COMISIA EUROPEANĂ

Strasbourg, 14.3.2023

COM(2023) 147 final

2023/0076(COD)

Propunere de

REGULAMENT AL PARLAMENTULUI EUROPEAN ȘI AL CONSILIULUI

de modificare a Regulamentelor (UE) nr. 1227/2011 și (UE) 2019/942 în vederea îmbunătățirii protecției Uniunii împotriva manipulării pieței în cadrul pieței angro de energie

(Text cu relevanță pentru SEE)

{SWD(2023) 58 final}

EXPUNERE DE MOTIVE

1.CONTEXTUL PROPUNERII

•Temeiurile și obiectivele propunerii

1.1.Contextul politicii

Prețurile la energie au crescut semnificativ în perioada 2021- 2022. Acesta este rezultatul scăderii aprovizionării cu gaz, în special ca urmare a începerii războiului Rusiei împotriva Ucrainei și al utilizării energiei drept armă, precum și al deficitelor interne de energie hidroelectrică și nucleară. Creșterile de preț au rezultat, de asemenea, din creșterea cererii de energie, odată cu redresarea economiei mondiale după pandemia de COVID-19. Aceste creșteri de preț au fost resimțite rapid de gospodării, industrie și întreprinderi din întreaga UE, iar guvernele au luat imediat măsuri pentru a le atenua. La nivel european, UE a elaborat rapid un set de instrumente privind prețurile la energie 1 , care conține măsuri de abordare a prețurilor ridicate, în special pentru consumatorii cei mai vulnerabili (inclusiv sprijin pentru venit, facilități fiscale, măsuri de economisire a gazului și de stocare), precum și planul REPowerEU 2 , care conține măsuri și finanțare suplimentare pentru a stimula eficiența energetică și energia din surse regenerabile în vederea reducerii dependenței de combustibilii fosili din Rusia. Aceste inițiative au fost urmate de instituirea unui regim temporar de ajutoare de stat 3 pentru a permite anumitor măsuri să atenueze impactul prețurilor ridicate, a unui regim de stocare a gazului bine pus la punct 4 , a unor măsuri efective de reducere a cererii de gaz 5 și energie electrică 6 , a unor procese de autorizare mai rapide în materie de energie din surse regenerabile și rețele 7 , precum și a unor regimuri de limitare a prețurilor pentru a se evita profiturile excepționale atât pe piața gazului, cât și pe piața energiei electrice 8 .

Aceste măsuri pe termen scurt au ajutat statele membre să facă față consecințelor imediate ale crizei energetice. Cu toate acestea, criza a demonstrat, de asemenea, cât de expuși sunt consumatorii și industriile, precum și lipsa noastră de reziliență la creșterile bruște ale prețurilor la energie. Impactul producției bazate pe combustibili fosili asupra stabilirii prețurilor la energie electrică a fost considerat excesiv de către întreprinderi și cetățeni, în timp ce capacitatea statelor membre de a amortiza prețurile pe termen scurt cu ajutorul unor contracte pe termen mai lung a părut inadecvată. Din acest motiv, președinta Comisiei Europene a anunțat, în discursul său privind starea Uniunii din 2022 9 , necesitatea unei reforme fundamentale a organizării pieței energiei electrice.

În timp ce piața internă a energiei din UE aduce o creștere și câștiguri imense în întreaga Europă, recenta criză energetică a evidențiat faptul că axarea pe termen scurt a organizării pieței energiei poate distrage atenția de la obiective mai ample, pe termen mai lung. Reflectarea prețurilor pe termen scurt în facturile consumatorilor a dus la șocuri în materie de prețuri, în care facturile la energie ale multor consumatori au crescut de trei sau chiar de patru ori, chiar și în condițiile în care costurile energiei eoliene și solare erau în scădere; expunerea bruscă la prețuri volatile și ridicate a declanșat falimentul unor furnizori; multe întreprinderi din sectoarele mari consumatoare de energie au fost obligate să se închidă. Prin urmare, propunerea include un set de măsuri menite să creeze un tampon între piețele pe termen scurt și facturile la energie electrică plătite de consumatori, în special prin stimularea încheierii de contracte pe termen mai lung, să îmbunătățească funcționarea piețelor pe termen scurt pentru o mai bună integrare a energiei din surse regenerabile și să consolideze rolul flexibilității, precum și să capaciteze și să protejeze consumatorii.

Volatilitatea recentă a prețurilor a evidențiat, de asemenea, lipsa de flexibilitate a rețelei de energie electrică, caracterizată de prețuri stabilite prea des de sectorul producător de gaz și de lipsa generală a unei aprovizionări flexibile cu energie cu emisii reduse de dioxid de carbon, a răspunsului părții de consum și a stocării energiei. Pe măsură ce tot mai multă energie eoliană și solară intră în sistem, vor fi necesare tehnologii flexibile cu emisii scăzute de dioxid de carbon pentru a echilibra oferta variabilă cu cererea variabilă. În paralel cu prezenta propunere, Comisia face recomandări pentru progresul inovării, al tehnologiilor și al capacităților în materie de stocare.

În sens mai larg, sensibilitatea prețului energiei electrice la prețurile combustibililor fosili a evidențiat necesitatea de a accelera implementarea energiei din surse regenerabile, precum și flexibilitatea sistemului energetic, cu scopul de a înlocui combustibilii fosili. Planul REPowerEU oferă un astfel de impuls energiei din surse regenerabile și stimulează creșterea economică și crearea de locuri de muncă de calitate. El se bazează pe inițiativa Pactului verde european de a îmbunătăți competitivitatea europeană prin inovare și tranziția către o economie cu zero emisii nete și este foarte bine aliniat la Planul industrial al Pactului verde al Comisiei. Pentru a facilita investițiile necesare în contextul recentei volatilități a prețurilor, al intervențiilor necoordonate în materie de reglementare, al rețelelor și al barierelor de reglementare la intrare, este necesară o reformă fundamentală. În fine, în Raportul privind rezultatul final al Conferinței privind viitorul Europei, cetățenii au solicitat instituțiilor UE să ia măsuri pentru „Consolidarea securității energetice europene și realizarea independenței energetice a UE” și pentru „Reducerea dependenței UE de actorii străini din sectoarele strategice din punct de vedere economic”, inclusiv din sectorul energetic 10 .

1.2.Obiectivele propunerii

Propunerea abordează preocupările consumatorilor, ale industriei și ale investitorilor cu privire la expunerea la prețuri volatile pe termen scurt, determinate de prețurile ridicate ale combustibililor fosili. Aceasta va optimiza organizarea pieței energiei electrice prin completarea piețelor pe termen scurt cu un rol mai important pentru instrumentele pe termen mai lung, permițând consumatorilor să beneficieze de contracte cu prețuri mai mari și facilitând investițiile în tehnologii curate. În esență, va fi vorba despre necesitatea de a reduce producția de combustibili fosili, ajungându-se la prețuri mai mici pentru consumatori în cazul unor viitoare crize ale combustibililor fosili datorită costurilor operaționale scăzute ale energiei din surse regenerabile și cu emisii scăzute de dioxid de carbon.

Propunerea prevede măsuri menite să protejeze consumatorii împotriva acestei volatilități, să le ofere acestora posibilitatea de a alege dintre mai multe tipuri de contracte și un acces mai direct la energia din surse regenerabile și cu emisii scăzute de dioxid de carbon. Pentru a îmbunătăți condițiile de investiții pentru întreprinderi, în special pentru cele care doresc să urmeze căi de decarbonizare, Comisia propune măsuri de contracarare a expunerii la creșteri bruște ale prețurilor pe termen scurt prin contracte de achiziție de energie electrică și mai multe obligații prudențiale pentru furnizorii de energie. Comisia propune totodată măsuri de îmbunătățire a modului în care energiile variabile din surse regenerabile și cu emisii scăzute de dioxid de carbon sunt integrate pe piața pe termen scurt. Printre acestea se numără măsuri de stimulare a utilizării răspunsului părții de consum și a stocării, pe lângă alte forme de flexibilitate în materie de combustibili nefosili. De asemenea, propunerea îmbunătățește și clarifică accesul dezvoltatorilor de proiecte la contracte pe termen mai lung (ambele sprijinite de stat, cum ar fi contractele pentru diferență, precum și private, cum ar fi contractele de achiziție de energie electrică), pentru a asigura venituri sigure și stabile pentru dezvoltatorii de proiecte din domeniul energiei din surse regenerabile și cu emisii scăzute de dioxid de carbon și pentru a reduce riscurile și costurile de capital, evitând în același timp profiturile excepționale în perioadele cu prețuri ridicate.

În timp ce organizarea actuală a pieței a asigurat, timp de mai multe decenii, o piață eficientă și din ce în ce mai integrată, criza energetică a evidențiat o serie de deficiențe legate de: (i) insuficiența instrumentelor de protecție a consumatorilor, inclusiv a întreprinderilor, împotriva prețurilor ridicate pe termen scurt; (ii) influența excesivă a prețurilor combustibililor fosili asupra prețurilor energiei electrice și reflectarea insuficientă în facturile la energie electrică a energiei din surse regenerabile cu costuri reduse și cu emisii scăzute de dioxid de carbon; (iii) impactul volatilității extreme a prețurilor și al intervențiilor de reglementare asupra investițiilor; (iv) o flexibilitate insuficientă în materie de combustibili nefosili (cum ar fi stocarea sau răspunsul părții de consum) care ar putea reduce dependența de producția bazată pe gaz; (v) posibilități limitate de alegere a tipurilor de contracte cu furnizorii; (vi) dificultăți de acces direct la energia din surse regenerabile prin partajarea energiei; și (vii) necesitatea unei monitorizări solide a pieței energiei pentru o mai bună protecție împotriva abuzului de piață.

Pentru a proteja consumatorii de volatilitatea prețurilor, propunerea va prevedea dreptul la contracte cu prețuri fixe, precum și la contracte cu prețuri dinamice, dreptul la contracte multiple și la informații contractuale mai bune și mai clare. Consumatorilor li se va oferi o varietate de contracte care să se potrivească cel mai bine situației lor. Astfel, consumatorii, inclusiv întreprinderile mici, pot bloca prețuri sigure și pe termen lung pentru a atenua impactul șocurilor bruște în materie de prețuri și/sau pot alege să încheie contracte dinamice de stabilire a prețurilor cu furnizorii dacă doresc să profite de variabilitatea prețurilor pentru a utiliza energia electrică atunci când aceasta este mai ieftină (de exemplu, pentru încărcarea vehiculelor electrice sau pentru utilizarea pompelor de căldură). O astfel de combinație de prețuri dinamice și fixe permite menținerea stimulentelor de piață, astfel încât consumatorii să își adapteze cererea de energie electrică, oferind în același timp mai multă certitudine și celor care doresc să investească în energia din surse regenerabile (panouri solare instalate pe acoperiș, de exemplu), precum și stabilitatea costurilor. Pe lângă cadrul de protecție existent pentru consumatorii vulnerabili și pentru cei afectați de sărăcia energetică, propunerea va oferi, de asemenea, acces la prețuri cu amănuntul reglementate pentru consumatorii casnici și IMM-uri în caz de criză și va stabiliza industria de aprovizionare, impunând furnizorilor să depună mai multe eforturi pentru a preveni creșterile ridicate ale prețurilor, apelând într-o mai mare măsură la contractele la termen de tip forward cu producătorii (blocarea prețurilor viitoare) și solicitând statelor membre să instituie un regim de furnizor de ultimă instanță. Propunerea va capacita consumatorii prin crearea dreptului de a partaja energia din surse regenerabile în mod direct, fără a fi nevoie să se creeze comunități energetice. Partajarea într-o mai mare măsură a energiei (de exemplu, partajarea cu un vecin a surplusului de energie solară produsă pe acoperiș) poate îmbunătăți utilizarea energiei din surse regenerabile cu costuri reduse și poate oferi un acces mai amplu la utilizarea directă a energiei din surse regenerabile pentru consumatorii care altfel ar putea să nu aibă un astfel de acces.

Pentru a spori stabilitatea și previzibilitatea costurilor energiei, contribuind astfel la competitivitatea economiei UE care se confruntă cu prețuri volatile excesive, propunerea urmărește să îmbunătățească accesul pe piață la contracte și piețe mai stabile pe termen mai lung. Contractele de achiziție de energie electrică (PPA) – contracte private pe termen lung între un producător (de obicei un producător de energie din surse regenerabile sau cu emisii scăzute de dioxid de carbon) și un consumator – pot proteja împotriva volatilității prețurilor, dar, în prezent, ele sunt disponibile în principal numai pentru marii consumatori de energie dintr-un număr foarte mic de state membre. Un obstacol în calea creșterii acestei piețe este riscul de credit, din cauza căruia un consumator nu este în măsură să achiziționeze întotdeauna energie electrică pe parcursul unei întregi perioade. Pentru a aborda acest aspect, statele membre ar trebui să se asigure că instrumentele de reducere a riscurilor financiare asociate cu incapacitatea de plată a beneficiarului în cadrul contractelor de achiziție de energie electrică, inclusiv sistemele de garantare la prețurile pieței, sunt accesibile întreprinderilor care se confruntă cu obstacole la intrarea pe piața PPA și care nu se află într-o situație dificilă din punct de vedere financiar dificultăți financiare. Pentru a încuraja în continuare creșterea pieței în vederea unor astfel de acorduri, dezvoltatorilor de proiecte din domeniul energiei din surse regenerabile și cu emisii scăzute de dioxid de carbon care participă la o licitație cu sprijin public ar trebui să li permită să rezerve o parte din producție pentru vânzare prin intermediul unui contract de achiziție de energie electrică. În plus, statele membre ar trebui să depună eforturi pentru a aplica, în cazul unora dintre aceste licitații, criteriile de evaluare necesare pentru a stimula accesul la piața PPA pentru clienții care se confruntă cu bariere la intrare. În fine, obligația impusă furnizorilor de a se acoperi în mod corespunzător împotriva riscurilor poate stimula, de asemenea, cererea de contracte de achiziție de energie electrică (care reprezintă o modalitate de blocare a prețurilor viitoare).

Unele forme de sprijin public garantează producătorului de energie un preț minim din partea guvernului, dar permit producătorului să obțină totuși prețul întreg al pieței, chiar și atunci când acest preț al pieței este foarte ridicat. Având în vedere prețurile ridicate din ultimul timp, o mare parte din energia (ieftină) sprijinită public a cunoscut astfel de prețuri ridicate ale pieței. Pentru a limita acest lucru și, astfel, pentru a stabiliza prețurile, sprijinul pentru investiții ar trebui structurat ca fiind „bidirecțional” (contract bidirecțional pentru diferență), care stabilește un preț minim, dar și un preț maxim, astfel încât orice venituri care depășesc plafonul să fie rambursate. Propunerea se va aplica noilor investiții în producerea de energie electrică, care includ investiții în noi instalații de producere a energiei electrice, investiții care vizează retehnologizarea instalațiilor de producere a energiei electrice existente, investiții care vizează extinderea instalațiilor de producere a energiei electrice existente sau prelungirea duratei de viață a acestora. Mai mult, propunerea va impune ca finanțarea respectivă să fie direcționată apoi către sprijinirea tuturor consumatorilor de energie electrică, proporțional cu consumul lor, pentru a atenua efectul prețurilor ridicate.

Un alt mijloc de protecție împotriva volatilității prețurilor este utilizarea contractelor pe termen lung care blochează prețurile viitoare („contracte la termen de tip forward”). Această piață prezintă un nivel scăzut de lichiditate în multe state membre, dar ar putea fi stimulată în întreaga UE, astfel încât mai mulți furnizori sau consumatori să se poată proteja împotriva volatilității excesive a prețurilor pe perioade mai lungi. Propunerea va crea prețuri de referință la nivel regional prin intermediul unei platforme, pentru a spori transparența prețurilor și pentru a obliga operatorii de sistem să autorizeze drepturi de transport pentru o perioadă mai lungă de un an, astfel încât, în cazul în care un contract la termen de tip forward este încheiat între părți dincolo de regiuni sau frontiere, operatorii să poată asigura transportul energiei electrice.

În fine, pentru a se asigura că piețele se comportă competitiv și că prețurile sunt stabilite în mod transparent, se va consolida capacitatea autorităților de reglementare de a monitoriza integritatea și transparența pieței energiei.

Al treilea obiectiv este de a stimula investițiile în energia din surse regenerabile, pentru a se asigura că implementarea acestui tip de energie se triplează, în conformitate cu obiectivele Pactului verde european. Acest lucru se va realiza parțial prin îmbunătățirea piețelor pentru contractele pe termen lung. Contractele de achiziție de energie electrică și contractele pentru diferență nu numai că oferă consumatorilor prețuri stabile, ci și venituri fiabile furnizorilor de energie din surse regenerabile. Acest lucru reduce riscul financiar pentru aceștia din urmă, precum și, în mod considerabil, costul lor de investiții. Se creează astfel un cerc virtuos, în care veniturile stabile scad costurile și stimulează cererea de energie din surse regenerabile.

Energia din surse regenerabile reprezintă, de asemenea, o investiție mai bună atunci când capacitatea sa de a produce energie nu este redusă din cauza constrângerilor tehnice din sistem. Cu cât sistemul este mai flexibil (producție care se poate activa sau dezactiva rapid, stocare care poate absorbi sau introduce energie electrică în sistem sau consumatori receptivi care pot crește sau reduce propria cerere de energie), cu atât prețurile pot fi mai stabile și cu atât sistemul poate integra mai multă energie din surse regenerabile. Din acest motiv, propunerea impune statelor membre să își evalueze nevoile de flexibilitate a sistemului energetic și să stabilească obiective pentru a răspunde acestor nevoi. Statele membre pot să conceapă sau să regândească mecanisme de asigurare a capacității pentru a promova flexibilitatea cu emisii scăzute de dioxid de carbon. Mai mult, propunerea oferă statelor membre posibilitatea de a introduce noi scheme de sprijin pentru flexibilitatea în materie de combustibilii nefosili, cum ar fi răspunsul părții de consum și stocarea.

Operatorii de sistem ar trebui, de asemenea, să joace un rol sporit în integrarea energiei din surse regenerabile în rețea, parțial prin creșterea transparenței în ceea ce privește disponibilitatea capacității de racordare la rețea. În primul rând, astfel de informații mai clare ar spori capacitatea dezvoltatorilor de energie din surse regenerabile de a dezvolta acest tip de energie în zonele în care rețeaua este mai puțin congestionată. În al doilea rând, energia din surse regenerabile poate fi tranzacționată mai eficient și echilibrată în sistem dacă tranzacțiile dintre participanții la piață pot avea loc mai aproape de „timpul real”. Dacă ofertele de furnizare a energiei electrice sunt făcute cu câteva minute, mai degrabă decât cu câteva ore înainte de consum, ofertele producătorilor de energie eoliană și solară sunt mai precise, se poate consuma mai multă energie eoliană și solară și se reduc „costurile de dezechilibru” ale sistemului. Astfel, termenele de tranzacționare vor fi aduse mai aproape de timpul real.

Coerența cu dispozițiile existente în domeniul de politică vizat

Inițiativa propusă este strâns legată și complementară propunerilor legislative prezentate în contextul pachetului privind Pactul verde european și accelerează realizarea obiectivelor de decarbonizare prevăzute în planul REPowerEU, în special în ceea ce privește propunerea de revizuire a Directivei privind energia din surse regenerabile („RED II”), care este principalul instrument al UE responsabil cu promovarea energiei din surse regenerabile. Inițiativa propusă este complementară prin faptul că urmărește să permită accelerarea utilizării energiei din surse regenerabile. Propunerea urmărește să asigure surse de venit mai stabile pe termen lung pentru a debloca noi investiții în energia din surse regenerabile și cu emisii scăzute de dioxid de carbon, îmbunătățind în același timp funcționarea piețelor pe termen scurt, care sunt esențiale pentru integrarea energiei din surse regenerabile în sistemul energetic. În plus, propunerea urmărește să permită partajarea energiei pentru a permite consumatorilor să se implice pe piață și să contribuie la accelerarea tranziției energetice.

Reducerea consumului de energie prin semnale de preț, măsuri de eficiență energetică sau eforturi voluntare poate fi adesea cea mai ieftină, mai sigură și mai curată modalitate de a reduce dependența noastră de combustibilii fosili, de a sprijini securitatea aprovizionării și de a reduce facturile la energie. Propunerea va înlesni participarea activă a consumatorilor pe piață și dezvoltarea răspunsului lor la cerere. Aceasta va permite, de asemenea, ca flexibilitatea în materie de combustibilii nefosili, cum ar fi flexibilitatea răspunsului părții de consum și stocarea, să concureze în condiții de concurență echitabile, astfel încât rolul gazelor naturale pe piața pe termen scurt în asigurarea flexibilității să se reducă treptat. Prin urmare, propunerea este în conformitate cu propunerea de creștere a obiectivului de eficiență energetică pentru 2030 la 13 %, astfel cum se prevede în modificările propuse la Directiva privind energia din surse regenerabile, la Directiva privind performanța energetică a clădirilor și la Directiva privind eficiența energetică 11 , care însoțesc planul REPowerEU 12 .

Există, de asemenea, o legătură importantă între propunere și Directiva privind performanța energetică a clădirilor, care este principalul instrument al UE care contribuie la atingerea obiectivelor privind clădirile și renovarea stabilite în Pactul verde european. Propunerea este strâns legată în special de dispozițiile privind subcontorizarea și răspunsul părții de consum, în plus față de propunerea Comisiei, ca parte a pachetului privind Pactul verde european și exprimată în cadrul Comunicării privind strategia solară a UE, referitoare la integrarea treptată obligatorie a energiei solare fotovoltaice pentru a face clădirile publice, comerciale și rezidențiale neutre din punct de vedere climatic.

•Coerența cu alte politici ale Uniunii

Obiectivele propunerii de a proteja și de a capacita consumatorii, de a îmbunătăți competitivitatea industriei UE și de a stimula energia din surse regenerabile și investițiile în tehnologii cu emisii scăzute de dioxid de carbon sunt în deplină concordanță cu cadrul Pactului verde european și sunt coerente și complementare inițiativelor actuale, inclusiv propunerii legislative pentru „Actul privind industria cu zero emisii nete”, care este adoptată în paralel. Aceasta răspunde aspectelor identificate în Comunicarea Comisiei de stabilire a unui „Plan industrial al Pactului verde pentru era cu zero emisii nete” 13 , , publicată la 1 februarie 2023, și anume faptul că competitivitatea multor întreprinderi a fost grav slăbită de prețurile ridicate ale energiei și că prețurile de licitație pe termen lung ar putea juca un rol important în a permite utilizatorilor de energie electrică să beneficieze de costuri mai previzibile și mai scăzute ale energiei din surse regenerabile. Nu în ultimul rând, propunerea legislativă vine în completarea revizuirii în curs a reglementărilor relevante privind piețele financiare, cum ar fi Regulamentul privind abuzul de piață 14 . Propunerea se bazează, de asemenea, pe Recomandarea Consiliului privind asigurarea unei tranziții echitabile către neutralitatea climatică, prin care statele membre sunt invitate să mobilizeze în continuare sprijin financiar public și privat cu scopul de a investi în energia din surse regenerabile, de a aborda provocările în materie de mobilitate și de a promova posibilitățile de reducere a costurilor legate de economia circulară 15 .

2.TEMEIUL JURIDIC, SUBSIDIARITATEA ȘI PROPORȚIONALITATEA

•Temeiul juridic

Propunerea se bazează pe articolul 194 alineatul (2) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene (TFUE), care constituie temeiul juridic pentru propunerea de măsuri care vizează, printre altele, să asigure funcționarea pieței energiei, să promoveze eficiența energetică și economiile de energie, precum și dezvoltarea de forme noi și regenerabile de energie 16 . În domeniul energiei, UE deține competență partajată în temeiul articolului 4 alineatul (2) litera (i) din TFUE.

•Subsidiaritatea (în cazul competențelor neexclusive) 

Necesitatea acțiunii la nivelul UE

Natura fără precedent a crizei prețurilor la energie a adus în prim-plan piețele energiei electrice din UE. În pofida ponderii tot mai mari a energiei electrice din surse regenerabile ieftine în întreaga UE, energia electrice bazată pe combustibilii fosili continuă să își exercite influența asupra facturilor globale la energie. Gospodăriile și întreprinderile din întreaga UE s-au confruntat cu o creștere bruscă a prețurilor la energie în timpul crizei.

Aceasta este o chestiune cu relevanță la nivelul UE, care poate fi abordată numai prin acțiuni la nivelul UE. Integrarea sporită a piețelor energiei electrice din UE necesită o coordonare mai strânsă între actorii de la nivel național, inclusiv în contextul monitorizării și supravegherii pieței. Intervențiile de politică la nivel național din sectorul energiei electrice au un impact direct asupra statelor membre învecinate, ca urmare a interdependenței energetice, a interconexiunilor de rețea și a integrării în curs a pieței energiei electrice. Pentru a menține funcționarea sistemului energetic, comerțul și investițiile transfrontaliere și pentru a accelera, în mod coordonat, tranziția energetică către un sistem energetic mai integrat și mai eficient din punct de vedere energetic, bazat pe producerea de energie din surse regenerabile, este necesară o abordare comună.

Modificările propuse stabilesc un echilibru între obligații și flexibilitate, lăsând la latitudinea statelor membre deciziile referitoare la modalitățile de realizare a principalelor obiective urmărite, și anume asigurarea faptului că scăderea costului energiei electrice din surse regenerabile se va reflecta în facturile consumatorilor, precum și stimularea implementării energiei din surse regenerabile.

În plus, obiectivul măsurilor propuse poate fi realizat numai prin acțiuni la nivelul UE, nu la nivelul fiecărui stat membru în parte, deoarece acțiunea propusă necesită modificări ale cadrului existent la nivelul UE pentru organizarea pieței energiei electrice, astfel cum se prevede în Regulamentul (UE) 2019/943 privind energia electrică și în Directiva (UE) 2019/944 privind energia electrică, precum și ale cadrului REMIT existent.

•Valoarea adăugată europeană

Acțiunea UE de remediere a deficiențelor organizării actuale a pieței energiei electrice aduce o valoare adăugată, deoarece este mai eficientă și mai eficace decât acțiunile individuale ale statelor membre, evitându-se astfel o abordare fragmentată. Măsurile propuse pentru remedierea deficiențelor identificate vor fi mai ambițioase și mai eficiente din punctul de vedere al costurilor dacă sunt stimulate de un cadru juridic și politic comun. În plus, acțiunea la nivelul statelor membre ar fi posibilă numai în limitele cadrului existent la nivelul UE pentru organizarea pieței energiei electrice, astfel cum se prevede în Regulamentul privind energia electrică și în Directiva privind energia electrică, precum și în Regulamentul REMIT, și nu ar putea contribui la efectuarea modificărilor necesare ale cadrului respectiv. În consecință, obiectivele acestei inițiative nu pot fi realizate doar de statele membre, iar acțiunea la nivelul UE oferă o valoare adăugată.

•Proporționalitatea

Modificările propuse ale Regulamentului privind energia electrică, ale Directivei privind energia electrică, ale Regulamentului REMIT și ale Regulamentului ACER sunt considerate proporționale.

Măsurile propuse pentru a stimula utilizarea contractelor pe termen lung, cum ar fi contractele de achiziție de energie electrică și contractele bidirecționale pentru diferență, pot duce la creșterea costurilor administrative și a sarcinii administrative pentru întreprinderi și administrațiile naționale. Cu toate acestea, impactul economic preconizat este necesar și proporțional pentru a atinge obiectivul de stimulare a utilizării unor astfel de contracte pe termen lung și de asigurare a faptului că facturile la energie ale gospodăriilor și ale întreprinderilor europene, precum și veniturile pentru tehnologiile bazate pe combustibili nefosili cu costuri variabile scăzute devin mai independente de fluctuația prețurilor pe piețele pe termen scurt și, prin urmare, mai stabile pe perioade mai lungi.

Măsurile avute în vedere pentru a ameliora lichiditatea și integrarea piețelor pot genera totodată un impact pe termen scurt pentru întreprinderi, deoarece acestea ar trebui să fie adaptate noilor acorduri comerciale. Totuși, acestea sunt considerate necesare pentru atingerea obiectivelor avute în vedere de asigurare a unei mai bune integrări a energiei din surse regenerabile și cu emisii scăzute de dioxid de carbon și de reducere a dependenței de combustibilii fosili pentru flexibilitate și, în cele din urmă, pentru atingerea neutralității în ceea ce privește emisiile de dioxid de carbon în Uniune, cu costuri mai mici pentru consumatori. Ele sunt, de asemenea, proporționale cu aceste obiective, deoarece impactul asupra întreprinderilor pare să fie minim în comparație cu cadrul actual, iar beneficiile economice ale reformei ar depăși cu mult orice reorganizare administrativă pe termen scurt sau lung.

De asemenea, este proporțional cu obiectivele urmărite să nu se aibă în vedere măsuri de modificare a dispozițiilor existente din Regulamentul privind energia electrică și din Directiva privind energia electrică, în cazul în care orice aspecte identificate cu privire la dispozițiile existente pot fi abordate prin modul lor de executare sau de punere în aplicare. Un astfel de caz se referă la măsurile privind adecvarea resurselor din capitolul IV din Regulamentul privind energia electrică, în special procesul prin care statele membre introduc mecanisme de asigurare a capacității, care ar putea fi simplificate fără a modifica dispozițiile relevante.

Măsurile avute în vedere pentru a consolida capacitarea, drepturile și protecția consumatorilor vor extinde sarcinile și obligațiile impuse furnizorilor și operatorilor de rețea. Cu toate acestea, aceste sarcini suplimentare sunt necesare și proporționale pentru a atinge obiectivul de asigurare a accesului consumatorilor la informații mai bune și la o varietate de oferte, decuplând facturile lor la energie electrică de mișcările pe termen scurt de pe piețele energiei și reechilibrând riscul între furnizori și consumatori.

Măsurile avute în vedere pentru îmbunătățirea cadrului REMIT pot spori obligațiile de raportare pentru participanții la piață ca urmare a unui domeniu de aplicare lărgit al REMIT. Aceste măsuri sunt necesare pentru atingerea obiectivului de creștere a transparenței și a capacităților de monitorizare și de asigurare a unei investigări și aplicări mai eficace a cazurilor transfrontaliere în UE, astfel încât consumatorii și participanții la piață să aibă încredere în integritatea piețelor energiei, prețurile să reflecte o interacțiune echitabilă și competitivă între cerere și ofertă și să nu se poată obține profituri din abuzul de piață. Măsurile sunt, de asemenea, proporționale cu acest obiectiv, deoarece câștigurile în ceea ce privește calitatea monitorizării și supravegherii pieței ar depăși orice costuri administrative pe termen scurt sau lung.

În fine, pachetul global de măsuri propuse este considerat adecvat, având în vedere imperativul general de realizare a neutralității climatice la cel mai mic cost pentru consumatori, asigurându-se totodată securitatea aprovizionării.

•Alegerea instrumentului

Propunerea va modifica Regulamentul privind energia electrică, Directiva privind energia electrică, Regulamentul REMIT, Regulamentul ACER și Directiva privind energia din surse regenerabile. Având în vedere că propunerea urmărește să adauge un set limitat de dispoziții noi și să modifice un set limitat de dispoziții existente în cadrul acestor instrumente, este potrivit să se recurgă la un act de modificare. Din același motiv, pare de asemenea oportun să se utilizeze ca instrument un regulament de modificare pentru a introduce modificări atât la regulamentele existente, cât și la directivele existente.

3.CONSULTAREA PĂRȚILOR INTERESATE ȘI DOCUMENTUL DE LUCRU AL SERVICIILOR COMISIEI

•Consultările cu părțile interesate

În vederea pregătirii prezentei inițiative, Comisia a efectuat o consultare publică în perioada 23 ianuarie 2023-13 februarie 2023. Consultarea a fost deschisă tuturor participanților.

Comisia a primit 1 369 de răspunsuri la această consultare. Peste 700 dintre acestea au provenit de la cetățeni, aproximativ 450 de la întreprinderi și asociații de întreprinderi, aproximativ 40 de la administrații naționale sau locale sau de la autoritățile naționale de reglementare și aproximativ 70 de la operatori de rețea. De asemenea, la consultare au participat aproximativ 20 de comunități energetice, 15 sindicate și 20 de organizații ale consumatorilor. La consultare a răspuns și un număr semnificativ de ONG-uri, grupuri de reflecție și organizații de cercetare sau alte organizații academice. O prezentare generală a opiniilor părților interesate este disponibilă în documentul de lucru al serviciilor Comisiei care însoțește prezenta inițiativă legislativă.

Mai mult, la 15 februarie 2023, Comisia a organizat o reuniune online specială de consultare a părților interesate, la care au participat aproximativ 70 de actori de pe piață, organizații neguvernamentale, operatori de rețea, ACER și autorități naționale de reglementare, grupuri de reflecție și cadre universitare. Consultarea a evidențiat, în general, faptul că părțile interesate au considerat că:

–Piețele pe termen scurt și mecanismul de stabilire a prețurilor bazat pe prețuri marginale ar trebui menținute, deoarece funcționează bine și furnizează semnalele de preț adecvate. Piețele pe termen scurt (pentru ziua următoare și intrazilnice) sunt bine dezvoltate și rezultă din ani de punere în aplicare a legislației UE în domeniul energiei.

–Piețele pe termen scurt trebuie să fie completate cu instrumente care să stimuleze semnalele de preț pe termen mai lung, cum ar fi cele indicate în consultarea Comisiei, în special contractele de achiziție de energie electrică („PPA”), contractele pentru diferență și piețele la termen consolidate. Ar trebui să se stabilească un echilibru adecvat între diferitele instrumente. Cu toate acestea, nu ar trebui să existe sisteme obligatorii, iar libertatea de alegere a contractelor relevante ar trebui menținută. 

–Au fost recunoscute beneficiile soluțiilor de flexibilitate în materie de combustibilii nefosili, cum ar fi răspunsul părții de consum și stocarea, în special în contextul unei ponderi tot mai mari a energiei din surse regenerabile. Participarea lor pe piață ar trebui înlesnită.

–Viitoarele piețe ale energiei electrice vor trebui să fie adaptate la o pondere ridicată a energiei din surse regenerabile. Mai mult, ar trebui să se pună un accent mai mare pe dimensiunea locală și pe dezvoltarea rețelelor. Aceste provocări ar putea fi abordate prin soluțiile prezentate în cadrul consultării publice.

–Protecția consumatorilor este esențială, la fel ca și accesibilitatea energiei, dar menținerea semnalelor pentru răspunsul părții de consum este la fel de importantă. Soluții emergente, precum comunitățile energetice, autoconsumul sau partajarea energiei ar trebui să fie înlesnite și stimulate.

•Documentul de lucru al serviciilor Comisiei

Având în vedere caracterul urgent al inițiativei, în locul unei evaluări a impactului a fost elaborat un document de lucru al serviciilor Comisiei. Documentul de lucru al serviciilor Comisiei care stă la baza prezentei propuneri definește explicația și motivele din spatele propunerilor Comisiei pentru a oferi un răspuns structural la prețurile ridicate la energie cu care se confruntă gospodăriile și întreprinderile și pentru a asigura în viitor o energie sigură, curată și la prețuri accesibile pentru gospodării și întreprinderi, și prezintă dovezile existente privind relevanța pentru măsurile propuse.

Documentul de lucru al serviciilor Comisiei concluzionează că se așteaptă ca pachetul de reforme propuse să îmbunătățească în mod semnificativ structura și funcționarea pieței europene a energiei electrice. Acesta este un alt element de bază care permite realizarea obiectivelor Pactului verde și, în plus, trece în revistă deficiențele evidențiate de criza energetică, încercând să le soluționeze.

Documentul demonstrează că reforma va contribui la protejarea și capacitarea consumatorilor care se confruntă în prezent cu prețuri ridicate și volatile, prin crearea unui tampon între aceștia și piețele pe termen scurt. Această propunere va decupla prețurile ridicate ale tehnologiilor pe bază de combustibili fosili care operează pe piața energiei electrice de facturile la energie ale consumatorilor și ale întreprinderilor. Mai multe posibilități de contractare pe termen lung, sub forma contractelor de achiziție de energie electrică, a contractelor pentru diferență și a piețelor la termen, vor garanta că partea din factura de energie electrică expusă piețelor pe termen scurt poate fi redusă considerabil. În plus, includerea unei obligații de acoperire a riscului pentru furnizori și a unei obligații de a oferi, de asemenea, contracte cu preț fix va spori semnificativ opțiunile de reducere a expunerii la volatilitatea prețurilor pentru facturile la energie electrică. Consumatorii vor beneficia, de asemenea, de o mai bună informare cu privire la oferte înainte de a se înscrie, iar statele membre vor avea obligația de a stabili furnizori de ultimă instanță. În plus, acestea pot înlesni accesul la prețuri cu amănuntul reglementate în situații de criză. Dreptul de a partaja energie este o caracteristică nouă, care va duce la capacitarea consumatorilor și va sprijini introducerea descentralizată a energiei din surse regenerabile, oferindu-le consumatorilor un control mai mare asupra facturilor lor la energie.

Documentul de lucru al serviciilor Comisiei explică modul în care această reformă va spori, de asemenea, competitivitatea industriei UE într-un mod care este pe deplin complementar cu Actul privind industria cu zero emisii nete. Statele membre vor trebui să asigure condițiile adecvate pentru dezvoltarea piețelor PPA, oferind astfel industriei acces pe termen lung la o energie electrică curată și la prețuri accesibile. Îmbunătățirile aduse piețelor la termen vor oferi un acces mult mai larg la energia din surse regenerabile la nivel transfrontalier pentru industrii și furnizori cu până la trei ani mai devreme, ceea ce reprezintă o îmbunătățire semnificativă în comparație cu situația actuală. Per ansamblu, schemele de sprijin public pentru energia din surse regenerabile vor spori independența energetică în statele membre și pătrunderea energiei din surse regenerabile în sistem, sprijinind în același timp locurile de muncă și competențele.

Documentul demonstrează că această reformă va accelera introducerea energiei din surse regenerabile și va valorifica întregul potențial al soluțiilor ferme în materie de capacitate de producție și de flexibilitate, pentru a permite statelor membre să integreze niveluri din ce în ce mai ridicate de energie din surse regenerabile. Comisia propune ca statele membre să evalueze nevoia lor de flexibilitate a sistemului energetic și să permită introducerea unor noi scheme de sprijin pentru răspunsul părții de consum și stocare. Propunerea introduce, de asemenea, posibilități suplimentare pentru tranzacționarea energiei din surse regenerabile mai aproape de timpul real, atât la nivel transfrontalier, cât și la nivel național. Astfel, piața poate sprijini mai bine integrarea energiei din surse regenerabile și argumentele economice pentru soluții de flexibilitate menite să contribuie la securitatea aprovizionării.

În fine, documentul de lucru al serviciilor Comisiei descrie modul în care prezenta propunere răspunde solicitării Consiliului European de a evalua modalități de optimizare a funcționării organizării pieței energiei electrice în contextul crizei energetice. Scopul prezentei propuneri este de a proteja consumatorii, creând un tampon între aceștia și piețele energiei electrice pe termen scurt prin contracte pe termen mai lung, precum și de a face ca aceste piețe pe termen scurt să funcționeze într-un mod mai eficient pentru energia din surse regenerabile și pentru soluțiile de flexibilitate, cu o supraveghere reglementară îmbunătățită. Prezenta propunere asigură faptul că normele pieței rămân adecvate scopului de a stimula decarbonizarea eficientă din punctul de vedere al costurilor a sectorului energiei electrice și de a spori reziliența acestuia la volatilitatea prețurilor la energie.

•Obținerea și utilizarea expertizei 

Pregătirea prezentei propuneri legislative și a documentului de lucru al serviciilor Comisiei se bazează pe un volum mare de materiale, la care se face trimitere în notele de subsol din documentul de lucru al serviciilor Comisiei, precum și pe răspunsurile la consultarea publică.

•Drepturile fundamentale 

Prezenta propunere ar putea avea un impact asupra unui anumit număr de drepturi fundamentale stabilite de Carta drepturilor fundamentale a UE, în special: libertatea de a desfășura o activitate comercială (articolul 16) și dreptul de proprietate (articolul 17). Cu toate acestea, conform explicațiilor de mai sus, în măsura în care măsurile propuse limitează exercitarea acestor drepturi, aceste impacturi sunt considerate necesare și proporționale pentru atingerea obiectivelor propunerii și, prin urmare, constituie limitări legitime ale unor astfel de drepturi, astfel cum sunt permise de cartă.

Pe de altă parte, propunerea consolidează protecția drepturilor fundamentale, cum ar fi respectarea vieții private și de familie (articolul 7), dreptul la protecția datelor cu caracter personal (articolul 8), interzicerea discriminării (articolul 21), accesul la servicii de interes economic general (articolul 36), integrarea unui nivel ridicat de protecție a mediului (articolul 37) și dreptul la o cale de atac efectivă (articolul 47), în special printr-o serie de dispoziții privind capacitarea, drepturile și protecția consumatorilor.

•Adecvarea reglementărilor și simplificarea

Modificările propuse ale Directivei privind energia electrică, ale Regulamentului privind energia electrică, ale Regulamentului REMIT și ale Regulamentului ACER se axează pe ceea ce este considerat necesar pentru a soluționa deficiențele actualei organizări a pieței energiei electrice în contextul crizei energetice și pentru a contribui într-un mod eficient din punctul de vedere al costurilor la obiectivele ambițioase ale Uniunii în materie de climă. Acestea nu constituie o revizuire completă a acestor instrumente.

Propunerea poate spori cerințele administrative pentru administrațiile și întreprinderile naționale, însă într-un mod proporțional, conform explicațiilor de mai sus. De exemplu, măsurile propuse pentru a stimula utilizarea contractelor pe termen lung, cum ar fi contractele de achiziție de energie electrică și contractele bidirecționale pentru diferență, pot duce la creșterea costurilor administrative și a sarcinii administrative pentru întreprinderi și administrațiile naționale. Cu toate acestea, impactul economic preconizat va aduce beneficii pozitive întreprinderilor și consumatorilor.

Măsurile avute în vedere pentru a ameliora lichiditatea și integrarea piețelor pot genera totodată un impact pe termen scurt pentru întreprinderi, deoarece acestea ar trebui să fie adaptate noilor acorduri comerciale. Aceste măsuri sunt însă considerate minime comparativ cu cadrul actual, deoarece câștigurile economice ale reformei ar depăși, în foarte mare măsură, orice reorganizare administrativă pe termen scurt sau lung.

Măsurile avute în vedere pentru consolidarea capacitării, a drepturilor și a protecției consumatorilor vor extinde sarcinile și obligațiile furnizorilor și operatorilor de rețea, cu scopul de a îmbunătăți libertatea de alegere, de a spori protecția și de a facilita participarea activă pe piață a consumatorilor, în special a gospodăriilor. Cu toate acestea, sarcinile suplimentare sunt minime, deoarece aceste cadre sunt puse în aplicare în întreaga Europă și, prin urmare, este necesară raționalizarea normelor.

Măsurile avute în vedere pentru îmbunătățirea cadrului REMIT pot spori obligațiile de raportare ale anumitor participanți la piață, însă într-un mod proporțional. Totuși, aceste măsuri sunt considerate minime comparativ cu cadrul actual, deoarece câștigurile în ceea ce privește calitatea monitorizării și supravegherii pieței ar depăși orice costuri administrative pe termen scurt sau lung.

4.IMPLICAȚII BUGETARE

Impactul bugetar asociat propunerii privind îmbunătățirea organizării pieței energiei electrice a UE se referă la resursele Agenției Uniunii Europene pentru Cooperarea Autorităților de Reglementare din Domeniul Energiei (ACER) și ale DG Energie, care sunt descrise în fișa financiară legislativă care însoțește propunerea. În esență, pentru ca noile sarcini să fie îndeplinite de ACER, începând cu 2025 va fi nevoie de 4 echivalent normă întreagă suplimentari (ENI) în cadrul ACER, precum și de resursele financiare corespunzătoare. Volumul de muncă al DG Energie va crește cu 3 ENI.

Impactul bugetar asociat propunerii de modificare a REMIT se referă la resursele Agenției Uniunii Europene pentru Cooperarea Autorităților de Reglementare din Domeniul Energiei (ACER) și ale DG Energy, care sunt descrise în fișa financiară legislativă care însoțește propunerea. În esență, noile sarcini care urmează să fie îndeplinite de ACER, în special în ceea ce privește consolidarea competențelor de investigare, necesită introducerea treptată, începând din 2025, a 25 echivalent normă întreagă suplimentari (ENI) în cadrul ACER, precum și resurse financiare corespunzătoare, deși cea mai mare parte a personalului suplimentar va fi finanțat din taxe. În acest scop, Decizia (UE) 2020/2152 a Comisiei din 17 decembrie 2020 privind taxele datorate ACER pentru sarcinile din cadrul REMIT va trebui adaptată. Volumul de muncă al DG Energie va crește cu 2 ENI.

5.ELEMENTE DIVERSE

•Planuri de punere în aplicare și modalități de monitorizare, evaluare și raportare

Comisia va monitoriza transpunerea și respectarea de către statele membre și de către alți actori implicați a măsurilor care vor fi adoptate în final și va trebui să ia măsuri de executare dacă și când acest lucru se impune. În scopul monitorizării și al punerii în aplicare, Comisia va fi sprijinită mai ales de ACER, în special în ceea ce privește Regulamentul REMIT. De asemenea, Comisia va colabora cu ACER și cu autoritățile de reglementare în privința Regulamentului privind energia electrică și a Directivei privind energia electrică.

Mai mult, pentru a facilita punerea în aplicare, Comisia va fi disponibilă pentru reuniuni bilaterale și convorbiri cu statele membre în cazul unor întrebări specifice.

•Explicarea dispozițiilor specifice ale propunerilor 

Modificările la Regulamentul privind energia electrică oferă clarificări cu privire la domeniul de aplicare și la obiectul regulamentului, subliniind importanța unor semnale de piață nedenaturate în a asigura o flexibilitate sporită, precum și rolul investițiilor pe termen lung în a atenua volatilitatea prețurilor pe termen scurt ale pieței în ceea ce privește facturile la energie electrică ale consumatorilor, inclusiv ale industriilor mari consumatoare de energie, ale IMM-urilor și ale gospodăriilor. Acesta clarifică anumite principii de bază pentru tranzacționarea pe piața pentru ziua următoare și pe piața intrazilnică. El prevede noi norme privind achiziționarea de către operatorii de sistem de transport a răspunsului părții de consum sub forma unui produs de nivelare a vârfurilor de consum și a unor norme care permit operatorilor de sistem de transport și operatorilor de sistem de distribuție să utilizeze date provenite de la dispozitive de contorizare special concepute. Acesta stabilește noi norme privind piețele la termen ale energiei electrice, pentru a îmbunătăți lichiditatea acestora. El include noi norme menite să clarifice și să stimuleze rolul și utilizarea contractelor pe termen mai lung sub forma contractelor de achiziție de energie electrică și a contractelor bidirecționale pentru diferență. Acesta prevede noi norme privind evaluarea nevoilor de flexibilitate de către statele membre, posibilitatea ca acestea să introducă scheme de sprijinire a flexibilității și să definească principii de organizare pentru astfel de scheme de sprijinire a flexibilității. Acesta introduce, de asemenea, noi cerințe de transparență pentru operatorii de sistem de transport în ceea ce privește capacitatea existentă de a efectua noi racordări la rețea.

Modificările aduse Directivei privind energia electrică prevăd noi norme privind protecția și capacitarea consumatorilor. Amendamentul referitor la libera alegere a furnizorului introduce noi cerințe pentru a se asigura că clienții pot avea mai mult de un furnizor la sediul lor, permițând existența unor contoare multiple (denumite uneori contoare individuale) pentru un singur punct de racordare.

Modificările referitoare la capacitarea și protecția consumatorilor asigură faptul că acestora din urmă li se oferă o varietate de contracte care se potrivesc cel mai bine situației lor, asigurându-se că toți clienții dispun de cel puțin o ofertă de furnizare a energiei electrice pe durată determinată și cu prețuri fixe. Mai mult, clienților trebuie să li se furnizeze informații precontractuale clare în legătură cu aceste oferte.

Se instituie, de asemenea, un nou drept pentru gospodării și întreprinderile mici și mijlocii care să le permită acestora să participe la partajarea energiei, și anume autoconsumul de către clienții activi de energie din surse regenerabile produsă sau stocată în exterior, fie provenită din instalațiile pe care le dețin, le concesionează sau le închiriază integral sau parțial, fie care le-a fost transferată de către un alt client activ.

Noi măsuri importante de protecție a consumatorilor sunt, de asemenea, introduse pentru a asigura aprovizionarea continuă cu energie electrică - inclusiv cerința ca statele membre să desemneze furnizori de ultimă instanță care să își asume responsabilitatea pentru clienții furnizorilor care au eșuat - și protecția împotriva deconectării pentru clienții vulnerabili. Furnizorii vor trebui, de asemenea, să instituie o gestionare a riscurilor pentru a limita riscul de eșec, prin punerea în aplicare a unor strategii de acoperire a riscului corespunzătoare. Acestea vor fi supravegheate de autoritățile naționale de reglementare.

Modificările la Directiva privind energia electrică introduc noi cerințe de transparență pentru operatorii de sistem de transport în ceea ce privește capacitatea existentă de a efectua noi racordări la rețea. Aceasta clarifică rolul autorităților de reglementare în ceea ce privește platforma unică de alocare instituită în conformitate cu Regulamentul (UE) 2016/1719.

Modificările referitoare la Regulamentul REMIT adaptează domeniul de aplicare al REMIT la circumstanțele actuale și în evoluție ale pieței, printre altele prin extinderea domeniului de aplicare al raportării datelor la noile piețe de echilibrare a energiei electrice și la piețele cuplate, precum și la tranzacționarea algoritmică. Ele asigură o cooperare mai strânsă, mai solidă și mai regulată între autoritățile de reglementare din domeniul energiei și autoritățile de reglementare din domeniul financiar, inclusiv ACER și ESMA, în ceea ce privește produsele energetice angro derivate. De asemenea, directiva modificată va îmbunătăți procesul de colectare a informațiilor privilegiate și transparența pieței prin consolidarea supravegherii ACER și prin adaptarea definiției informațiilor privilegiate. Modificările la Regulamentul REMIT consolidează supravegherea părților care efectuează notificările, cum ar fi mecanismele de raportare înregistrate (RRM) și persoanele care organizează tranzacții cu titlu profesional (PPAT). Modificările îmbunătățesc posibilitățile de schimb de date între ACER, autoritățile naționale relevante și Comisie. Modificările la Regulamentul REMIT introduc un rol mai important pentru ACER în ceea ce privește investigarea cazurilor transfrontaliere semnificative de combatere a încălcărilor Regulamentului REMIT. De asemenea, acesta stabilește cadrul pentru armonizarea sancțiunilor stabilite de autoritățile de reglementare la nivel național.

Modificările referitoare la Regulamentul ACER vizează clarificarea rolului ACER în ceea ce privește platforma unică de alocare instituită în conformitate cu Regulamentul (UE) 2016/1719, precum și în ceea ce privește noile norme introduse în Regulamentul privind energia electrică referitoare la piețele la termen și schemele de sprijinire a flexibilității. Acesta clarifică, de asemenea, rolul și competențele ACER în conformitate cu modificarea Regulamentului REMIT. Modificarea adusă RED II urmărește să clarifice domeniul de aplicare al normelor privind tipurile de scheme de sprijinire directă a prețurilor pentru sursele regenerabile de energie pe care statele membre le pot introduce.

2023/0076 (COD)

Propunere de

REGULAMENT AL PARLAMENTULUI EUROPEAN ȘI AL CONSILIULUI

de modificare a Regulamentelor (UE) nr. 1227/2011 și (UE) 2019/942 în vederea îmbunătățirii protecției Uniunii împotriva manipulării pieței în cadrul pieței angro de energie

(Text cu relevanță pentru SEE)

PARLAMENTUL EUROPEAN ȘI CONSILIUL UNIUNII EUROPENE,

având în vedere Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, în special articolul 194 alineatul (2),

având în vedere propunerea Comisiei Europene,

după transmiterea proiectului de act legislativ parlamentelor naționale,

având în vedere avizul Comitetului Economic și Social European,

având în vedere avizul Comitetului Regiunilor,

hotărând în conformitate cu procedura legislativă ordinară,

întrucât:

(1)Concurența deschisă și echitabilă în cadrul piețelor interne ale energiei electrice și gazelor și asigurarea unor condiții de concurență echitabile pentru participanții la piață necesită integritatea și transparența piețelor angro de energie. Regulamentul (UE) nr. 1227/2011 al Parlamentului European și al Consiliului stabilește un cadru cuprinzător („REMIT”) pentru atingerea acestui obiectiv. Pentru a spori încrederea publicului în funcționarea piețelor energiei și pentru a proteja Uniunea în mod eficace împotriva tentativelor de manipulare a pieței, Regulamentul (UE) nr. 1227/2011 ar trebui modificat pentru a spori și mai mult transparența și capacitățile de monitorizare insuficiente, precum și pentru a asigura investigarea și urmărirea mai eficace a eventualelor cazuri transfrontaliere de abuz de piață care abordează deficiențele identificate în cadrul actual.

(2)Instrumentele financiare, inclusiv instrumentele financiare derivate pe energie, tranzacționate pe piețele energiei, sunt din ce în ce mai importante. Având în vedere relația tot mai strânsă dintre piețele financiare și piețele angro de energie, Regulamentul (UE) nr. 1227/2011 ar trebui să fie mai bine aliniat la legislația privind piețele financiare, cum ar fi Regulamentul (UE) nr. 596/2014 al Parlamentului European și al Consiliului 17 , inclusiv în ceea ce privește definițiile manipulării pieței și, respectiv, a informațiilor privilegiate. Mai precis, definiția manipulării pieței din Regulamentul (UE) nr. 1227/2011 ar trebui ușor adaptată pentru a reflecta articolul 12 din Regulamentul (UE) nr. 596/2014. În acest scop, definiția manipulării pieței din Regulamentul (UE) nr. 1227/2011 ar trebui adaptată pentru a include efectuarea oricărei tranzacții sau emiterea oricărui ordin de tranzacționare, dar și orice alt comportament legat de produsele energetice angro care: (i) oferă, sau este susceptibil să ofere, indicații false sau înșelătoare în ceea ce privește oferta, cererea sau prețul produselor energetice angro; (ii) fixează, sau este susceptibil să fixeze, de către o persoană sau de către persoane care acționează în colaborare, prețul unuia sau mai multor produse energetice angro la un nivel artificial sau (iii) recurge la un procedeu fictiv sau la orice altă formă de înșelăciune sau artificiu care oferă sau poate oferi indicații false sau înșelătoare cu privire la oferta, cererea sau prețul produselor energetice angro.

(3)Definiția informațiilor privilegiate ar trebui, de asemenea, adaptată pentru a reflecta Regulamentul (UE) nr. 596/2014. În special, când informațiile privilegiate se referă la un proces care se desfășoară în etape, fiecare etapă a procesului, precum și întregul proces ar putea reprezenta informații privilegiate. O etapă intermediară a unui proces prelungit poate reprezenta ea însăși un set de circumstanțe sau un eveniment existent sau legat de care există o previziune realistă că va apărea sau că se va produce, pe baza evaluării generale a factorilor care există la un anumit moment. Totuși, noțiunea respectivă nu ar trebui interpretată în sensul că trebuie să se țină seama de amploarea efectului respectivului set de circumstanțe sau al evenimentului respectiv asupra prețurilor instrumentelor financiare respective. O etapă intermediară ar trebui considerată drept informație privilegiată dacă, prin ea însăși, îndeplinește criteriile privind informațiile privilegiate prevăzute în prezentul regulament.

(4)Prezentul regulament nu aduce atingere dispozițiilor Regulamentelor (UE) 596/2014, 600/2014 și 648/2012 și Directivei (UE) 2014/65 și nici aplicării dreptului european în domeniul concurenței în cazul practicilor care fac obiectul prezentului regulament.

(5)Schimbul de informații între autoritățile naționale de reglementare și autoritățile financiare naționale competente reprezintă un aspect central al cooperării și al detectării potențialelor încălcări atât pe piețele angro de energie, cât și pe piețele financiare. Având în vedere schimbul de informații dintre autoritățile competente în temeiul Regulamentului (UE) 596/2014 la nivel național, autoritățile naționale de reglementare ar trebui să facă schimb de informații relevante pe care le primesc cu autoritățile naționale financiare și din domeniul concurenței.

(6)În cazul informațiilor care nu sunt, sau nu mai sunt, sensibile din punct de vedere comercial sau al securității, Agenția Uniunii Europene pentru Cooperarea Autorităților de Reglementare din Domeniul Energiei („Agenția” sau „ACER”) ar trebui să fie în măsură să pună respectivele informații la dispoziția participanților la piață și a publicului larg cu scopul de a contribui la îmbunătățirea cunoștințelor despre piață. Acest lucru ar trebui să includă posibilitatea ca ACER să publice informații privind piețele organizate, IIP, RRM în conformitate cu legislația aplicabilă privind protecția datelor, în interesul îmbunătățirii transparenței piețelor angro de energie și cu condiția ca acestea să nu denatureze concurența pe piețele de energie respective.

(7)Piețele organizate care desfășoară activități legate de tranzacționarea produselor energetice angro care sunt instrumente financiare în temeiul articolului 4 alineatul (1) punctul (15) din Directiva (UE) 2014/65 trebuie să fie autorizate corespunzător în conformitate cu cerințele directivei respective.

(8)Utilizarea tehnologiilor pentru tranzacționare a evoluat semnificativ în ultimul deceniu, acestea fiind utilizate tot mai mult pe piețele angro de energie. Mulți participanți la piață utilizează tranzacționarea algoritmică și tehnicile algoritmice de mare frecvență cu intervenție umană minimă sau fără intervenție umană. Riscurile care decurg din aceste practici ar trebui abordate în temeiul Regulamentului (UE) nr. 1227/2011.

(9)Respectarea obligațiilor de raportare în temeiul Regulamentului (UE) nr. 1227/2011 și calitatea datelor pe care le primește Agenția sunt extrem de importante pentru a asigura monitorizarea și detectarea eficace a potențialelor încălcări în vederea atingerii obiectivului Regulamentului (UE) nr. 1227/2011. Neconcordanțele în ceea ce privește calitatea, formatarea, fiabilitatea și costurile datelor de tranzacționare au un efect negativ asupra transparenței, a protecției consumatorilor și a eficienței pieței. Este esențial ca informațiile primite de Agenție să fie exacte și complete pentru ca aceasta să își poată îndeplini în mod eficace sarcinile și funcțiile.

(10)Pentru a îmbunătăți monitorizarea pieței de către Agenție și pentru a face colectarea datelor mai completă, actualul regim de raportare trebuie îmbunătățit. Datele colectate ar trebui extinse pentru a elimina lacunele în colectarea datelor și pentru a include piețele cuplate, noile piețe de echilibrare, contractele pentru piețele de echilibrare și produsele care au potențial de livrare în Uniune. Piețele organizate ar trebui să aibă obligația de a furniza Agenției setul complet de date din registrul de ordine. Furnizorii de registre de ordine ar trebui, de asemenea, să fie desemnați ca persoane care organizează tranzacții cu titlu profesional care fac obiectul obligației de a monitoriza și de a raporta încălcările suspectate.

(11)Platformele de publicare a informațiilor privilegiate (IIP) ar trebui să joace un rol important în publicarea eficace și în timp util a informațiilor privilegiate. Ar trebui să fie obligatorie publicarea de informații privilegiate pe IIP dedicate, pentru a face informațiile ușor accesibile și pentru a spori transparența. Pentru a garanta încrederea în IIP, acestea ar trebui să fie autorizate și înregistrate.

(12)Pentru a raționaliza și a eficientiza raportarea datelor către Agenție, informațiile ar trebui furnizate prin intermediul mecanismelor de raportare înregistrate (RRM), iar funcționarea RRM ar trebui să fie autorizată de agenție. RRM ar trebui să respecte întotdeauna condițiile de autorizare și legislația privind protecția datelor. Totodată, Agenția ar trebui să creeze un registru al tuturor RRM din Uniune. 

(13)Pentru a facilita monitorizarea efectuată în vederea detectării potențialelor tranzacții bazate pe informații privilegiate și monitorizarea calității datelor din informațiile colectate, colectarea informațiilor privilegiate trebuie să fie aliniată la procesele actuale de raportare a datelor privind tranzacțiile.

(14)Persoanele care organizează și efectuează tranzacții cu titlu profesional au obligația de a raporta tranzacțiile suspecte care încalcă dispozițiile privind informațiile privilegiate și manipularea pieței. Pentru a spori posibilitatea urmăririi unor astfel de încălcări, persoanele care organizează tranzacții cu titlu profesional ar trebui, de asemenea, să aibă obligația de a raporta ordinele suspecte și posibilele încălcări ale obligației de a publica informații privilegiate. Furnizorii de acces electronic direct și furnizorii de registre de ordine partajate ar trebui considerați persoane care organizează tranzacții cu titlu profesional.

(15)Regulamentul (UE) 2015/1222 al Comisiei de stabilire a unor linii directoare privind alocarea capacităților și gestionarea congestiilor prevede posibilitatea participării țărilor terțe la cuplarea unică a piețelor pentru ziua următoare și a piețelor intrazilnice a Uniunii în sectorul energiei electrice. Întrucât operatorul de cuplare a piețelor utilizează un algoritm specific pentru a corela în mod optim ofertele de vânzare și de cumpărare, acest lucru poate duce la plasarea de ordine de tranzacționare într-o țară terță care participă la cuplarea unică a piețelor pentru ziua următoare și a piețelor intrazilnice la nivelul Uniunii, dar având ca rezultat un contract de furnizare a energiei electrice cu livrare în Uniune. Plasarea unor astfel de ordine de tranzacționare în țări terțe care participă la cuplarea unică a piețelor pentru ziua următoare și a piețelor intrazilnice la nivelul Uniunii, care poate avea ca rezultat livrarea în Uniune, ar trebui să fie acoperită de definiția produsului energetic angro în temeiul prezentului regulament.

(16)Pentru a obține o evaluare precisă, obiectivă și fiabilă a prețului pentru livrările de GNL către Uniune, Agenția ar trebui să colecteze toate datele de piață pentru GNL care sunt necesare pentru a stabili o evaluare zilnică a prețului GNL. Evaluarea prețurilor ar trebui să fie efectuată pe baza tuturor tranzacțiilor legate de livrările de GNL către Uniune. ACER ar trebui să fie împuternicită să colecteze aceste date de piață de la toți participanții care își desfășoară activitatea în domeniul livrărilor de GNL către Uniune. Toți acești participanți ar trebui să fie obligați să raporteze ACER toate datele lor de piață privind GNL cât mai aproape posibil din punct de vedere tehnologic de timpul real, fie după încheierea unei tranzacții, fie după prezentarea unei oferte de cumpărare sau a unei oferte de a încheia o tranzacție. Evaluarea prețurilor efectuată de ACER ar trebui să cuprindă cel mai complet set de date, inclusiv prețurile tranzacțiilor și, începând cu 31 martie 2023, ofertele de cumpărare și de vânzare pentru livrările de GNL către Uniune. Publicarea zilnică a acestei evaluări obiective a prețurilor și a marjei stabilite în comparație cu alte prețuri de referință de pe piață sub forma unui indice de referință pentru GNL deschide calea pentru adoptarea sa voluntară de către participanții la piață ca preț de referință în contractele și tranzacțiile lor. Odată stabilite, evaluarea prețului GNL și indicele de referință pentru GNL ar putea deveni, de asemenea, o rată de referință pentru contractele derivate utilizate pentru hedgingul prețului GNL sau diferența de preț dintre prețul GNL și alte prețuri ale gazelor.

(17)Delegarea sarcinilor și a responsabilităților poate fi un instrument eficient de reducere a dublării sarcinilor, de încurajare a cooperării și de reducere a sarcinii impuse participanților la piață. Prin urmare, o astfel de delegare ar trebui să aibă un temei juridic clar. Autoritățile naționale de reglementare ar trebui să poată delega sarcini și responsabilități unei alte autorități naționale de reglementare. Ar trebui să fie posibilă introducerea unor condiții specifice și limitarea domeniului de aplicare al delegării la ceea ce este necesar pentru supravegherea eficace a participanților la piață sau a grupurilor transfrontaliere. Delegările ar trebui să se întemeieze pe principiul atribuirii competenței unei autorități care este cea mai aptă să ia măsuri cu privire la subiectul în cauză.

(18)Este necesar un cadru uniform și mai solid pentru a preveni manipularea pieței și alte încălcări ale Regulamentului (UE) nr. 1227/2011 în statele membre. Sancțiunile pentru încălcarea regulamentului respectiv ar trebui să fie proporționale, eficiente și cu efect de descurajare și să reflecte tipul încălcărilor, ținând seama de principiul ne bis in idem. Sancțiunile administrative, penalitățile cu titlu cominatoriu și măsurile de supraveghere sunt elemente complementare ale unui regim eficace de asigurare a respectării legii. O supraveghere armonizată a pieței angro de energie presupune o abordare coerentă în rândul autorităților naționale de reglementare. 

(19)Până în prezent, supravegherea și executarea activităților în temeiul Regulamentului (UE) nr. 1227/2011 au fost în responsabilitatea statelor membre. Comportamentele de abuz de piață au din ce în ce mai mult un caracter transfrontalier, afectând adesea mai multe state membre. Măsurile de asigurare a respectării legislației împotriva abuzurilor de piață transfrontaliere pot genera provocări jurisdicționale legate de identificarea autorității naționale de reglementare care ar fi cea mai în măsură să continue investigația în cauză.

(20)Cazurile de abuz de piață care implică mai multe elemente transfrontaliere și participanți la piață stabiliți în afara Uniunii sunt, de asemenea, deosebit de dificile din perspectiva aplicării legii. Actuala structură de supraveghere nu este adecvată pentru nivelul dorit de integrare a pieței. Trebuie abordată problema absenței unui mecanism care să garanteze cele mai bune decizii posibile în materie de supraveghere în cazurile transfrontaliere, în care acțiunea comună a autorităților naționale de reglementare și a Agenției necesită în prezent mecanisme complicate și în care există un mozaic de regimuri de supraveghere. Prin urmare, este necesar să se instituie un regim de supraveghere și investigare eficient și eficace pentru acest tip de cazuri de abuz de piață, care, din cauza caracteristicilor sale la nivelul Uniunii, nu pot fi tratate doar prin acțiunea statelor membre.

(21)Investigarea încălcărilor prezentului regulament care au o dimensiune transfrontalieră ar trebui să se desfășoare printr-un proces uniform la nivelul Uniunii. Complexitatea cazurilor transfrontaliere și necesitatea de a asigura resurse suficiente pentru astfel de cazuri necesită implicarea Agenției, în special pe o piață a energiei mai integrată. De la intrarea în vigoare a Regulamentului (UE) nr. 1227/2011, Agenția a dobândit o experiență semnificativă în ceea ce privește monitorizarea și colectarea datelor relevante privind piețele angro de energie din Uniune pentru a asigura integritatea și transparența acestora. Pe baza acestei experiențe, Agenția ar trebui să fie împuternicită să efectueze investigații pentru a combate încălcările dispozițiilor Regulamentului (UE) nr. 1227/2011. Agenția ar trebui să efectueze astfel de investigații în cooperare cu autoritățile naționale de reglementare, cu scopul de a sprijini și de a completa activitățile lor de asigurare a respectării legislației. De asemenea, în contextul unei investigații efectuate de Agenție, atunci când este necesar, autoritățile naționale de reglementare relevante cooperează între ele pentru a asista agenția.

(22)Agenția ar trebui să aibă competențe de investigare prin efectuarea de inspecții la fața locului și prin emiterea de cereri de informații la adresa persoanelor care fac obiectul investigațiilor, în special în cazul în care presupusele încălcări ale Regulamentului (UE) nr. 1227/2011 au o dimensiune transfrontalieră clară. La efectuarea inspecțiilor la fața locului și la emiterea de cereri de informații la adresa persoanelor care fac obiectul investigațiilor, Agenția ar trebui să coopereze îndeaproape și activ cu autoritățile naționale de reglementare competente, care, la rândul lor, ar trebui să ofere asistență deplină Agenției, inclusiv în cazul în care o persoană refuză să facă obiectul inspecției sau să furnizeze informațiile solicitate. Este important ca garanțiile procedurale și drepturile fundamentale ale persoanelor vizate în cazul persoanelor care fac obiectul investigațiilor Agenției să fie pe deplin respectate. Confidențialitatea informațiilor transmise de persoanele care fac obiectul investigației ar trebui să fie protejată în conformitate cu normele aplicabile ale Uniunii în materie de protecție a datelor. 

(23)Întrucât obiectivele prezentului regulament nu pot fi realizate în mod satisfăcător de către statele membre, dar pot fi realizate mai bine la nivelul Uniunii, aceasta poate adopta măsuri, în conformitate cu principiul subsidiarității, astfel cum este prevăzut la articolul 5 din Tratatul privind Uniunea Europeană. În conformitate cu principiul proporționalității, astfel cum este prevăzut la acest articol, prezentul regulament nu depășește ceea ce este necesar pentru atingerea acestor obiective,

ADOPTĂ PREZENTUL REGULAMENT:

Articolul 1

Modificări ale Regulamentului (UE) nr. 1227/2011

Regulamentul (UE) nr. 1227/2011 se modifică după cum urmează:

[1] Articolul 1 se modifică după cum urmează:

[a] alineatul (2) se modifică după cum urmează:

„(2) Prezentul regulament se aplică tranzacțiilor cu produse energetice angro. Prezentul regulament nu aduce atingere aplicării Directivei (UE) 2014/65, Regulamentului (UE) 600/2014 și Regulamentului (UE) 648/2012 în ceea ce privește activitățile care implică instrumente financiare definite la articolul 4 alineatul (1) punctul (15) din Directiva (UE) 2014/65 și nici aplicării dreptului european în domeniul concurenței în cazul practicilor care fac obiectul prezentului regulament.”

[b] la articolul 1 alineatul (3) se adaugă un al doilea paragraf, după cum urmează:

„Agenția, autoritățile naționale de reglementare, ESMA și autoritățile financiare competente din statele membre fac schimb de informații și de date relevante periodic, cel puțin trimestrial, cu privire la posibilele încălcări ale Regulamentului (UE) nr. 596/2014 al Parlamentului European și al Consiliului în ceea ce privește produsele energetice angro care intră sub incidența prezentului regulament.”

[2] Articolul 2 se modifică după cum urmează:

[a] punctul 1 se modifică după cum urmează:

la al doilea paragraf, se adaugă următoarea literă (e):

„(e) informațiile transmise de un client sau de alte persoane care acționează în numele clientului și care se referă la ordinele în așteptare ale clientului referitoare la produsele energetice angro, care au un caracter precis și se referă direct sau indirect la unul sau mai multe produse energetice angro”;

[b] al treilea paragraf se înlocuiește cu următorul text:

„Se consideră că o informație are caracter precis în cazul în care indică un ansamblu de circumstanțe existente, sau despre care există motive justificate de a se crede că vor exista, un eveniment care a avut loc, sau despre care există motive justificate de a se crede că va avea loc, și în cazul în care este suficient de precisă pentru a duce la o concluzie în legătură cu efectul posibil al tuturor circumstanțelor sau al evenimentului asupra prețurilor la produsele energetice angro. Se poate considera că o informație are caracter precis în cazul în care se referă la un proces prelungit menit să producă, sau care are ca rezultat, anumite circumstanțe sau un anumit eveniment, inclusiv circumstanțe viitoare sau evenimente viitoare, precum și în cazul în care se referă la etapele intermediare ale acelui proces menit să producă, sau să aibă drept rezultat, circumstanțele viitoare sau evenimentul în cauză. 

O etapă intermediară a unui proces prelungit este considerată informație privilegiată dacă, în sine, această etapă satisface criteriile aferente informațiilor privilegiate menționate la prezentul articol. 

În sensul alineatului (1), informații care, în cazul în care ar fi făcute publice, ar putea afecta semnificativ prețul respectivelor produse energetice angro înseamnă informații pe care un investitor rezonabil le va utiliza probabil în fundamentarea deciziei (deciziilor) sale de investiții;

[c] la punctul 2, litera (a) se înlocuiește cu următorul text:

„(2)    «manipulare a pieței» înseamnă:

(a)    efectuarea oricărei tranzacții, emiterea oricărui ordin de tranzacționare sau adoptarea oricărui alt comportament referitor la un produs energetic angro:

(i)    care oferă, sau este susceptibil să ofere, indicii false sau înșelătoare în ceea ce privește oferta, cererea sau prețul produselor energetice angro;

(ii)    care stabilește, sau este probabil să stabilească, prin acțiunea uneia sau mai multor persoane care acționează în mod concertat, prețul unuia sau mai multor produse energetice angro la un nivel artificial, exceptând cazul în care persoana care a efectuat tranzacția sau care a emis ordinul consideră că motivele care au determinat-o să procedeze astfel sunt legitime și că respectiva tranzacție sau respectivul ordin este conform cu practicile de piață admise pe respectiva piață angro de energie; sau

(iii)    care utilizează un instrument fictiv sau orice altă formă de înșelătorie sau artificiu, care transmite sau este de natură să transmită mesaje false sau înșelătoare cu privire la oferta, cererea sau prețul produselor energetice angro;

sau

[d] la punctul 2 se adaugă următoarea literă (c), precedată de cuvântul „sau” la sfârșitul literei (b):

„(c) transmiterea de informații false sau înșelătoare sau furnizarea de date de intrare false sau înșelătoare în legătură cu o valoare de referință, în cazul în care persoana care a transmis informațiile sau a furnizat datele știa că sunt false sau înșelătoare, sau adoptarea oricărui comportament care conduce la manipularea calculării unei valori de referință.”; 

[e] la sfârșitul punctului 2 se adaugă următorul paragraf:

„Manipularea pieței poate desemna comportamentul unei persoane juridice, dar și, potrivit dreptului Uniunii Europene sau dreptului național, comportamentul persoanelor fizice care participă la decizia de a efectua activități în numele persoanei juridice în cauză.”; 

[f] la punctul 4, litera (a) se înlocuiește cu următorul text:

„4. «produse energetice angro» înseamnă contractele și instrumentele derivate prezentate în continuare, indiferent de locul sau modul lor de tranzacționare:

(a)    contractele de furnizare de energie electrică sau gaze naturale în cazul în care livrarea este în Uniune sau contractele de furnizare de energie electrică sau gaze naturale care pot avea ca rezultat livrarea în Uniune;”;

[g] punctul 7 se înlocuiește cu următorul text:

„7.    «participant la piață» înseamnă orice persoană, inclusiv operatori de sistem de transport și persoane care organizează sau efectuează tranzacții cu titlu profesional atunci când tranzacționează în nume propriu, care se angajează în tranzacții, inclusiv prin plasarea de ordine de tranzacționare pe una sau mai multe piețe angro de energie;”;

[h] se introduce un nou punct 8a, cu următorul text:

„8a. «persoane care organizează sau efectuează tranzacții cu titlu profesional» înseamnă o persoană implicată prin profesia sa în primirea și transmiterea de ordine pentru produsele energetice angro sau în executarea de tranzacții cu acestea;”;

[i] se introduce un nou punct 10a, cu următorul text:

„10a. «Agenția» sau «ACER» înseamnă Agenția Uniunii Europene pentru Cooperarea Autorităților de Reglementare din Domeniul Energiei;”;

[j] se introduc următoarele puncte:

„16. «mecanism de raportare înregistrat» sau «RRM» înseamnă o persoană înregistrată în temeiul prezentului regulament să furnizeze Agenției, în numele participanților la piață, serviciul de raportare a detaliilor tranzacțiilor, inclusiv a ordinelor de tranzacționare, și a datelor fundamentale;

17. «platformă de publicare a informațiilor privilegiate» sau «IIP» înseamnă o persoană înregistrată în temeiul prezentului regulament să furnizeze Agenției, în numele participanților la piață, serviciul de operare a unei platforme pentru publicarea informațiilor privilegiate și pentru raportarea informațiilor privilegiate publicate.

18. «tranzacționare algoritmică» înseamnă tranzacționarea de produse energetice angro pe baza unui algoritm computerizat care stabilește în mod automat, cu intervenție umană limitată sau fără nicio astfel de intervenție, unii parametri individuali ai ordinelor de tranzacționare, precum inițierea ordinului, momentul inițierii, prețul sau cantitatea ordinului sau modul în care ordinul să fie gestionat după trimiterea lui, fără a include sistemele utilizate exclusiv în scopul direcționării ordinelor către unul sau mai multe piețe organizate, al procesării ordinelor care nu implică stabilirea unor parametri de tranzacționare, al confirmării ordinelor sau al procesării post tranzacționare a tranzacțiilor executate;

19. «acces electronic direct» înseamnă o procedură prin care un membru, un participant sau un client al unei piețe organizate permite unei alte persoane să utilizeze codul său de tranzacționare pentru ca persoana să poată transmite, pe cale electronică, ordine de tranzacționare referitoare la un produs energetic angro direct către piața organizată, inclusiv acordurile care implică utilizarea de către persoana în cauză a infrastructurii membrului, participantului sau clientului respectiv sau a unui alt sistem de conectare pus la dispoziție de membru, participant sau client pentru a transmite ordine de tranzacționare (acces direct la piață) și acordurile prin care respectiva infrastructură nu este folosită de o persoană (acces sponsorizat);

20. «piață organizată» («OMP») înseamnă o bursă de energie, un broker pe energie, o platformă pentru capacitatea energetică sau orice altă persoană care organizează sau efectuează tranzacții cu titlu profesional, inclusiv furnizori de registre de ordine partajate, dar excluzând tranzacționarea pur bilaterală în care două persoane fizice efectuează fiecare tranzacție în nume propriu.

21. «tranzacționare GNL» înseamnă oferte de cumpărare, oferte de vânzare sau tranzacții pentru cumpărarea sau vânzarea de GNL: (a) care precizează că livrarea are loc în Uniune; (b) care au ca rezultat livrarea în Uniune; sau (c) în care o contraparte regazeifică GNL la un terminal din Uniune.

22. «date de piață privind GNL» înseamnă evidențe ale ofertelor de cumpărare, ale ofertelor de vânzare sau ale tranzacțiilor pentru tranzacționarea GNL, împreună cu informațiile corespunzătoare specificate în Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr. 1348/2014 al Comisiei.

23. «participant la piața GNL» înseamnă orice persoană fizică sau juridică, indiferent de locul de înregistrare sau de domiciliu al persoanei respective, care efectuează tranzacții cu GNL.

24. «evaluarea prețului GNL» înseamnă stabilirea unui preț de referință zilnic pentru tranzacționarea GNL în conformitate cu o metodologie care urmează să fie stabilită de ACER.

25. «indice de referință pentru GNL» înseamnă stabilirea unei diferențe între evaluarea zilnică a prețului GNL și prețul de decontare pentru contractele TTF Gas Futures cu scadența cea mai apropiată, stabilit zilnic de ICE Endex Markets B.V.”.

[3] La articolul 3 alineatul (1) se adaugă al doilea paragraf, după cum urmează:

„Utilizarea informațiilor privilegiate prin anularea sau modificarea unui ordin privind un produs energetic angro la care se referă informațiile, în cazul în care acel ordin a fost emis înainte ca persoana în cauză să cunoască informațiile privilegiate, se consideră de asemenea ca fiind utilizare abuzivă a informațiilor privilegiate.”.

[4] Articolul 4 se modifică după cum urmează:

[a] la alineatul (1) se adaugă al doilea paragraf, după cum urmează:

„Participanții la piață publică informațiile privilegiate prin intermediul IIP. IIP se asigură că informațiile privilegiate sunt făcute publice într-un mod care permite accesul rapid, inclusiv accesul printr-o interfață clară de programare a aplicațiilor, precum și evaluarea completă, corectă și în timp util a informațiilor de către public.”;

[b] alineatul (4) se înlocuiește cu următorul text:

Publicarea de informații privilegiate, inclusiv sub formă agregată, în conformitate cu Regulamentul (CE) nr. 714/2009 sau Regulamentul (CE) nr. 715/2009, precum și cu orientărilor și codurile de rețea adoptate în temeiul acestor regulamente, înseamnă a face publice informațiile respective în mod complet și efectiv, dar nu neapărat o publicare a informațiilor în timp util în sensul alineatului (1) din prezentul articol.

[5] Se introduce următorul articol 4a:

„Articolul 4a

Autorizarea și supravegherea IIP 

1.IIP trebuie să se înregistreze la Agenție. O IIP devine operațională numai după ce Agenția a evaluat dacă respectiva IIP respectă cerințele prezentului articol și după ce a autorizat operațiunea. Registrul IIP este pus la dispoziția publicului și conține informații privind serviciile pentru care este înregistrată IIP. Agenția revizuiește periodic conformitatea IIP cu prezentul regulament. În cazul în care Agenția a retras o înregistrare în conformitate cu alineatul (5), respectiva retragere se publică în registru timp de cinci ani de la data retragerii.

2.O IIP trebuie să aibă politici și măsuri adecvate pentru a face publice informațiile prevăzute la articolul 4 alineatul (1) într-un interval de timp cât mai apropiat de timpul real, pe cât posibil din punct de vedere tehnic, în condiții comerciale rezonabile. Informațiile sunt puse la dispoziție gratuit pentru toate scopurile. IIP diseminează în mod eficient și consecvent aceste informații, într-un mod care să asigure accesul rapid și nediscriminatoriu la informațiile privilegiate și într-un format care să faciliteze consolidarea informațiilor privilegiate cu date similare din alte surse.

3.Informațiile privilegiate publicate de o IIP în conformitate cu alineatul (2) includ, cel puțin, următoarele detalii în funcție de tipul de informații privilegiate:

(a)ID-ul mesajului și statutul evenimentului;

(b)data publicării, ora și începutul și sfârșitul evenimentului;

(c)numele participantului la piață și identificarea participantului la piață;

(d)zona de ofertare sau de echilibrare în cauză;

(e)și, după caz:

(a)tipul de indisponibilitate și tipul de eveniment;

(b)unitatea de măsură;

(c)capacitate indisponibilă, disponibilă și capacitatea instalată sau tehnică;

(d)motivul indisponibilității;

(e)tipul de combustibil;

(f)bunul sau unitatea afectată și codul său de identificare.

4.IIP aplică și menține măsuri administrative eficace destinate să prevină conflictele de interese cu clienții săi. În special, o IIP care este și operator de piață sau participant la piață tratează toate informațiile privilegiate colectate în mod nediscriminatoriu și aplică și menține măsuri corespunzătoare pentru a separa diferitele funcții aferente activității sale.

O IIP trebuie să dețină mecanisme de securitate solide destinate să garanteze securitatea mijloacelor de transmitere a informațiilor privilegiate, să reducă la minimum riscul de corupere a datelor și de acces neautorizat și să prevină scurgerile de informații privilegiate înainte de publicare. IIP menține resurse adecvate și are dispozitive de backup pentru a oferi și menține serviciile sale în orice moment.

IIP trebuie să aibă sisteme care pot să verifice rapid și eficace integralitatea rapoartelor de informații privilegiate, să identifice omisiunile și erorile evidente și să solicite retransmiterea eventualelor rapoarte eronate.

5.Agenția poate retrage înregistrarea unei IIP în cazul în care aceasta din urmă:

(a)nu folosește autorizația timp de 12 luni, renunță în mod explicit la autorizație sau nu a prestat niciun serviciu în ultimele șase luni;

(b)a obținut înregistrarea prin declarații false sau alte modalități neregulamentare;

(c)nu mai îndeplinește condițiile în temeiul cărora i-a fost acordată înregistrarea;

(d)a încălcat grav și în mod sistematic prezentul regulament.

Atunci când înregistrarea a fost retrasă, IIP în cauză asigură o înlocuire adecvată, inclusiv transferul datelor către alte IIP și redirecționarea fluxurilor de raportare către alte IIP. 

Agenția notifică, fără întârzieri nejustificate, autorității naționale competente din statul membru în care este stabilită IIP decizia de retragere a înregistrării unei IIP.

6.Comisia precizează, prin intermediul unor acte de punere în aplicare:

(a)mijloacele prin care o IIP trebuie să respecte obligația referitoare la informații privilegiate menționată la alineatul (2);

(b)conținutul informațiilor privilegiate publicate în temeiul alineatului (2), astfel încât să permită publicarea informațiilor solicitate în temeiul prezentului articol;

(c)cerințele organizatorice concrete pentru punerea în aplicare a alineatului (4).

Aceste acte de punere în aplicare se adoptă în conformitate cu procedura de examinare menționată la articolul 21 alineatul (2).”.

[6] Se introduce următorul articol 5a:

„Articolul 5a

Tranzacționarea algoritmică

1.Un participant la piață care utilizează tranzacționarea algoritmică dispune de sisteme eficace și de mecanisme de control al riscului adecvate activităților pe care le desfășoară pentru a avea garanția că sistemele sale de tranzacționare sunt reziliente, au capacitate suficientă și funcționează pe baza unor praguri și limite adecvate pentru a preveni transmiterea unor ordine de tranzacționare eronate sau o funcționare necorespunzătoare a sistemelor care poate genera perturbații ale pieței sau poate contribui la apariția acestora. Participantul la piață dispune, de asemenea, de sisteme eficace și de mecanisme de control al riscului pentru a se asigura că sistemele de tranzacționare respectă prezentul regulament și normele pieței organizate la care este conectat. Participantul la piață dispune de mecanisme eficace de asigurare a continuității activităților pentru a putea face față oricărei disfuncții a sistemului său de tranzacționare și se asigură că sistemele sale sunt testate suficient și monitorizate corespunzător pentru a răspunde cerințelor prevăzute la prezentul alineat.

2.Un participant la piață care efectuează tranzacții algoritmice într-un stat membru notifică acest fapt autorităților naționale de reglementare din statul său membru și Agenției.

Autoritatea națională de reglementare din statul membru al participantului la piață îi poate solicita participantului la piață să furnizeze, în mod periodic sau ad hoc, o descriere a naturii strategiilor sale de tranzacționare algoritmică, detalii referitoare la parametrii de tranzacționare sau limitele la care se supune funcționarea sistemului de tranzacționare, principalele mecanisme de control al riscului și al conformității de care dispune participantul la piață pentru a asigura îndeplinirea cerinței prevăzute la alineatul (1), precum și detalii privind testarea sistemelor sale de tranzacționare. 

Participantul la piață ia măsuri pentru a asigura păstrarea înregistrărilor legate de punctele menționate la prezentul alineat și se asigură că respectivele înregistrări sunt suficiente pentru a permite autorității sale naționale de reglementare să monitorizeze respectarea prezentului regulament. 

3.Un participant la piață care oferă acces electronic direct la o piață organizată informează în consecință autoritățile competente din statul său membru de origine și Agenția. 

Autoritatea națională de reglementare a statului membru de origine al participantului la piață îi poate solicita participantului la piață să furnizeze, în mod periodic sau ad hoc, o descriere a sistemelor și a mecanismelor de control menționate la alineatul (1), precum și dovezi cu privire la aplicarea acestora. 

Participantul la piață ia măsuri pentru a asigura păstrarea înregistrărilor legate de chestiunile menționate la prezentul alineat și se asigură că respectivele înregistrări sunt suficiente pentru a permite autorității sale naționale de reglementare să monitorizeze respectarea prezentului regulament.

4.Prezentul articol nu aduce atingere obligațiilor care decurg din Directiva (UE) 2014/65.”.

[7] La articolul 7, alineatul (1) se înlocuiește cu următorul text:

„(1) ACER monitorizează activitățile de tranzacționare cu produse energetice angro pentru a detecta și a preveni tranzacțiile bazate pe informații privilegiate și manipularea pieței sau tentativele de realizare a acestora. Agenția culege datele pentru evaluarea și monitorizarea piețelor angro de energie în conformitate cu dispozițiile articolului 8.”.

[] Se adaugă noi articole de la 7a la 7d:

„Articolul 7a

Atribuțiile și competențele ACER de a elabora evaluări ale prețurilor și indici de referință ai prețurilor

(1) În regim de urgență, ACER elaborează și publică o evaluare zilnică a prețului GNL, cel mai târziu până la 13 ianuarie 2023. În scopul evaluării prețului GNL, ACER colectează și prelucrează în mod sistematic date de piață privind GNL referitoare la tranzacții. Evaluarea prețurilor ia în considerare, după caz, diferențele regionale și condițiile de piață.

(2) Cel târziu până la 31 martie 2023, ACER elaborează și publică un indice de referință pentru GNL zilnic, determinat de diferența dintre evaluarea zilnică a prețului GNL și prețul de decontare pentru contractele TTF Gas Futures cu scadența cea mai apropiată stabilit zilnic de ICE Endex Markets B.V. În scopul elaborării indicelui de referință pentru GNL, ACER colectează și prelucrează în mod sistematic toate datele de piață privind GNL.

(3) Prin derogare de la articolul 3 alineatul (4) litera (b) din prezentul regulament, obligațiile și interdicțiile care vizează participanții la piață prevăzute de prezentul regulament se aplică participanților la piața GNL. Competențele conferite ACER în temeiul prezentului regulament și al Regulamentului de punere în aplicare (UE) nr. 1348/2014 se aplică, de asemenea, în ceea ce privește participanții la piața GNL, inclusiv dispozițiile privind confidențialitatea.

Articolul 7b

Publicarea evaluărilor prețului GNL și a indicelui de referință pentru GNL

(1) Evaluarea prețului GNL se publică zilnic, cel târziu până la ora 18.00 CET pentru evaluarea prețului tranzacției simple. Până la 31 martie 2023, pe lângă publicarea evaluării prețului GNL, ACER publică zilnic, de asemenea, indicele de referință pentru GNL cel târziu până la ora 19.00 CET sau cât mai curând posibil din punct de vedere tehnic.

(2) În sensul prezentului articol, ACER poate utiliza serviciile unui terț.

Articolul 7c

Furnizarea de date de piață privind GNL către ACER

(1) Participanții la piața GNL transmit zilnic către ACER datele de piață privind GNL în conformitate cu specificațiile prevăzute în Regulament de punere în aplicare (UE) nr. 1348/2014 al Comisiei, într-un format standardizat, prin intermediul unui protocol de transmisie de înaltă calitate și cât mai aproape posibil din punct de vedere tehnologic de timpul real, înainte de publicarea evaluării zilnice a prețului GNL (ora 18.00 CET).

(2) Comisia poate adopta acte de punere în aplicare care să precizeze momentul până la care datele de piață privind GNL trebuie să fie transmise înainte de publicarea zilnică a evaluării prețului GNL, astfel cum se menționează la alineatul (1). Respectivele acte de punere în aplicare se adoptă în conformitate cu procedura de examinare de la articolul 29.

(3) După caz, după consultarea Comisiei, ACER emite orientări în ceea ce privește:

(a) detaliile informațiilor care trebuie raportate, în plus față de detaliile actuale privind tranzacțiile raportabile și datele fundamentale în temeiul Regulamentului de punere în aplicare (UE) nr. 1348/2014, inclusiv ofertele de cumpărare și ofertele de vânzare; și

(b) procedura, modelul și formatul electronic și cerințele tehnice și organizatorice pentru transmiterea datelor care trebuie să fie utilizate pentru furnizarea datelor de piață privind GNL necesare.

(4) Participanții la piața GNL transmit ACER datele de piață necesare privind GNL, în mod gratuit și prin canalele de raportare stabilite de ACER, utilizând, acolo unde este posibil, procedurile deja existente și disponibile.

Articolul 7d

Continuitatea activității

ACER își revizuiește, își actualizează și își publică periodic metodologia de evaluare a prețurilor de referință pentru GNL și metodologia pentru indicilor de referință pentru GNL, precum și metodologia utilizată la raportarea datelor de piață privind GNL și la publicarea evaluărilor prețurilor GNL și a indicilor de referință pentru GNL, ținând seama de opiniile furnizorilor de date de piață privind GNL.”.

[8] Articolul 8 se modifică după cum urmează:

[a] se introduce următorul alineat (1a):

„(1a) În scopul raportării înregistrărilor referitoare la tranzacții, inclusiv ordine de tranzacționare, introduse, încheiate sau executate pe piețe organizate, piețele respective pun la dispoziția Agenției datele referitoare la registrul de ordine sau, la cererea Agenției, îi acordă acesteia acces la registrul de ordine, astfel încât aceasta să poată monitoriza tranzacțiile.”; 

[b] la alineatul (2), al doilea paragraf se înlocuiește cu următorul text:

Aceste acte de punere în aplicare se adoptă în conformitate cu procedura de examinare menționată la articolul 21 alineatul (2). Ele țin seama de sistemele existente de raportare a tranzacțiilor pentru monitorizarea activității de tranzacționare în vederea detectării abuzului de piață.”

[c] la alineatul (3), primul paragraf se înlocuiește cu următorul text:

(3) Persoanele menționate la alineatul (4) literele (a)-(d) care au raportat tranzacții în conformitate cu Regulamentul (UE) 600/2014 sau cu Regulamentul (UE) 648/2012 nu fac obiectul unor obligații de raportare duble cu privire la aceste tranzacții.

[d] alineatul (4) se modifică după cum urmează:

(i) litera (d) se înlocuiește cu următorul text:

(d) o piață organizată, un sistem de corelare a ordinelor sau altă persoană care organizează sau efectuează tranzacții cu titlu profesional;

(ii) se adaugă un al doilea paragraf, după cum urmează:

„Informațiile sunt furnizate prin intermediul mecanismelor de raportare înregistrate.”;

[e] alineatul (5) se înlocuiește cu următorul text:

„(5)    Participanții la piață furnizează ACER și autorităților naționale de reglementare informații referitoare la capacitatea și utilizarea instalațiilor de producție, înmagazinare, consum sau transport de energie electrică sau de gaze sau legate de capacitatea și utilizarea instalațiilor GNL, inclusiv indisponibilitatea planificată sau neplanificată a acestora, și împreună cu informații privilegiate publicate în conformitate cu articolul 4, în scopul monitorizării tranzacțiilor de pe piețele angro de energie. Obligațiile de raportare ale participanților la piață se reduc la minimum prin colectarea informațiilor necesare sau a unor părți ale acestora din surse existente, atunci când este posibil.”.

[9] La articolul 9, alineatul (1) se înlocuiește cu următorul text:

„(1)    Participanții la piață care efectuează tranzacții care trebuie raportate ACER în conformitate cu articolul 8 alineatul (1) se înregistrează la autoritatea națională de reglementare din statul membru în care sunt stabiliți sau își au reședința. Participanții la piață rezidenți sau stabiliți într-o țară terță declară un birou într-un stat membru în care își desfășoară activitatea și se înregistrează la autoritatea națională de reglementare din statul membru respectiv.”.

[10] Se introduce următorul articol 9a:

„Articolul 9a

Autorizarea și supravegherea mecanismelor de raportare înregistrate

1.Funcționarea unui RRM face obiectul unei autorizări prealabile din partea Agenției, în conformitate cu prezentul articol. 

Agenția autorizează părțile ca RRM în cazul în care:

(a)RRM este o persoană juridică stabilită în Uniune; și

(b)RRM îndeplinește cerințele prevăzute la prezentul articol.

Autorizația de a funcționa ca RRM este aplicabilă și valabilă pe întregul teritoriu al Uniunii și îi permite furnizorului de RRM să furnizeze în întreaga Uniune serviciile pentru care a fost autorizat. 

Un RRM autorizat trebuie să respecte în orice moment condițiile de autorizare menționate la prezentul articol. Un RRM autorizat informează de îndată ACER în legătură cu orice modificare importantă a condițiilor de autorizare.

Agenția instituie un registru al tuturor RRM din Uniune. Registrul este pus la dispoziția publicului, conține informații privind serviciile pentru care este autorizat RRM și se actualizează în mod regulat. În cazul în care Agenția a retras autorizarea unui RRM în conformitate cu alineatul (4), respectiva retragere se publică în registru timp de cinci ani de la data retragerii.

2.Agenția revizuiește periodic conformitatea RRM cu prezentul regulament. În acest scop, RRM raportează anual Agenției cu privire la activitățile lor.

3.RRM dispun de politici și măsuri adecvate pentru a raporta informațiile solicitate în temeiul articolului 8 cât mai curând posibil și nu mai târziu de termenul stabilit în actele de punere în aplicare adoptate în conformitate cu alineatul (5) din prezentul articol. 

RRM aplică și mențin măsuri administrative eficace destinate să prevină conflictele de interese cu clienții săi. În special, un RRM, care este și OMP sau participant la piață, tratează toate informațiile colectate în mod nediscriminatoriu și aplică și menține măsuri corespunzătoare pentru a separa diferitele funcții aferente activității sale.

RRM dispune de mecanisme de securitate solide destinate să garanteze securitatea și autentificarea mijloacelor de transmitere a informațiilor, să reducă la minimum riscul de corupere a datelor și de acces neautorizat și să prevină scurgerile de informații, menținând în permanență confidențialitatea datelor. RRM menține resurse adecvate și are dispozitive de backup pentru a oferi și menține serviciile sale în conformitate cu calendarul stabilit în actele de punere în aplicare adoptate în conformitate cu articolul 8 alineatele (2) și (6).

RRM dispune de sisteme care pot să verifice în mod eficace integralitatea rapoartelor de tranzacții, să identifice omisiunile și erorile evidente provocate de participantul la piață și, în cazul producerii unei astfel de erori sau omisiuni, să comunice participantului la piață detaliile erorii sau omisiunii și să solicite retransmiterea eventualelor rapoarte eronate.

RRM dispune de sisteme care să îi permită să depisteze erorile sau omisiunile provocate de RRM însuși și care să permită RRM să corecteze și să transmită, sau să retransmită, după caz, Agenției rapoarte de tranzacții corecte și complete.

4.Agenția poate retrage autorizarea unui RRM în cazul în care acest RRM:

(a)nu folosește autorizația timp de 18 luni, renunță în mod explicit la autorizație sau nu a prestat niciun serviciu în ultimele 18 luni;

(b)a obținut autorizația prin declarații false sau alte modalități neregulamentare;

(c)nu mai îndeplinește condițiile în temeiul cărora a primit autorizația;

(d)a încălcat grav și în mod sistematic prezentul regulament.

Un RRM a cărui autorizație a fost retrasă asigură o înlocuire adecvată, inclusiv transferul datelor către alte RRM și redirecționarea fluxurilor de raportare către alte RRM. 

Atunci când este relevant, Agenția notifică, fără întârzieri nejustificate, autorității naționale competente din statul membru în care este stabilit RRM decizia de retragere a autorizației unui RRM.

5.Comisia precizează, prin intermediul unor acte de punere în aplicare:

(a)mijloacele prin care un RRM trebuie să respecte obligația referitoare la informații menționată la alineatul (1); și 

(b)cerințele organizatorice concrete pentru punerea în aplicare a alineatelor (2) și (3).

Aceste acte de punere în aplicare se adoptă în conformitate cu procedura de examinare menționată la articolul 21 alineatul (2).”.

[11] Articolul 10 se modifică după cum urmează:

[a] alineatul (1) se înlocuiește cu următorul text:

„(1) ACER instituie mecanisme pentru a transmite Comisiei, autorităților naționale de reglementare, autorităților competente pentru piețele financiare, autorităților naționale din domeniul concurenței, ESMA și altor autorități competente de la nivelul Uniunii informațiile pe care le primește în conformitate cu articolul 7 alineatul (1) și articolul 8. Înainte de instituirea unor astfel de mecanisme, ACER se consultă cu autoritățile respective.”;

[b] se introduce următorul alineat (1a):

„(1a) Autoritățile naționale de reglementare instituie mecanisme pentru a transmite autorităților competente pentru piețele financiare, autorităților naționale din domeniul concurenței, autorităților fiscale naționale și EUROFISC și altor autorități competente de la nivel național informațiile pe care le primesc în conformitate cu articolul 7 alineatul (2) și cu articolul 8. Înainte de instituirea unor astfel de mecanisme, autoritatea națională de reglementare se consultă cu Agenția și cu părțile respective.”;

[c] se introduce următorul alineat (2a):

„(2a) Autoritățile naționale de reglementare oferă acces la mecanismele menționate la alineatul (1a) din prezentul articol numai autorităților care au instituit sisteme ce îi permit acesteia să îndeplinească cerințele de la articolul 12 alineatul (1).”.

[13] Articolul 12 se modifică după cum urmează:

[a] la alineatul (1), al doilea paragraf se înlocuiește cu următorul text:

„Comisia, autoritățile naționale de reglementare, autoritățile financiare competente ale statelor membre, autoritățile fiscale naționale și EUROFISC, autoritățile naționale din domeniul concurenței, ESMA și alte autorități competente asigură confidențialitatea, integritatea și protecția informațiilor primite în temeiul articolului 4 alineatul (2), al articolului 7 alineatul (2), al articolului 8 alineatul (5) sau al articolului 10 și iau măsuri pentru a preveni orice folosire necorespunzătoare a acestor informații inclusiv în conformitate cu legislația aplicabilă privind protecția datelor.”;

[b] alineatul (2) se înlocuiește cu următorul text:

„(2) Sub rezerva articolului 17, ACER poate decide să facă publice anumite informații pe care le deține, cu condiția ca informațiile sensibile din punct de vedere comercial referitoare la anumiți participanți la piață sau la anumite tranzacții sau piețe individuale să nu fie publicate și să nu poată fi deduse. ACER nu este împiedicată să publice informații privind piețele organizate, IIP, RRM în conformitate cu legislația aplicabilă privind protecția datelor.”.

[14] Articolul 13 se modifică după cum urmează:

[a] alineatul (1) se înlocuiește cu următorul text:

„(1) Autoritățile naționale de reglementare asigură aplicarea interdicțiilor prevăzute la articolele 3 și 5 și a obligațiilor prevăzute la articolele 4, 8, 9 și 15.

Autoritățile naționale de reglementare au competența de a investiga toate actele întreprinse pe piețele lor naționale angro de energie și de a asigura respectarea prezentului regulament pe aceste piețe, indiferent de locul în care își are rezidența sau este stabilit participantul la piață înregistrat în conformitate cu articolul 9 alineatul (1) care desfășoară aceste acte. 

Fiecare stat membru se asigură că autoritățile sale naționale de reglementare dispun de competențele necesare de investigare și de asigurare a executării pentru exercitarea acestei funcții. Respectivele competențe se exercită în mod proporțional.

Competențele menționate pot fi exercitate:

(a)în mod direct;

(b)în colaborare cu alte autorități; sau

(c)prin sesizarea autorităților judiciare competente.

Acolo unde este cazul, autoritățile naționale de reglementare își pot exercita competențele de investigare în colaborare cu piețele organizate, sistemele de corelare a ordinelor sau alte persoane care organizează sau efectuează tranzacții cu titlu profesional, în conformitate cu articolul 8 alineatul (4) litera (d).”;

[b] Se adaugă următoarele alineate (3)-(9):

„(3) Pentru a combate încălcările dispozițiilor prezentului regulament, pentru a sprijini și completa activitățile de asigurare a respectării legislației ale autorităților naționale de reglementare și pentru a contribui la o aplicare uniformă a prezentului regulament în întreaga Uniune, Agenția poate efectua investigații prin exercitarea competențelor care îi sunt conferite de articolele 13a și 13b și în conformitate cu acestea.

(4) Agenția își poate exercita competențele pentru a se asigura aplicarea interdicțiilor prevăzute la articolele 3 și 5 și a obligațiilor prevăzute la articolul 4 atunci când:

(a)au loc sau au avut loc acte privind produsele energetice angro destinate livrării în cel puțin trei state membre; sau

(b)au loc sau au avut loc acte privind produsele energetice angro destinate livrării în cel puțin două state membre și cel puțin una dintre persoanele fizice sau juridice care săvârșește sau a săvârșit aceste acte își are rezidența sau este stabilită într-o țară terță, dar este înregistrată în conformitate cu articolul 9 alineatul (1); sau

(c)autoritatea națională de reglementare competentă, fără a aduce atingere derogărilor menționate la articolul 16 alineatul (5), nu ia imediat măsurile necesare pentru a da curs solicitării Agenției menționate la articolul 16 alineatul (4) litera (b); sau

(d)informațiile relevante, astfel cum sunt definite la articolul 2 alineatul (1) din prezentul regulament, ar putea afecta semnificativ prețurile produselor energetice angro destinate livrării în cel puțin trei state membre.

(5) Agenția își poate exercita competențele pentru a se asigura că obligațiile prevăzute la articolul 15 sunt îndeplinite în cazul în care persoanele organizează sau efectuează cu titlu profesional tranzacții cu produse energetice angro destinate livrării în cel puțin trei state membre.

(6) În exercitarea competențelor sale, Agenția ține seama de investigațiile în curs sau deja efectuate cu privire la aceleași cazuri de către o autoritate națională de reglementare în temeiul prezentului regulament, precum și de impactul transfrontalier al investigației.

(7) După finalizarea acțiunilor întreprinse în vederea exercitării competențelor sale în temeiul alineatului (4), Agenția întocmește un raport. Raportul se publică ținând seama de cerințele de confidențialitate. În cazul în care Agenția ajunge la concluzia că a avut loc o încălcare a prezentului regulament, ea informează în consecință autoritățile naționale de reglementare ale statului membru sau ale statelor membre în cauză și cere ca încălcarea să fie tratată în conformitate cu articolul 18. Agenția poate recomanda autorităților naționale de reglementare relevante anumite acțiuni ulterioare și, dacă este necesar, poate informa Comisia.”.

[15] Se introduc următoarele articole de la 13a la 13d:

„Articolul 13a 

Inspecții la fața locului efectuate de Agenție

1.Agenția pregătește și efectuează inspecții la fața locului în strânsă cooperare cu autoritățile relevante ale statului membru în cauză.

2.Pentru a-și îndeplini obligațiile care îi revin în temeiul prezentului regulament, Agenția poate efectua toate inspecțiile la fața locului necesare la oricare dintre spațiile persoanelor care fac obiectul investigației. În cazul în care desfășurarea corespunzătoare și eficiența inspecțiilor o impun, Agenția poate efectua inspecția la fața locului menționată, fără preaviz. 

3.Funcționarii și alte persoane autorizate de Agenție să efectueze o inspecție la fața locului pot intra în orice spații ale persoanelor care fac obiectul unei decizii de investigare adoptate de Agenție în temeiul alineatului (6) și dețin toate competențele stipulate la prezentul articol. De asemenea, aceștia au competența să sigileze orice spații, proprietăți și registre sau evidențe pe perioada inspecției și în măsura necesară inspecției. 

4.Cu suficient timp înainte de inspecție, Agenția comunică intenția de a efectua inspecția autorității naționale de reglementare și celorlalte autorități interesate ale statului membru pe teritoriul căruia urmează să se desfășoare aceasta. Inspecțiile lansate în conformitate cu prezentul articol se desfășoară cu condiția ca autoritatea relevantă să fi confirmat că nu are obiecții cu privire la aceste inspecții. 

5.Funcționarii Agenției și alte persoane autorizate de aceasta să efectueze o inspecție la fața locului își exercită competențele pe baza prezentării unei autorizări scrise în acest sens, în care se specifică obiectul și scopul controlului. 

6.Persoanele menționate la prezentul articol se supun inspecțiilor la fața locului dispuse printr-o decizie care este adoptată de Agenție. Decizia precizează obiectul și scopul inspecției, data la care inspecția urmează să înceapă, căile de atac disponibile în temeiul Regulamentului (UE) 2019/942, precum și dreptul de recurs împotriva deciziei la Curtea de Justiție. Agenția consultă autoritatea națională de reglementare a statului membru în care urmează să se desfășoare inspecția înainte de adoptarea unei astfel de decizii.

7.La cererea Agenției, funcționarii autorității naționale de reglementare din statul membru în care urmează să se desfășoare inspecția, precum și funcționarii autorizați sau numiți de către aceasta acordă asistență în mod activ funcționarilor Agenției și altor persoane autorizate de către aceasta. În acest scop, ei beneficiază de competențele prevăzute la prezentul articol. De asemenea, funcționarii autorității naționale de reglementare pot, la cerere, să participe la inspecția la fața locului.

8.Atunci când funcționarii Agenției, precum și persoanele autorizate sau desemnate de aceasta constată că o persoană se opune inspecției dispuse în temeiul prezentului articol, autoritatea națională de reglementare a statului membru în cauză le acordă lor sau altor autorități naționale de reglementare relevante asistența necesară, solicitând, dacă este cazul, intervenția poliției sau a unei autorități echivalente de aplicare a legii, astfel încât să le permită efectuarea inspecției la fața locului.

9.În cazul în care inspecția la fața locului prevăzută la alineatul (1) sau asistența prevăzută la alineatele (7) și (8) necesită o autorizare din partea unei autorități judiciare în conformitate cu dreptul intern aplicabil, Agenția solicită această autorizație. De asemenea, Agenția poate solicita o astfel de autorizație și ca măsură de precauție.

10.În cazul în care Agenția solicită o autorizație, astfel cum se menționează la alineatul (9), autoritatea judiciară națională verifică dacă:

(a)decizia agenției este autentică; și

(b)măsurile care trebuie luate sunt proporționale și nu arbitrare sau excesive în raport cu obiectul inspecției. 

În sensul literei (b) de la primul paragraf, autoritatea judiciară națională poate solicita Agenției explicații detaliate referitoare, în special, la motivele pentru care Agenția suspectează că a avut loc o încălcare din cele menționate la articolul 13 alineatul (3), la gravitatea presupusei încălcări și la natura implicării persoanei care face obiectul investigației. Prin derogare de la articolul 28 din Regulamentul (UE) 2019/942, decizia Agenției este numai de competența Curții de Justiție.

Articolul 13b

Cererea de informații

1.La cererea Agenției, orice persoană îi furnizează informațiile necesare în scopul îndeplinirii obligațiilor care îi revin Agenției în temeiul prezentului regulament. În cererea sa, Agenția:

(a)face trimitere la prezentul articol ca temei juridic al cererii sale;

(b)menționează scopul cererii;

(c)precizează ce informații sunt necesare și în conformitate cu ce format de date;

(d)stabilește un termen, proporțional cu cererea, pentru furnizarea informațiilor;

(e)informează persoana că răspunsul la cererea de informații trebuie să fie corect sau să nu inducă în eroare. 

2.În scopul cererii de informații astfel cum se menționează la alineatul (1), Agenția dispune de competența de a emite decizii. Într-o astfel de decizie, pe lângă cerințele de la alineatul (1), Agenția indică dreptul de a contesta decizia în fața comisiei de apel a Agenției și de a solicita controlul legalității deciziei de către Curtea de Justiție, în conformitate cu articolele 28 și 29 din Regulamentul (UE) 2019/942.

3.Persoanele menționate la alineatul (1) sau reprezentanții acestora furnizează informațiile solicitate. Persoanele sunt pe deplin responsabile a informațiile furnizate să fie complete, corecte și să nu inducă în eroare.

4.Atunci când funcționarii Agenției, precum și persoanele autorizate sau desemnate de aceasta constată că o persoană refuză să furnizeze informațiile solicitate, autoritatea națională de reglementare a statului membru în cauză le acordă lor sau altor autorități naționale de reglementare relevante asistența necesară, solicitând îndeplinirea obligației menționate la alineatul (3), inclusiv prin aplicarea de sancțiuni în conformitate cu legislația națională aplicabilă.

5.În cazul în care funcționarii Agenției, precum și persoanele autorizate sau desemnate de aceasta constată că o persoană refuză să furnizeze informațiile solicitate, Agenția poate trage concluzii pe baza informațiilor disponibile.

6.Agenția transmite fără întârziere autorităților naționale de reglementare din statele membre în cauză o copie a cererii în temeiul alineatului (1) sau a deciziei adoptate în temeiul alineatului (2).

Articolul 13c

Garanții procedurale

1.Agenția efectuează inspecții la fața locului și solicită informații cu respectarea deplină a garanțiilor procedurale ale participanților la piață, inclusiv:

(a)dreptul de a nu face declarații autoincriminatoare;

(b)dreptul de a fi asistat de o persoană la alegere;

(c)dreptul de a utiliza oricare dintre limbile oficiale ale statului membru în care are loc inspecția la fața locului;

(d)dreptul de a prezenta observații cu privire la faptele care îi privesc;

(e)dreptul de a primi un exemplar al procesului-verbal al audierii și fie de a-l aproba, fie de a adăuga observații.

2.Agenția caută probe pentru și împotriva participantului la piață și efectuează inspecții la fața locului și solicită informații în mod obiectiv și imparțial și în conformitate cu principiul prezumției de nevinovăție.

3.Agenția efectuează inspecții la fața locului și solicită informații cu respectarea deplină a normelor aplicabile în materie de confidențialitate și de protecție a datelor ale Uniunii.

Articolul 13d

Asistență reciprocă

1.Pentru a asigura conformitatea cu cerințele relevante prevăzute în prezentul regulament, autoritățile naționale de reglementare și Agenția își acordă reciproc asistență.”.

[15] Articolul 15 se modifică după cum urmează:

„Articolul 15

Obligațiile persoanelor care organizează sau efectuează tranzacții cu titlu profesional

Orice persoană care, cu titlu profesional, organizează sau efectuează tranzacții cu produse energetice angro care suspectează în mod rezonabil că un ordin de tranzacționare sau o tranzacție, inclusiv orice anulare sau modificare a acestora, ar putea încălca articolul 3, 4 sau 5 informează Agenția și autoritatea națională de reglementare relevantă fără întârziere.

Persoanele care organizează sau efectuează cu titlu profesional tranzacții cu produse energetice angro trebuie să stabilească și să mențină mecanisme și proceduri eficiente pentru:

(a)    a identifica situațiile de încălcare a articolelor 3, 4 sau 5;

(b)    a garanta că angajații lor care desfășoară activități de supraveghere în sensul prezentului articol sunt protejați împotriva oricărui conflict de interese și acționează în mod independent.”.

[16] Articolul 16 se modifică după cum urmează:

[a] la alineatul (1), al patrulea paragraf se înlocuiește cu următorul text:

„Autoritățile naționale de reglementare, autoritățile financiare competente, autoritatea națională din domeniul concurenței și autoritatea fiscală națională dintr-un stat membru pot institui forme adecvate de cooperare pentru a asigura investigarea și punerea în execuție efectivă și eficientă și pentru a contribui la o abordare coerentă și consecventă, atât a investigațiilor și a procedurilor judiciare, cât și modalităților de asigurare a executării prezentului regulament și a legislației relevante în domeniul financiar și cel al concurenței.”;

[b] la alineatul (2) se adaugă al treilea paragraf cu următorul text:

„Cu cel puțin 30 de zile înainte de adoptarea unei decizii finale cu privire la o încălcare a prezentului regulament, autoritățile naționale de reglementare informează Agenția și îi furnizează un rezumat al cazului și decizia avută în vedere. Agenția menține o listă publică a acestor decizii în temeiul prezentului regulament, inclusiv data deciziei, numele persoanelor sancționate, articolul din prezentul regulament care a fost încălcat și sancțiunea aplicată. În scopul publicării menționate, autoritățile naționale de reglementare furnizează aceste informații Agenției în termen de șapte zile de la emiterea deciziei.”;

[c] la alineatul (3), se adaugă următoarea literă (e):

„(e) Agenția și autoritățile naționale de reglementare informează autoritățile fiscale naționale competente și EUROFISC în cazul în care au motive întemeiate să suspecteze că, pe piața angro de energie, se săvârșesc sau s-au săvârșit acte care ar putea constitui o fraudă fiscală.”.

[16] Se introduc următoarele articole 16a și 16b:

„Articolul 16a

Delegarea de sarcini și responsabilități

1.Autoritățile naționale de reglementare pot, cu acordul autorității delegate, să delege sarcini și responsabilități altor autorități naționale de reglementare, sub rezerva condițiilor prevăzute la prezentul articol. Statele membre pot crea mecanisme specifice privind delegarea de responsabilități, care trebuie respectate înainte ca autoritățile lor naționale de reglementare să încheie astfel de acorduri de delegare și pot limita mandatul delegării la nivelul necesar pentru supravegherea eficace a participanților la piață sau a grupurilor. 

2.Autoritățile naționale de reglementare informează Agenția cu privire la acordurile de delegare pe care intenționează să le încheie. Ele aplică acordurile cel mai devreme la o lună după notificarea Agenției.

3.Agenția poate emite un aviz cu privire la acordul de delegare preconizat în termen de o lună după ce a fost informată.

4.Agenția publică prin mijloace adecvate toate acordurile de delegare încheiate de autoritățile naționale de reglementare, pentru a se asigura că toate părțile interesate sunt informate corespunzător.

Articolul 16b

Orientări și recomandări

1.În scopul stabilirii unor practici de supraveghere coerente, eficiente și eficace la nivelul Uniunii și în scopul garantării aplicării comune, uniforme și coerente a dreptului Uniunii, Agenția emite orientări și recomandări adresate tuturor autorităților naționale de reglementare sau tuturor participanților la piață și emite recomandări adresate uneia sau mai multor autorități naționale de reglementare sau unuia sau mai multor participanți la piață cu privire la aplicarea articolelor 4a, 8 și 9a. 

2.Agenția organizează, după caz, consultări publice cu privire la orientările și recomandările pe care le emite și analizează eventualele costuri și beneficii aferente emiterii unor astfel de orientări și recomandări. Aceste consultări și analize sunt proporționale în raport cu domeniul de aplicare, natura și impactul orientărilor sau recomandărilor.

3.Autoritățile naționale de reglementare și participanții la piață depun toate eforturile necesare pentru a respecta aceste orientări și recomandări.

4.În termen de două luni de la emiterea unei orientări sau recomandări, fiecare autoritate națională de reglementare confirmă dacă se conformează sau intenționează să se conformeze orientării sau recomandării respective. În cazul în care o autoritate națională de reglementare nu se conformează sau nu intenționează să se conformeze, ea trebuie să informeze Agenția, motivându-și decizia.

5.Agenția publică informația conform căreia o autoritate națională de reglementare nu se conformează sau nu intenționează să se conformeze orientării sau recomandării respective. De asemenea, Agenția poate decide să publice motivele prezentate de autoritatea națională de reglementare pentru neconformarea cu orientarea sau recomandarea respectivă. Autoritatea națională de reglementare primește o notificare prealabilă cu privire la această publicare.

6.Dacă acest lucru este prevăzut de orientarea sau recomandarea respectivă, participanții la piață raportează în mod clar și detaliat dacă se conformează orientării sau recomandării respective.

7.Agenția include orientările și recomandările pe care le-a emis în raportul menționat la articolul 19 alineatul (1) litera (k) din Regulamentul (UE) 2019/942.”.

[18] La articolul 17, alineatul (3) se înlocuiește cu următorul text:

„(3) Informațiile confidențiale primite de persoanele menționate la alineatul (2) în exercițiul funcțiunii nu pot fi divulgate niciunei alte persoane sau autorități decât într-o formă prescurtată sau agregată care să nu permită identificarea niciunui participant la piață, fără a aduce atingere cazurilor reglementate de dreptul penal, altor dispoziții ale prezentului regulament sau altei legislații relevante a Uniunii.”.

[19] Articolul 18 se înlocuiește cu următorul text:

„(1) Statele membre stabilesc normele cu privire la sancțiunile aplicabile în cazul încălcării prezentului regulament și iau toate măsurile necesare pentru a asigura punerea în aplicare a acestora. Sancțiunile prevăzute trebuie să fie eficiente, disuasive și proporționale și să reflecte natura, durata și gravitatea încălcărilor, daunele produse consumatorilor și beneficiile potențiale obținute de pe urma tranzacțiilor bazate pe informații privilegiate și a manipulării pieței.

Fără a aduce atingere sancțiunilor penale și competențelor de supraveghere ale autorităților naționale de reglementare în temeiul articolului 13, statele membre, în conformitate cu dreptul intern, conferă autorităților naționale de reglementare competența de a adopta sancțiuni administrative și alte măsuri administrative adecvate în legătură cu încălcările prezentului regulament menționate la articolul 13 alineatul (1).

Statele membre notifică în mod detaliat aceste dispoziții Comisiei și Agenției, notificând fără întârziere și orice alte modificări ulterioare care le afectează.

(2) Statele membre se asigură, în conformitate cu dreptul intern și cu principiul ne bis in idem, că autoritățile naționale de reglementare au competența de a impune cel puțin următoarele sancțiuni administrative și măsuri administrative referitoare la încălcări ale dispozițiilor prezentului regulament:

(a)adoptarea unei decizii prin care solicită persoanei în cauză să pună capăt încălcării;

(b)recuperarea profiturilor obținute din încălcare sau a pierderilor evitate prin aceasta, în măsura în care acestea pot fi determinate; 

(c)emiterea de avertismente sau anunțuri publice;

(d)adoptarea unei decizii de impunere a unor penalități cu titlu cominatoriu;

(e)adoptarea unei decizii de impunere a unor sancțiuni administrative pecuniare; 

în ceea ce privește persoanele juridice, sancțiuni pecuniare administrative maxime de cel puțin:

i.    15 % din cifra de afaceri totală din exercițiul financiar precedent pentru încălcări ale articolelor 3 și 5;

ii.    2 % din cifra de afaceri totală din exercițiul financiar precedent pentru încălcări ale articolelor 4 și 15;

iii.    1 % din cifra de afaceri totală din exercițiul financiar precedent pentru încălcări ale articolelor 8 și 9.

în ceea ce privește persoanele fizice, sancțiuni pecuniare administrative maxime de cel puțin:

i.    5 000 000 EUR pentru încălcări ale articolelor 3 și 5;

ii.    1 000 000 EUR pentru încălcări ale articolelor 4 și 15;

iii.    500 000 EUR pentru încălcări ale articolelor 8 și 9.

Fără a aduce atingere dispozițiilor de la litera (e), valoarea amenzii nu depășește 20 % din cifra de afaceri anuală a persoanei juridice în cauză în exercițiul financiar precedent. În cazul persoanelor fizice, valoarea amenzii nu depășește 20 % din venitul anual din anul calendaristic precedent. În cazul în care persoana a obținut, în mod direct sau indirect, beneficii de natură financiară de pe urma încălcării, valoarea amenzii trebuie să fie cel puțin egală cu beneficiul obținut.

(3) Statele membre se asigură că autoritatea națională de reglementare poate pune la dispoziția publicului măsurile sau sancțiunile impuse pentru încălcarea prezentului regulament, cu excepția cazului în care publicarea respectivă ar crea daune disproporționate părților implicate.”.

Articolul 2

Modificări ale Regulamentului (UE) 2019/942

Regulamentul (UE) 2019/942 se modifică după cum urmează:

[1] La articolul 6, alineatul (8) se elimină.

[2] La articolul 12, litera (c) se înlocuiește cu următorul text:

(c) desfășoară și coordonează investigații în temeiul articolelor 13, 13a, 13b și al articolului 16 din Regulamentul (UE) nr. 1227/2011.

[3] La articolul 32, alineatul (1) se înlocuiește cu următorul text:

„(1) Se datorează ACER taxe pentru colectarea, utilizarea, prelucrarea și analizarea informațiilor raportate de participanții la piață sau de entitățile care raportează în numele acestora în temeiul articolului 8 din Regulamentul (UE) nr. 1227/2011 și pentru publicarea informațiilor privilegiate în temeiul articolelor 4 și 4a din Regulamentul (UE) nr. 1227/2011. Taxele se plătesc prin intermediul mecanismelor de raportare înregistrate și al platformelor de publicare a informațiilor privilegiate. Veniturile obținute din aceste taxe pot acoperi și costurile suportate de ACER pentru exercitarea competențelor de supraveghere și de investigare în temeiul articolelor 13, 13a și 13b și al articolului 16 din Regulamentul (UE) nr. 1227/2011.”.

Articolul 3

Modificări ale Regulamentului de punere în aplicare (UE) 1348/2014 al Comisiei

Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr. 1348/2014 al Comisiei se modifică după cum urmează:

[1] Se adaugă articolul 7a:

„Articolul 7a

Calitatea datelor de piață privind GNL

1.Datele de piață privind GNL includ:

(a)părțile la contract, inclusiv indicatorul de cumpărare/vânzare;

(b)partea raportoare;

(c)prețul tranzacției;

(d)cantitățile contractuale;

(e)valoarea contractului;

(f)fereastra de sosire a încărcăturii de GNL;

(g)condițiile de livrare;

(h)punctele de livrare;

(i)marca temporală cu privire la toate elementele următoare:

(i)    data și ora de depunere a ofertei de cumpărare sau a ofertei de vânzare;

(ii)    data și ora tranzacției;

(iii)    data și ora raportării ofertei de cumpărare, a ofertei de vânzare sau a tranzacției;

(iv)    primirea datelor de piață privind GNL de către ACER.

2.Participanții la piața GNL furnizează ACER date de piață privind GNL în următoarele unități și monede:

(a)prețurile unitare ale tranzacțiilor, ale ofertelor de cumpărare și ale ofertelor de vânzare se raportează în moneda specificată în contract și în EUR/MWh și includ cursurile de conversie și de schimb aplicate, dacă este cazul;

(b)cantitățile contractuale se raportează în unitățile specificate în contracte și în MWh;

(c)ferestrele de sosire se raportează în termeni de date de livrare exprimate în format UTC;

(d)punctul de livrare indică un identificator valabil enumerat de ACER, astfel cum se menționează în lista instalațiilor GNL care fac obiectul raportării în temeiul Regulamentului (UE) nr. 1227/2011 și al Regulamentului de punere în aplicare (UE) nr. 1348/2014; marca temporală se raportează în format UTC; (a se înlocui cu trimiteri încrucișate, după caz);

(e)dacă este relevant, formula de preț din contractul pe termen lung din care este derivat prețul se raportează integral. 

3.ACER emite orientări referitoare la criteriile pe baza cărora un singur furnizor de date răspunde pentru o parte semnificativă a datelor de piață privind GNL transmise într-o anumită perioadă de referință și cu privire la modul în care această situație trebuie abordată în evaluarea sa zilnică a prețurilor GNL și indicii de referință pentru GNL.”.

Articolul 4
Intrare în vigoare

Prezentul regulament intră în vigoare în a douăzecea zi de la data publicării în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.

Prezentul regulament este obligatoriu în toate elementele sale și se aplică direct în toate statele membre.

Adoptat la Strasbourg,

FIȘA FINANCIARĂ LEGISLATIVĂ „AGENȚII”

1.CADRUL PROPUNERII/INIȚIATIVEI

1.1.Titlul propunerii/inițiativei

1.2.Domeniul (domeniile) de politică vizat(e)

1.3.Obiectul propunerii/inițiativei

1.4.Obiectiv(e)

1.4.1.Obiectiv(e) general(e)

1.4.2.Obiectiv(e) specific(e)

1.4.3.Rezultatul (rezultatele) și impactul preconizate

1.4.4.Indicatori de performanță

1.5.Motivele propunerii/inițiativei

1.5.1.Cerința (cerințele) care trebuie îndeplinită (îndeplinite) pe termen scurt sau lung, inclusiv un calendar detaliat pentru punerea în aplicare a inițiativei

1.5.2.Valoarea adăugată a intervenției Uniunii (aceasta poate rezulta din diferiți factori, de exemplu mai buna coordonare, securitatea juridică, o mai mare eficacitate sau complementaritate). În sensul prezentului punct, „valoarea adăugată a intervenției Uniunii” este valoarea ce rezultă din intervenția Uniunii, care depășește valoarea ce ar fi fost obținută dacă ar fi acționat doar statele membre.

1.5.3.Învățăminte desprinse din experiențele anterioare similare

1.5.4.Compatibilitatea cu cadrul financiar multianual și posibilele sinergii cu alte instrumente corespunzătoare

1.5.5.Evaluarea diferitelor opțiuni de finanțare disponibile, inclusiv a posibilităților de realocare a creditelor

1.6.Durata și impactul financiar ale propunerii/inițiativei

1.7.Metoda (metodele) de execuție a bugetului planificată (planificate)

2.MĂSURI DE GESTIUNE

2.1.Dispoziții în materie de monitorizare și de raportare

2.2.Sistemul (sistemele) de gestiune și de control

2.2.1.Justificarea modului (modurilor) de gestiune, a mecanismului (mecanismelor) de punere în aplicare a finanțării, a modalităților de plată și a strategiei de control propuse

2.2.2.Informații privind riscurile identificate și sistemul (sistemele) de control intern instituit(e) pentru atenuarea lor

2.2.3.Estimarea și justificarea raportului cost-eficacitate al controalelor (raportul dintre costurile controalelor și valoarea fondurilor aferente gestionate) și evaluarea nivelurilor preconizate ale riscurilor de eroare (la plată și la închidere)

2.3.Măsuri de prevenire a fraudelor și a neregulilor

3.IMPACTUL FINANCIAR ESTIMAT AL PROPUNERII/INIȚIATIVEI

3.1.Rubrica (rubricile) din cadrul financiar multianual și linia (liniile) bugetară (bugetare) de cheltuieli afectată (afectate)

3.2.Impactul financiar estimat al propunerii asupra creditelor

3.2.1.Sinteza impactului estimat asupra creditelor operaționale

3.2.2.Realizările preconizate finanțate din credite operaționale

3.2.3.Sinteza impactului estimat asupra creditelor administrative

3.2.3.1.Necesarul de resurse umane estimat

3.2.4.Compatibilitatea cu cadrul financiar multianual actual

3.2.5.Contribuțiile terților

3.3.Impactul estimat asupra veniturilor

FIȘA FINANCIARĂ LEGISLATIVĂ „AGENȚII”

1.CADRUL PROPUNERII/INIȚIATIVEI 

1.1.Titlul propunerii/inițiativei

1.2.Domeniul (domeniile) de politică vizat(e)

1.3.Obiectul propunerii 

X o acțiune nouă

 o acțiune nouă întreprinsă ca urmare a unui proiect-pilot/a unei acțiuni pregătitoare 18  

X prelungirea unei acțiuni existente 

 o fuziune a uneia sau mai multor acțiuni către o altă/o nouă acțiune 

1.4.Obiectiv(e)

1.4.1.Obiectiv(e) general(e) 

1.4.2.Obiectiv(e) specific(e) 

1.4.3.Rezultatul (rezultatele) și impactul preconizate

A se preciza efectele pe care ar trebui să le aibă propunerea/inițiativa asupra beneficiarilor vizați/grupurilor vizate.

1.4.4.Indicatori de performanță 

A se preciza indicatorii care permit monitorizarea progreselor și a realizărilor obținute.

(a)    eficacitatea și relevanța în timp: indicatorii trebuie să permită monitorizarea performanței prin furnizarea regulată de informații cu privire la progresele înregistrate și cu privire la realizările obținute pe tot parcursul perioadei de programare;

(b)    eficiența: procesele trebuie optimizate pentru a permite colectarea și prelucrarea datelor, evitându-se introducerea de cereri de informații inutile sau repetitive;

(c)    relevanța indicatorilor și necesitatea de a se limita sarcina administrativă aferentă;

(d)    claritatea: indicatorii trebuie prezentați într-o formă clară și ușor de înțeles, însoțiți de metadate relevante și într-o formă care să faciliteze interpretarea corectă și comunicarea eficace.

1.5.Motivele propunerii/inițiativei 

1.5.1.Cerința (cerințele) care trebuie îndeplinită (îndeplinite) pe termen scurt sau lung, inclusiv un calendar detaliat pentru punerea în aplicare a inițiativei

ACER 

Obiectivul specific nr. 1: Competențe de autorizare și de supraveghere a mecanismelor de raportare înregistrate și a platformelor pentru publicarea informațiilor privilegiate 

În temeiul acestei propuneri legislative, ACER va fi responsabilă cu autorizarea și supravegherea platformelor de publicare a informațiilor privilegiate (IIP) și a mecanismelor de raportare înregistrate (RRM), care nu se limitează la înregistrarea actuală a acestor entități.

Sarcinile de supraveghere ar consta în autorizarea IIP și a RRM și în supravegherea zilnică și, prin urmare, ar fi aliniate la competențele de supraveghere ale ESMA în ceea ce privește registrele centrale de tranzacții, mecanismele de raportare aprobate și alte servicii de raportare a datelor. ACER va avea, de asemenea, competențe directe de investigare în ceea ce privește IIP și RRM și primește competențe suplimentare pentru emiterea de orientări și recomandări pentru a clarifica mai bine perimetrul colectării datelor.

IIP și RRM sunt structuri relativ noi și se preconizează un număr de înregistrări ridicat. Având în vedere numărul mare de RRM (104 la 1 ianuarie 2023) și de IIP (19 la 1 ianuarie 2023) și în conformitate cu noul cadru juridic, ACER va trebui să își intensifice eforturile de supraveghere pentru noile activități de supraveghere menționate anterior. Prin urmare, agenția va angaja personal specializat suplimentar pentru supravegherea acestor entități. Aceste nevoi de resurse umane pot fi estimate la 5 ENI (inclusiv 1 expert IT pentru operarea sistemelor informatice economice respective și securitatea cibernetică a acestora).

Obiectivul specific nr. 2: Centralizarea colectării STOR la nivelul UE în cadrul ACER și monitorizarea PPAET la nivelul UE în cadrul ACER 

Actualul articolul 15 din REMIT a condus la o descentralizare a cunoștințelor privind potențialele situații de abuz de piață în întreaga UE, întrucât ANR-urile nu sunt obligate să partajeze rapoartele privind tranzacțiile sau ordinele suspecte (STOR) pe care le primesc în temeiul articolului 15 cu alte ANR-uri sau cu ACER (deși unele dintre acestea fac acest lucru). În același timp, aceasta nu a permis echipei de supraveghere a ACER să beneficieze de cunoștințele incluse în aceste STOR în vederea dezvoltării unei strategii de monitorizare la nivelul UE.

Modificările propuse privind REMIT vor atribui ACER colectarea tuturor STOR de la toate PPAET din Europa (ACER ca platformă centrală).

Pentru a calcula resursele umane necesare pentru această activitate, ACER a estimat numărul de STOR care urmează să fie primite în perioada 2024-2026, plecând de la numărul de STOR pe care îl cunoaște pentru anul 2022 (în principal STOR care sunt incluse în cazurile notificate agenției) și corectându-l conform domeniului de aplicare suplimentar al articolului 15 (care include în prezent și încălcările suspecte ale articolului 4 și toate STOR). ACER a estimat că numărul de STOR va crește la 2/3 din creșterea anuală observată în ultimii 6 ani. Numărul de STOR care urmau să fie primite de ACER a fost estimat atunci la 236 în 2024, la 248 în 2025 și la 260 în 2026.

Pentru a îndeplini sarcinile secundare asociate acestei activități, ACER prevede că va fi nevoie de încă 2 ENI.

În ceea ce privește PPAET, ACER va avea responsabilitatea de a verifica dacă PPAET care operează la nivelul UE (și anume, oferind produse pentru trei sau mai multe zone de livrare în diferite state membre) mențin mecanisme și proceduri eficace pentru a identifica încălcările articolelor 3, 4 și 5 din REMIT.

Pentru a calcula resursele umane necesare pentru această activitate, ACER a estimat numărul de PPAET pe care ACER le va monitoriza din 2025 până în 2027. ACER a plecat de la lista actualelor PPAET și le-a identificat pe cele care îndeplinesc criteriile incluse la noul articolul 15 (și anume, PPAET care pregătesc sau execută tranzacții în cel puțin trei state membre). ACER preconizează că va monitoriza apoi 34 de PPAET (adică mai puțin de 30 % din numărul total de PPAET).

Pentru a îndeplini sarcinile secundare asociate acestei activități (audituri PPAET și coordonarea PPAET), se estimează că va fi nevoie de încă 1 ENI.

Obiectivul specific nr. 3: Competențele complementare ale ACER pentru a investiga potențialele încălcări ale REMIT și a impune aplicarea normelor 

REMIT este modificat astfel încât ACER, în circumstanțe specifice (sunt afectate cel puțin trei produse livrate în diferite state membre; sau două sau mai multe produse livrate în state membre diferite sunt afectate, iar persoana fizică sau juridică care efectuează actele este înregistrată sau stabilită într-un stat membru terț sau în afara UE), poate asigura aplicarea interdicțiilor prevăzute la articolul 3 și la articolul 5 și a obligațiilor prevăzute la articolul 4.

Aceste competențe vor avea drept rezultat un nou set de sarcini pentru agenție, care includ toate sarcinile procedurale legate de deschiderea investigației, colectarea de informații (prelucrarea cererilor de informații, audieri și organizarea inspecțiilor,...), analiza informațiilor și concluzii preliminare privind încălcările (rapoartele).

La sfârșitul anului 2022, existau 13 cazuri în stoc care îndeplineau aceste criterii (aproximativ 3,7 % din stocul total de cazuri), dintre care 9 au fost notificate în 2022. Rata anuală de creștere a numărului de cazuri noi care ar urma să intre sub jurisdicția ACER pentru perioada 2024-2026 a fost estimată la 13. 6 %/an, ceea ce reprezintă două treimi din rata anuală de creștere observată între 2017 și 2022 pentru același tip de cazuri. Pe baza acestor ipoteze, stocul de cazuri care ar fi de competența ACER poate fi atunci estimat la 19 în 2024, 21 în 2025 și 24 în 2026. În același timp, ACER va avea, de asemenea, libertatea de a investiga cele mai importante cazuri dintre cele care îndeplinesc criteriile menționate mai sus.

Utilizând experiența cu sarcini similare îndeplinite de DG COMP, pentru a îndeplini sarcinile secundare asociate acestei activități, se estimează că ACER are nevoie de 11 ENI suplimentare.

Având în vedere posibilele dificultăți în ceea ce privește recrutarea de personal calificat, numărul total de 19 ENI suplimentare va fi introdus treptat în perioada 2025-2027.

Cheltuieli indirecte 

Aceste ENI suplimentare, astfel cum sunt descrise mai sus, nu includ cheltuielile indirecte. Aplicând un raport al cheltuielilor indirecte de 30 %, aceasta înseamnă 6 ENI suplimentare, care ar trebui să se traducă prin angajarea a 3 AST și 3 AST/SC, preferabil pentru a înlocui personalul interimar. Aceste ENI suplimentare sunt necesare, printre altele, pentru recrutarea personalului suplimentar și, prin urmare, sunt necesare începând cu 2025.

ENER 

În prezent, mai puțin de 0,5 ENI lucrează la REMIT în cadrul DG Energie. Având în vedere rolul mai proeminent al REMIT în contextul actualei crize energetice, volumul de muncă al ENER a crescut și, prin urmare, sunt necesare aproximativ 2 ENI.

1.5.2.Valoarea adăugată a intervenției Uniunii (aceasta poate rezulta din diferiți factori, de exemplu mai buna coordonare, securitatea juridică, o mai mare eficacitate sau complementaritate). În sensul prezentului punct, „valoarea adăugată a intervenției Uniunii” este valoarea ce rezultă din intervenția Uniunii care depășește valoarea ce ar fi fost obținută dacă ar fi acționat doar statele membre.

1.5.3.Învățăminte desprinse din experiențele anterioare similare

1.5.4.Compatibilitatea cu cadrul financiar multianual și posibilele sinergii cu alte instrumente corespunzătoare

1.5.5.Evaluarea diferitelor opțiuni de finanțare disponibile, inclusiv a posibilităților de realocare a creditelor

1.6.Durata și impactul financiar ale propunerii/inițiativei

 durată limitată

    Propunere/inițiativă în vigoare de la [ZZ/LL]AAAA până la [ZZ/LL]AAAA

    Impact financiar din AAAA până în AAAA

X durată nelimitată

punere în aplicare cu o perioadă de creștere în intensitate din AAAA până în AAAA,

urmată de o perioadă de funcționare la capacitate maximă.

1.7.Metoda (metodele) de execuție a bugetului planificată (planificate) 20  

X Gestiune directă asigurată de către Comisie prin intermediul

    prin intermediul agențiilor executive

 Gestiune partajată cu statele membre

X Gestiune indirectă, cu delegarea sarcinilor de execuție bugetară:

 organizațiilor internaționale și agențiilor acestora (a se preciza);

 BEI și Fondului European de Investiții;

X organismelor menționate la articolele 70 și 71;

 organismelor de drept public;

 organismelor de drept privat cu misiune de serviciu public, cu condiția să li se furnizeze garanții financiare adecvate;

 organismelor de drept privat dintr-un stat membru care sunt responsabile cu punerea în aplicare a unui parteneriat public-privat și cărora li se furnizează garanții financiare adecvate;

 organismelor sau persoanelor cărora li se încredințează executarea unor acțiuni specifice în cadrul PESC, în temeiul titlului V din TUE, și care sunt identificate în actul de bază relevant.

Observații

2.MĂSURI DE GESTIUNE 

2.1.Dispoziții în materie de monitorizare și de raportare 

A se preciza frecvența și condițiile aferente monitorizării și raportării.

2.2.Sistemul (sistemele) de gestiune și de control 

2.2.1.Justificarea modului (modurilor) de gestiune, a mecanismului (mecanismelor) de punere în aplicare a finanțării, a modalităților de plată și a strategiei de control propuse

2.2.2.Informații privind riscurile identificate și sistemul (sistemele) de control intern instituit(e) pentru atenuarea lor

2.2.3.Estimarea și justificarea raportului cost-eficacitate al controalelor (raportul dintre costurile controalelor și valoarea fondurilor aferente gestionate) și evaluarea nivelurilor preconizate ale riscurilor de eroare (la plată și la închidere) 

2.3.Măsuri de prevenire a fraudelor și a neregulilor 

A se preciza măsurile de prevenire și de protecție existente sau preconizate, de exemplu din strategia antifraudă.

3.IMPACTUL FINANCIAR ESTIMAT AL PROPUNERII/INIȚIATIVEI 

3.1.Rubrica (rubricile) din cadrul financiar multianual și linia (liniile) bugetară (bugetare) de cheltuieli afectată (afectate) 

Linii bugetare existente

În ordinea rubricilor din cadrul financiar multianual și a liniilor bugetare.

Noile linii bugetare solicitate

În ordinea rubricilor din cadrul financiar multianual și a liniilor bugetare.

3.2.Impactul estimat asupra cheltuielilor 

3.2.1.Sinteza impactului estimat asupra cheltuielilor 

milioane EUR (cu trei zecimale)

milioane EUR (cu trei zecimale)

milioane EUR (cu trei zecimale)

3.2.2.Impactul estimat asupra creditelor ACER 

    Propunerea/inițiativa nu implică utilizarea de credite operaționale

    Propunerea/inițiativa implică utilizarea de credite operaționale, conform explicațiilor de mai jos:

Sume în milioane EUR (cu 3 zecimale)

După caz, sumele reflectă suma dintre contribuția Uniunii la agenție și alte venituri ale agenției (taxe și tarife).

3.2.3.Impactul estimat asupra resurselor umane ale ACER 

3.2.3.1.Rezumat

    Propunerea/inițiativa nu implică utilizarea de credite cu caracter administrativ

X    Propunerea/inițiativa implică utilizarea de credite cu caracter administrativ, conform explicațiilor de mai jos:

în milioane EUR (cu 3 zecimale) După caz, sumele reflectă suma dintre contribuția Uniunii la agenție și alte venituri ale agenției (taxe și tarife).

Cerințe privind personalul (ENI):

Data planificată de recrutare pentru ENI este data de 1 ianuarie din anul respectiv.

dintre care sunt finanțate prin contribuția UE (ENI) 30 :

3.2.3.2.Necesarul de resurse umane estimat pentru DG-ul sub tutela căruia se află agenția

    Propunerea/inițiativa nu implică utilizarea de resurse umane.

    Propunerea/inițiativa implică utilizarea de resurse umane, conform explicațiilor de mai jos:

Estimarea se exprimă în numere întregi (sau cel mult cu o zecimală)

Necesarul de resurse umane va fi asigurat din efectivele de personal ale DG-ului în cauză alocate deja pentru gestionarea acțiunii și/sau redistribuite intern în cadrul DG-ului, completate, după caz, cu resurse suplimentare ce ar putea fi acordate DG-ului care gestionează acțiunea în cadrul procedurii anuale de alocare și ținând seama de constrângerile bugetare. 

3.2.4.Compatibilitatea cu cadrul financiar multianual actual 

    Propunerea/inițiativa este compatibilă cu actualul cadru financiar multianual.

X    Propunerea/inițiativa necesită o reprogramare a rubricii corespunzătoare din cadrul financiar multianual.

    Propunerea/inițiativa necesită recurgerea la instrumentul de flexibilitate sau revizuirea cadrului financiar multianual 34 .

3.2.5.Contribuțiile terților 

Propunerea/inițiativa nu prevede cofinanțare din partea terților.

Propunerea/inițiativa prevede cofinanțarea estimată în cele ce urmează:

milioane EUR (cu trei zecimale)

3.3.Impactul estimat asupra veniturilor 

X    Propunerea/inițiativa nu are impact financiar asupra veniturilor.

    Propunerea/inițiativa are următorul impact financiar:

    asupra resurselor proprii

    asupra altor venituri

vă rugăm să precizați dacă veniturile sunt alocate unor linii de cheltuieli 

milioane EUR (cu trei zecimale)

Pentru veniturile diverse „alocate”, a se preciza linia (liniile) bugetară (bugetare) de cheltuieli afectată (afectate).

A se preciza metoda de calcul al impactului asupra veniturilor.

(1)    Comunicarea Comisiei către Parlamentul European, Consiliul European, Consiliu, Comitetul Economic și Social European și Comitetul Regiunilor - Un set de măsuri de acțiune și de sprijin pentru abordarea creșterii prețurilor energiei, COM(2021) 660 final.

(2)    Comunicarea Comisiei către Parlamentul European, Consiliul European, Consiliu, Comitetul Economic și Social European și Comitetul Regiunilor – Planul REPowerEU, COM(2022)230.

(3)    Comunicarea Comisiei - Cadru temporar de criză pentru măsuri de ajutor de stat de sprijinire a economiei ca urmare a agresiunii Rusiei împotriva Ucrainei, C 131 I/01, C/2022/1890.

(4)    Regulamentul (UE) 2022/1032 al Parlamentului European și al Consiliului din 29 iunie 2022 de modificare a Regulamentelor (UE) 2017/1938 și (CE) nr. 715/2009 în ceea ce privește înmagazinarea gazelor (JO L 173, 10.6.2022, p. 17).

(5)    Regulamentul (UE) 2022/1369 al Consiliului din 5 august 2022 privind măsuri coordonate de reducere a cererii de gaze (JO L 206, 8.8.2022, p. 1).

(6)    Regulamentul (UE) 2022/1854 al Consiliului din 6 octombrie 2022 privind o intervenție de urgență pentru abordarea problemei prețurilor ridicate la energie (JO L 261, 7.10.2022, p. 1).

(7)    Regulamentul (UE) 2022/2577 al Consiliului din 22 decembrie 2022 de stabilire a unui cadru pentru accelerarea implementării energiei din surse regenerabile (JO L 335, 29.12.2022, p. 36).

(8)    Regulamentul (UE) 2022/1854 al Consiliului din 6 octombrie 2022 privind o intervenție de urgență pentru abordarea problemei prețurilor ridicate la energie (JO L 261, 7.10.2022, p. 1).

(9)    DISCURS/22/5493.

(10)     Raport privind rezultatul final al raportului Conferinței privind viitorul Europei – Propunerile 3 și 17.

(11)    Propunere de directivă a Parlamentului European și a Consiliului de modificare a Directivei (UE) 2018/2001 privind promovarea utilizării energiei din surse regenerabile, a Directivei 2010/31/UE privind performanța energetică a clădirilor și a Directivei 2012/27/UE privind eficiența energetică, COM(2022)222 final.

(12)    Comunicarea Comisiei către Parlamentul European, Consiliul European, Consiliu, Comitetul Economic și Social European și Comitetul Regiunilor – Planul REPowerEU, COM(2022)230 final.

(13)    Comunicare a Comisiei către Parlamentul European, Consiliul European, Consiliu, Comitetul Economic și Social European și Comitetul Regiunilor - Un Plan industrial al Pactului verde pentru era cu zero emisii nete, COM(2023)62 final .

(14)    Regulamentul (UE) nr. 596/2014 al Parlamentului European și al Consiliului din 16 aprilie 2014 privind abuzul de piață (Regulamentul privind abuzul de piață) și de abrogare a Directivei 2003/6/CE a Parlamentului European și a Consiliului și a Directivelor 2003/124/CE, 2003/125/CE și 2004/72/CE ale Comisiei (JO L 173, 12.6.2014, p. 1).

(15)    Recomandarea Consiliului din 16 iunie 2022 (2022/C 243/04).

(16)    Articolul 194 alineatul (1) din TFUE.

(17)    Regulamentul (UE) nr. 596/2014 al Parlamentului European și al Consiliului din 16 aprilie 2014 privind abuzul de piață (Regulamentul privind abuzul de piață) și de abrogare a Directivei 2003/6/CE a Parlamentului European și a Consiliului și a Directivelor 2003/124/CE, 2003/125/CE și 2004/72/CE ale Comisiei (JO L 173, 12.6.2014, p. 1).

(18)    Astfel cum se menționează la articolul 58 alineatul (2) litera (a) sau (b) din Regulamentul financiar.

(19)    Decizia (UE) 2020/2152 a Comisiei din 17 decembrie 2020 privind taxele datorate Agenției Uniunii Europene pentru Cooperarea Autorităților de Reglementare din Domeniul Energiei pentru colectarea, utilizarea, prelucrarea și analizarea informațiilor raportate în temeiul Regulamentului (UE) 1227/2011 al Parlamentului European și al Consiliului.

(20)    Explicații detaliate privind metodele de execuție a bugetului, precum și trimiterile la Regulamentul financiar sunt disponibile pe site-ul BUDGpedia: https://myintracomm.ec.europa.eu/corp/budget/financial-rules/budget-implementation/Pages/implementation-methods.aspx

(21)    Dif. = credite diferențiate / Nedif. = credite nediferențiate.

(22)    AELS: Asociația Europeană a Liberului Schimb.

(23)    Țările candidate și, după caz, candidații potențiali din Balcanii de Vest.

(24)    Cheltuielile de la titlul 1 corespund personalului care urmează să fie finanțat prin Contribuția UE. Restul de două treimi din personalul necesar ar trebui finanțat prin taxe și tarife.

(25)    Cheltuielile prevăzute la titlul 3 în valoare de 4,2 milioane EUR pentru perioada 2025-2027 ar trebui finanțate prin taxe și tarife.

(26)    Necesarul de credite pentru resursele umane și pentru alte cheltuieli cu caracter administrativ va fi acoperit de creditele direcției generale (DG) respective care sunt deja alocate pentru gestionarea acțiunii și/sau au fost redistribuite intern în cadrul DG-ului respectiv, completate, după caz, cu resurse suplimentare care ar putea fi alocate DG-ului care gestionează acțiunea în cadrul procedurii anuale de alocare și ținând seama de constrângerile bugetare.

(27)    Anul N este anul în care începe punerea în aplicare a propunerii/inițiativei. Vă rugăm să înlocuiți „N” cu primul an estimat de punere în aplicare (de exemplu: 2021). Se procedează la fel pentru anii următori.

(28)    Realizările se referă la produsele și serviciile care trebuie furnizate (de ex.: numărul de schimburi de studenți finanțate, numărul de km de drumuri construiți etc.).

(29)    Conform descrierii de la punctul 1.4.2. „Obiectiv(e) specific(e)…”

(30)    În fiecare an, în conformitate cu articolul 3 alineatul (1) din Decizia (UE) 2020/2152 a Comisiei, ACER va identifica acele costuri, inclusiv costurile cu personalul, care sunt eligibile pentru finanțarea prin taxe și va prezenta rezultatele în proiectul său de document de programare. În conformitate cu articolul 20 din Regulamentul (UE) 2019/942, Comisia furnizează un aviz cu privire la proiectul de document de programare al ACER, inclusiv cu privire la propunerile agenției în ceea ce privește costurile care sunt considerate eligibile pentru finanțarea prin taxe și posibilitățile de reducere a sarcinii asupra bugetului UE.

(31)    AC = agent contractual; AL= agent local; END = expert național detașat; INT = personal pus la dispoziție de agenți de muncă temporară; JPD = tânăr profesionist în delegații.

(32)    Subplafonul pentru personal extern acoperit din creditele operaționale (fostele linii „BA”).

(33)    În principal pentru fondurile politicii de coeziune a UE, Fondul european agricol pentru dezvoltare rurală (FEADR) și Fondul european pentru afaceri maritime, pescuit și acvacultură (FEAMPA). 

(34)    A se vedea articolele 12 și 13 din Regulamentul (UE, Euratom) nr. 2093/2020 al Consiliului din 17 decembrie 2020 de stabilire a cadrului financiar multianual pentru perioada 2021-2027.

(35)    În ceea ce privește resursele proprii tradiționale (taxe vamale, cotizații pentru zahăr), sumele indicate trebuie să fie sume nete, și anume sumele brute după deducerea unei cote de 20 % pentru costurile de colectare.