COMISIA EUROPEANĂ

Bruxelles, 8.3.2018

COM(2018) 113 final

2018/0048(COD)

Propunere de

REGULAMENT AL PARLAMENTULUI EUROPEAN ŞI AL CONSILIULUI

privind furnizorii europeni de servicii de finanțare participativă (ECSP) pentru întreprinderi

(Text cu relevanță pentru SEE)

{SWD(2018) 56 final}
{SWD(2018) 57 final}

EXPUNERE DE MOTIVE

1.CONTEXTUL PROPUNERII

•Motivele și obiectivele propunerii

Comisia a adoptat astăzi un pachet de măsuri menite să aprofundeze uniunea piețelor de capital, împreună cu comunicarea intitulată „Finalizarea uniunii piețelor de capital până în 2019 - este timpul să accelerăm ritmul”. Pachetul cuprinde prezenta propunere, precum și o propunere privind un cadru la nivelul UE menit să promoveze obligațiunile garantate, o propunere care vizează facilitarea distribuției transfrontaliere a fondurilor de investiții, o propunere privind legea aplicabilă efectelor față de terți ale cesiunilor de creanțe și o comunicare privind legea aplicabilă efectelor patrimoniale ale tranzacțiilor cu titluri de valoare.

Prezenta inițiativă face parte din prioritatea Comisiei de a institui o uniune a piețelor de capital (UPC), care are drept obiectiv extinderea accesului la finanțare pentru întreprinderile inovatoare, întreprinderile nou-înființate și alte întreprinderi necotate 1 .

În prezent, accesul la finanțare este în continuare dificil pentru aceste întreprinderi, în special atunci când fac tranziția de la etapa de întreprindere nou-înființată la etapa de expansiune, din cauza asimetriilor informaționale structurale. Dependența excesivă de împrumuturile bancare negarantate pe termen scurt este adesea costisitoare. În plus, având în vedere că volumele împrumuturilor bancare acordate întreprinderilor nou-înființate și IMM-urilor au fost grav afectate de criza financiară din 2008 și încă nu au revenit la nivelurile înregistrate înaintea crizei, lipsa fondurilor are o contribuție importantă la eșecul întreprinderilor nou-înființate. Aceste probleme sunt amplificate în mod semnificativ în statele membre cu piețe de capital și sisteme bancare mai puțin dezvoltate.

Finanțarea participativă, ca nouă formă de serviciu financiar bazat pe tehnologie, are potențialul de a pune în legătură mai bine investitorii cu proiectele de afaceri care au nevoie de finanțare. Platformele de finanțare participativă acționează ca intermediari între investitori și întreprinderi, permițându-le investitorilor să identifice mai ușor proiectele care îi interesează și să le sprijine. Finanțarea participativă poate deveni o sursă importantă de finanțare nebancară și poate contribui astfel la obiectivele generale ale uniunii piețelor de capital de a sprijini o integrare financiară mai sustenabilă, precum și investițiile private în favoarea creării de locuri de muncă și a creșterii economice. Finanțarea participativă se impune din ce în ce mai mult ca o parte importantă a ciclului de finanțare pentru întreprinderile nou-înființate și întreprinderile aflate în etapele inițiale de dezvoltare, care sunt de obicei finanțate de membri ai familiei, de prieteni și din fonduri proprii până în etapele ulterioare, când încep să devină interesante pentru fondurile cu capital de risc sau chiar pentru fondurile de investiții în societăți necotate. Finanțarea participativă poate oferi astfel o alternativă la împrumuturile bancare negarantate, care constituie, actualmente, principalele surse de finanțare externă pentru IMM-uri, în special în timpul perioadei inițiale de activitate.

Serviciile Comisiei monitorizează de mai mulți ani evoluția piețelor de finanțare participativă. O comunicare publicată în 2014 2 și un document de lucru al serviciilor Comisiei publicat în mai 2016 3 au concluzionat că nu existau argumente puternice pentru o intervenție de politică la nivelul UE în contextul respectiv. Între timp, serviciile Comisiei au monitorizat sistematic această piață și au colectat dovezi semnificative cu privire la barierele în calea activităților transfrontaliere și a dezvoltării pieței interne, prin intermediul consultărilor cu părțile interesate și al studiilor externe. În plus, tendința continuă de concentrare a sectorului european al finanțării participative în doar câteva state membre a subliniat necesitatea de a extinde disponibilitatea acestei metode de finanțare la o scară mai largă, în beneficiul solicitanților de fonduri și al investitorilor din toate statele membre.

Prezenta propunere stabilește o etichetă europeană pentru platformele de finanțare participativă bazate pe investiții și pe creditare, care permite activitatea transfrontalieră și vizează abordarea riscurilor în mod proporțional. Propunerea urmărește să faciliteze extinderea serviciilor de finanțare participativă în cadrul pieței interne, sporind astfel accesul la finanțare pentru antreprenori, întreprinderile nou-înființate, întreprinderile în curs de extindere și IMM-uri, în general. Acesta este motivul pentru care finanțarea participativă pe bază de donații și de recompense este exclusă din domeniul de aplicare al prezentei inițiative. Includerea acestor modele de afaceri ar fi disproporționată, deoarece ele nu se referă la produsele financiare și la asimetriile informaționale pe care le creează produsele financiare. În plus, legislația UE privind protecția consumatorilor cuprinde norme stricte, menite să protejeze consumatorii, care se aplică deja finanțării participative bazate pe recompense.

Prezenta propunere nu se aplică serviciilor furnizate titularilor de proiecte care sunt considerați consumatori, astfel cum sunt definiți la articolul 3 litera (a) din Directiva 2008/48/CE. Prin urmare, propunerea nu include creditele de consum, întrucât acestea nu sunt credite comerciale și intră parțial sub incidența legislației UE existente, în special: (i) în cazul în care un consumator primește un credit pentru consum personal și desfășoară activități în afara capacității sale profesionale, această activitate intră sub incidența Directivei privind creditele de consum; și (ii) în cazul în care un consumator primește un credit pentru achiziționarea unui bun imobil, această activitate intră sub incidența Directivei privind creditele ipotecare.

De asemenea, prezenta propunere urmărește să le ofere investitorilor informațiile necesare cu privire la finanțarea participativă, inclusiv cu privire la riscurile subiacente. Pentru a consolida încrederea investitorilor în aceste servicii inovatoare, prezenta propunere obligă, de asemenea, furnizorii de servicii de finanțare participativă să dispună de garanțiile necesare pentru a reduce la minimum probabilitatea concretizării riscurilor.

•Coerența cu dispozițiile existente în domeniul de politică

Furnizarea de servicii de finanțare participativă nu a făcut până în prezent obiectul niciunei acțiuni specifice din partea UE. Furnizorii de servicii de finanțare participativă și-au adaptat modelele de afaceri în funcție de cadrele naționale, care sunt foarte diferite, și fac obiectul aplicării regimurilor existente la nivel național și la nivelul UE de către autoritățile naționale competente. Caracterul dinamic al modelelor de afaceri și interpretările diferite de la un stat membru la altul ale legislației UE în vigoare au dus la o mare varietate de cadre de reglementare pentru furnizorii de servicii de finanțare participativă, de la absența oricărei reglementări la aplicarea strictă a normelor de protecție a investitorilor. Până în prezent, o serie de state membre au instituit regimuri naționale speciale pentru finanțarea participativă, în timp ce altele obligă platformele de finanțare participativă să fie autorizate și să funcționeze în temeiul cadrelor existente la nivelul UE, cum ar fi Directiva privind piețele instrumentelor financiare (MiFID II), Directiva privind serviciile de plată (DSP) și Directiva privind administratorii fondurilor de investiții alternative (DAFIA).

•Coerența cu alte domenii de politică ale Uniunii

2.TEMEI JURIDIC, SUBSIDIARITATE ȘI PROPORȚIONALITATE

•Temei juridic

Temeiul juridic al prezentei propuneri este articolul 114 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene (TFUE), care permite adoptarea de măsuri de apropiere a dispozițiilor naționale care au ca obiectiv instituirea și funcționarea pieței interne.

În prezent, finanțarea participativă nu poate beneficia de pe urma pieței interne, din cauza lipsei unui regim de reglementare și de supraveghere specific și coerent. În timp ce unele state membre aplică, în cazul furnizorilor de servicii de finanțare participativă, actualul cadru de reglementare a serviciilor financiare, alte state membre le permit să rămână în afara cadrului de reglementare și să funcționeze în temeiul unor derogări, în funcție de modelul de afaceri specific. De asemenea, un număr tot mai mare de state membre instituie cadre naționale special adaptate în funcție de caracteristicile specifice ale activităților de finanțare participativă.

Divergențele dintre cadrele, normele și interpretările modelelor de afaceri aplicate furnizorilor de servicii de finanțare participativă în Uniunea Europeană diminuează, prin urmare, potențialul de extindere a activității de finanțare participativă la nivelul UE. Diferențele mari în ceea ce privește standardele de reglementare și regimurile legislative divergente adoptate de statele membre reprezintă un obstacol în calea platformelor de finanțare participativă care doresc să își extindă operațiunile peste tot în UE, întrucât modelele lor de afaceri trebuie să fie ajustate în funcție de fiecare jurisdicție și necesită adesea mai multe autorizații sau înregistrări la nivel național și respectarea legislațiilor naționale divergente, printre altele în domeniul marketingului și al protecției consumatorilor. Acest lucru generează costuri ridicate, complexitate juridică și incertitudine pentru furnizorii de servicii de finanțare participativă, ceea ce explică fragmentarea nejustificată a pieței, lipsa economiilor de scară și abordările inconsecvente în materie de transparență și de riscuri financiare. Aceste divergențe reprezintă un obstacol în calea creării pieței interne și a bunei funcționări a acesteia.

Această situație limitează capacitatea platformelor de finanțare participativă de a pătrunde pe alte piețe din UE, în afară de piața lor națională, și limitează stimulentele financiare pentru furnizorii de finanțare participativă numai la țările mai mari ale UE, care au o piață suficient de mare. La rândul său, acest lucru restrânge capacitatea de a dezvolta o piață internă integrată a UE pentru serviciile de finanțare participativă.

În același timp, din cauza lipsei unei piețe interne, investitorii au o accesibilitate limitată și o capacitate limitată de a diversifica riscurile în același mod. Există sectoare importante și inovatoare, precum tehnologia, în care proximitatea geografică nu reprezintă un factor esențial pentru investiții și care depind, prin urmare, de o bază de investitori internaționali. În pofida creșterii rapide a piețelor naționale, investitorii internaționali întâmpină dificultăți în a-și afirma prezența pe platformele europene de finanțare participativă, din cauza barierelor transfrontaliere evidențiate mai sus. În consecință, dificultățile cu care se confruntă investitorii care doresc să se implice în activități la nivel transfrontalier generează costuri de căutare suplimentare și restrâng libera circulație a capitalurilor în cadrul Uniunii.

S-a observat că o serie de întreprinderi recurg la înregistrarea unei entități juridice și la mobilizarea de fonduri în țările care au piețe dezvoltate de finanțare participativă. Deși această situație ar putea fi influențată și de alți factori, precum ecosistemul financiar local, rezultatul este că micile întreprinderi din sectoarele cu o mobilitate redusă a factorilor de producție nu ar putea avea acces la aceste oportunități de finanțare, cu excepția cazului în care există deja o piață internă eficientă de finanțare participativă. Prin urmare, incapacitatea platformelor și a investitorilor de a opera transfrontalier poate împiedica accesul la finanțare pentru societățile dintr-un număr mare de sectoare.

Aceste divergențe creează, de asemenea, condiții de concurență inegale pentru furnizorii de platforme în funcție de localizarea lor geografică, prin fragmentarea modelelor de finanțare de-a lungul frontierelor naționale, ridicând astfel noi obstacole în calea unei piețe interne a serviciilor de finanțare participativă. Printre principalii factori se numără interpretările diferite și tratarea diferită a furnizorilor de servicii de finanțare participativă, precum și neîncrederea suplimentară pe care acestea o creează pentru investitori într-un context transfrontalier în ceea ce privește nesiguranța și costurile de căutare ridicate. Mai mult decât atât, interpretările divergente și tratarea diferită a serviciilor de finanțare participativă creează un nivel semnificativ de incertitudine juridică pentru investitorii de retail, care sunt descurajați să apeleze la serviciile de finanțare participativă din cauza protecției slabe sau incerte a drepturilor lor, a căilor de atac și a lipsei de transparență în ceea ce privește stabilirea prețurilor și a comisioanelor asociate investițiilor în proiecte.

Prin introducerea unor condiții uniforme de operare pentru întreprinderi în UE, propunerea elimină diferențele dintre cadrele juridice naționale care au condus la fragmentarea pieței la nivelul UE, reducând în mod semnificativ complexitatea, sarcina financiară și sarcina administrativă pentru toate părțile interesate principale, și anume platformele de finanțare participativă, titularii de proiecte și investitorii. În același timp, aceasta asigură condiții de concurență egale între toți furnizorii de servicii care folosesc aceeași etichetă UE.

•Subsidiaritate

•Proporționalitate

În temeiul principiului proporționalității, conținutul și forma acțiunii Uniunii nu trebuie să depășească ceea ce este necesar pentru realizarea obiectivelor tratatelor.

În prezent, furnizorii de servicii de finanțare participativă care doresc să își ofere serviciile în alte state membre au permisiunea de a face acest lucru dacă obțin o licență locală și respectă regimul național în materie de finanțare participativă din statul membru respectiv. În practică, acest lucru înseamnă că un furnizor de servicii de finanțare participativă trebuie să respecte simultan mai multe regimuri naționale, adaptându-și în același timp și modelul de afaceri, dacă dorește să își ofere serviciile la nivel transfrontalier. Acest lucru diminuează în mod considerabil capacitatea furnizorilor de servicii de finanțare participativă de a-și extinde ofertele la nivelul UE.

Furnizarea de servicii de finanțare participativă se axează pe activități de atragere a capitalului de mai mică anvergură pentru proiecte, întreprinderi nou-înființate aflate în etapele inițiale și IMM-uri. Cu toate acestea, în unele state membre, furnizorii trebuie să respecte legislația sectorială existentă, cum ar fi MiFID II și MiFIR. Aceste norme ar putea fi disproporționate pentru activitățile mici. În plus, este posibil ca aceste norme să nu fie adaptate scopului lor. Finanțarea participativă cuprinde numeroase modele diferite de afaceri, care ar putea să nu fie în întregime acoperite, ceea ce ar putea avea efecte de propagare imprevizibile în materie de reglementare. Drept urmare, s-ar putea să nu fie posibil să se reglementeze, în mod proporțional, numărul tot mai mare de platforme care combină diferite modele de afaceri și pot implica tranzacții de creditare și bazate pe investiții.

Un regim european de finanțare participativă facultativ, de sine stătător, sub eticheta de furnizor european de finanțare participativă, pe care platformele l-ar alege în momentul în care doresc să desfășoare activități transfrontaliere, ar menține neschimbate cadrele naționale adaptate de finanțare participativă, oferind în același timp o oportunitate pentru platformele care doresc să își extindă operațiunile la nivel european și să desfășoare activități transfrontaliere. Un astfel de regim ar determina o reducere destul de rapidă și de semnificativă a costurilor de intrare pe piață (de reglementare și de supraveghere) pentru platformele de finanțare participativă care desfășoară (sau intenționează să desfășoare) operațiuni transfrontaliere, deoarece acestea vor fi autorizate doar o singură dată. În același timp, regimul ar fi mai proporțional decât în cazul normelor MiFID. Regimul propus, orientat către furnizarea de servicii, ar permite, de asemenea, o anumită flexibilitate în ceea ce privește reglementarea activităților platformelor care combină mai multe modele de afaceri, deoarece prevede un regim unic care ar urma să se aplice atât modelelor bazate pe investiții, cât și celor bazate pe creditare (reducând incertitudinea în materie de reglementare). Această abordare ar asigura, de asemenea, viabilitatea pe termen lung a regimului, având în vedere evoluțiile rapide din cadrul sectorului și utilizarea de instrumente diferite.

Opțiunea preferată ar fi, de asemenea, compatibilă cu cadrul legislativ, deoarece permite coexistența cadrelor financiare consacrate cu acest regim, stipulând o derogare conformă cu parametrul de 1 milion EUR stabilit într-un alt act legislativ-cheie al UE și, în special, cu Regulamentul (UE) 2017/1129 privind prospectul care trebuie publicat în cazul unei oferte publice de valori mobiliare sau al admiterii de valori mobiliare la tranzacționare pe o piață reglementată 4 . Această abordare ar reduce la minimum riscurile unui arbitraj de reglementare, permițând în același timp desfășurarea de activități transfrontaliere în conformitate cu un cadru solid de protecție a investitorilor și de stabilitate financiară.

•Alegerea instrumentului

Articolul 114 din TFUE permite adoptarea de acte sub formă de regulamente sau de directive. În acest caz a fost ales un regulament, întrucât o „etichetă UE” trebuie să fie direct aplicabilă în toate statele membre pentru a fi eficace.

În al doilea rând, deoarece propunerea de regulament stabilește cerințe armonizate pentru platformele de finanțare participativă care doresc să solicite o autorizație, aceasta nu trebuie să facă obiectul unor norme naționale specifice. Prin urmare, în acest caz este mai adecvat un regulament decât o directivă. Cu toate acestea, orice element care nu se încadrează în domeniul de aplicare al propunerii ar urma să facă obiectul normelor naționale, inclusiv al celor de transpunere a dispozițiilor directivelor UE aplicabile.

3.REZULTATELE EVALUĂRILOR EX POST, ALE CONSULTĂRILOR CU PĂRȚILE INTERESATE ȘI ALE EVALUĂRII IMPACTULUI

•Consultări cu părțile interesate

În plus, serviciile Comisiei au organizat o serie de ateliere de consultare cu statele membre, organizațiile profesionale și membrii acestora. Trei ateliere de reglementare privind finanțarea participativă au fost organizate, împreună cu statele membre, în decembrie 2014, în februarie 2016 și, respectiv, în noiembrie 2017, în cadrul Grupului de experți al Comitetului european pentru valori mobiliare (EGESC). Experții au indicat o serie de aspecte care ar putea fi abordate pentru a evita barierele juridice și a promova activitatea de finanțare participativă în UE, cum ar fi schimbul de informații, colectarea de date, stabilirea unei taxonomii comune, sprijinirea procedurii de „pașaport”, precum și introducerea unor cerințe mai convergente în materie de prezentare a informațiilor pentru emisiunile de valori mobiliare situate sub pragul peste care este necesară elaborarea unui prospect. De asemenea, în 2015 serviciile Comisiei au înființat un Forum european al părților interesate din domeniul finanțării participative (ECSF), sub forma unui grup de experți reprezentanți ai unor asociații ale grupurilor de părți interesate implicate și ai autorităților naționale. În sfârșit, în iunie 2017 a avut loc un atelier privind finanțarea participativă transfrontalieră, pe baza studiului intitulat „Identificarea obstacolelor de pe piață și a obstacolelor de reglementare care stau în calea dezvoltării transfrontaliere a finanțării participative în UE”.

•Obținerea și utilizarea expertizei

•Evaluarea impactului

Prezenta propunere este însoțită de o evaluare a impactului care a fost prezentată la 18 noiembrie 2017 și aprobată de Comitetul de analiză a reglementării la 15 decembrie 2017.

Comitetul de analiză a reglementării a solicitat să se modifice proiectul de evaluare a impactului pentru a clarifica (i) justificarea și caracterul urgent al inițiativei, modul în care poziția Comisiei a evoluat în ultimii ani, precum și explicarea mai în detaliu a accentului pe nevoile de finanțare din etapele inițiale ale antreprenorilor, întreprinderilor mici și întreprinderilor nou-înființate inovatoare; (ii) măsura în care propunerea este orientată spre viitor și capabilă să integreze evoluții viitoare; (iii) importanța fragmentării în materie de reglementare în comparație cu barierele care nu sunt abordate în cadrul propunerii; (iv) dovezile suplimentare privind cererea pentru activitățile transfrontaliere; (v) interacțiunea dintre propunere și legislația sectorială și națională existentă în UE și (vi) justificarea alegerii autorității de supraveghere relevante și impactul propunerii asupra Autorității Europene pentru Valori Mobiliare și Piețe. Evaluarea impactului a fost modificată în consecință.

(1)Scenariul de referință - nicio acțiune la nivelul UE.

(2)Opțiunea 1 - Valorificarea capitalului reputațional: asocierea standardelor minime cu cele mai bune practici

(3)Opțiunea 2 - o abordare bazată pe produs: introducerea finanțării participative în cadrul unic de reglementare existent al UE

(4)Opțiunea 3 - o soluție complementară bazată pe servicii: un regim al „furnizorilor europeni de finanțare participativă”

•Drepturi fundamentale

UE s-a angajat să respecte standarde ridicate de protecție a drepturilor fundamentale și este parte la numeroase convenții privind drepturile omului. În acest context, propunerea nu va avea probabil niciun impact direct asupra acestor drepturi, astfel cum au fost enumerate în principalele convenții ale ONU privind drepturile omului, în Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene, care este parte integrantă a tratatelor UE, și în Convenția Europeană a Drepturilor Omului (CEDO).

4.IMPLICAȚIILE BUGETARE

Opțiunea preferată are implicații în ceea ce privește costurile și sarcina administrativă pentru ESMA. Amploarea și distribuția acestor costuri vor depinde de cerințele exacte asociate ECSP și de sarcinile de monitorizare și de supraveghere aferente.

5.ALTE ELEMENTE

•Planuri de punere în aplicare și măsuri de monitorizare, evaluare și raportare

Nu se aplică.

•Explicații detaliate referitoare la prevederile specifice ale propunerii

Propunerea urmărește să stabilească norme uniforme privind finanțarea participativă la nivelul UE. Aceasta nu înlocuiește normele naționale privind finanțarea participativă, în cazul în care există astfel de norme. În temeiul propunerii, un furnizor de servicii de finanțare participativă poate alege fie să furnizeze sau să continue să furnizeze servicii la nivel național în temeiul legislației naționale aplicabile (inclusiv în cazul în care un stat membru alege să aplice MiFID II activităților de finanțare participativă), fie să solicite autorizația de a furniza servicii de finanțare participativă în temeiul regulamentului propus. În cazul autorizării în temeiul normelor UE, autorizația acoperă prestarea de servicii atât într-un singur stat membru, cât și la nivel transfrontalier. În cazul în care furnizorul alege să aplice normele UE, autorizația în temeiul normelor naționale aplicabile este retrasă. Autorizația acordată în temeiul prezentului regulament le-ar permite furnizorilor de servicii de finanțare participativă să își furnizeze serviciile pe baza unei proceduri de „pașaport” în toate statele membre.

Articolul 1 definește obiectul; în mod concret, articolul 1 stipulează că prezentul regulament se aplică furnizorilor de servicii de finanțare participativă și stabilește cerințe uniforme în ceea ce privește activitățile, organizarea, autorizarea și supravegherea permanentă a acestora. Articolul 2 definește domeniul de aplicare, care se limitează la persoanele juridice care aleg să solicite autorizarea în temeiul articolului 11, precum și la cele care sunt autorizate în conformitate cu respectivul articol. Acesta prevede, de asemenea, derogări în virtutea cărora prezentul regulament nu ar trebui să se aplice serviciilor de finanțare participativă furnizate consumatorilor, astfel cum sunt definiți la articolul 3 litera (a) din Directiva 2008/48/CE, sau serviciilor de finanțare participativă furnizate de persoane juridice care au fost autorizate ca firme de investiții în conformitate cu articolul 7 din Directiva 2014/65/UE sau de persoane fizice sau juridice autorizate în acest sens în conformitate cu legislația națională. Rezultă din această dispoziție că persoanele autorizate ca furnizori de servicii de finanțare participativă care doresc să continue să furnizeze servicii care nu intră sub incidența prezentului regulament nu ar trebui să mai poată să funcționeze în temeiul autorizației acordate în temeiul prezentului regulament. Persoanele care furnizează servicii de finanțare participativă bazate pe investiții la nivel transfrontalier ar trebui să solicite o autorizație în temeiul Directivei 2014/65/UE, iar autorizația în calitate de furnizor de servicii de finanțare participativă în temeiul prezentului regulament ar trebui să fie retrasă.

Articolul 3 stabilește termenii și definițiile utilizate în sensul prezentului regulament, în special „servicii de finanțare participativă”, „platformă de finanțare participativă”, „furnizor de servicii de finanțare participativă”, „ofertă de finanțare participativă” și altele. Este important de reținut faptul că, pentru a specifica și alte elemente tehnice ale definițiilor prevăzute la articolul 2, astfel încât acestea să țină cont de evoluțiile pieței, de progresul tehnic și de experiența dobândită, Comisia poate adopta acte delegate.

Capitolul II cuprinde prevederi referitoare la furnizarea de servicii de finanțare participativă (articolul 4), gestionarea eficace și prudentă (articolul 5) și tratarea plângerilor (articolul 6). În temeiul acestor dispoziții, furnizorii de servicii de finanțare participativă trebuie să respecte în permanență cerințele organizatorice, iar persoanele fizice care au competența de a administra un furnizor de servicii de finanțare participativă ar trebui să aibă competențele și experiența profesională corespunzătoare. În ceea ce privește conflictele de interese (articolul 7), un furnizor de servicii de finanțare participativă trebuie să mențină și să aplice dispoziții organizatorice și administrative eficace, în vederea luării tuturor măsurilor rezonabile menite să împiedice conflictele de interese să afecteze negativ interesele clienților săi. Furnizorii de servicii de finanțare participativă trebuie, de asemenea, să adopte toate măsurile adecvate pentru a identifica și a preveni sau gestiona conflictele de interese dintre ei, inclusiv membrii personalului de conducere și angajații lor sau orice altă persoană legată de ei, în mod direct sau indirect, printr-o relație de control, și clienții lor sau dintre un client și un altul, care apar în cursul furnizării de servicii. La articolele 8 și 9 sunt prevăzute norme privind externalizarea și păstrarea în siguranță a activelor clienților.

Capitolul III stabilește dispoziții privind cerințele în materie de autorizare și supraveghere continuă. Mai precis, articolul 10 prevede o cerință de autorizare și stabilește condițiile de autorizare pentru furnizorii de servicii de finanțare participativă. În mod concret, furnizorii de servicii de finanțare participativă trebuie să îndeplinească o serie de criterii pentru a fi autorizați de ESMA. Articolul 10 stabilește, de asemenea, procedurile de aprobare și de respingere a cererilor de autorizare. Articolul 11 prevede obligația ESMA de a crea un registru accesibil publicului și actualizat care să cuprindă toți furnizorii de servicii de finanțare participativă. Articolul 12 precizează că serviciile de finanțare participativă trebuie să fie furnizate sub supravegherea ESMA. Articolul 13 stabilește dispoziții referitoare la retragerea autorizației.

Capitolul IV stabilește dispoziții privind protecția investitorilor și transparența. În temeiul articolului 14, toate informațiile, inclusiv comunicările publicitare, transmise clienților de furnizorii de servicii de finanțare participativă trebuie să fie complete, clare și corecte. Articolul 15 prevede o evaluare inițială a caracterului adecvat al unui potențial client și obligă platformele să le ofere investitorilor posibilitatea de a face simulări cu privire la capacitatea lor de a suporta pierderi. Articolul 16 expune mai pe larg detaliile și conținutul, precum și forma și alte cerințe ale Fișei cu informații esențiale privind investiția (Key Information Sheet - KIIS). Articolele 17 și 18 se referă la panoul de afișaj, respectiv la dreptul investitorilor de a avea acces la evidențe.

Capitolul V stabilește dispoziții privind comunicările publicitare. În mod mai concret, articolul 19 stabilește cerințe detaliate pentru comunicările publicitare, iar articolul 20 le impune autorităților naționale competente să publice și să mențină pe site-urile lor actele cu putere de lege și actele administrative naționale aplicabile comunicărilor publicitare ale furnizorilor de servicii de finanțare participativă.

Capitolul VI cuprinde dispoziții detaliate cu privire la competențele ESMA, privilegiul juridic (articolul 21), cererile de informații (articolul 22), investigațiile generale (articolul 23), inspecțiile la fața locului (articolul 24), schimbul de informații (articolul 25), secretul profesional (articolul 26), măsurile de supraveghere adoptate de ESMA (articolul 27), precum și sancțiunile administrative și alte măsuri, în special amenzile (articolul 28), penalitățile cu titlu cominatoriu (articolul 29), publicarea, natura și executarea amenzilor (articolul 30) și normele procedurale corespunzătoare pentru luarea măsurilor de supraveghere și impunerea amenzilor (articolul 31).

Articolele 32 și 33 stabilesc cerințe referitoare la audierea persoanelor vizate, respectiv la competența de fond a Curții de Justiție cu privire la deciziile ESMA. În conformitate cu articolul 34, ESMA ar trebui să aibă posibilitatea de a percepe taxe de la furnizorii de servicii de finanțare participativă în conformitate cu prezentul regulament și cu actul delegat adoptat în temeiul prezentului regulament. Articolul 35 prevede posibilitatea ca ESMA să delege anumite sarcini de supraveghere specifice autorităților competente din statele membre în conformitate cu ghidurile ESMA.

Finanțarea participativă, la fel ca orice alt serviciu financiar, poate fi expusă practicilor de spălare a banilor și de finanțare a terorismului. Prin urmare, regulamentul prevede măsuri de protecție adecvate pentru a minimiza riscurile materializării unor astfel de practici. În special, articolul 9 impune ca plățile pentru tranzacțiile de finanțare participativă să aibă loc prin intermediul unor entități autorizate în conformitate cu Directiva privind serviciile de plată (DSP) și care, prin urmare, intră sub incidența celei de a patra directive privind combaterea spălării banilor (DCSB), indiferent dacă plata este realizată de platformă sau de o parte terță. Articolul 9 prevede, de asemenea, faptul că furnizorii de servicii de finanțare participativă trebuie să se asigure că titularii de proiecte acceptă oferte de finanțare participativă sau orice plată numai prin intermediul unei entități autorizate în temeiul DSP. Articolul 10 introduce cerințe privind „buna reputație” a membrilor personalului de conducere, printre care și absența condamnărilor în temeiul legislației privind combaterea spălării banilor. Articolul 13 le impune autorităților naționale competente, inclusiv autorităților naționale competente desemnate în temeiul prevederilor Directivei (UE) 2015/849, să informeze ESMA cu privire la orice aspect care este relevant în temeiul Directivei privind combaterea spălării banilor și care implică o platformă de finanțare participativă. ESMA poate proceda ulterior la retragerea licenței pe baza acestor informații. Articolul 38 prevede că, în vederea asigurării stabilității financiare prin combaterea riscurilor de spălare a banilor și de finanțare a terorismului, Comisia ar trebui să evalueze necesitatea și proporționalitatea introducerii unei obligații a furnizorilor de servicii de finanțare participativă de a respecta prevederile actelor legislative naționale de punere în aplicare a Directivei (UE) 2015/849 în ceea ce privește spălarea banilor sau finanțarea terorismului și a adăugării furnizorilor de servicii de finanțare participativă pe lista entităților obligate în sensul Directivei (UE) 2015/849.

Exercitarea delegării de competențe în vederea adoptării de acte delegate ale Comisiei este tratată la capitolul VII. Propunerea de regulament cuprinde delegări de competențe care îi permit Comisiei să adopte acte delegate care să specifice anumite detalii, cerințe și măsuri prevăzute în regulament.

2018/0048 (COD)

Propunere de

REGULAMENT AL PARLAMENTULUI EUROPEAN ŞI AL CONSILIULUI

privind furnizorii europeni de servicii de finanțare participativă (ECSP) pentru întreprinderi

(Text cu relevanță pentru SEE)

PARLAMENTUL EUROPEAN ȘI CONSILIUL UNIUNII EUROPENE,

având în vedere Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, în special articolul 114,

având în vedere propunerea Comisiei Europene,

după transmiterea proiectului de act legislativ către parlamentele naționale,

având în vedere avizul Băncii Centrale Europene 5 ,

având în vedere avizul Comitetului Economic și Social European 6 ,

hotărând în conformitate cu procedura legislativă ordinară,

întrucât:

(1)Finanțarea participativă se afirmă din ce în ce mai mult ca o formă consacrată de finanțare alternativă pentru întreprinderile mici și mijlocii (IMM-uri) aflate în etapele inițiale ale ciclului de dezvoltare, bazată de obicei pe investiții mici. Finanțarea participativă reprezintă un nou tip de intermediere, în cadrul căreia un furnizor de servicii de finanțare participativă interacționează cu clienții săi prin intermediul unei platforme digitale, fără să își asume riscuri, pentru a pune în legătură potențiali investitori cu întreprinderi care caută finanțare, indiferent dacă finanțarea conduce sau nu la un acord de împrumut, la achiziționarea unei participații la capital sau a unei participații sub forma unei alte valori mobiliare. Prin urmare, este oportun să se includă în domeniul de aplicare al prezentului regulament atât finanțarea participativă bazată pe creditare, cât și finanțarea participativă bazată pe investiții, deoarece ambele reprezintă alternative de finanțare comparabile pentru întreprinderi.

(2)Obținerea de finanțare este o provocare pentru întreprinderile mici și întreprinderile aflate la început de drum, în special atunci când acestea fac tranziția de la etapa de întreprindere nou-înființată la etapa de expansiune Finanțarea participativă poate contribui la asigurarea accesului la finanțare pentru întreprinderile de acest tip și, deci, la finalizarea uniunii piețelor de capital. Lipsa accesului la finanțare pentru aceste întreprinderi reprezintă o problemă chiar și în statele membre în care accesul la finanțarea bancară a rămas stabil pe parcursul crizei financiare. Finanțarea participativă s-a impus ca o modalitate consacrată de a finanța un proiect sau o întreprindere nouă, de obicei cu implicarea unui număr mare de persoane sau de organizații, prin intermediul unor platforme online în cadrul cărora cetățenii, organizațiile și întreprinderile, inclusiv întreprinderile nou-înființate, atrag sume relativ mici de bani.

(3)Furnizarea de servicii de finanțare participativă se bazează, în general, pe trei tipuri de actori: titularul proiectului, care propune proiectul care urmează să fie finanțat, investitorii care finanțează proiectul propus, în general prin investiții limitate, și o organizație cu rol de intermediar, sub forma unui furnizor de servicii care pune în legătură titularii de proiecte și investitorii în cadrul unei platforme online.

(4)Pe lângă faptul că oferă o sursă alternativă de finanțare, inclusiv de capital de risc, finanțarea participativă poate oferi și alte beneficii pentru întreprinderi. Aceasta poate asigura o validare a conceptului și a ideii pentru titularul proiectului, poate oferi accesul la un număr mare de persoane care îi transmit antreprenorului opinii și informații și poate reprezenta un instrument de marketing în cazul în care o campanie de finanțare participativă se bucură de succes.

(5)Mai multe state membre au introdus deja regimuri naționale speciale privind finanțarea participativă. Aceste regimuri sunt adaptate la caracteristicile și nevoile piețelor și investitorilor locali. Prin urmare, normele naționale în vigoare diferă în ceea ce privește condițiile de operare a platformelor de finanțare participativă, gama de activități permise și cerințele în materie de acordare a licențelor.

(6)Diferențele dintre normele naționale în vigoare sunt de natură să obstrucționeze furnizarea transfrontalieră de servicii de finanțare participativă și au, astfel, un efect direct asupra funcționării pieței interne pentru aceste servicii. În special, fragmentarea cadrului juridic în funcție de frontierele naționale creează costuri substanțiale de conformare juridică pentru investitorii de retail, care se confruntă adesea cu dificultăți disproporționate comparativ cu dimensiunea investițiilor lor atunci când determină normele aplicabile serviciilor de finanțare participativă furnizate transfrontalier. Prin urmare, acești investitori sunt adesea descurajați să investească la nivel transfrontalier prin intermediul platformelor de finanțare participativă. Din aceleași motive, furnizorii de servicii de finanțare participativă care operează astfel de platforme sunt descurajați să își ofere serviciile în alt stat membru decât cel în care sunt stabiliți. Prin urmare, activitățile de finanțare participativă s-au desfășurat, până în prezent, preponderent la nivel național, ceea ce a împiedicat crearea unei piețe a finanțării participative la scara Uniunii și a împiedicat accesul întreprinderilor la serviciile de finanțare participativă.

(7)Așadar, în vederea promovării activităților de finanțare participativă la nivel transfrontalier și a facilitării exercitării libertății de a furniza și de a beneficia de aceste servicii pe piața internă a finanțării participative, este necesar să se abordeze obstacolele existente în calea bunei funcționări a pieței interne a serviciilor de finanțare participativă. Stabilirea unui set unic de norme privind furnizarea de servicii de finanțare participativă care să le ofere prestatorilor de servicii posibilitatea de a solicita o autorizație unică la nivelul Uniunii pentru a-și exercita activitatea în temeiul acestor norme reprezintă un prim pas adecvat pentru promovarea activităților de finanțare participativă la nivel transfrontalier și consolidarea, în acest mod, a funcționării pieței unice.

(8)Prin abordarea obstacolelor în calea funcționării pieței interne a serviciilor de finanțare participativă, prezentul regulament urmărește să promoveze activitățile transfrontaliere de finanțare a întreprinderilor. Prin urmare, ar trebui ca serviciile de finanțare participativă legate de acordarea de împrumuturi consumatorilor, astfel cum sunt definiți la articolul 3 litera (a) din Directiva 2008/48/CE a Parlamentului European și a Consiliului 7 , să nu intre sub incidența prezentului regulament.

(9)Pentru a evita ca aceeași activitate să facă obiectul mai multor autorizații în cadrul Uniunii, serviciile de finanțare participativă furnizate de persoane care au fost autorizate în temeiul Directivei 2014/65/UE a Parlamentului European și a Consiliului 8 sau furnizate în conformitate cu legislația națională ar trebui să fie excluse din domeniul de aplicare al prezentului regulament.

(10)În ceea ce privește finanțarea participativă bazată pe creditare, facilitarea acordării de împrumuturi, inclusiv serviciile precum prezentarea ofertelor de finanțare participativă clienților sau acordarea de ratinguri pentru bonitatea titularilor de proiecte, ar trebui să țină seama de diferitele modele de afaceri care permit încheierea unui acord de împrumut prin intermediul unei platforme de finanțare participativă între unul sau mai mulți clienți și unul sau mai mulți titulari de proiecte.

(11)În ceea ce privește finanțarea participativă bazată pe investiții, transferabilitatea unui titlu de valoare este o garanție importantă pentru ca investitorii să fie în măsură să își recupereze banii investiți, deoarece le oferă posibilitatea legală de a-și înstrăina participația pe piețele de capital. Prin urmare, prezentul regulament vizează și permite numai serviciile de finanțare participativă bazate pe investiții în legătură cu valori mobiliare (titluri de valoare care pot fi transferate). Instrumentele financiare care nu sunt valori mobiliare, ar trebui, însă, să fie excluse din domeniul de aplicare al prezentului regulament, deoarece implică riscuri pentru investitori care nu pot fi gestionate în mod adecvat în acest cadru juridic.

(12)Date fiind riscurile asociate investițiilor de finanțare participativă, pentru asigurarea unei protecții eficace a investitorilor, este oportun să se impună un plafon al contravalorii maxime pentru fiecare ofertă de finanțare participativă. Plafonul respectiv ar trebui să fie stabilit la 1 000 000 EUR, întrucât acesta corespunde pragului stabilit în Regulamentul (UE) 2017/1129 al Parlamentului European și al Consiliului 9 , care prevede obligativitatea elaborării și aprobării unui prospect peste acest prag.

(13)Pentru a se evita arbitrajul de reglementare și a se asigura supravegherea eficace a furnizorilor de servicii de finanțare participativă, ar trebui ca acestora să li se interzică să accepte depozite sau alte fonduri rambursabile de la populație, cu excepția cazului în care sunt autorizați ca instituții de credit în conformitate cu articolul 8 din Directiva 2013/36/UE a Parlamentului European și a Consiliului 10 .

(14)Pentru atingerea acestui obiectiv, furnizorii de finanțare participativă ar trebui să aibă posibilitatea de a solicita o autorizație unică la nivelul Uniunii și de a-și exercita activitatea în conformitate cu aceste cerințe uniforme. Cu toate acestea, pentru a menține o disponibilitate largă a ofertelor de finanțare participativă orientate exclusiv către piețele naționale, furnizorii de servicii de finanțare participativă care decid să își ofere serviciile în conformitate cu legislația națională aplicabilă ar trebui să fie în continuare în măsură să facă acest lucru. În consecință, cerințele uniforme prevăzute în prezentul regulament ar trebui să fie opționale și, prin urmare, să nu li se aplice furnizorilor de servicii de finanțare participativă care optează să desfășoare activități numai la nivel național.

(15)Pentru a menține un standard ridicat de protecție a investitorilor, pentru a reduce riscurile asociate finanțării participative și pentru a asigura tratamentul echitabil al tuturor clienților, furnizorii de servicii de finanțare participativă ar trebui să dispună de o politică elaborată astfel încât să se asigure faptul că proiectele sunt selectate într-un mod profesionist, corect și transparent, iar serviciile de finanțare participativă sunt furnizate în același mod.

(16)Pentru a îmbunătăți serviciile oferite clienților lor, furnizorii de servicii de finanțare participativă ar trebui să poată exercita o anumită putere de apreciere în numele clienților cu privire la parametrii ordinelor date de aceștia, cu condiția ca furnizorii să ia toate măsurile necesare pentru a obține cel mai bun rezultat posibil pentru clienți și să le comunice metoda exactă aplicată și parametrii pe baza cărora exercită această putere de apreciere. Pentru a se asigura că investitorilor potențiali le sunt oferite oportunități de investiții cu respectarea principiului neutralității, furnizorii de servicii de finanțare participativă nu ar trebui să plătească sau să accepte nicio remunerație, reducere sau beneficiu nepecuniar pentru a direcționa ordinele investitorilor către o anumită ofertă de pe platformele lor sau către o anumită ofertă de pe o platformă terță.

(17)Prezentul regulament are scopul de a facilita investițiile directe și de a evita crearea unor posibilități de arbitraj de reglementare pentru intermediarii financiari reglementați în temeiul altor dispoziții ale legislației Uniunii, în special al normelor Uniunii care reglementează administratorii de active. Utilizarea structurilor juridice, inclusiv a vehiculelor cu scop special, ca intermediari între proiectul de finanțare participativă și investitori, ar trebui, prin urmare, să fie strict reglementată și autorizată numai în cazul în care acest lucru este justificat.

(18)Asigurarea unui sistem de guvernanță eficace este esențială pentru gestionarea adecvată a riscurilor și pentru prevenirea oricărui conflict de interese. Furnizorii de servicii de finanțare participativă ar trebui, așadar, să dispună de mecanisme de guvernanță care să asigure gestionarea eficace și prudentă, iar conducerea acestora ar trebui să se bucure de o bună reputație și să aibă un nivel adecvat de cunoștințe și experiență. Furnizorii de servicii de finanțare participativă ar trebui, de asemenea, să instituie proceduri pentru a primi și a trata plângerile depuse de clienți.

(19)Furnizorii de servicii de finanțare participativă ar trebui să funcționeze ca intermediari neutri între clienți pe platformele lor de finanțare participativă. În vederea prevenirii conflictelor de interese, ar trebui stabilite anumite cerințe cu privire la furnizorii de servicii de finanțare participativă, la membrii personalului de conducere și angajații acestora sau la orice persoană care exercită un control direct sau indirect asupra lor. În special, ar trebui ca furnizorilor de servicii de finanțare participativă să li se interzică orice participație financiară la ofertele de finanțare participativă de pe platformele lor de finanțare participativă. În plus, acționarii care dețin cel puțin 20 % din capitalul social sau din drepturile de vot, membrii personalului de conducere și angajații, precum și orice persoană care controlează direct sau indirect o platformă de finanțare participativă nu ar trebui să acționeze în calitate de clienți în ceea ce privește serviciile de finanțare participativă oferite pe respectiva platformă de finanțare participativă.

(20)În interesul furnizării eficiente și în bune condiții a serviciilor de finanțare participativă, ar trebui ca furnizorilor acestor servicii să li se permită să încredințeze, integral sau parțial, orice funcție operațională unor furnizori de servicii, cu condiția ca externalizarea să nu dăuneze semnificativ calității controalelor interne ale furnizorilor de servicii de finanțare participativă și exercitării unei supravegheri eficace de către aceștia. Cu toate acestea, ar trebui ca furnizorii de servicii de finanțare participativă să rămână pe deplin responsabili de respectarea prezentului regulament.

(21)Pentru a deține fonduri ale clienților și a furniza servicii de plată este necesară o autorizație în calitate de furnizor de servicii de plată în conformitate cu Directiva (UE) 2015/2366 a Parlamentului European și a Consiliului 11 . Această cerință de autorizare obligatorie nu poate fi îndeplinită prin obținerea unei autorizații în calitate de furnizor de servicii de finanțare participativă. Prin urmare, trebuie subliniat clar faptul că, în cazul în care un furnizor de servicii de finanțare participativă realizează astfel de servicii de plată în legătură cu serviciile sale de finanțare participativă, acesta trebuie să obțină și autorizarea în calitate de furnizor de servicii de plată în conformitate cu Directiva (UE) 2015/2366. Pentru a permite o supraveghere adecvată a acestor activități, Autoritatea Europeană pentru Valori Mobiliare și Piețe (ESMA) ar trebui să fie informată dacă furnizorul de servicii de finanțare participativă intenționează să ofere el însuși servicii de plată, cu autorizația corespunzătoare, sau dacă aceste servicii vor fi externalizate către o parte terță autorizată.

(22)Dezvoltarea și buna funcționare a serviciilor de finanțare participativă la nivel transfrontalier necesită extinderea lor la o scară suficientă și încrederea cetățenilor în aceste servicii. Prin urmare, este necesar să se stabilească cerințe uniforme, proporționale și aplicabile direct în materie de autorizare și să se prevadă un punct unic de supraveghere.

(23)Un nivel ridicat de încredere din partea investitorilor contribuie la dezvoltarea serviciilor de finanțare participativă. Cerințele aplicabile serviciilor de finanțare participativă ar trebui, prin urmare, să faciliteze furnizarea transfrontalieră a acestor servicii, să reducă riscurile operaționale și să asigure un grad ridicat de transparență și de protecție a investitorilor.

(24)Serviciile de finanțare participativă pot fi expuse riscurilor de spălare a banilor și de finanțare a terorismului, astfel cum se subliniază în Raportul Comisiei privind evaluarea riscurilor privind spălarea banilor și finanțarea terorismului care afectează piața internă și sunt legate de activități transfrontaliere 12 . Prin urmare, ar trebui avute în vedere măsuri de protecție pentru îndeplinirea condițiilor de autorizare, evaluarea bunei reputații a membrilor conducerii, furnizarea de servicii de plată numai prin entități autorizate care fac obiectul cerințelor privind combaterea spălării banilor și a finanțării terorismului. În vederea consolidării stabilității financiare prin combaterea riscurilor de spălare a banilor și de finanțare a terorismului, Comisia ar trebui să evalueze necesitatea și proporționalitatea introducerii unei obligații a furnizorilor de servicii de finanțare participativă de a respecta prevederile actelor legislative naționale de punere în aplicare a Directivei (UE) 2015/849 în ceea ce privește spălarea banilor sau finanțarea terorismului și a adăugării furnizorilor de servicii de finanțare participativă pe lista entităților obligate în sensul Directivei (UE) 2015/849.

(25)Pentru a le permite furnizorilor de servicii de finanțare participativă să opereze la nivel transfrontalier fără să se confrunte cu norme divergente și pentru a facilita, astfel, finanțarea proiectelor din întreaga Uniune de către investitori din diferite state membre, nu ar trebui să li se permită statelor membre să impună cerințe suplimentare furnizorilor de servicii de finanțare participativă care au fost deja autorizați de ESMA.

(26)Procesul de autorizare ar trebui să îi permită ESMA să fie informată cu privire la serviciile pe care potențialii furnizori de servicii de finanțare participativă intenționează să le furnizeze, să evalueze calitatea gestionării acestora și să evalueze organizarea și procedurile interne instituite de potențialii furnizori de servicii de finanțare participativă pentru a asigura conformitatea cu cerințele stabilite în prezentul regulament.

(27)Pentru a facilita transparența față de investitorii de retail în ceea ce privește furnizarea serviciilor de finanțare participativă, ESMA ar trebui să creeze și actualizeze un registru public al tuturor serviciilor de finanțare participativă oferite în Uniune în conformitate cu prezentul regulament.

(28)Ar trebui ca autorizarea să fie retrasă în cazul în care condițiile pentru emiterea acesteia nu mai sunt îndeplinite. În special, ESMA ar trebui să fie în măsură să evalueze dacă buna reputație a membrilor conducerii a fost afectată sau dacă procedurile și sistemele interne au înregistrat deficiențe grave. Pentru a permite ESMA să evalueze dacă o autorizație de furnizor de servicii de finanțare participativă ar trebui să fie retrasă, autoritățile naționale competente ar trebui să informeze ESMA ori de câte ori un furnizor de servicii de finanțare participativă sau un terț care acționează în numele unui astfel de furnizor și-a pierdut autorizația în calitate de instituție de plată sau s-a constatat că încalcă Directiva (UE) 2015/849 a Parlamentului European și a Consiliului 13 .

(29)Pentru ca investitorii potențiali să înțeleagă clar natura, riscurile, costurile și comisioanele aferente serviciilor de finanțare participativă, ar trebui ca furnizorii acestor servicii să le ofere clienților lor informații adecvate.

(30)Investițiile în produsele comercializate pe platformele de finanțare participativă nu sunt comparabile cu produsele tradiționale de investiții sau de economii și nu ar trebui să fie comercializate ca atare. Cu toate acestea, pentru a se asigura că investitorii potențiali înțeleg nivelul de risc asociat investițiilor de finanțare participativă, furnizorii de servicii de finanțare participativă ar trebui să supună investitorii potențiali la un test al cunoștințelor la intrarea pe piață pentru a determina nivelul cunoștințelor acestora în materie de investiții. Furnizorii de servicii de finanțare participativă ar trebui să avertizeze, în mod explicit, investitorii potențiali ori de câte ori serviciile de finanțare participativă furnizate sunt considerate inadecvate pentru aceștia.

(31)Pentru a le permite potențialilor investitori să ia o decizie de investiții în cunoștință de cauză, furnizorii de servicii de finanțare participativă ar trebui să pună la dispoziția acestora o fișă cu informații esențiale privind investiția. Fișa cu informații esențiale privind investiția ar trebui să îi avertizeze pe potențialii investitori că mediul de investiții vizat prezintă riscuri și nu este acoperit nici de schema de garantare a depozitelor și nici garanțiile de compensare a investitorilor.

(32)Fișa cu informații esențiale privind investiția ar trebui, de asemenea, să țină seama de particularitățile și de riscurile asociate întreprinderilor aflate în etapele inițiale de dezvoltare și să prezinte cu preponderență informații semnificative despre titularii de proiecte, drepturile și comisioanele investitorilor, precum și tipul valorilor mobiliare și al acordurilor de împrumut oferite. Deoarece titularul de proiect este cel mai în măsură să furnizeze aceste informații, fișa cu informații esențiale privind investiția ar trebui să fie elaborată de titularul de proiect în cauză. Cu toate acestea, având în vedere faptul că furnizorii de servicii de finanțare participativă sunt responsabili pentru informarea potențialilor lor investitori, aceștia ar trebui să se asigure că fișa cu informații esențiale privind investiția este completă.

(33)Pentru a se asigura accesul fluid și rapid la piețele de capital pentru întreprinderile nou-înființate și IMM-uri, pentru a reduce costurile de finanțare ale acestora și pentru a evita întârzierile și costurile pentru furnizorii de servicii de finanțare participativă, fișa cu informații esențiale privind investiția nu ar trebui să fie aprobată de o autoritate competentă.

(34)Pentru a se evita costurile nejustificate și sarcina administrativă legate de furnizarea transfrontalieră de servicii de finanțare participativă, comunicările publicitare nu ar trebui să facă obiectul cerințelor de traducere în cazul în care acestea sunt furnizate într-o limbă uzuală în domeniul finanțelor.

(35)Furnizorii de servicii de finanțare participativă nu ar trebui să fie în măsură să asigure corelarea, discreționară sau nediscreționară, a intereselor de cumpărare și a celor de vânzare, în acest sens fiind necesară obținerea unei autorizații în calitate de firmă de investiții în conformitate cu articolul 5 din Directiva 2014/65/UE sau de piață reglementată în conformitate cu articolul 44 din directiva menționată. În interesul transparenței și al facilitării fluxului de informații, ar trebui ca furnizorii de servicii de finanțare participativă să le poată permite investitorilor care au făcut investiții prin platformele lor să ia contact unul cu altul și să încheie, pe platformele respective, tranzacții în legătură cu investițiile inițiale realizate pe platformele respective. Cu toate acestea, furnizorii de servicii de finanțare participativă ar trebui să își informeze clienții că nu administrează un sistem de tranzacționare și că orice activitate de cumpărare și de vânzare desfășurată pe platformele lor este la latitudinea și sub responsabilitatea clienților.

(36)Pentru a facilita transparența și a asigura o documentare corespunzătoare a comunicărilor cu clienții, ar trebui ca furnizorii de servicii de finanțare participativă să păstreze toate evidențele corespunzătoare referitoare la serviciile și tranzacțiile lor.

(37)Pentru a se asigura un tratament echitabil și nediscriminatoriu al investitorilor, nu ar trebui ca furnizorii de servicii de finanțare participativă care își promovează serviciile prin comunicări publicitare să trateze un anumit proiect într-un mod mai favorabil prin prezentarea distinctă a acestuia față de alte proiecte oferite pe platformele lor. Prin urmare, în comunicările publicitare ale unei platforme de finanțare participativă nu ar trebui să figureze niciun proiect deschis sau planificat. Cu toate acestea, furnizorii de servicii de finanțare participativă nu ar trebui să fie împiedicați să menționeze ofertele închise cu succes, în care investițiile prin intermediul platformei nu mai sunt posibile.

(38)Pentru a asigura o mai mare certitudine juridică pentru furnizorii de servicii de finanțare participativă care își desfășoară activitatea la nivelul Uniunii și pentru a facilita accesul la piață, ar trebui să fie publicate electronic, într-o limbă uzuală în domeniul finanțelor internaționale, informații complete cu privire la actele cu putere de lege și actele administrative aplicabile în statele membre care reglementează în mod expres comunicările publicitare ale furnizorilor de servicii de finanțare participativă, precum și rezumate ale acestor acte. Autoritățile competente și ESMA ar trebui să mențină baze de date centrale în acest scop.

(39)Pentru a dobândi o mai bună înțelegere a amplorii diferențelor de reglementare existente între statele membre în ceea ce privește cerințele aplicabile comunicărilor publicitare, autoritățile competente ar trebui să prezinte ESMA un raport anual detaliat cu privire la activitățile de asigurare a respectării legislației pe care le-au întreprins în acest domeniu.

(40)Este important să se asigure în mod eficace și eficient conformitatea cu cerințele referitoare la autorizarea și la furnizarea serviciilor de finanțare participativă, în conformitate cu prezentul regulament. Prin urmare, ar trebui să i se confere ESMA competența de a acorda autorizarea și de a exercita supravegherea. Pentru a permite ESMA să îndeplinească acest mandat de supraveghere, ar trebui să i se acorde competența de a solicita informații, de a efectua investigații generale și inspecții la fața locului, de a emite anunțuri publice și avertismente și de a aplica sancțiuni. ESMA ar trebui să își utilizeze competențele de supraveghere și de sancționare în mod proporțional.

(41)Acordarea acestor competențe Autorității Europene pentru Valori Mobiliare și Piețe permite autorizarea și supravegherea mai eficientă, la nivel central, precum și obținerea de economii de scară. Un astfel de regim de supraveghere la nivel central este benefic pentru participanții la piață prin creșterea nivelului de transparență, de protecție a investitorilor și de eficiență a pieței.

(42)Pentru a-și acoperi costurile, inclusiv cheltuielile generale, ESMA ar trebui să perceapă taxe de la entitățile supravegheate direct. Nivelul taxei ar trebui să fie proporțional cu dimensiunea fiecărei entități supravegheate direct, având în vedere stadiul incipient de dezvoltare al sectorului finanțării participative.

(43)Deoarece obiectivele prezentului regulament, și anume de a aborda fragmentarea cadrului juridic aplicabil serviciilor de finanțare participativă pentru a asigura buna funcționare a pieței interne în ceea ce privește aceste servicii, îmbunătățind în același timp protecția investitorilor și eficiența pieței și contribuind la crearea uniunii piețelor de capital, nu pot fi realizate în mod satisfăcător de către statele membre, ci pot fi realizate mai bine la nivelul Uniunii, Uniunea poate adopta măsuri în conformitate cu principiul subsidiarității, astfel cum este prevăzut la articolul 5 din Tratatul privind Uniunea Europeană. În conformitate cu principiul proporționalității, astfel cum este prevăzut la articolul menționat, prezentul regulament nu depășește ceea ce este necesar pentru îndeplinirea respectivelor obiective.

(44)Aplicarea prezentului regulament ar trebui amânată pentru a fi aliniată la aplicarea normelor naționale care transpun Directiva XXX/XXXX/UE [Directiva (UE).../... din ... a Parlamentului European și a Consiliului], care exclude furnizorii de servicii de finanțare participativă care intră în domeniul de aplicare a prezentului regulament de la aplicarea Directivei 2014/65/UE.

(45)Prezentul regulament respectă drepturile fundamentale și principiile recunoscute de Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene. Prin urmare, prezentul regulament ar trebui să fie interpretat și pus în aplicare în conformitate cu aceste drepturi și principii.

(46)Autoritatea Europeană pentru Protecția Datelor a fost consultată în conformitate cu articolul 28 alineatul (2) din Regulamentul (CE) nr. 45/2001 al Parlamentului European și al Consiliului 14 ,

ADOPTĂ PREZENTUL REGULAMENT:

Capitolul I
Obiect, domeniu de aplicare și definiții

Articolul 1
Obiect

Prezentul regulament stabilește cerințe uniforme cu privire la următoarele aspecte:

(a)funcționarea și organizarea furnizorilor de servicii de finanțare participativă;

(b)autorizarea și supravegherea furnizorilor de servicii de finanțare participativă;

(c)transparența și comunicările publicitare în legătură cu furnizarea de servicii de finanțare participativă în Uniune.

Articolul 2
Domeniu de aplicare

(1)Prezentul regulament se aplică persoanelor juridice care aleg să solicite autorizarea în conformitate cu articolul 10 și furnizorilor de servicii de finanțare participativă autorizați în conformitate cu articolul menționat, în ceea ce privește furnizarea de servicii de finanțare participativă.

(2)Prezentul regulament nu se aplică:

(a)serviciilor de finanțare participativă furnizate titularilor de proiecte care sunt consumatori, astfel cum sunt definiți la articolul 3 litera (a) din Directiva 2008/48/CE;

(b)serviciilor de finanțare participativă furnizate de persoane fizice sau juridice care au fost autorizate ca firme de investiții în conformitate cu articolul 7 din Directiva 2014/65/UE;

(c)serviciilor de finanțare participativă furnizate de persoane fizice sau juridice în conformitate cu legislația națională;

(d)ofertelor de finanțare participativă cu o contravaloare de peste 1 000 000 EUR per ofertă de finanțare participativă, calculată pe o perioadă de 12 luni pentru un anumit proiect de finanțare participativă.

Articolul 3
Definiții

(1)În sensul prezentului regulament, se aplică următoarele definiții:

(a)„serviciu de finanțare participativă” înseamnă punerea în legătură a investitorilor interesați să acorde finanțare pentru întreprinderi cu titularii de proiecte prin utilizarea unei platforme de finanțare participativă, care poate lua una dintre următoarele forme:

(i)facilitarea acordării de împrumuturi;

(ii)plasarea, fără angajament ferm, astfel cum se prevede la punctul 7 din secțiunea A a anexei I la Directiva 2014/65/UE, de valori mobiliare emise de titulari de proiecte și primirea și transmiterea ordinelor clienților, astfel cum se menționează la punctul 1 din secțiunea A a anexei I la Directiva 2014/65, cu privire la valorile mobiliare respective;

(b)„platformă de finanțare participativă” înseamnă un sistem electronic de informații operat sau gestionat de un furnizor de servicii de finanțare participativă;

(c)„furnizor de servicii de finanțare participativă” înseamnă o persoană juridică furnizoare de servicii de finanțare participativă care a fost autorizată în acest scop de către Autoritatea Europeană pentru Valori Mobiliare și Piețe (ESMA) în conformitate cu articolul 11 din prezentul regulament;

(d)„ofertă de finanțare participativă” înseamnă orice comunicare din partea unui furnizor de servicii de finanțare participativă care conține informații de natură să le permită potențialilor investitori să ia o decizie cu privire la avantajele încheierii unei tranzacții de finanțare participativă;

(e)„client” înseamnă orice investitor sau titular de proiect, potențial sau efectiv, căruia un furnizor de servicii de finanțare participativă îi oferă sau i-ar putea oferi servicii de finanțare participativă;

(f)„titular de proiect” înseamnă orice persoană care dorește să își finanțeze proiectul prin intermediul unei platforme de finanțare participativă;

(g)„investitor” înseamnă orice persoană care, prin intermediul unei platforme de finanțare participativă, acordă împrumuturi sau achiziționează valori mobiliare;

(h)„proiect de finanțare participativă” înseamnă activitatea sau activitățile comerciale pe care un titular de proiect le finanțează sau urmărește să le finanțeze prin oferta de finanțare participativă;

(i)„valori mobiliare” înseamnă valori mobiliare, astfel cum sunt definite la articolul 4 alineatul (1) punctul 44 din Directiva 2014/65/UE;

(j)„comunicare publicitară” înseamnă orice informare sau comunicare din partea unui furnizor de servicii de finanțare participativă adresată unui potențial investitor sau titular de proiect cu privire la serviciile furnizorului de servicii de finanțare participativă, altele decât informațiile care trebuie furnizate investitorilor în conformitate cu prezentul regulament;

(k)„suport durabil” înseamnă un instrument care asigură stocarea informațiilor într-un mod care permite ca informațiile respective să poată fi consultate ulterior și pentru o perioadă de timp adaptată scopului acestor informații și care permite reproducerea fidelă a informațiilor stocate;

(l)„vehicul cu scop special” sau „SPV” înseamnă o entitate al cărei unic scop este de a realiza o securitizare în sensul articolului 1 alineatul (2) din Regulamentul (UE) nr. 1075/2013 al Băncii Centrale Europene 15 .

(2)Comisia este împuternicită să adopte acte delegate, în conformitate cu articolul 38, pentru a detalia anumite elemente tehnice ale definițiilor prevăzute la alineatul (1), cu scopul de a reflecta evoluțiile pieței, progresul tehnologic și experiența dobândită prin operarea platformelor de finanțare participativă și furnizarea serviciilor de finanțare participativă.

CAPITOLUL II
Furnizarea de servicii de finanțare participativă și cerințele organizatorice și operaționale pentru furnizorii de servicii de finanțare participativă

Articolul 4
Furnizarea de servicii de finanțare participativă

(1)Serviciile de finanțare participativă pot fi furnizate numai de către persoane juridice care au un sediu real și stabil pe teritoriul unui stat membru al Uniunii și care au fost autorizate ca furnizori de servicii de finanțare participativă în conformitate cu articolul 11 din prezentul regulament.

(2)Furnizorii de servicii de finanțare participativă acționează în mod onest, corect și profesionist, în interesul clienților lor efectivi și potențiali.

(3)Furnizorii de servicii de finanțare participativă nu plătesc și nu acceptă nicio remunerație, reducere sau beneficiu nepecuniar pentru a direcționa ordinele investitorilor către o anumită ofertă de finanțare participativă de pe platforma lor sau către o anumită ofertă de finanțare participativă de pe o platformă terță.

(4)Furnizorii de servicii de finanțare participativă pot exercita o anumită putere de apreciere în numele clienților cu privire la parametrii ordinelor date de aceștia, caz în care trebuie să le comunice clienților metoda exactă aplicată și parametrii puterii de apreciere și să ia toate măsurile necesare pentru a obține cel mai bun rezultat posibil pentru clienții lor.

(5)În ceea ce privește utilizarea vehiculelor cu scop special pentru furnizarea de servicii de finanțare participativă, furnizorii de servicii de finanțare participativă au dreptul să transfere către vehiculul cu scop special numai un singur activ pentru a le permite investitorilor să își asume o expunere față de respectivul activ prin achiziționarea de titluri de valoare. Decizia de a-și asuma o expunere față de respectivul activ-suport le revine exclusiv investitorilor.

Articolul 5
Gestionarea eficace și prudentă

Membrii conducerii furnizorilor de servicii de finanțare participativă stabilesc și supraveghează implementarea unor politici și proceduri adecvate care să asigure gestionarea eficace și prudentă, inclusiv separarea sarcinilor, continuitatea activității și prevenirea conflictelor de interese, într-un mod care să promoveze integritatea pieței și interesele clienților.

Articolul 6
Tratarea plângerilor

(1)Furnizorii de servicii de finanțare participativă stabilesc și mențin proceduri eficace și transparente pentru tratarea promptă, echitabilă și coerentă a plângerilor primite de la clienți.

(2)Clienții trebuie să poată depune, cu titlu gratuit, plângeri adresate furnizorilor de servicii de finanțare participativă.

(3)Furnizorii de servicii de finanțare participativă păstrează o evidență a tuturor plângerilor primite și a măsurilor luate.

(4)Comisia poate adopta acte delegate în conformitate cu articolul 37 pentru a specifica cerințele, formatele standard și procedurile pentru tratarea plângerilor.

Articolul 7
Conflicte de interese

(1)Furnizorii de servicii de finanțare participativă nu trebuie să dețină nicio participație financiară la ofertele de finanțare participativă de pe platformele lor de finanțare participativă.

(2)Furnizorii de servicii de finanțare participativă nu îi acceptă în calitate de clienți pe acționarii lor care dețin cel puțin 20 % din capitalul social sau din drepturile de vot, pe membrii personalului de conducere sau pe angajații lor sau pe orice altă persoană legată în mod direct sau indirect de respectivii acționari, membri ai personalului de conducere și angajați prin relații de control, astfel cum se menționează la articolul 4 alineatul (1) punctul 35 litera (b) din Directiva 2014/65/UE.

(3)Furnizorii de servicii de finanțare participativă mențin și aplică reguli interne eficace pentru a preveni conflictele de interese.

(4)Furnizorii de servicii de finanțare participativă iau toate măsurile adecvate pentru a preveni, a identifica, a gestiona și a face publice conflictele de interese dintre furnizorii de finanțare participativă, acționarii, membrii personalului de conducere și angajații lor sau orice altă persoană legată direct sau indirect de aceștia printr-o relație de control, astfel cum este definită la articolul 4 alineatul (1) punctul 35 litera (b) din Directiva 2014/65/UE, și clienții lor sau dintre un client și un alt client.

(5)Furnizorii de servicii de finanțare participativă le prezintă clienților și potențialilor clienți informații privind natura generală și sursele conflictelor de interese și măsurile luate pentru a atenua aceste riscuri, în cazul în care consideră că acest lucru este necesar pentru ca măsurile luate în conformitate cu normele interne menționate la alineatul (3) să fie eficace.

(6)Informarea menționată la alineatul (5):

(a)este efectuată pe un suport durabil;

(a)include suficiente detalii, ținând seama de natura fiecărui client, pentru a-i permite acestuia din urmă să ia o decizie în cunoștință de cauză cu privire la serviciul în contextul căruia apare conflictul de interese.

(7)Comisia este împuternicită să adopte acte delegate în conformitate cu articolul 37 pentru a preciza:

(a)cerințele pentru menținerea sau aplicarea regulilor interne menționate la alineatul (3);

(b)măsurile menționate la alineatul (4);

(c)modalitățile pentru informarea menționată la alineatele (5) și (6).

Articolul 8
Externalizarea

(1)Atunci când recurg la o terță parte pentru realizarea funcțiilor operaționale, furnizorii de servicii de finanțare participativă iau toate măsurile rezonabile pentru a evita orice risc operațional suplimentar.

(2)Externalizarea funcțiilor operaționale nu trebuie să dăuneze semnificativ calității controlului intern al furnizorilor de servicii de finanțare participativă și nici capacității ESMA de a monitoriza respectarea tuturor obligațiilor prevăzute în prezentul regulament de către furnizorii de servicii de finanțare participativă.

(3)Furnizorii de servicii de finanțare participativă rămân pe deplin responsabili de respectarea prezentului regulament în ceea ce privește activitățile externalizate.

Articolul 9
Păstrarea în siguranță a activelor clienților, deținerea de fonduri și furnizarea de servicii de plată

(1)Furnizorii de servicii de finanțare participativă își informează clienții cu privire la următoarele aspecte:

(a)dacă furnizează servicii de păstrare în siguranță a activelor și în ce termene și condiții fac acest lucru, oferind inclusiv trimiteri la legislația națională aplicabilă;

(b)dacă serviciile de păstrare în siguranță a activelor sunt furnizate de ei înșiși sau de un terț;

(c)dacă serviciile de plată și deținerea și păstrarea în siguranță a fondurilor sunt furnizate prin intermediul furnizorului de servicii de finanțare participativă sau prin intermediul unui terț care acționează în numele acestuia.

(2)Furnizorii de servicii de finanțare participativă sau furnizorii terți care acționează în numele acestora nu trebuie să dețină fonduri ale clienților sau să furnizeze servicii de plată, cu excepția cazului în care fondurile în cauză sunt destinate furnizării de servicii de plată legate de serviciile de finanțare participativă, iar furnizorul de servicii de finanțare participativă sau furnizorul terț care acționează în numele acestuia este un prestator de servicii de plată, astfel cum este definit la articolul 4 punctul 11 din Directiva (UE) 2015/2366.

(3)Fondurile menționate la alineatul (2) sunt protejate în conformitate cu dispozițiile naționale de transpunere a Directivei (UE) 2015/2366.

(4)În cazul în care furnizorii de servicii de finanțare participativă nu furnizează servicii de plată sau nu asigură deținerea sau păstrarea în siguranță a fondurilor în legătură cu serviciile de finanțare participativă, ei înșiși sau prin intermediul unui terț, aceștia instituie și mențin mecanisme prin care să se asigure că titularii de proiecte acceptă fondurile corespunzătoare ofertelor de finanțare participativă sau orice altă plată numai prin intermediul unui prestator de servicii de plată, astfel cum este definit la articolul 4 punctul 11 din Directiva (UE) 2015/2366.

Capitolul II
Autorizarea și supravegherea furnizorilor de servicii de finanțare participativă

Articolul 10
Autorizarea ca furnizor de servicii de finanțare participativă

(1)O persoană juridică ce intenționează să furnizeze servicii de finanțare participativă depune la ESMA o cerere de autorizare ca furnizor de servicii de finanțare participativă.

(2)Cererea menționată la alineatul (1) trebuie să includă toate elementele următoare:

(a)adresa potențialului furnizor de servicii de finanțare participativă;

(b)    statutul juridic al potențialului furnizor de servicii de finanțare participativă;

(c)actul constitutiv al potențialului furnizor de servicii de finanțare participativă;

(d)    un program de activitate care să descrie tipurile de servicii de finanțare participativă pe care potențialul furnizor de servicii de finanțare participativă dorește să le ofere;

(e)o descriere a mecanismelor de guvernanță și de control intern ale potențialului furnizor de servicii de finanțare participativă menite să asigure respectarea prezentului regulament, inclusiv procedurile de gestionare a riscurilor și procedurile contabile;

(f)o descriere a sistemelor, resurselor și procedurilor utilizate de potențialul furnizor de servicii de finanțare participativă pentru controlul și protecția sistemelor de prelucrare a datelor;

(g)    o descriere a mecanismelor de asigurare a continuității activității instituite de potențialul furnizor de servicii de finanțare participativă;

(h)identitatea persoanelor care răspund de gestionarea potențialului furnizor de servicii de finanțare participativă;

(i)dovada că persoanele menționate la litera (h) se bucură de o bună reputație și dețin cunoștințele și experiența adecvate pentru a asigura gestionarea potențialului furnizor de servicii de finanțare participativă;

(j)    o descriere a regulilor interne ale furnizorului de servicii de finanțare participativă prin care li se interzice acționarilor care dețin 20 % sau mai mult din capitalul social sau din drepturile de vot, membrilor personalului de conducere sau angajaților respectivului furnizor sau oricărei persoane legate direct sau indirect de aceștia printr-o relație de control să încheie tranzacții de finanțare participativă oferite de potențialul furnizor de finanțare participativă;

(k)o descriere a mecanismelor de externalizare ale potențialului furnizor de servicii de finanțare participativă;

(l)o descriere a procedurilor instituite de potențialul furnizor de servicii de finanțare participativă pentru tratarea plângerilor din partea clienților;

(m)dacă este cazul, o descriere a serviciilor de plată pe care potențialul furnizor de servicii de finanțare participativă intenționează să le furnizeze în temeiul Directivei (UE) 2015/2366.

(3)În sensul alineatului (2) litera (i), potențialii furnizori de servicii de finanțare participativă trebuie să prezinte dovezi cu privire la:

(a)absența cazierului judiciar cu privire la condamnări sau sancțiuni în temeiul normelor naționale în vigoare în domeniul dreptului comercial, al legislației privind insolvența, al legislației privind serviciile financiare, al legislației privind combaterea spălării banilor, al legislației privind frauda sau al răspunderii profesionale pentru toate persoanele implicate în gestionarea potențialului furnizor de servicii de finanțare participativă;

(b)faptul că persoanele implicate în gestionarea furnizorului de servicii de finanțare participativă posedă, la nivel colectiv, suficiente cunoștințe, competențe și experiență pentru a asigura gestionarea furnizorului de servicii de finanțare participativă și că aceste persoane sunt obligate să dedice suficient timp pentru îndeplinirea sarcinilor lor.

(4)În termen de 20 de zile lucrătoare de la primirea cererii menționate la alineatul (1), ESMA evaluează dacă cererea este completă. În cazul în care cererea nu este completă, ESMA stabilește un termen până la care potențialul furnizor de servicii de finanțare participativă trebuie să furnizeze informațiile care lipsesc.

(5)În cazul în care cererea menționată la alineatul (1) este completă, ESMA informează imediat potențialul furnizor de servicii de finanțare participativă cu privire la acest lucru.

(6)În termen de două luni de la data primirii unei cereri complete, ESMA evaluează dacă potențialul furnizor de servicii de finanțare participativă respectă cerințele stabilite în prezentul regulament și adoptă o decizie pe deplin motivată prin care se acordă sau se refuză autorizația de furnizor de servicii de finanțare participativă. ESMA are dreptul să refuze autorizarea în cazul în care există motive obiective și demonstrabile pentru a considera că membrii personalului de conducere al furnizorului de servicii de finanțare participativă ar putea reprezenta o amenințare la adresa gestionării eficace, corecte și prudente și a continuității activității acestuia, precum și la adresa reflectării în mod corespunzător a intereselor clienților acestuia și a integrității pieței.

(7)ESMA informează potențialul furnizor de servicii de finanțare participativă cu privire la decizia sa în termen de cinci zile lucrătoare după luarea respectivei decizii.

(8)Autorizația menționată la alineatul (1) trebuie să fie eficace și valabilă pentru întregul teritoriu al Uniunii.

(9)Statele membre nu trebuie să le impună furnizorilor de servicii de finanțare participativă să aibă o prezență fizică pe teritoriul unui stat membru, în afară de statul membru în care sunt stabiliți, pentru a putea furniza servicii de finanțare participativă la nivel transfrontalier.

(10)Comisia adoptă acte delegate în conformitate cu articolul 37 în care detaliază cerințele și dispozițiile referitoare la cererea menționată la alineatul (1).

Articolul 11
Registrul furnizorilor de servicii de finanțare participativă

(1)ESMA întocmește un registru al tuturor furnizorilor de servicii de finanțare participativă. Registrul este pus la dispoziția publicului pe site-ul ESMA și este actualizat periodic.

(2)Registrul menționat la alineatul (1) conține următoarele date:

(a)denumirea și forma juridică a furnizorului de servicii de finanțare participativă;

(b)denumirea comercială și adresa de internet ale platformei de finanțare participativă operate de furnizorul de servicii de finanțare participativă;

(c)informații privind serviciile pentru care este autorizat furnizorul de servicii de finanțare participativă;

(d)sancțiunile impuse furnizorului de servicii de finanțare participativă sau membrilor personalului de conducere ai acestuia.

(3)Orice retragere a unei autorizații în conformitate cu articolul 13 se publică în registru pentru o perioadă de cinci ani.

Articolul 12
Supravegherea

(1)Furnizorii de servicii de finanțare participativă își furnizează serviciile sub supravegherea ESMA.

(2)Furnizorii de servicii de finanțare participativă trebuie să respecte în orice moment condițiile impuse pentru autorizare.

(3)ESMA evaluează respectarea de către furnizorii de servicii de finanțare participativă a obligațiilor prevăzute în prezentul regulament.

(4)Furnizorii de servicii de finanțare participativă informează ESMA cu privire la orice modificare semnificativă a condițiilor de autorizare, fără întârzieri nejustificate, și furnizează, la cerere, informațiile necesare pentru a evalua conformitatea acestora cu prezentul regulament.

Articolul 13
Retragerea autorizației

(1)ESMA are competența de a retrage autorizația unui furnizor de servicii de finanțare participativă în oricare dintre următoarele situații, și anume atunci când furnizorul de servicii de finanțare participativă:

(a)nu și-a utilizat autorizația în termen de 18 luni de la acordarea acesteia;

(b)a renunțat în mod expres la autorizația care îi fusese acordată;

(c)nu a furnizat servicii de finanțare participativă timp de șase luni succesive;

(d)a obținut autorizația prin mijloace neregulamentare, inclusiv prin declarații false în cererea sa de autorizare,

(e)nu mai îndeplinește condițiile în temeiul cărora i-a fost acordată autorizația;

(f)a încălcat grav dispozițiile prezentului regulament.

(2)Autoritățile naționale competente informează neîntârziat ESMA cu privire la următoarele aspecte:

(a)faptul că un furnizor de servicii de finanțare participativă sau un furnizor terț care acționează în numele acestuia și-a pierdut autorizarea ca instituție de plată în conformitate cu articolul 13 din Directiva (UE) 2015/2366;

(b)faptul că un furnizor de servicii de finanțare participativă, membri ai personalului de conducere sau angajați ai furnizorului sau terți care acționează în numele acestuia au încălcat dispozițiile naționale de punere în aplicare a Directivei (UE) 2015/849 în ceea ce privește spălarea banilor sau finanțarea terorismului.

Alineatul (2) litera (b) se aplică, de asemenea, autorităților naționale competente desemnate în temeiul prevederilor Directivei (UE) 2015/849.

(3)ESMA retrage autorizația de furnizor de servicii de finanțare participativă în cazul în care consideră că faptele menționate la alineatul (2) literele (a) și (b) afectează buna reputație a membrilor personalului de conducere al furnizorului de servicii de finanțare participativă sau indică o deficiență a sistemului de guvernanță, a mecanismelor sau a procedurilor de control intern menționate la articolul 5.

(4)ESMA informează, fără întârzieri nejustificate, autoritatea națională competentă din statul membru în care este stabilit furnizorul de servicii de finanțare participativă cu privire la decizia sa de a retrage autorizația unui furnizor de servicii de finanțare participativă.

Capitolul IV
Transparența și testul cunoștințelor la intrarea pe piață organizat de furnizorii de servicii de finanțare participativă

Articolul 14
Informarea clienților

1.Toate informațiile, inclusiv comunicările publicitare, astfel cum sunt menționate la articolul 19, transmise de furnizorii de servicii de finanțare participativă clienților sau clienților potențiali în legătură cu respectivii furnizori de servicii de finanțare participativă, costurile și tarifele aferente serviciilor sau investițiilor de finanțare participativă, condițiile de finanțare participativă, inclusiv criteriile de selecție a proiectelor care vor beneficia de finanțarea participativă, sau natura și riscurile aferente serviciilor de finanțare participativă pe care le oferă trebuie să fie clare, ușor de înțeles, complete și corecte.

2.Informațiile menționate la alineatul (1) trebuie să le fie furnizate clienților potențiali înainte ca aceștia să încheie o tranzacție de finanțare participativă.

3.Informațiile menționate la alineatul (1) trebuie să fie puse la dispoziția tuturor clienților și clienților potențiali într-o secțiune clar identificată a site-ului platformei de finanțare participativă, în mod nediscriminatoriu.

Articolul 15
Testul cunoștințelor la intrarea pe piață și simularea capacității de a suporta pierderi

1.Furnizorii de servicii de finanțare participativă evaluează, înainte de a le oferi investitorilor potențiali acces deplin la ofertele lor de finanțare participativă, dacă și care dintre serviciile de finanțare participativă oferite sunt adecvate pentru aceștia.

2.În scopul evaluării care trebuie realizată în temeiul alineatului (1), furnizorii de servicii de finanțare participativă solicită informații privind cunoștințele de bază despre investiții, în general, și despre tipurile de investiții oferite pe platforma de finanțare participativă, precum și despre riscurile asociate acestor investiții, inclusiv informații privind:

(a)investițiile anterioare ale investitorului potențial în valori mobiliare sau acorduri de împrumut, inclusiv în întreprinderi aflate în etapele inițiale de dezvoltare sau în etapa de expansiune;

(b)cunoștințele de specialitate sau experiența profesională în ceea ce privește investițiile prin finanțare participativă.

3.Furnizorii de servicii de finanțare participativă iau măsurile necesare pentru a respecta dispozițiile alineatului (1) pentru fiecare investitor, o dată la doi ani.

4.În cazul în care investitorii potențiali nu furnizează informațiile solicitate în temeiul alineatului (1) sau în cazul în care furnizorii de servicii de finanțare participativă consideră, pe baza informațiilor primite în temeiul alineatului (1), că investitorii potențiali nu dispun de suficiente cunoștințe, furnizorii de servicii de finanțare participativă informează investitorii potențiali că este posibil ca serviciile oferite pe platformele lor să fie inadecvate pentru respectivii investitori potențiali și le transmit acestora un avertisment de risc. Aceste informații sau avertismente de risc nu îi împiedică pe investitorii potențiali să investească în proiectele de finanțare participativă. 

5.Furnizorii de servicii de finanțare participativă le oferă în orice moment investitorilor și investitorilor potențiali posibilitatea de a efectua o simulare a capacității lor de a suporta pierderi, calculată ca fiind 10 % din averea lor netă, pe baza următoarelor informații:

(a)venitul regulat și venitul total, precum și dacă venitul este câștigat cu titlu permanent sau temporar;

(b)activele, inclusiv investițiile financiare, bunurile imobile personale și investițiile imobiliare, fondurile de pensii și orice depozit în numerar;

(c)angajamentele financiare, indiferent dacă sunt regulate, existente sau viitoare.

Indiferent de rezultatele simulării, investitorii și investitorii potențiali nu sunt împiedicați să investească în proiectele de finanțare participativă.

6.Comisia poate adopta acte delegate, în conformitate cu articolul 37, prin care să precizeze măsurile necesare pentru:

(a)realizarea evaluării menționate la alineatul (1);

(b)realizarea simulării menționate la alineatul (3);

(c)furnizarea informațiilor menționate la alineatele (2) și (4).

Articolul 16
Fișa cu informații esențiale privind investiția

1.Furnizorii de servicii de finanțare participativă pun la dispoziția investitorilor potențiali o fișă cu informații esențiale privind investiția, elaborată de titularul de proiect pentru fiecare ofertă de finanțare participativă. Fișa cu informații esențiale privind investiția trebuie să fie redactată în cel puțin una dintre limbile oficiale ale statului membru în cauză sau într-o limbă uzuală în domeniul finanțelor internaționale.

2.Fișa cu informații esențiale privind investiția menționată la alineatul (1) trebuie să includă toate informațiile următoare:

(a)informațiile prevăzute în anexă;

(b)următoarea declarație explicativă, care trebuie să figureze imediat sub titlul fișei cu informații esențiale privind investiția:

„Această ofertă de finanțare participativă nu a fost verificată și nu a fost aprobată de ESMA sau de autoritățile naționale competente.

Gradul de adecvare al educației și al cunoștințelor dumneavoastră nu a fost evaluat înainte de a vi se acorda acces la această investiție. La realizarea acestei investiții vă asumați integral riscurile care decurg din aceasta, inclusiv riscul pierderii parțiale sau integrale a fondurilor investite.”;

(c)un avertisment de risc cu următorul text:

„Investiția în această ofertă de finanțare participativă comportă riscuri, inclusiv riscul pierderii parțiale sau integrale a fondurilor investite. Investiția dumneavoastră nu este acoperită de schemele de garantare a depozitelor și nici de sistemele de compensare pentru investitori instituite în conformitate cu Directiva 2014/49/UE a Parlamentului European și a Consiliului* și cu Directiva 97/9/CE a Parlamentului European și a Consiliului**.

Este posibil ca investiția dumneavoastră să nu genereze niciun venit.

Acesta nu este un produs de economii și nu ar trebui să investiți mai mult de 10 % din averea dumneavoastră netă în proiecte de finanțare participativă.

Este posibil să nu puteți vinde instrumentele de investiții atunci când doriți.

_______________

*    Directiva 2014/49/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 16 aprilie 2014 privind schemele de garantare a depozitelor (JO L 173, 12.6.2014, p. 149).

**    Directiva 97/9/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 3 martie 1997 privind sistemele de compensare pentru investitori (JO L 084, 26.3.1997, p. 22).”

3.Fișa cu informații esențiale privind investiția trebuie să fie clară, ușor de înțeles, completă și corectă și nu trebuie să conțină note de subsol, în afara celor care fac trimitere la legislația aplicabilă. Aceasta trebuie prezentată pe un suport de sine stătător și durabil, care să fie ușor de diferențiat de comunicările publicitare și să conțină, în versiunea imprimată pe suport de hârtie, cel mult 6 pagini în format A4.

4.Furnizorul de servicii de finanțare participativă trebuie să se asigure că fișa cu informații esențiale privind investiția este actualizată în permanență și pe parcursul întregii perioade de valabilitate a ofertei de finanțare participativă.

5.Furnizorii de servicii de finanțare participativă trebuie să aibă și să aplice proceduri adecvate pentru a verifica exhaustivitatea și claritatea informațiilor cuprinse în fișa cu informații esențiale privind investiția.

6.Atunci când un furnizor de servicii de finanțare participativă identifică o omisiune semnificativă, o eroare semnificativă sau o inexactitate semnificativă în fișa cu informații esențiale privind investiția, titularul de proiect trebuie să completeze sau să modifice informațiile respective. În cazul în care nu se poate realiza o astfel de completare sau modificare, furnizorul de servicii de finanțare participativă nu lansează oferta de finanțare participativă respectivă sau retrage oferta existentă până când fișa cu informații esențiale privind investiția respectă cerințele prevăzute la prezentul articol.

7.Un investitor poate solicita unui furnizor de servicii de finanțare participativă să asigure o traducere a fișei cu informații esențiale privind investiția într-o limbă aleasă de investitor. Traducerea trebuie să reflecte fidel conținutul fișei originale cu informații esențiale privind investiția.

În cazul în care furnizorul de servicii de finanțare participativă nu pune la dispoziție traducerea solicitată a fișei cu informații esențiale privind investiția, furnizorul respectiv trebuie să îi recomande în mod clar investitorului să nu facă investiția.

8.Autoritățile naționale competente nu solicită notificarea și aprobarea ex ante a fișei cu informații esențiale privind investiția.

9.Comisia poate adopta acte delegate în conformitate cu articolul 37, prin care să precizeze:

(a)cerințele privind prezentarea informațiilor menționate la alineatul (2) și în anexă, precum și conținutul modelului de prezentare a acestor informații;

(b)tipurile de riscuri care sunt semnificative pentru oferta de finanțare participativă și care trebuie, prin urmare, publicate în conformitate cu partea C din anexă;

(c)comisioanele și costurile menționate în partea H punctul (a) din anexă, inclusiv o defalcare detaliată a costurilor directe și indirecte pe care trebuie să le suporte investitorul.

Articolul 17
Panoul de afișaj

1.Furnizorii de servicii de finanțare participativă care le permit investitorilor să interacționeze direct unii cu alții pentru a cumpăra și a vinde acorduri de împrumut sau valori mobiliare care au beneficiat inițial de finanțare participativă pe platformele lor trebuie să își informeze clienții că nu administrează un sistem de tranzacționare și că orice activitate de cumpărare și de vânzare desfășurată pe platformele lor este la latitudinea și sub responsabilitatea clienților.

2.Furnizorii de servicii de finanțare participativă care sugerează un preț de referință pentru activitățile de cumpărare și vânzare menționate la alineatul (1) trebuie să își informeze clienții că prețul de referință sugerat nu are caracter obligatoriu și să prezinte o justificare a prețului de referință sugerat.

Articolul 18
Accesul la evidențe

Furnizorii de servicii de finanțare participativă:

(a)păstrează toate evidențele legate de serviciile și de tranzacțiile lor pe un suport durabil pentru o perioadă de cinci ani;

(b)se asigură că clienții lor au acces imediat și în orice moment la evidențele serviciilor care le sunt furnizate;

(c)păstrează timp de cinci ani toate acordurile dintre furnizorii de servicii de finanțare participativă și clienții acestora.

Capitolul V
Comunicările publicitare

Articolul 19
Cerințe privind comunicările publicitare

1.Furnizorii de servicii de finanțare participativă se asigură că toate comunicările publicitare adresate investitorilor sunt clar identificabile ca atare.

2.Nicio comunicare publicitară nu trebuie să cuprindă publicitate pentru proiecte sau oferte individuale de finanțare participativă planificate sau în curs de desfășurare. Comunicările publicitare pot indica numai locul și limba în care clienții pot obține informații cu privire la proiecte sau oferte individuale.

3.Pentru comunicările lor publicitare, furnizorii de servicii de finanțare participativă utilizează una sau mai multe dintre limbile oficiale ale statului membru în care își desfășoară activitatea sau o limbă uzuală în domeniul finanțelor internaționale.

4.Autoritățile naționale competente nu solicită notificarea și aprobarea ex ante a comunicărilor publicitare.

Articolul 20
Publicarea dispozițiilor naționale privind cerințele de marketing

1.Autoritățile naționale competente publică și actualizează pe site-urile lor actele cu putere de lege și actele administrative naționale aplicabile comunicărilor publicitare ale furnizorilor de servicii de finanțare participativă.

2.Autoritățile competente informează ESMA cu privire la actele cu putere de lege și actele administrative menționate la alineatul (1) și îi transmit linkurile către site-urile autorităților competente unde se publică informațiile respective. Autoritățile competente pun la dispoziția ESMA un rezumat al respectivelor dispoziții naționale relevante într-o limbă uzuală în domeniul finanțelor internaționale.

3.Autoritățile competente informează ESMA cu privire la orice modificare a informațiilor furnizate în temeiul alineatului (2) și transmit fără întârziere un rezumat actualizat al dispozițiilor naționale relevante.

4.ESMA publică și menține pe site-ul său un rezumat al dispozițiilor naționale relevante într-o limbă uzuală în domeniul finanțelor internaționale, precum și hyperlinkuri către site-urile autorităților competente menționate la alineatul (1). ESMA nu poate fi trasă la răspundere pentru informațiile prezentate în rezumat.

5.Autoritățile naționale competente sunt punctele unice de contact responsabile cu furnizarea de informații privind normele de marketing în statele lor membre respective.

6.ESMA poate emite ghiduri sau recomandări adresate autorităților naționale competente în care să precizeze cele mai bune practici legate de comunicările publicitare și să verifice comunicările publicitare ale furnizorilor de servicii de finanțare participativă.

7.Autoritățile competente elaborează în mod regulat și cel puțin o dată pe an rapoarte în atenția ESMA cu privire la măsurile de asigurare a respectării legislației pe care le-au întreprins în anul anterior pe baza actelor cu putere de lege și a actelor administrative aplicabile comunicărilor publicitare ale furnizorilor de servicii de finanțare participativă. Raportul trebuie să conțină în special:

(a)numărul total de măsuri de asigurare a aplicării legislației luate în funcție de tipul de abatere, după caz;

(b)dacă sunt disponibile, rezultatele măsurilor anterioare de asigurare a aplicării legislației, inclusiv sancțiunile impuse, în funcție de tipul de sancțiuni, sau măsurile corective aplicate de furnizorii de servicii de finanțare participativă;

(c)dacă sunt disponibile, exemple cu privire la modul în care autoritățile competente au tratat cazurile în care furnizorii de servicii de finanțare participativă nu au respectat dispozițiile naționale.

Capitolul VI
Prerogativele și competențele ESMA

Secțiunea I
Competențe și proceduri

Articolul 21
Privilegiul juridic

Competențele conferite ESMA, oricărui funcționar sau oricărei persoane autorizate de ESMA prin articolele 22-25 nu se utilizează pentru a solicita divulgarea unor informații care fac obiectul unui privilegiu juridic.

Articolul 22
Solicitarea de informații 

1.Printr-o cerere simplă sau printr-o decizie, ESMA poate solicita următoarelor persoane să furnizeze toate informațiile necesare pentru ca ESMA să își îndeplinească sarcinile în temeiul prezentului regulament:

(a)unui furnizor de servicii de finanțare participativă sau unei persoane care exercită un control direct sau indirect asupra unui furnizor de servicii de finanțare participativă sau care face obiectul controlului exercitat direct sau indirect de către un astfel de furnizor;

(b)titularilor de proiecte care au făcut anterior sau care fac în prezent o ofertă pe o platformă de finanțare participativă;

(c)părților terțe desemnate să îndeplinească funcții legate de furnizarea serviciilor de finanțare participativă în conformitate cu articolul 8;

(d)personalului de conducere al persoanelor menționate la literele (a)-(c);

(e)auditorilor și consilierilor persoanelor menționate la literele (a)-(c).

2.Orice cerere simplă de informații menționată la alineatul (1):

(a)face trimitere la prezentul articol ca temei juridic al cererii respective;

(b)menționează scopul cererii;

(c)precizează informațiile solicitate;

(d)cuprinde un termen pentru furnizarea informațiilor;

(e)indică amenda care urmează să fie aplicată în conformitate cu articolul 28 în cazul în care informațiile furnizate sunt incorecte sau induc în eroare.

3.Atunci când solicită furnizarea de informații în temeiul alineatului (1) prin intermediul unei decizii, ESMA:

(a)face trimitere la prezentul articol ca temei juridic al cererii respective;

(b)menționează scopul cererii;

(c)precizează informațiile solicitate;

(d)stabilește un termen pentru furnizarea informațiilor;

(e)indică penalitățile cu titlu cominatoriu prevăzute la articolul 29 aplicabile în cazul în care informațiile transmise în urma solicitării sunt incomplete;

(f)indică amenda prevăzută la articolul 28 în cazul în care răspunsurile la întrebările adresate sunt incorecte sau induc în eroare;

(g)menționează dreptul de a contesta decizia în fața comisiei de apel a ESMA și de a solicita controlul judiciar al deciziei de către Curtea de Justiție a Uniunii Europene („Curtea de Justiție”), în conformitate cu articolele 60 și 61 din Regulamentul (UE) nr. 1095/2010.

4.Persoanele menționate la alineatul (1) sau reprezentanții acestora și, în cazul persoanelor juridice sau al asociațiilor fără personalitate juridică, persoanele autorizate prin lege sau prin statut să le reprezinte furnizează informațiile solicitate. Avocații autorizați în mod corespunzător să acționeze pot furniza informațiile în numele clienților lor. Aceștia din urmă au în continuare întreaga responsabilitate în cazul în care informațiile furnizate sunt incomplete, incorecte sau induc în eroare.

5.ESMA transmite fără întârziere o copie a cererii simple sau a deciziei sale autorității competente a statului membru pe teritoriul căruia sunt domiciliate sau stabilite persoanele menționate la alineatul (1) vizate de cererea de informații.

Articolul 23
Investigații generale

1.ESMA poate efectua investigații cu privire la persoanele menționate la articolul 22 alineatul (1). În acest scop, funcționarii și alte persoane autorizate de ESMA sunt împuternicite:

(a)să examineze toate evidențele, datele, procedurile și orice alte materiale relevante pentru executarea atribuțiilor lor, indiferent de suportul pe care sunt stocate;

(b)să facă sau să obțină copii certificate ale acestor evidențe, date, proceduri sau alte materiale sau extrase din acestea;

(c)să convoace orice persoană menționată la articolul 22 alineatul (1) sau reprezentanții acesteia sau membrii personalului său și să le solicite explicații verbale sau scrise cu privire la fapte sau documente referitoare la obiectul și scopul inspecției și să înregistreze răspunsurile;

(d)să chestioneze orice altă persoană fizică sau juridică ce își dă acordul în acest sens, în scopul colectării de informații referitoare la obiectul unei investigații;

(e)să solicite înregistrări ale convorbirilor telefonice și ale schimburilor de date.

2.Funcționarii și alte persoane autorizate de ESMA pentru efectuarea investigațiilor menționate la alineatul (1) își exercită competențele pe baza prezentării unei autorizații scrise în care se specifică obiectul și scopul investigației. Autorizația respectivă indică, de asemenea, penalitățile cu titlu cominatoriu prevăzute la articolul 29 aplicabile în cazul în care evidențele, datele, procedurile sau orice alte materiale solicitate sau răspunsurile la întrebările adresate persoanelor menționate la articolul 22 alineatul (1) nu sunt furnizate ori sunt incomplete, precum și amenzile prevăzute la articolul 28 aplicabile în cazul furnizării unor răspunsuri incorecte sau care induc în eroare la întrebările adresate persoanelor menționate la articolul 22 alineatul (1).

3.Persoanele menționate la articolul 22 alineatul (1) sunt obligate să se supună investigațiilor dispuse printr-o decizie a ESMA. Decizia specifică obiectul și scopul investigației, penalitățile cu titlu cominatoriu prevăzute la articolul 29, căile de atac disponibile în temeiul Regulamentului (UE) nr. 1095/2010, precum și dreptul de a solicita controlul legalității deciziei de către Curtea de Justiție.

4.În timp util înainte de o investigație menționată la alineatul (1), ESMA informează autoritatea competentă din statul membru pe al cărui teritoriu urmează să se desfășoare investigația cu privire la investigația preconizată și la identitatea persoanelor autorizate. La solicitarea ESMA, funcționarii autorității competente în cauză oferă asistență respectivelor persoane autorizate în îndeplinirea sarcinilor lor. De asemenea, funcționarii autorității competente în cauză pot, la cerere, să participe la investigații.

5.În cazul în care o solicitare a înregistrărilor convorbirilor telefonice sau ale schimburilor de date prevăzută la alineatul (1) litera (e) necesită o autorizare din partea unei autorități judiciare în conformitate cu dreptul intern aplicabil, se solicită această autorizație. Autorizația poate fi solicitată și ca măsură de precauție.

6.Atunci când o autoritate judiciară națională primește o cerere de autorizație pentru solicitarea înregistrărilor convorbirilor telefonice sau ale schimburilor de date prevăzută la alineatul (1) litera (e), autoritatea respectivă verifică dacă:

(a)decizia adoptată de ESMA menționată la alineatul (3) este autentică;

(b)toate măsurile care trebuie luate sunt proporționale și nu sunt arbitrare sau excesive.

7.În sensul alineatului (6) litera (b), autoritatea judiciară națională poate solicita ESMA explicații detaliate referitoare, în special, la motivele pentru care ESMA suspectează că a avut loc o încălcare a prezentului regulament, la gravitatea presupusei încălcări și la natura implicării persoanei care face obiectul măsurilor coercitive. Cu toate acestea, autoritatea judiciară națională nu pune în discuție necesitatea investigației și nici nu solicită să i se furnizeze informațiile din dosarul ESMA. Controlul legalității deciziei ESMA relevă strict de competența Curții de Justiție în conformitate cu procedura prevăzută în Regulamentul (UE) nr. 1095/2010.

Articolul 24
Inspecții la fața locului

1.Pentru a-și îndeplini sarcinile în temeiul prezentului regulament, ESMA poate efectua toate inspecțiile necesare la fața locului în orice incinte destinate activităților economice ale persoanelor menționate la articolul 22 alineatul (1).

2.Funcționarii și alte persoane autorizate de ESMA să efectueze o inspecție la fața locului pot intra în orice incinte destinate activităților economice ale persoanelor care fac obiectul unei decizii de investigație adoptate de ESMA și dețin toate competențele stipulate la articolul 23 alineatul (1). De asemenea, aceștia au competența să sigileze orice incinte destinate activităților economice și orice registre sau evidențe pe perioada inspecției și în măsura necesară inspecției.

3.Cu suficient timp înainte de inspecție, ESMA notifică inspecția autorității competente a statului membru pe teritoriul căruia urmează să se desfășoare aceasta. Atunci când desfășurarea corespunzătoare și eficiența inspecției impun acest lucru, ESMA, după informarea autorității competente relevante, poate desfășura inspecția la fața locului fără o notificare prealabilă. Inspecțiile lansate în conformitate cu prezentul articol se desfășoară cu condiția ca autoritatea relevantă să fi confirmat că nu are obiecții cu privire la aceste inspecții.

4.Funcționarii și alte persoane autorizate de ESMA să efectueze o inspecție la fața locului își exercită competențele pe baza prezentării unei autorizații scrise în care se specifică obiectul și scopul inspecției, precum și penalitățile cu titlu cominatoriu prevăzute la articolul 33 aplicabile în cazul în care persoanele vizate nu se supun inspecției.

5.Persoanele menționate la articolul 23 alineatul (1) se supun inspecțiilor la fața locului dispuse printr-o decizie a ESMA. Decizia specifică obiectul și scopul inspecției, precizează data la care inspecția urmează să înceapă și indică penalitățile cu titlu cominatoriu prevăzute la articolul 29, căile de atac disponibile în temeiul Regulamentului (UE) nr. 1095/2010, precum și dreptul de a solicita controlul judiciar al deciziei de către Curtea de Justiție.

6.La cererea ESMA, funcționarii autorității competente a statului membru pe teritoriul căruia urmează să se desfășoare inspecția, precum și persoanele autorizate sau desemnate de respectiva autoritate competentă acordă asistență în mod activ funcționarilor și altor persoane autorizate de ESMA. Funcționarii autorității competente a statului membru în cauză pot, de asemenea, să participe la inspecțiile la fața locului.

7.De asemenea, ESMA poate solicita autorităților competente să efectueze în numele său sarcini de investigare specifice și inspecții la fața locului, conform dispozițiilor prezentului articol și ale articolului 23 alineatul (1).

8.Atunci când funcționarii și alte persoane autorizate de ESMA care îi însoțesc constată că o persoană se opune inspecției dispuse în temeiul prezentului articol, autoritatea competentă a statului membru în cauză le acordă asistența necesară, solicitând, dacă este cazul, intervenția poliției sau a unei autorități echivalente de aplicare a legii, astfel încât să le permită efectuarea inspecției la fața locului.

9.În cazul în care inspecția la fața locului prevăzută la alineatul (1) sau asistența prevăzută la alineatul (7) necesită o autorizare din partea unei autorități judiciare naționale în conformitate cu dreptul intern, se solicită această autorizație. Autorizația poate fi solicitată și ca măsură de precauție.

10.Atunci când o autoritate judiciară națională primește o cerere de autorizație pentru inspecția la fața locului prevăzută la alineatul (1) sau pentru asistența prevăzută la alineatul (7), autoritatea respectivă verifică dacă:

(a)decizia adoptată de ESMA menționată la alineatul (4) este autentică;

(b)toate măsurile care trebuie luate sunt proporționale și nu sunt arbitrare sau excesive.

11.În sensul alineatului 10 litera (b), autoritatea judiciară națională poate solicita ESMA explicații detaliate referitoare, în special, la motivele pentru care ESMA suspectează că a avut loc o încălcare a prezentului regulament, la gravitatea presupusei încălcări și la natura implicării persoanei care face obiectul măsurilor coercitive. Cu toate acestea, autoritatea judiciară națională nu pune în discuție necesitatea investigației și nici nu solicită să i se furnizeze informațiile din dosarul ESMA. Controlul legalității deciziei ESMA relevă strict de competența Curții de Justiție în conformitate cu procedura prevăzută în Regulamentul (UE) nr. 1095/2010.

Articolul 25
Schimbul de informații

ESMA și autoritățile competente își transmit fără întârziere nejustificată informațiile necesare pentru a-și îndeplini atribuțiile care le revin în temeiul prezentului regulament.

Articolul 26
Secretul profesional

Obligația de a păstra secretul profesional menționată la articolul 76 din Directiva 2014/65/UE se aplică ESMA, precum și tuturor persoanelor care lucrează sau care au lucrat pentru ESMA sau pentru oricare alte persoane cărora ESMA le-a delegat sarcini, inclusiv auditorilor și experților mandatați de ESMA.

Articolul 27
Măsuri de supraveghere adoptate de ESMA

1.Atunci când constată că una dintre persoanele enumerate la articolul 22 alineatul (1) litera (a) a săvârșit una dintre încălcările enumerate în capitolele I-V, ESMA poate întreprinde una sau mai multe dintre următoarele acțiuni:

(a)adoptă o decizie prin care să îi solicite persoanei în cauză să pună capăt încălcării;

(b)adoptă o decizie de impunere a unor amenzi sau a unor penalități cu titlu cominatoriu în temeiul articolelor 28 și 29;

(c)emite anunțuri publice;

(d)emite avertismente.

2.Atunci când întreprinde acțiunile menționate la alineatul (1), ESMA ține seama de natura și gravitatea încălcării, având în vedere următoarele criterii:

(a)durata și frecvența încălcării;

(b)dacă încălcarea a facilitat sau a dat naștere unor infracțiuni de natură financiară sau dacă acestea din urmă sunt imputabile în alt mod respectivei încălcări;

(c)dacă încălcarea a fost săvârșită în mod intenționat sau din neglijență;

(d)gradul de răspundere al persoanei responsabile de încălcare;

(e)puterea financiară a persoanei responsabile de încălcare, astfel cum este indicată de cifra de afaceri totală a persoanei juridice responsabile sau de venitul anual și de activele nete ale persoanei fizice responsabile;

(f)impactul încălcării asupra intereselor investitorilor;

(g)cuantumul profiturilor obținute, al pierderilor evitate de către persoana responsabilă de încălcare sau al pierderilor suferite de terți ca urmare a încălcării, în măsura în care acestea pot fi calculate;

(h)măsura în care persoana responsabilă de încălcare cooperează cu ESMA, fără a aduce atingere necesității de a asigura recuperarea profiturilor obținute sau a pierderilor evitate de persoana respectivă;

(i)încălcările săvârșite anterior de persoana responsabilă de încălcare;

(j)măsurile ulterioare încălcării luate de persoana responsabilă de încălcare pentru a împiedica repetarea acesteia.

3.ESMA notifică fără întârziere orice acțiune întreprinsă în temeiul alineatului (1) persoanei răspunzătoare de încălcare și comunică acțiunea respectivă autorităților competente ale statelor membre în cauză și Comisiei. ESMA publică orice decizie de acest fel pe site-ul său internet în termen de 10 zile lucrătoare de la data adoptării deciziei respective.

4.Publicarea menționată la alineatul (3) include următoarele:

(a)o declarație în care se afirmă dreptul persoanei responsabile de încălcare de a contesta decizia;

(b)dacă este cazul, o declarație din care să reiasă că s-a introdus o cale de atac și care să precizeze că o astfel de cale de atac nu are efect suspensiv;

(c)o declarație din care să reiasă posibilitatea comisiei de apel a ESMA de a suspenda aplicarea deciziei contestate, în conformitate cu articolul 60 alineatul (3) din Regulamentul (UE) nr. 1095/2010.

Secțiunea II
SANCȚIUNI ȘI ALTE MĂSURI ADMINISTRATIVE

Articolul 28
Amenzi

1.Atunci când, în conformitate cu articolul 31 alineatul (5), ESMA constată că o persoană a săvârșit, cu intenție sau din neglijență, una dintre încălcările enumerate în capitolele I-V, aceasta adoptă o decizie de aplicare a unei amenzi în conformitate cu alineatul (3).

2.Se consideră că o încălcare a fost săvârșită cu intenție dacă ESMA descoperă factori obiectivi care demonstrează faptul că o persoană a acționat în mod deliberat pentru a săvârși încălcarea respectivă.

3.Cuantumul maxim al amenzii menționate la alineatul (1) este de cel mult 5 % din cifra de afaceri anuală a furnizorului de servicii de finanțare participativă în cursul unui an calendaristic.

4.La stabilirea nivelului amenzii în temeiul alineatului (1), ESMA ține seama de criteriile stabilite la articolul 27 alineatul (2).

Articolul 29
Penalități cu titlu cominatoriu

1.ESMA impune, prin decizie, penalități cu titlu cominatoriu pentru a obliga:

(a)o persoană să pună capăt unei încălcări, în conformitate cu o decizie adoptată în temeiul articolului 23;

(b)o persoană dintre cele menționate la articolul 22 alineatul (1):

(i)să furnizeze informațiile complete care au fost solicitate prin intermediul unei decizii adoptate în temeiul articolului 22;

(ii)să se supună unei investigații și, în special, să prezinte evidențe, date și proceduri complete sau orice alte materiale solicitate și să completeze și să rectifice alte informații furnizate în cadrul unei investigații lansate printr-o decizie adoptată în temeiul articolului 23;

(iii)să se supună unei inspecții la fața locului dispuse printr-o decizie adoptată în temeiul articolului 24.

2.Penalitățile cu titlu cominatoriu trebuie să fie eficace și proporționale. Penalitățile cu titlu cominatoriu se aplică pentru fiecare zi de întârziere.

3.Fără a aduce atingere alineatului (2), cuantumul penalităților cu titlu cominatoriu este de 3 % din cifra de afaceri medie zilnică din exercițiul financiar precedent sau, în cazul persoanelor fizice, 2 % din venitul zilnic mediu din anul calendaristic precedent. Acesta se calculează începând cu data prevăzută în decizia de impunere a penalităților cu titlu cominatoriu.

4.Se impun penalități cu titlu cominatoriu pentru o perioadă de maximum șase luni de la data notificării deciziei ESMA. La sfârșitul acestei perioade, ESMA reexaminează măsura.

Articolul 30
Publicarea, natura, executarea și alocarea amenzilor și a penalităților cu titlu cominatoriu

1.ESMA face publice toate amenzile și penalitățile cu titlu cominatoriu aplicate în temeiul articolelor 28 și 29, cu excepția cazurilor în care publicarea lor ar perturba grav piețele financiare sau ar aduce un prejudiciu disproporționat părților implicate. Informațiile astfel publicate nu conțin date cu caracter personal în sensul Regulamentului (UE) nr. 2016/679 16 .

2.Amenzile și penalitățile cu titlu cominatoriu aplicate în temeiul articolelor 34 și 35 sunt de natură administrativă.

3.În cazul în care decide să nu impună amenzi sau penalități cu titlu cominatoriu, ESMA informează în acest sens Parlamentul European, Consiliul, Comisia și autoritățile competente ale statului membru în cauză, prezentând argumente în sprijinul deciziei sale.

4.Amenzile și penalitățile cu titlu cominatoriu aplicate în temeiul articolelor 28 și 29 sunt executorii.

5.Executarea silită este reglementată de normele de procedură civilă aflate în vigoare în statul pe teritoriul căruia aceasta are loc.

6.Cuantumurile amenzilor și ale penalităților cu titlu cominatoriu se alocă bugetului general al Uniunii Europene.

Articolul 31
Norme procedurale pentru luarea măsurilor de supraveghere și impunerea amenzilor

1.Atunci când constată, în îndeplinirea sarcinilor care îi revin în temeiul prezentului regulament, că există indicii clare privind posibila existență a unor fapte care pot constitui una sau mai multe dintre încălcările enumerate la capitolele I-V, ESMA numește un agent de investigații independent din cadrul său pentru a cerceta chestiunea respectivă. Agentul numit nu poate să fie sau să fi fost implicat, direct sau indirect, în supravegherea sau în procesul de autorizare a furnizorului de servicii de finanțare participativă vizat și își îndeplinește funcțiile independent de ESMA.

2.Agentul de investigații menționat la alineatul (1) cercetează presupusele încălcări, ținând seama de orice observații transmise de persoanele care fac obiectul investigațiilor și prezintă ESMA un dosar complet cuprinzând constatările sale.

3.Pentru a-și îndeplini sarcinile, agentul de investigații își poate exercita competența de a solicita informații în conformitate cu articolul 22 și de a efectua investigații și inspecții la fața locului în conformitate cu articolele 23 și 24.

4.În îndeplinirea sarcinilor sale, agentul de investigații are acces la toate documentele și informațiile colectate de ESMA în cadrul activităților sale de supraveghere.

5.După încheierea investigației sale și înainte de a înainta ESMA dosarul cuprinzând constatările sale, agentul de investigații le oferă persoanelor care fac obiectul investigațiilor posibilitatea de a fi ascultate pe tema aspectelor cercetate. Agentul de investigații își întemeiază constatările numai pe fapte cu privire la care persoanele vizate au avut ocazia să formuleze observații.

6.Drepturile la apărare ale persoanelor vizate sunt pe deplin respectate pe parcursul investigațiilor efectuate în temeiul prezentului articol.

7.Atunci când înaintează ESMA dosarul cuprinzând constatările sale, agentul de investigații transmite o notificare persoanelor care fac obiectul investigațiilor. Persoanele care fac obiectul investigațiilor au drept de acces la dosar, sub rezerva interesului legitim al altor persoane de a-și proteja secretele de afaceri. Dreptul de acces la dosar nu se aplică în cazul informațiilor confidențiale care afectează părți terțe.

8.Pe baza dosarului cuprinzând constatările agentului de investigații și după ascultarea persoanelor care fac obiectul investigațiilor în conformitate cu articolul 32, dacă persoanele vizate solicită acest lucru, ESMA decide dacă una sau mai multe dintre încălcările enumerate în capitolele I-V au fost săvârșite de persoanele care fac obiectul investigațiilor și, dacă este cazul, ia o măsură de supraveghere în conformitate cu articolul 31.

9.Agentul de investigații nu participă la deliberările ESMA și nu intervine în niciun alt fel în procesul decizional al ESMA.

10.Comisia poate adopta acte delegate în conformitate cu articolul 37 până la [a se introduce data - 24 de luni de la intrarea în vigoare] în care precizează în detaliu normele procedurale pentru exercitarea competenței de a impune amenzi sau penalități cu titlu cominatoriu, inclusiv normele referitoare la dreptul la apărare și dispozițiile temporale, precum și normele privind încasarea amenzilor sau a penalităților cu titlu cominatoriu și termenele de prescripție pentru impunerea și executarea amenzilor și a penalităților cu titlu cominatoriu.

11.ESMA sesizează autoritățile naționale de resort în vederea urmăririi penale atunci când constată, în îndeplinirea sarcinilor care îi revin în temeiul prezentului regulament, că există indicii clare privind posibila existență a unor fapte care pot constitui infracțiuni. În plus, ESMA se abține de la aplicarea unor amenzi sau a unor penalități cu titlu cominatoriu în cazul în care o achitare sau o condamnare prealabilă în temeiul unor fapte identice sau al unor fapte în esență identice a dobândit autoritate de lucru judecat în urma unor proceduri penale în temeiul dreptului intern.

Articolul 32
Audierea persoanelor în cauză

1.Înainte de a lua orice decizie în temeiul articolelor 27, 28 și 29, ESMA acordă persoanelor care fac obiectul procedurilor posibilitatea de a fi ascultate pe tema constatărilor sale. ESMA își întemeiază deciziile numai pe constatările asupra cărora persoanele care fac obiectul procedurilor au avut posibilitatea să formuleze observații.

2.Primul paragraf nu se aplică dacă este necesară adoptarea de acțiuni urgente pentru a preveni aducerea unor prejudicii grave și iminente sistemului financiar. Într-o asemenea situație, ESMA poate adopta o decizie provizorie și acordă persoanelor în cauză posibilitatea de a fi ascultate cât mai curând posibil după adoptarea deciziei.

3.Drepturile la apărare ale persoanelor care fac obiectul investigațiilor sunt pe deplin garantate pe durata procedurilor. Aceste persoane au drept de acces la dosarul ESMA, sub rezerva interesului legitim al altor persoane de a-și proteja secretele de afaceri. Dreptul de acces la dosar nu se aplică în cazul informaților confidențiale sau al documentelor pregătitoare interne ale ESMA.

Articolul 33
Controlul Curții de Justiție

Curtea de Justiție are competența nelimitată de a exercita controlul judiciar asupra deciziilor prin care ESMA impune o amendă, penalități cu titlu cominatoriu sau orice altă sancțiune sau măsură administrativă în conformitate cu prezentul regulament. Curtea de Justiție poate anula, reduce sau majora amenda sau penalitățile cu titlu cominatoriu aplicate.

Articolul 34
Taxe de autorizare și de supraveghere

1.ESMA percepe taxe de la furnizorii de servicii de finanțare participativă în conformitate cu prezentul regulament și cu actele delegate adoptate în temeiul alineatului (3). Taxele respective acoperă cheltuielile suportate de ESMA în legătură cu autorizarea și supravegherea furnizorilor de servicii de finanțare participativă, precum și rambursarea costurilor pe care le pot suporta autoritățile competente care desfășoară activități în temeiul prezentului regulament, în special ca urmare a delegării unor sarcini în conformitate cu articolul 35.

2.Cuantumul taxei percepute unui anumit furnizor de servicii de finanțare participativă trebuie plafonat la un cuantum proporțional cu amploarea activităților desfășurate de furnizorul de servicii de finanțare participativă.

3.Comisia urmează să adopte un act delegat în conformitate cu articolul 37 până la [Oficiul pentru Publicații: a se introduce data - 24 de luni de la intrarea în vigoare] în care să precizeze tipurile de taxe, cazurile în care se percep taxe, cuantumul taxelor și modalitatea de plată a acestora, precum și metodologia de calculare a cuantumului maxim pe care ESMA îl poate percepe de la fiecare entitate în temeiul alineatului (2).

Articolul 35
Delegarea de sarcini autorităților competente de către ESMA

1.Atunci când este necesar pentru îndeplinirea corespunzătoare a unei sarcini de supraveghere, ESMA poate delega sarcini de supraveghere specifice autorității competente a unui stat membru în conformitate cu ghidurile emise de ESMA în temeiul articolului 16 din Regulamentul (UE) nr. 1095/2010. Aceste sarcini de supraveghere specifice pot include, în special, competența de a formula cereri de informații în conformitate cu articolul 22 și de a efectua investigații și inspecții la fața locului în conformitate cu articolele 23 și 24.

2.Înainte de delegarea unei sarcini, ESMA consultă autoritatea competentă relevantă în legătură cu:

(a)sfera de aplicare a sarcinii care urmează să fie delegată;

(b)calendarul pentru îndeplinirea sarcinii și

(c)transmiterea informațiilor necesare de către ESMA și către aceasta.

3.În conformitate cu regulamentul privind taxele adoptat de Comisie în temeiul articolului 34 alineatul (3), ESMA rambursează autorității competente costurile suportate de aceasta ca urmare a îndeplinirii sarcinilor delegate.

4.ESMA revizuiește, la intervale corespunzătoare, decizia menționată la alineatul (1). Delegarea unei sarcini poate fi revocată în orice moment.

Articolul 36
Protecția datelor

1.În ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal în cadrul aplicării prezentului regulament, autoritățile competente își îndeplinesc sarcinile care le revin în temeiul prezentului regulament în conformitate cu Regulamentul (UE) 2016/679 al Parlamentului European și al Consiliului.

2.În ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal de către ESMA în cadrul aplicării prezentului regulament, aceasta respectă Regulamentul (CE) nr. 45/2001.

Capitolul VII
Acte delegate

Articolul 37
Exercitarea delegării de competențe

1.Competența de a adopta acte delegate este conferită Comisiei în condițiile prevăzute la prezentul articol.

2.Competența de a adopta acte delegate, menționată la articolul 3 alineatul (2), la articolul 6 alineatul (4), la articolul 7 alineatul (7), la articolul 10 alineatul (10), la articolul 15 alineatul (6), la articolul 16 alineatul (9), la articolul 31 alineatul (10) și la articolul 34 alineatul (3), se conferă Comisiei pentru o perioadă de timp nedeterminată, începând cu [Oficiul pentru Publicații: a se introduce data intrării în vigoare a prezentului regulament].

3.Delegarea de competențe menționată la articolul 3 alineatul (2), la articolul 6 alineatul (4), la articolul 7 alineatul (7), la articolul 10 alineatul (10), la articolul 15 alineatul (6), la articolul 16 alineatul (9), la articolul 31 alineatul (10) și la articolul 34 alineatul (3) poate fi revocată în orice moment de Parlamentul European sau de Consiliu. O decizie de revocare pune capăt delegării de competențe specificate în decizia respectivă. Decizia produce efecte în ziua care urmează datei publicării acesteia în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene sau la o dată ulterioară menționată în decizie. Decizia nu aduce atingere valabilității actelor delegate care sunt deja în vigoare.

4.Înainte de adoptarea unui act delegat, Comisia se consultă cu experții desemnați de fiecare stat membru în conformitate cu principiile prevăzute în Acordul interinstituțional din 13 aprilie 2016 privind o mai bună legiferare.

5.De îndată ce adoptă un act delegat, Comisia îl notifică simultan Parlamentului European și Consiliului.

6.Un act delegat adoptat în temeiul articolului 3 alineatul (2), al articolului 6 alineatul (4), al articolului 7 alineatul (7), al articolului 10 alineatul (10), al articolului 15 alineatul (6), al articolului 16 alineatul (9), al articolului 31 alineatul (10) și al articolului 34 alineatul (3) intră în vigoare numai în cazul în care nici Parlamentul European, nici Consiliul nu a formulat obiecțiuni în termen de trei luni de la data notificării acestuia către Parlamentul European și Consiliu sau în cazul în care, înaintea expirării termenului respectiv, Parlamentul European și Consiliul au informat Comisia că nu vor formula obiecțiuni. Termenul respectiv se prelungește cu trei luni la inițiativa Parlamentului European sau a Consiliului.

Capitolul VIII
Dispoziții finale

Articolul 38
Raportare

1.Înainte de [Oficiul pentru Publicații: a se introduce data - 24 de luni de la data intrării în vigoare a prezentului regulament], Comisia, după consultarea ESMA, prezintă Parlamentului European și Consiliului un raport privind aplicarea prezentului regulament, însoțit, dacă este cazul, de o propunere legislativă.

2.Raportul conține o evaluare a următoarelor aspecte:

(a)funcționarea pieței pentru furnizorii de servicii de finanțare participativă în Uniune, inclusiv evoluția și tendințele pieței, ținând seama de experiența acumulată de către ESMA în materie de supraveghere, de numărul de furnizori de servicii de finanțare participativă autorizați de ESMA și de cota lor de piață și analizând în special dacă sunt necesare ajustări ale definițiilor prevăzute în prezentul regulament și dacă sfera de aplicare a serviciilor acoperite de prezentul regulament rămâne adecvată;

(b)impactul prezentului regulament asupra bunei funcționări a pieței interne a serviciilor de finanțare participativă, inclusiv impactul asupra accesului IMM­urilor la finanțare și asupra investitorilor și altor categorii de persoane afectate de aceste servicii;

(c)implementarea inovării tehnologice în sectorul finanțării participative, inclusiv aplicarea unor noi modele de afaceri și tehnologii inovatoare;

(d)dacă pragul stabilit la articolul 2 alineatul (2) litera (d) rămâne adecvat pentru realizarea obiectivelor prevăzute în prezentul regulament;

(e)efectele pe care le au actele cu putere de lege și actele administrative naționale aplicabile comunicărilor publicitare ale furnizorilor de servicii de finanțare participativă asupra libertății de a presta servicii, concurenței și protecției investitorilor;

(f)aplicarea sancțiunilor administrative și, în special, eventuala necesitate de a armoniza în continuare sancțiunile administrative stabilite pentru încălcarea prezentului regulament.

(g)necesitatea și proporționalitatea introducerii unei obligații a furnizorilor de servicii de finanțare participativă de a respecta prevederile actelor legislative naționale de punere în aplicare a Directivei (UE) 2015/849 în ceea ce privește spălarea banilor sau finanțarea terorismului și a adăugării furnizorilor de servicii de finanțare participativă pe lista entităților obligate în sensul Directivei (UE) 2015/849.

Articolul 39
Intrare în vigoare și aplicare

Prezentul regulament intră în vigoare în a douăzecea zi de la data publicării în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.

Regulamentul se aplică de la [Oficiul pentru Publicații: a se introduce data - 12 luni de la intrarea în vigoare].

Prezentul regulament este obligatoriu în toate elementele sale și se aplică direct în toate statele membre.

Adoptat la Bruxelles,

FIȘĂ FINANCIARĂ LEGISLATIVĂ

1.CADRUL PROPUNERII/INIȚIATIVEI

1.1.Denumirea propunerii/inițiativei

1.2.Domeniul (domeniile) de politică în cauză în structura ABM/ABB

1.3.Tipul propunerii/inițiativei

1.4.Obiectiv(e)

1.5.Motivele propunerii/inițiativei

1.6.Durata și impactul financiar

1.7.Modul (modurile) de gestiune preconizat(e)

2.MĂSURI DE GESTIUNE

2.1.Dispoziții în materie de monitorizare și de raportare

2.2.Sistemul de gestiune și de control

2.3.Măsuri de prevenire a fraudelor și a neregulilor

3.IMPACTUL FINANCIAR ESTIMAT AL PROPUNERII/INIȚIATIVEI

3.1.Rubrica (rubricile) din cadrul financiar multianual și linia (liniile) bugetară (bugetare) de cheltuieli afectată (afectate)

3.2.Impactul estimat asupra cheltuielilor 

3.2.1.Sinteza impactului estimat asupra cheltuielilor

3.2.2.Impactul estimat asupra creditelor operaționale

3.2.3.Impactul estimat asupra creditelor cu caracter administrativ

3.2.4.Compatibilitatea cu actualul cadru financiar multianual

3.2.5.Contribuția terților

3.3.Impactul estimat asupra veniturilor

FIȘĂ FINANCIARĂ LEGISLATIVĂ

1.CADRUL PROPUNERII/INIȚIATIVEI

1.1.Denumirea propunerii/inițiativei

1.2.Domeniul (domeniile) de politică în cauză

1.3.Tipul propunerii/inițiativei

☒ Propunerea/inițiativa se referă la o acțiune nouă

◻ Propunerea/inițiativa se referă la o acțiune nouă ca urmare a unui proiect-pilot/a unei acțiuni pregătitoare 17  

◻ Propunerea/inițiativa se referă la prelungirea unei acțiuni existente 

◻ Propunerea/inițiativa se referă la o acțiune reorientată către o acțiune nouă 

1.4.Obiectiv(e)

1.4.1.Obiectiv(e) strategic(e) multianual(e) al(e) Comisiei vizat(e) de propunere/inițiativă

1.4.2.Obiectiv(e) specific(e)

1.4.3.Rezultatul (rezultatele) și impactul preconizate

A se preciza efectele pe care propunerea/inițiativa ar trebui să le aibă asupra beneficiarilor vizați/ grupurilor vizate.

1.4.4.Indicatori de rezultat și de impact

A se preciza indicatorii care permit monitorizarea punerii în aplicare a propunerii/inițiativei.

1.5.Motivele propunerii/inițiativei

1.5.1.Cerință (cerințe) de îndeplinit pe termen scurt sau lung

1.5.2.Valoarea adăugată a intervenției Uniunii (aceasta poate rezulta din diferiți factori, precum câștigurile de coordonare, certitudinea juridică, o mai mare eficacitate sau complementaritate). În sensul prezentului punct, „valoarea adăugată a intervenției Uniunii” reprezintă valoarea rezultată din intervenția Uniunii care este suplimentară față de valoarea care ar fi fost altfel creată numai de statele membre.

1.5.3.Învățăminte desprinse din experiențe anterioare similare

1.5.4.Compatibilitatea și posibila sinergie cu alte instrumente corespunzătoare

1.6.Durata și impactul financiar

◻ Propunere/inițiativă pe durată determinată

–◻ Propunere/inițiativă în vigoare din [ZZ/LL]AAAA până la [ZZ/LL]AAAA

–◻ Impact financiar din AAAA până în AAAA

☒ Propunere/inițiativă pe durată nedeterminată

–punere în aplicare cu o perioadă de creștere în intensitate din AAAA până în AAAA,

–urmată de o perioadă de funcționare în regim de croazieră.

1.7.Modul (modurile) de gestiune preconizat(e) 18  

◻ Gestiune directă asigurată de către Comisie prin

–◻    agenții executive

◻ Gestiune partajată cu statele membre

☒ Gestiune indirectă, cu delegarea sarcinilor de execuție bugetară:

◻ organizațiilor internaționale și agențiilor acestora (a se preciza);

◻ BEI și Fondului european de investiții;

☒ organismelor menționate la articolele 208 și 209;

◻ organismelor de drept public;

◻ organismelor de drept privat cu misiune de serviciu public, cu condiția să prezinte garanții financiare adecvate;

◻ organismelor de drept privat dintr-un stat membru care sunt responsabile cu punerea în aplicare a unui parteneriat public-privat și care prezintă garanții financiare adecvate;

◻ persoanelor cărora li se încredințează executarea unor acțiuni specifice în cadrul PESC, în temeiul titlului V din TUE, identificate în actul de bază relevant.

Observații

2.MĂSURI DE GESTIUNE

2.1.Dispoziții în materie de monitorizare și de raportare

A se preciza frecvența și condițiile aferente acestor dispoziții

2.2.Sistemul de gestiune și de control

2.2.1.Riscul (riscurile) identificat(e)

2.2.2.Metoda (metodele) de control preconizată (preconizate)

2.3.Măsuri de prevenire a fraudelor și a neregulilor

A se preciza măsurile de prevenire și de protecție existente sau preconizate.

3.IMPACTUL FINANCIAR ESTIMAT AL PROPUNERII/INIȚIATIVEI

3.1.Rubrica (rubricile) din cadrul financiar multianual și linia (liniile) bugetară (bugetare) de cheltuieli afectată (afectate)

·Linii bugetare existente

În ordinea rubricilor din cadrul financiar multianual și a liniilor bugetare.

·Noile linii bugetare solicitate

În ordinea rubricilor din cadrul financiar multianual și a liniilor bugetare.

3.2.Impactul estimat asupra cheltuielilor

3.2.1.Sinteza impactului estimat asupra cheltuielilor

milioane EUR (cu trei zecimale)

milioane EUR (cu trei zecimale)

milioane EUR (cu trei zecimale)

3.2.2.Impactul estimat asupra creditelor [organismului]

–◻    Propunerea/inițiativa nu implică utilizarea de credite operaționale

–◻    Propunerea/inițiativa implică utilizarea de credite operaționale, conform explicațiilor de mai jos:

Credite de angajament în milioane EUR (cu trei zecimale)

3.2.3.Impactul estimat asupra resurselor umane ale [organismului]

3.2.3.1.Sinteză

–◻    Propunerea/inițiativa nu implică utilizarea de credite cu caracter administrativ

–◻    Propunerea/inițiativa implică utilizarea de credite cu caracter administrativ, conform explicațiilor de mai jos:

milioane EUR (cu trei zecimale)

Impactul estimat asupra personalului (ENI suplimentare) – schema de personal

Impactul estimat asupra personalului (suplimentar) – personal extern

Vă rugăm să indicați data planificată pentru recrutare și să adaptați în mod corespunzător suma aferentă (în cazul în care recrutarea se face în luna iulie, se ia în considerare numai 50 % din costul mediu) și să furnizați explicații suplimentare într-o anexă.

3.2.3.2.Necesarul de resurse umane estimat pentru DG-ul sub tutela căruia se află agenția

–◻    Propunerea/inițiativa nu implică utilizarea de resurse umane.

–◻    Propunerea/inițiativa implică utilizarea de resurse umane, conform explicațiilor de mai jos:

Estimarea se exprimă în numere întregi (sau cel mult cu o zecimală)

XX este domeniul de politică sau titlul din buget în cauză.

Necesarul de resurse umane va fi asigurat din efectivele de personal ale DG-ului în cauză alocate deja pentru gestionarea acțiunii și/sau realocate intern în cadrul DG-ului, completate, după caz, prin resurse suplimentare ce ar putea fi alocate DG-ului care gestionează acțiunea în cadrul procedurii de alocare anuală și în lumina constrângerilor bugetare.

Descrierea sarcinilor care trebuie efectuate:

Descrierea metodei de calcul al costului pentru unitățile ENI ar trebui inclusă în anexa V secțiunea 3.

3.2.4.Compatibilitatea cu actualul cadru financiar multianual

–◻    Propunerea/inițiativa este compatibilă cu cadrul financiar multianual existent.

–◻    Propunerea/inițiativa necesită o reprogramare a rubricii corespunzătoare din cadrul financiar multianual.

–◻    Propunerea/inițiativa necesită recurgerea la instrumentul de flexibilitate sau la revizuirea cadrului financiar multianual 27 .

3.3.Impactul estimat asupra veniturilor

–☒    Propunerea/inițiativa nu are impact financiar asupra veniturilor.

–◻    Propunerea/inițiativa are următorul impact financiar:

–◻    asupra resurselor proprii

–◻    asupra veniturilor diverse

milioane EUR (cu trei zecimale)

Pentru veniturile diverse alocate, a se preciza linia bugetară (liniile bugetare) de cheltuieli afectată (afectate).

ANEXĂ la Fișa financiară legislativă pentru propunerea de Regulament privind furnizorii de servicii de finanțare participativă (ECSP) pentru întreprinderi

Metodologia aplicată și principalele ipoteze de bază

Costurile legate de autorizarea și supravegherea de către ESMA a furnizorilor de servicii de finanțare participativă (ECSP) au fost estimate în funcție de trei categorii de costuri: costurile cu personalul, costurile administrative și costurile operaționale 29 .

Conform actualelor estimări preliminare ale Comisiei, pentru a îndeplini sarcinile de autorizare și de supraveghere aferente ECSP vor fi necesari 4 noi membri ai personalului în 2019 și 9 noi membri al personalului în 2020. Aceștia ar fi în plus față de personalul care lucrează în prezent în cadrul ESMA și care este inclus în bugetul său actual. Costurile ar fi finanțate din bugetul UE pentru a nu impune taxe disproporționate care să reprezinte o povară pentru un sector emergent. Contribuțiile vor fi colectate de la ECSP autorizați în temeiul prezentului regim, însă se va aplica un plafon, astfel cum se precizează în detaliu în textul propunerii.

Necesitatea de a mări numărul de angajați reflectă sarcinile suplimentare conferite ESMA în temeiul regulamentului și se referă la coordonarea și supravegherea ECSP:

·pregătirea și gestionarea proceselor de autorizare;

·instituirea și menținerea unui registru central;

·elaborarea standardelor tehnice prevăzute în regulament;

·revizuirea fișelor cu informații esențiale privind investiția (Key Investment Information Sheets - KIIS);

·pregătirea preluării sarcinilor de coordonare și de supraveghere continuă a ECSP;

·monitorizarea și raportarea anuală a indicatorilor-cheie de performanță (KPI).

Aceste noi sarcini sunt stabilite în propunerea de regulament și detaliate în expunerea de motive. Sarcinile includ următoarele activități, fără a se limita la acestea: autorizarea și înregistrarea ECSP, supravegherea ECSP înregistrați, contactarea cu regularitate a conducerii și a personalului entităților supravegheate, oferirea de răspunsuri la întrebări, reclamații sau cereri ale autorităților naționale competente sau ale consumatorilor, monitorizarea conformității cerințelor aplicabile ECSP astfel cum sunt stabilite în Regulamentul privind ECSP, solicitarea de informații din partea ECSP sau a persoanelor implicate în gestionarea acestor entități, efectuarea de inspecții la fața locului, examinarea evidențelor și audierea persoanelor relevante cu privire la presupuse încălcări ale regulamentului, examinarea fișei cu informații esențiale privind investiția în conformitate cu cerințele stabilite în regulament, precum și traducerea documentelor necesare. ESMA ar putea să își asume și rolul de a retrage autorizația ECSP și să ia alte măsuri de supraveghere enumerate în Regulamentul privind ECSP.

În secțiunea următoare sunt descrise ipotezele generale utilizate pentru a calcula resursele suplimentare, costurile aferente noilor angajați și costurile de infrastructură IT suplimentare.

Ipotezele generale utilizate pentru calculul resurselor suplimentare

Pentru a calcula resursele suplimentare s-au formulat ipotezele prezentate în continuare.

Se preconizează că regulamentul va intra în vigoare la începutul anului 2019, an care va fi utilizat pentru pregătirile întreprinse de ESMA în vederea redactării proiectelor de standarde tehnice de reglementare și a avizelor tehnice, precum și pentru elaborarea proceselor și procedurilor. Pe baza numărului de platforme de finanțare participativă active în prezent pe piață, a dimensiunii și a activității acestora, a condițiilor generale de piață și a numărului de platforme care au încercat deja să își extindă activitățile la nivel transfrontalier, se estimează că aproximativ 25 de entități vor fi supravegheate de ESMA în 2020.

Se preconizează că posturile suplimentare vor fi ocupate fie de personal permanent, fie de agenți contractuali. Costul mediu anual total 30 este estimat la 137 000 EUR pentru personalul permanent și la 86 000 EUR pentru agenții contractuali. Dacă se includ costurile legate de pensii și recrutare, costurile administrative și operaționale legate de personal fiind incluse într-o categorie separată, tabelul de mai jos prezintă o sinteză a costului mediu anual total pentru fiecare categorie de personal.

Tabelul 1 Costuri cu personalul

(*) Include: cheltuieli de angajare, salarii și indemnizații, contribuții la sistemul de pensii, alte costuri (formare, cheltuieli medicale, școlarizare, gestionarea personalului). Costurile administrative legate de personal (de exemplu cheltuielile de delegație) și costurile operaționale (de exemplu cheltuielile cu bazele de date și cu ședințele, cheltuielile juridice) nu sunt incluse.

Calculul numărului de angajați suplimentari

Tabelul 2 ilustrează resursele de personal preconizate de care va avea nevoie ESMA pentru a-și îndeplini funcțiile care decurg din regulament.

Tabelul 2 Total ENI pe an

Nevoile viitoare pentru perioada de după 2020 vor fi calculate și alocate în contextul viitorului cadru financiar multianual.

Alte cheltuieli

Alte cheltuieli, precum crearea registrului, a bazelor de date și altele, au fost incluse în cheltuielile operaționale din tabelul 3. Costurile IT sunt estimate la 250 000 EUR pentru ambii ani (2019 și 2020), iar după aceea vor scădea la 50 EUR. Costurile de traducere sunt incluse, de asemenea, la rândul aferent costurilor operaționale și se ridică la 350 000 EUR pe an.

Valoarea totală a cheltuielilor pentru perioada 2019-2020

Pe baza ipotezelor prezentate mai sus, sumele totale estimate pentru demararea activității și pentru sarcinile de autorizare și supraveghere care urmează să fie îndeplinite de ESMA în perioada 2019-2020 sunt ilustrate în tabelul de mai jos.

Tabelul 3 Total cheltuieli suportate de ESMA în legătură cu ECSP în perioada 2019-2020, în EUR

(1)    Rezoluția Parlamentului European din 9 iulie 2015 referitoare la crearea unei uniuni a piețelor de capital stipulează, de asemenea, că „UPC ar trebui să creeze un mediu de reglementare adecvat, care să îmbunătățească accesul transfrontalier la informațiile privind societățile care solicită creditare și structurile de cvasicapital și de capital, pentru a promova dezvoltarea modelului de finanțare nebancară, care include finanțarea participativă și creditarea peer-to-peer”. Rezoluția Parlamentului European din 9 iulie 2015 referitoare la crearea unei uniuni a piețelor de capital [2015/2634(RSP)], punctul 47. Disponibilă la adresa http://www.europarl.europa.eu/sides/getDoc.do?pubRef=-//EP//TEXT+TA+P8-TA-2015-0268+0+DOC+XML+V0//RO    

(2)    Comunicarea Comisiei către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic și Social European și Comitetul Regiunilor „Eliberarea potențialului de multifinanțare în Uniunea Europeană”, COM(2014) 172 final, 27.3.2014.

(3)    SWD(2016) 154 final, disponibil la adresa: https://ec.europa.eu/transparency/regdoc/rep/10102/2016/EN/10102-2016-154-EN-F1-1.PDF

(4)    JO L 168, 30.6.2017, p. 12.

(5)    JO C , , p. .

(6)    JO C , , p. .

(7)    Directiva 2008/48/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 23 aprilie 2008 privind contractele de credit pentru consumatori și de abrogare a Directivei 87/102/CEE a Consiliului (JO L 133, 22.5.2008, p. 66).

(8)    Directiva 2014/65/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 15 mai 2014 privind piețele instrumentelor financiare și de modificare a Directivei 2002/92/CE și a Directivei 2011/61/UE (JO L 173, 12.6.2014, p. 349).

(9)    Regulamentul (UE) 2017/1129 al Parlamentului European și al Consiliului din 14 iunie 2017 privind prospectul care trebuie publicat în cazul unei oferte publice de valori mobiliare sau al admiterii de valori mobiliare la tranzacționare pe o piață reglementată, și de abrogare a Directivei 2003/71/CE (JO L 168, 30.6.2017, p. 12).

(10)    Directiva 2013/36/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 26 iunie 2013 cu privire la accesul la activitatea instituțiilor de credit și supravegherea prudențială a instituțiilor de credit și a firmelor de investiții, de modificare a Directivei 2002/87/CE și de abrogare a Directivelor 2006/48/CE și 2006/49/CE (JO L 176, 27.6.2013, p. 338).

(11)    Directiva (UE) 2015/2366 a Parlamentului European și a Consiliului din 25 noiembrie 2015 privind serviciile de plată în cadrul pieței interne, de modificare a Directivelor 2002/65/CE, 2009/110/CE și 2013/36/UE și a Regulamentului (UE) nr. 1093/2010, și de abrogare a Directivei 2007/64/CE (JO L 337, 23.12.2015, p. 35).

(12)    COM(2017) 340 final, Raport al Comisiei către Parlamentul European și Consiliu privind evaluarea riscurilor privind spălarea banilor și finanțarea terorismului care afectează piața internă și sunt legate de activități transfrontaliere.

(13)    Directiva (UE) 2015/849 a Parlamentului European și a Consiliului din 20 mai 2015 privind prevenirea utilizării sistemului financiar în scopul spălării banilor sau finanțării terorismului, de modificare a Regulamentului (UE) nr. 648/2012 al Parlamentului European și al Consiliului și de abrogare a Directivei 2005/60/CE a Parlamentului European și a Consiliului și a Directivei 2006/70/CE a Comisiei (JO L 141, 5.6.2015, p. 73).

(14)    Regulamentul (CE) nr. 45/2001 al Parlamentului European și al Consiliului din 18 decembrie 2000 privind protecția persoanelor fizice cu privire la prelucrarea datelor cu caracter personal de către instituțiile și organele comunitare și privind libera circulație a acestor date (JO L 8, 12.1.2001, p. 1).

(15)    JO L 297, 7.11.2013, p. 107.

(16)    Regulamentul (UE) 2016/679 al Parlamentului European și al Consiliului din 27 aprilie 2016 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și privind libera circulație a acestor date și de abrogare a Directivei 95/46/CE (Regulamentul general privind protecția datelor) (JO L 119, 4.5.2016, p. 1).

(17)    Astfel cum sunt menționate la articolul 54 alineatul (2) litera (a) sau (b) din Regulamentul financiar.

(18)    Explicațiile privind modurile de gestiune, precum și trimiterile la Regulamentul financiar sunt disponibile pe site-ul BudgWeb: https://myintracomm.ec.europa.eu/budgweb/EN/man/budgmanag/Pages/budgmanag.aspx .

(19)    Dif. = credite diferențiate / Nedif. = credite nediferențiate.

(20)    AELS: Asociația Europeană a Liberului Schimb.

(21)    Țările candidate și, după caz, țările potențial candidate din Balcanii de Vest.

(22)    Realizările se referă la produsele și serviciile care vor fi furnizate (de ex.: numărul de schimburi de studenți finanțate, numărul de km de străzi construiți etc.).

(23)    Conform descrierii de la punctul 1.4.2. „Obiectiv(e) specific(e)…”

(24)    AC = agent contractual; AL = agent local; END = expert național detașat. INT = personal pus la dispoziție de agenți de muncă temporară; JED = expert tânăr în delegații.

(25)    Subplafonul pentru personal extern acoperit din creditele operaționale (fostele linii „BA”).

(26)    În principal pentru fondurile structurale, Fondul european agricol pentru dezvoltare rurală (FEADR) și Fondul european pentru pescuit (FEP).

(27)    A se vedea articolele 11 și 17 din Regulamentul (UE, Euratom) nr. 1311/2013 al Consiliului de stabilire a cadrului financiar multianual pentru perioada 2014-2020.

(28)    În ceea ce privește resursele proprii tradiționale (taxe vamale, cotizații pentru zahăr), sumele indicate trebuie să fie sume nete, și anume sume brute după deducerea unei cote de 25 % pentru costuri de colectare.

(29)    Costurile operaționale includ, de asemenea, costurile legate de traducere și de sistemele IT.

(30)    Excluzând costurile legate de pensii și recrutare, dar incluzând costurile operaționale legate de personal (de exemplu cheltuielile de delegație) și costurile administrative (de exemplu bazele de date, ședințele, cheltuielile juridice).

COMISIA EUROPEANĂ

Bruxelles,8.3.2018

COM(2018) 113 final

ANEXĂ

la

Propunerea de regulament al Parlamentului European și al Consiliului

privind furnizorii europeni de servicii de finanțare participativă (ECSP) pentru întreprinderi

{SWD(2018) 56 final}
{SWD(2018) 57 final}

ANEXĂ

Informațiile care trebuie furnizate în fișa cu informații esențiale privind investiția

Partea A: Informații despre titularul (titularii) de proiect și proiectul de finanțare participativă

(a)Identitatea, statutul juridic, structura de proprietate, membrii personalului de conducere și datele de contact;

(b)Activitățile principale; produsele sau serviciile oferite;

(c)Un hyperlink către cea mai recentă situație financiară a titularului de proiect, dacă este disponibilă;

(d)Descrierea proiectului de finanțare participativă, inclusiv scopul și principalele caracteristici ale acestuia.

Partea B: Principalele caracteristici ale procesului de finanțare participativă și condițiile pentru mobilizarea de capital sau împrumutul de fonduri, după caz

(a)Nivelul-țintă minim al capitalului care urmează să fie mobilizat sau al fondurilor care urmează să fie împrumutate în cadrul unei singure oferte de finanțare participativă și numărul de oferte care au fost finalizate de titularul de proiect sau de furnizorul de finanțare participativă pentru respectivul proiect de finanțare participativă;

(b)Termenul-limită pentru atingerea nivelului-țintă al capitalului mobilizat sau al fondurilor împrumutate;

(c)Informații cu privire la consecințele în cazul în care nivelul-țintă al capitalului mobilizat sau al fondurilor împrumutate nu este atins până la termenul-limită;

(d)Valoarea maximă a unei oferte de finanțare, în cazul în care diferă de nivelul-țintă al capitalului prevăzut la litera (a);

(e)Valoarea fondurilor proprii cu care titularul proiectului s-a angajat să contribuie la proiectul de finanțare participativă;

(f)Schimbarea structurii capitalului sau a împrumuturilor emitentului legate de oferta de finanțare participativă.

Partea C: Factori de risc

Prezentarea principalelor riscuri legate de finanțarea proiectului de finanțare participativă, de sector, de proiect, de titularul de proiect și de instrumentul de investiții, inclusiv a riscurilor geografice, dacă este cazul.

Partea D: Informații legate de ofertele de titluri de valoare

(a)Valoarea totală și tipul instrumentelor de investiții care urmează să fie oferite;

(b)Prețul de subscriere;

(c)Dacă sunt acceptate suprasubscrierile și modul în care acestea sunt alocate;

(d)Clauzele aplicabile subscrierii și plății;

(e)Custodia și livrarea instrumentelor de investiții către investitori;

(f)Dacă investiția este acoperită de un garant sau de o garanție reală:

(i)dacă garantul sau furnizorul garanției reale este o persoană juridică;

(ii)identitatea, statutul juridic și datele de contact ale garantului sau ale furnizorului garanției reale;

(iii)informații privind natura și clauzele garanției personale sau reale;

(g)Dacă este cazul, un angajament ferm de a răscumpăra titlurile de valoare și termenul pentru răscumpărare;

(h)Pentru alte instrumente decât cele de capitaluri proprii, rata nominală a dobânzii, data de la care dobânda devine exigibilă, datele pentru plata dobânzii, data scadenței și randamentul aplicabil.

Partea E: Informații privind emitentul, în cazul în care acesta este diferit de titularul de proiect și, prin urmare, este un SPV

(a)Dacă între titularul de proiect și investitor este interpus un SPV;

(b)Datele de contact ale emitentului.

Partea F: Drepturile investitorilor

(a)Principalele drepturi asociate titlurilor de valoare;

(b)Restricțiile aplicabile titlurilor de valoare;

(c)O descriere a oricărei restricții privind transferul titlurilor de valoare;

(d)Posibilitățile de ieșire;

(e)Pentru titlurile de capital, repartizarea capitalului și a drepturilor de vot, înainte și după majorarea de capital rezultată în urma ofertei (presupunând că toate titlurile de valoare vor fi subscrise).

Partea G: Prezentarea informațiilor legate de contractul de împrumut

În cazul în care oferta de finanțare participativă presupune intermedierea de credite, fișa cu informații esențiale privind investiția trebuie să cuprindă, în locul informațiilor menționate în părțile D, E și F, informațiile următoare:

(a)Natura și durata contractului de credit;

(b)Ratele dobânzilor aplicabile sau, după caz, orice altă formă de compensare a investitorilor;

(c)Măsurile de minimizare a riscului, de exemplu, dacă creditul este garantat;

(d)Calendarul de amortizare a principalului și de rambursare a dobânzilor.

Partea H: Comisioane, informații și căi de atac

(a)Comisioanele percepute și costurile suportate de investitor în legătură cu investiția;

(b)Unde și cum pot fi obținute gratuit informații suplimentare despre proiectul de finanțare participativă, despre titularul de proiect și despre emitent;

(c)În ce mod și cui îi poate adresa investitorul o plângere cu privire la investiție sau la comportamentul titularului de proiect sau cu privire la furnizorul de servicii de finanțare participativă.