |
Concluzii ale Consiliului privind educația și formarea lucrătorilor de tineret |
Adoptare de Consiliu Promovarea calității activităților pentru tineret prin educația și formarea lucrătorilor de tineret |
|
FI |
||||||
|
2019 (a doua jumătate) |
Concluzii ale Consiliului privind activitățile digitale pentru tineret |
Adoptare de Consiliu Promovarea înțelegerii comune și a dezvoltării strategice a activităților digitale pentru tineret |
|
FI |
||||||
|
2020 |
Elaborarea unui curs online privind activitățile pentru tineret |
Curs online privind activitățile pentru tineret; Difuzarea mai amplă a Manualului privind îmbunătățirea activităților pentru tineret – Ghidul dumneavoastră pentru dezvoltarea calității (2017) Difuzarea mai amplă a raportului grupului de experți privind dezvoltarea activităților digitale pentru tineret (2018) |
|
COM |
||||||
|
2020 |
Activitate de învățare reciprocă privind abordările intersectoriale în activitățile pentru tineret |
Compendiu de exemple de bune practici |
|
COM |
||||||
|
2020 |
Studiu pentru propunerea unui set de instrumente privind politicile de tineret axate pe tinerii de la nivel local |
Dezvoltarea unui set de instrumente practice pentru factorii de decizie de la nivel regional și local referitor la abordarea nevoilor tinerilor, acordându-se o atenție deosebită parteneriatelor intersectoriale |
|
COM |
||||||
|
2020 |
Grup de experți privind o abordare bazată pe drepturi pentru politicile de tineret |
Recomandări de politică privind promovarea unei abordări bazate pe drepturi în legătură cu tinerii |
|
PT |
||||||
|
2020 |
Activitate de învățare reciprocă Posibil proiect comun cu Comitetul Regiunilor Guvernanță și parteneriat pe mai multe niveluri |
Consolidarea guvernanței pe mai multe niveluri la promovarea participării tinerilor la procesele politice și la alte tipuri de procese decizionale la nivel local, regional, național și european |
|
PT |
||||||
|
2020 (prima jumătate) |
(posibil) Concluzii ale Consiliului privind activitățile pentru tineret în zonele rurale și promovarea solidarității între generații |
|
|
HR |
||||||
|
2020 (prima jumătate) |
(posibil) Concluzii ale Consiliului privind promovarea activităților pentru tineret prin sensibilizarea sectorului tineretului prin informare și prin consolidarea resurselor |
|
|
HR |
||||||
|
2020 (prima jumătate) |
(posibil) subiect pentru reuniunea DG: Promovarea spiritului antreprenorial social al tinerilor |
|
|
HR |
||||||
|
Trio de președinții DE, PT, SI |
||||||||||
|
2020 (a doua jumătate) |
Actualizarea Recomandării Consiliului din 2008 privind mobilitatea tinerilor voluntari în Uniunea Europeană |
Adoptare de Consiliu Consolidarea potențialului programelor europene de tineret în ceea ce privește sensibilizarea tinerilor și contribuția la crearea unui comunități |
|
DE, (COM) |
||||||
|
2020 (a doua jumătate) |
Rezoluția Consiliului „Agenda privind activitățile pentru tineret” (termen aliniat la Strategia finală a UE pentru tineret) |
Adoptare de Consiliu Rezumare/fuzionare/consolidare a acțiunilor și rezoluțiilor din domeniul activităților pentru tineret în Europa și identificarea sinergiilor în cooperarea cu Consiliul Europei |
|
DE |
||||||
|
decembrie 2020 |
Cea de a treia Convenție europeană privind activitățile pentru tineret |
Începerea procesului de punere în aplicare a Agendei europene privind activitățile pentru tineret și a recomandării Consiliului Europei privind activitățile pentru tineret |
|
DE |
||||||
|
2020 (a doua jumătate) |
Concluzii ale Consiliului privind tineretul și democrația |
Adoptare de Consiliu |
|
DE |
||||||
|
2020 (a doua jumătate) |
(posibil) Reuniune comună DG și șefi ai agențiilor naționale pentru Erasmus+, Tineretul în acțiune/Corpul european de solidaritate |
Discuție privind contribuția noilor programe ale UE de tineret care debutează în 2021 la realizarea obiectivelor politice ale politicii UE de tineret |
|
DE |
||||||
|
2020 sau 2021 |
(posibil) Exerciții de învățare reciprocă privind activitățile digitale pentru tineret |
|
|
FI |
||||||
|
2020-2021 |
Activități de învățare reciprocă privind activitățile naționale de solidaritate |
Activități de învățare reciprocă pentru schimbul de bune practici |
|
COM |
||||||
|
mai 2021 |
Seminar internațional |
Educația nonformală și educația informală drept instrumente de lucru cu tinerii în scopul realizării obiectivelor de dezvoltare durabilă (posibil) Concluzii ale Președinției |
|
PT |
||||||
|
2021 (prima jumătate) |
(posibil) Concluzii ale Consiliului privind asigurarea unei abordări bazate pe drepturi pentru politicile de tineret |
Adoptare de Consiliu (Ținând seama de Concluziile Consiliului privind promovarea accesului tinerilor la drepturi, în vederea promovării autonomiei și a participării la societatea civilă, 12 decembrie 2014) |
|
PT |
||||||
|
2021 (prima jumătate) |
(posibil) Concluzii ale Consiliului privind consolidarea guvernanței pe mai multe niveluri la promovarea participării tinerilor la procesele politice și la alte tipuri de procese decizionale la nivel local, regional, național și european |
Adoptare de Consiliu Cu ocazia celei de a zecea aniversări a Rezoluției Consiliului privind încurajarea unor forme noi și eficace de participare a tuturor tinerilor la viața democratică din Europa |
|
PT |
||||||
|
2021 |
Activitate de învățare reciprocă privind abordările inovatoare în finanțarea activităților pentru tineret |
Compendiu de exemple de bune practici |
|
COM |
||||||
|
2021 (a doua jumătate) |
Raport comun al Consiliului și Comisiei privind punerea în aplicare a Strategiei UE pentru tineret |
Raport privind progresele înregistrate în perioada 2019-2021 în legătură cu punerea în aplicare a Strategiei UE pentru tineret, inclusiv a planului de lucru trienal |
|
SI, (COM) |
||||||
|
2021 (a doua jumătate) |
Plan de lucru pentru 2022-2024 |
|
|
SI |
||||||
|
2021 (a doua jumătate) |
Dialogul UE cu tinerii, Concluzii ale Consiliului |
|
|
SI |
||||||
II Comunicări
COMUNICĂRI PROVENIND DE LA INSTITUȚIILE, ORGANELE ȘI ORGANISMELE UNIUNII EUROPENE
Comisia Europeană
|
18.12.2018 |
RO |
Jurnalul Oficial al Uniunii Europene |
C 456/23 |
Retragere a notificării unei concentrări
(Cazul M.9094 – Amcor/Bemis)
(Text cu relevanță pentru SEE)
(2018/C 456/02)
(Regulamentul (CE) nr. 139/2004 al Consiliului)
La data de 15 noiembrie 2018, Comisia a primit o notificare a unei concentrări propuse între Amcor și Bemis. La data de 12 decembrie 2018, părțile care au trimis notificarea au informat Comisia în legătură cu retragerea notificării lor.
IV Informări
INFORMĂRI PROVENIND DE LA INSTITUȚIILE, ORGANELE ȘI ORGANISMELE UNIUNII EUROPENE
Consiliu
|
18.12.2018 |
RO |
Jurnalul Oficial al Uniunii Europene |
C 456/24 |
Aviz în atenția anumitor persoane și entități care fac obiectul măsurilor restrictive prevăzute în Decizia 2014/145/PESC a Consiliului și în Regulamentul (UE) nr. 269/2014 al Consiliului privind măsuri restrictive în raport cu acțiunile care subminează sau amenință integritatea teritorială, suveranitatea și independența Ucrainei
(2018/C 456/03)
Următoarele informații sunt aduse la cunoștința dlui Aleksandr Viktorovich VITKO (nr. 19), dlui Dmitry Olegovich ROGOZIN (nr. 22), dlui Valery Kirillovich MEDVEDEV (nr. 31), dlui Oleg Yevgenyvich BELAVENTSEV (nr. 35), dlui Oleg Genrikhovich SAVELYEV (nr. 36), dlui Denys Volodymyrovych PUSHYLIN (nr. 46), dlui Igor Nikolaevich BEZLER (nr. 55), dnei Ekaterina Yurievna GUBAREVA (nr. 83), dnei Oksana TCHIGRINA (nr. 89), dlui Sergey Vadimovich ABISOV (nr. 91), dlui Vladimir Petrovich KONONOV (nr. 97), dlui Andrei Nikolaevich RODKIN (nr. 102), dlui Aleksandr Akimovich KARAMAN (nr. 103), dlui Sergey Yurievich KOZYAKOV (nr. 120), dnei Larisa Leonidovna AIRAPETYAN (nr. 122), dlui Yevgeniy Eduardovich MIKHAYLOV (nr. 129), dlui Vladyslav Mykolayovych DEYNEGO (nr. 132), dlui Alexandr Vasilievich SHUBIN (nr. 138), dlui Aleksandr Yurievich TIMOFEEV (nr. 142) și dlui Andrei Valeryevich KARTAPOLOV (nr. 149), precum și a următoarelor: Republica Donețk (nr. 24), Pace pentru Regiunea Lugansk (nr. 25), Libertate pentru Donbass (nr. 26) și Uniunea Economică Lugansk (nr. 28), persoane și entități care figurează în anexa la Decizia 2014/145/PESC a Consiliului (1) și în anexa I la Regulamentul (UE) nr. 269/2014 al Consiliului (2) privind măsuri restrictive în raport cu acțiunile care subminează sau amenință integritatea teritorială, suveranitatea și independența Ucrainei.
Consiliul intenționează să mențină măsurile restrictive împotriva persoanelor și entităților sus-menționate, furnizând noi expuneri de motive. Prin urmare, persoanele și entitățile respective sunt informate că pot transmite Consiliului o cerere pentru a obține expunerile de motive prevăzute în vederea desemnării lor înainte de 28 decembrie 2018, la următoarea adresă:
|
Consiliul Uniunii Europene |
|
Secretariatul General |
|
RELEX.1.C |
|
Rue de la Loi/Wetstraat 175 |
|
1048 Bruxelles/Brussel |
|
BELGIQUE/BELGIË |
|
E-mail: sanctions@consilium.europa.eu |
Persoanele și entitățile vizate pot adresa Consiliului, în orice moment, o cerere, însoțită de orice document justificativ, pentru reanalizarea deciziei de includere și de menținere a acestora pe listă, la adresa sus-menționată. Cererile vor fi luate în considerare în momentul primirii. În acest sens, se atrage atenția persoanelor și entităților vizate asupra revizuirii periodice a listei de către Consiliu. Pentru ca cererile să fie luate în considerare în cadrul următoarei revizuiri, acestea trebuie transmise până la 14 ianuarie 2019.
|
18.12.2018 |
RO |
Jurnalul Oficial al Uniunii Europene |
C 456/25 |
Aviz în atenția persoanelor cărora li se aplică măsurile restrictive prevăzute în Decizia 2011/172/PESC a Consiliului și în Regulamentul (UE) nr. 270/2011 al Consiliului privind măsuri restrictive având în vedere situația din Egipt
(2018/C 456/04)
Următoarele informații sunt aduse la cunoștința domnului Mohamed Zohir Mohamed Wahed Garrana și a domnului Habib Ibrahim Habib Eladli, în calitate de persoane care figurează în anexa la Decizia 2011/172/PESC a Consiliului (1) și în anexa I la Regulamentul (UE) nr. 270/2011 al Consiliului (2), privind măsuri restrictive având în vedere situația din Egipt.
Consiliul are în vedere menținerea măsurilor restrictive împotriva persoanelor sus-menționate. Aceste persoane sunt informate că pot transmite Consiliului, înainte de 28 decembrie 2018, o cerere pentru a obține elementele pe care Consiliul le deține la dosarul privind desemnarea lor, la următoarea adresă:
|
Consiliul Uniunii Europene |
|
Secretariatul General |
|
RELEX.1.C |
|
Rue de la Loi/Wetstraat 175 |
|
1048 Bruxelles/Brussel |
|
BELGIQUE/BELGIË |
|
E-mail: sanctions@consilium.europa.eu |
În această privință, se atrage atenția persoanelor vizate asupra reexaminării periodice de către Consiliu a listei persoanelor desemnate în Decizia 2011/172/PESC și în Regulamentul (UE) nr. 270/2011.
Comisia Europeană
|
18.12.2018 |
RO |
Jurnalul Oficial al Uniunii Europene |
C 456/26 |
Rata de schimb a monedei euro (1)
17 decembrie 2018
(2018/C 456/05)
1 euro =
|
|
Moneda |
Rata de schimb |
|
USD |
dolar american |
1,1341 |
|
JPY |
yen japonez |
128,44 |
|
DKK |
coroana daneză |
7,4659 |
|
GBP |
lira sterlină |
0,89890 |
|
SEK |
coroana suedeză |
10,2725 |
|
CHF |
franc elvețian |
1,1254 |
|
ISK |
coroana islandeză |
139,20 |
|
NOK |
coroana norvegiană |
9,7838 |
|
BGN |
leva bulgărească |
1,9558 |
|
CZK |
coroana cehă |
25,801 |
|
HUF |
forint maghiar |
323,32 |
|
PLN |
zlot polonez |
4,2835 |
|
RON |
leu românesc nou |
4,6550 |
|
TRY |
lira turcească |
6,0958 |
|
AUD |
dolar australian |
1,5801 |
|
CAD |
dolar canadian |
1,5189 |
|
HKD |
dolar Hong Kong |
8,8624 |
|
NZD |
dolar neozeelandez |
1,6668 |
|
SGD |
dolar Singapore |
1,5588 |
|
KRW |
won sud-coreean |
1 282,21 |
|
ZAR |
rand sud-african |
16,2812 |
|
CNY |
yuan renminbi chinezesc |
7,8222 |
|
HRK |
kuna croată |
7,4028 |
|
IDR |
rupia indoneziană |
16 529,51 |
|
MYR |
ringgit Malaiezia |
4,7292 |
|
PHP |
peso Filipine |
60,123 |
|
RUB |
rubla rusească |
75,5249 |
|
THB |
baht thailandez |
37,198 |
|
BRL |
real brazilian |
4,4355 |
|
MXN |
peso mexican |
22,8295 |
|
INR |
rupie indiană |
81,2130 |
(1) Sursă: rata de schimb de referință publicată de către Banca Centrală Europeană.
|
18.12.2018 |
RO |
Jurnalul Oficial al Uniunii Europene |
C 456/27 |
Comunicarea Comisiei privind prelungirea regimului specific pentru ajutoarele de exploatare acordate aeroporturilor cu până la 700 000 de pasageri pe an, prevăzut în Orientările privind ajutoarele de stat destinate aeroporturilor și companiilor aeriene
(2018/C 456/06)
1.
Orientările privind ajutoarele de stat destinate aeroporturilor și companiilor aeriene (1) („orientările”) precizează condițiile în care finanțarea publică a aeroporturilor și a companiilor aeriene poate constitui ajutor de stat în sensul articolului 107 alineatul (1) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene și, atunci când aceasta constituie ajutor de stat, condițiile în care finanțarea poate fi declarată compatibilă cu piața internă.
2.
În principiu, ajutoarele de exploatare constituie o formă de ajutor care denaturează foarte mult concurența și care poate fi autorizată numai în circumstanțe excepționale. Comisia consideră că, în mod normal, aeroporturile și companiile aeriene ar trebui să își suporte propriile costuri de exploatare. Cu toate acestea, pentru ca industria aviatică să se poată adapta la noile situații de piață, cum ar fi concurența sporită dintre aeroporturi pentru atragerea companiilor aeriene, anumite categorii de ajutoare de exploatare acordate aeroporturilor ar putea fi justificate în anumite condiții.
3.
În acest context, orientările prevăd o perioadă de tranziție de 10 ani, începând cu 4 aprilie 2014, în care aeroporturile cu un trafic mediu anual de până la 3 milioane de pasageri pe an pot primi ajutoare de exploatare. Până la sfârșitul perioadei de tranziție, în 2024, toate aeroporturile trebuie să își fi acoperit în mod integral costurile de exploatare, după acea dată niciun ajutor de exploatare acordat aeroporturilor nemaiputând fi considerat compatibil cu piața internă, cu excepția ajutoarelor de exploatare acordate în conformitate cu normele orizontale privind ajutoarele de stat, cum ar fi normele aplicabile finanțării serviciilor de interes economic general (2).
4.
În orientări se admite faptul că aeroporturile cu un trafic anual de până la 700 000 de pasageri se pot confrunta cu dificultăți sporite în ceea ce privește acoperirea integrală a costurilor în perioada de tranziție de 10 ani. Prin urmare, acestea prevăd un tratament specific pentru astfel de aeroporturi pentru o perioadă inițială de cinci ani, până la 3 aprilie 2019.
5.
În sensul acestui tratament specific, valoarea ajutorului trebuie, în principiu, să fie stabilită ex ante sub forma unei sume fixe care să acopere deficitul de finanțare preconizat în ceea ce privește cheltuielile de exploatare (calculată pe baza unui plan de afaceri ex ante) (3). În orice caz, valoarea maximă a ajutorului care poate fi autorizată pe parcursul întregii perioade de tranziție este limitată la 80 % din deficitul inițial de finanțare a cheltuielilor de exploatare pentru o perioadă de cinci ani (4).
6.
Conform orientărilor, Comisia va reevalua necesitatea continuării tratamentului specific și perspectivele acoperirii integrale a costurilor de exploatare pentru această categorie de aeroporturi, în special în ceea ce privește evoluția condițiilor de piață și perspectivele de rentabilitate după patru ani. Orientările nu conțin norme specifice în ceea ce privește ajutoarele de exploatare pentru această categorie de aeroporturi după 3 aprilie 2019.
7.
La punctul 175 din orientări, Comisia afirmă că, până la 4 aprilie 2020, va efectua o evaluare generală a orientărilor, inclusiv a normelor privind ajutoarele de exploatare acordate aeroporturilor.
8.
Întrucât o revizuire a normelor specifice pentru aeroporturile mai mici, împreună cu celelalte norme privind ajutoarele de exploatare, va permite o evaluare mai cuprinzătoare a situației pieței, este oportun să se efectueze reevaluarea acestui tratament specific în contextul evaluării generale a orientărilor, care va fi efectuată până la 4 aprilie 2020. În plus, Comisia va putea astfel să evalueze dacă orientările în ansamblu sunt adecvate și, dacă este necesar, va putea să propună un pachet coerent de modificări privind toate categoriile de aeroporturi și toate tipurile de ajutor.
9.
Ca urmare a amânării evaluării tratamentului specific pentru aeroporturile cu un trafic de până la 700 000 de pasageri pe an, normele existente trebuie prelungite pentru asigurarea continuității și a securității juridice în tratamentul acestui tip de ajutor. Prin urmare, tratamentul specific prevăzut la punctul 130 din orientări se prelungește până la 3 aprilie 2024, pentru ca perioada de tranziție pentru aplicarea normelor privind aeroporturile mai mici să se alinieze la cea aplicabilă aeroporturilor care au mai mult de 700 000 de pasageri pe an.
10.
Astfel, de la data publicării prezentei comunicări în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, valoarea maximă a ajutorului admisibil pentru aeroporturile cu un trafic anual de până la 700 000 de pasageri va fi de 80 % din deficitul inițial de finanțare a cheltuielilor de exploatare pe o perioadă de zece ani de la începutul perioadei de tranziție. De exemplu, în cazul în care valoarea medie anuală a deficitului de finanțare a unui aeroport mic în perioada 2009-2013 este egală cu 1 milion EUR, valoarea maximă a ajutorului de exploatare pe care aeroportul ar putea să îl primească sub forma unei sume fixe stabilite ex ante ar fi de 8 milioane EUR timp de zece ani (80 % × 1 milion × 10).
(2) A se vedea Decizia 2012/21/UE a Comisiei din 20 decembrie 2011 privind aplicarea articolului 106 alineatul (2) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene în cazul ajutoarelor de stat sub formă de compensații pentru obligația de serviciu public acordate anumitor întreprinderi cărora le-a fost încredințată prestarea unui serviciu de interes economic general (JO L 7, 11.1.2012, p. 3) și Comunicarea Comisiei privind cadrul Uniunii Europene pentru ajutoarele de stat sub forma compensațiilor pentru obligația de serviciu public (2011), (JO C 8, 11.1.2012, p. 15).
(3) A se vedea punctul 121 din orientări.
(4) A se vedea punctul 130 din orientări.
Curtea de Conturi
|
18.12.2018 |
RO |
Jurnalul Oficial al Uniunii Europene |
C 456/29 |
Raportul special nr. 34/2018
Spațiul de birouri în instituțiile UE: s-au observat unele bune practici de gestiune, dar și o serie de deficiențe
(2018/C 456/07)
Curtea de Conturi Europeană vă informează că s-a publicat Raportul special nr. 34/2018, intitulat „Spațiul de birouri în instituțiile UE: s-au observat unele bune practici de gestiune, dar și o serie de deficiențe”.
Raportul poate fi consultat sau descărcat de pe site-ul Curții de Conturi Europene: http://eca.europa.eu