Cerințe prudențiale pentru instituțiile de credit și firmele de investiții

ASPECTE-CHEIE

Regulamentul stabilește un set unic de norme prudențiale armonizate pe care trebuie să le respecte băncile din întreaga UE. Acest cadru de reglementare unic are scopul de a asigura aplicarea uniformă a standardelor globale (Basel III) în toate statele membre ale UE.

Actul legislativ a fost modificat de mai multe ori, în conformitate cu evoluția standardelor de reglementare internaționale stabilite de Comitetul de la Basel pentru supraveghere bancară.

Principalele elemente aduse de Regulamentul (UE) nr. 575/2013 includ următoarele:

• cerințe de capital sporit și mai bun. Băncile trebuie să dețină o sumă totală de capital care corespunde cu cel puțin 8 % din activele lor evaluate conform riscurilor lor. De exemplu, unele active, cum ar fi numerarul, sunt considerate sigure și nu atrag o cerință de capital; alte active – cum ar fi creditele acordate altor bănci, întreprinderilor sau consumatorilor – sunt considerate mai riscante și, prin urmare, au o cerință de capital. Cu cât o instituție deține mai multe active riscante, cu atât trebuie să aibă mai mult capital;
• măsuri privind necesarul de lichiditate. Pentru a garanta faptul că băncile au lichidități suficiente, regulamentul introduce două cerințe de lichiditate:
  • indicatorul de acoperire a necesarului de lichiditate, cu scopul de a asigura faptul că băncile dispun de suficiente active lichide (de exemplu, numerar sau alte active care pot fi convertite rapid în numerar cu o pierdere de valoare redusă sau inexistentă) pe termen scurt;
  • cerința de finanțare stabilă netă, care urmărește să asigure faptul că băncile nu se bazează prea mult pe finanțarea pe termen scurt pentru a-și finanța activele pe termen mediu și lung.
• limitarea efectului de levier. Regulamentul stabilește un indicator obligatoriu al efectului de levier, cu scopul de a nu le permite băncilor să își finanțeze prin credite o parte prea mare a propriilor activități.

Acte legislative de modificare

• Regulamentul de modificare (UE) 2016/1014 a prelungit perioada în care comercianții de mărfuri sunt exceptați de la cerințele privind expunerile mari și de la cerințele de fonduri proprii stabilite în Regulamentul (UE) nr. 575/2013 până la 31 decembrie 2020 sau până la data intrării în vigoare a oricăror amendamente, luându-se în considerare data cea mai apropiată.
• Regulamentul de modificare (UE) 2017/2395 a introdus măsuri tranzitorii pentru diminuarea impactului introducerii standardului de raportare 9 al Consiliului pentru Standarde Internaționale de Contabilitate (IFRS 9)¹ asupra fondurilor proprii și pentru tratamentul expunerilor mari al anumitor expuneri din sectorul public denominate în moneda națională a oricărui stat membru. Acesta le-a impus băncilor care utilizează IFRS să își pregătească situațiile financiare pentru a aplica IFRS 9 de la 1 ianuarie 2018. Deoarece acest fapt ar putea duce la o creștere bruscă semnificativă a ajustărilor pentru pierderile de credit așteptate – și deci la o scădere bruscă a fondurilor proprii de nivel 1 de bază² ale instituțiilor – regulamentul le permite instituțiilor să adauge la fondurile proprii de nivel 1 o parte din pierderile de credit așteptate cu titlu de capital suplimentar pentru o perioadă de tranziție de 5 ani, până la 31 decembrie 2022.
• Regulamentul de modificare (UE) 2017/2401 stabilește cerințe de capital revizuite pentru pozițiile dintr-o securitizare³. Acesta modifică cerințele de capital reglementat pentru instituțiile care acționează ca inițiatori, sponsori sau investitori în tranzacții de securitizare, pentru a reflecta în mod adecvat caracteristicile specifice ale securitizărilor simple, transparente și standardizate.
• Regulamentul de modificare (UE) 2019/630 modifică Regulamentul (UE) nr. 575/2013 în ceea ce privește acoperirea minimă a pierderilor pentru expunerile neperformante. Obiectivul acestuia este de a preveni o eventuală acumulare excesivă de credite neperformante⁴ în viitor fără o acoperire suficientă a pierderilor în bilanțurile băncilor. Actul urmărește să asigure faptul că băncile rezervă fonduri proprii suficiente atunci când noi credite devin neperformante. Regulamentul stabilește un mecanism de protecție prudențial, permițându-le instituțiilor să acopere până la niveluri minime comune pierderile suferite și așteptate din creditele nou-inițiate în momentul în care creditele respective devin neperformante. În cazul în care o bancă nu respectă cerința privind acoperirea minimă aplicabilă, se aplică deduceri din fondurile proprii ale băncii.
• Regulamentul de modificare (UE) 2019/876 a introdus modificări privind indicatorul efectului de levier, indicatorul de finanțare stabilă netă, cerințele privind fondurile proprii și pasivele eligibile, riscul de credit al contrapărții, riscul de piață, expunerile față de contrapărți centrale, expunerile față de organisme de plasament colectiv, expunerile mari și cerințele referitoare la raportare și la publicarea informațiilor.
• Regulamentul de modificare (UE) 2019/2033 stabilește un cadru prudențial european pentru firmele de investiții. Anterior, toate firmele de investiții erau supuse acelorași norme ca și băncile în ceea ce privește capitalul, lichiditățile și gestionarea riscurilor.
• Regulamentul de modificare (UE) 2020/873 a introdus unele modificări punctuale ale Regulamentului (UE) nr. 575/2013 ca răspuns la pandemia de COVID-19. Acestea vizează introducerea unei exceptări temporare de la cerințele de capital pentru a maximiza capacitatea băncii de a acorda împrumuturi și de a absorbi pierderi legate de pandemie, menținându-și reziliența. Printre aceste modificări se numără modificarea momentului punerii în aplicare a anumitor standarde de contabilitate internaționale și prelungirea temporară a tratamentului preferențial acordat creditelor neperformante care beneficiază de o garanție guvernamentală ca parte a măsurilor de atenuare a impactului economic al pandemiei.
• Regulamentul de modificare (UE) 2021/558 introduce modificări pentru a spori sensibilitatea generală la riscuri a cadrului privind securitizarea al UE, pentru a asigura faptul că utilizarea securitizării devine mai viabilă economic pentru instituții într-un cadru de supraveghere care menține stabilitatea financiară a UE.
• Regulamentul de modificare (UE) 2022/2036 introduce modificări în ceea ce privește calculul consolidat pentru instituțiile globale de importanță sistemică cu mai multe entități de rezoluție, pentru a garanta mai bine că absorbția pierderilor și recapitalizarea băncilor se realizează prin mijloace private atunci când băncile respective devin neviabile din punct de vedere financiar și sunt, ulterior, plasate în rezoluție.
• Regulamentul de modificare (UE) nr. 2023/2869 prevede că, atunci când fac publice informații, instituțiile care intră sub incidența Regulamentului (UE) nr. 575/2013 transmit în același timp informațiile respective organismului de colectare relevant în scopul de a le face accesibile la punctul european unic de acces instituit în temeiul Regulamentului (UE) nr. 2023/2859.
• Regulamentul de modificare (UE) 2024/1623 conține norme suplimentare pentru a îmbunătăți rezistența băncilor la șocurile economice prin consolidarea aspectelor legate de reglementare, supraveghere și gestionarea riscurilor. Modificările urmăresc să limiteze impactul modelelor interne ale băncilor la calcularea cerințelor de capital, să îmbunătățească măsurarea riscului de credit, a riscului operațional și a riscului de piață și să introducă un regim prudențial pentru expunerile instituțiilor de credit la cripto-activele.

Acte delegate și acte de punere în aplicare

Regulamentul (UE) nr. 575/2013 acordă Comisiei Europene competența de a adopta acte delegate și acte de punere în aplicare pentru a conferi aplicabilitate deplină cadrului de reglementare unic privind domeniul bancar. Aici este disponibilă o listă completă a acestor acte.