COMISIA EUROPEANĂ

Bruxelles, 1.6.2016

COM(2016) 361 final

COMUNICARE A COMISIEI CĂTRE PARLAMENTUL EUROPEAN, CONSILIUL EUROPEAN, CONSILIU, COMITETUL ECONOMIC ȘI SOCIAL EUROPEAN ȘI COMITETUL REGIUNILOR

Realizarea Agendei privind piața unică pentru susținerea creării de locuri de muncă, a creșterii economice și a investițiilor

1.Susținerea redresării economice

Consolidarea economiei europene și stimularea investițiilor pentru crearea de locuri de muncă și creștere rămân prioritatea absolută a Comisiei. În conformitate cu previziunile de primăvară 1 , creșterea economică în Europa se menține, în pofida unui context mondial mai dificil. Nivelurile de ocupare a forței de muncă sunt în creștere, deși încă într-un ritm prea lent, iar deficitul public continuă să scadă. Condițiile pentru creșterea investițiilor s-au îmbunătățit în continuare. Deși aceste semnale sunt încurajatoare, trebuie să se depună în continuare eforturi pentru a se valorifica la maximum triunghiul valoros pe care îl formează reforma structurală, politicile fiscale responsabile și investițiile.

Inovarea stimulează competitivitatea, productivitatea și crearea de locuri de muncă și, prin urmare, reprezintă o forță esențială pentru funcționarea motorului creșterii europene. Pentru ca inovarea să aibă loc, întreprinderile și antreprenorii au nevoie de motivația și de capacitatea de a investi. Aceștia au nevoie de un rezervor adecvat de talente și de speranța că vor putea să se extindă și să își vândă produsele și serviciile pe o piață amplă, fără a se confrunta cu cerințe normative diferite în fiecare stat membru. Prin urmare, trebuie să ne concentrăm în continuare pe promovarea pieței unice, să sprijinim crearea de locuri de muncă durabile și creșterea economică și să transformăm Europa într-un loc mai competitiv și mai atractiv pentru investiții.

În acest scop este necesară o mai bună interacțiune între UE și autoritățile naționale și regionale pentru înlăturarea obstacolelor în calea investițiilor și pentru continuarea reformei structurale. În urmă cu două săptămâni, recomandările specifice de țară au identificat cele mai urgente priorități de acțiune la nivel național pentru continuarea reformei. În același timp, anumite obstacole au o puternică dimensiune transfrontalieră și necesită adoptarea de acțiuni la nivelul UE. Pe baza concluziilor Consiliului European din 17­18 martie 2016, prezenta comunicare face bilanțul punerii în aplicare a agendei privind piața unică, subliniind domeniile în care trebuie să se adopte de urgență decizii politice strategice pentru consolidarea și accelerarea reformelor necesare.

În Planul de investiții pentru Europa au fost stabilite acțiuni concertate pentru stimularea finanțării investițiilor, eliminarea barierelor, creșterea inovării și aprofundarea pieței unice. Datorită Fondului european pentru investiții strategice (FEIS), modul în care Europa sprijină investițiile se află în plin proces de transformare. Încep să se aloce mai multe fonduri pentru inovare și proiecte de infrastructură, precum și pentru proiectele locale puse în practică de întreprinderile mici care creează majoritatea noilor locuri de muncă. Primele rezultate obținute cu ajutorul FEIS sunt încurajatoare. Investițiile totale generate de FEIS până în prezent se ridică la peste 100 de miliarde EUR. Se preconizează că mai mult de 140 000 de IMM-uri și întreprinderi cu capitalizare medie vor beneficia de pe urma accesului sporit la finanțare din Fondul European de Investiții. În 26 de state membre, proiectele beneficiază deja de susținere, urmând ca și alte state să beneficieze de ajutor 2 . Pentru a se obține astfel de realizări și în perioada următoare, Comisia dorește să extindă FEIS după 2018, astfel cum s-a anunțat în Comunicarea „Europa investește din nou - Evaluarea planului de investiții pentru Europa” 3 , în scopul de a continua sprijinirea proiectelor privind crearea de locuri de muncă și creștere, care nu ar fi avut loc fără ajutor de la FEIS.

2.O piață unică pentru locuri de muncă și creștere economică

Instrumentele financiare sunt importante pentru a asigura utilizarea eficientă a resurselor limitate, cu toate acestea ele nu sunt suficiente. Acestea trebuie să fie completate cu schimbări structurale de natură să stimuleze inovarea și creșterea. Piața unică oferă o piață mai extinsă și facilitează intrarea pe piață a unor întreprinderi noi, adeseori inovatoare, iar consumatorii beneficiază de accesul la o varietate mai amplă de produse și servicii, la prețuri mai mici. Inovarea și piețele competitive de produse și servicii implică realizarea în mod constant de schimbări și de tranziții, fie de la produsele și serviciile vechi la cele noi, de la tehnologiile vechi la cele noi sau de la modelele de afaceri și procesele vechi la cele noi.

Pentru a permite inovarea și pentru a facilita astfel de tranziții, trebuie să investim în cel mai important capital pe care îl are Europa, și anume cetățenii săi. Sunt necesare eforturi semnificative pentru a dezvolta și adapta competențele cetățenilor noștri. Acest lucru este vital pentru prosperitate și creștere, întrucât va influența capacitatea Europei de a promova inovarea în era digitală. O mână de lucru calificată având capacitatea de a se adapta prompt la o lume a inovării aflată în schimbare rapidă poate crește productivitatea și, prin urmare, poate genera salarii mai mari.

De asemenea, trebuie să asigurăm un mediu de afaceri mai favorabil și mai predictibil, de natură să reducă sarcina administrativă și să permită întreprinderilor și societății să valorifice oportunitățile oferite de inovare, de tehnologiile digitale și de noile modele de afaceri. 

Multe dintre prioritățile-cheie ale Comisiei au rolul de a sprijini aceste obiective.

Uniunea europeană a energiei, strategia europeană „Comerț pentru toți” precum și pachetul „Economia circulară” vizează crearea de noi oportunități, în plan intern și pe piețele internaționale și, de asemenea, stimularea creșterii economice durabile la nivelul diferitelor sectoare.

Viitoarea Nouă agendă pentru competențe în Europa va urmări îmbunătățirea calității și relevanței formării de competențe, va crește vizibilitatea și comparabilitatea competențelor și a calificărilor pentru a facilita mobilitatea și a îmbunătăți cunoștințele și informațiile privind competențele de natură să conducă la alegeri mai bune privind profesia.

Agenda pentru o mai bună reglementare contribuie, de asemenea, la elaborarea unor politici mai bune, de natură să reflecte prioritățile concrete ale oamenilor din ziua de azi printr-un accent puternic pus pe transparență și pe decizii de politică documentate.

Strategia privind piața unică, Strategia privind piața unică digitală și Planul de acțiune privind edificarea unei Uniuni a piețelor de capital se află în centrul acestei agende de reformă europeană. Acestea vizează reducerea barierelor, inclusiv a noilor bariere din economia digitală, precum și eliminarea fragmentării inutile. Acestea sunt măsuri complementare, al căror rol este de a consolida impactul pe care îl are una asupra celeilalte. Aceste măsuri au fost foarte bine primite de Parlamentul European, de Consiliu și de statele membre. Ele reprezintă un sprijin puternic, care oferă o oportunitate unică și o condiție prealabilă esențială pentru un pas calitativ important către o Europă mai puternică și mai competitivă.

3.Realizarea Agendei privind piața unică 

Având în vedere că diferitele strategii au fost instituite și aprobate pe scară amplă de actorii relevanți, în prezent accentul se pune pe rezultate. Se întreprind acțiuni în toate domeniile și au fost propuse deja o serie de inițiative.

În realizarea acestui program, Comisia aplică principiile privind o bună legiferare. Înainte de adoptarea unei decizii privind o anumită inițiativă, Comisia colaborează în mod activ cu părțile interesate, inclusiv cu cetățenii, cu sectoarele relevante și cu partenerii sociali, analizează eficacitatea legislației existente și efectuează o analiză cuprinzătoare a impacturilor posibile ale inițiativei. Ori de câte ori este posibil, normele existente sunt simplificate pentru a facilita conformarea și pentru a reduce pe cât posibil sarcina legată de reglementare. Pentru a asigura că cetățenii și întreprinderile pot beneficia pe deplin de avantajele pieței unice, Comisia continuă, de asemenea, să ofere sprijin statelor membre în îmbunătățirea capacității lor de a asigura aplicarea legii.

Totuși, aceste acțiuni nu se încheie cu prezentarea de către Comisie a propunerilor sale. Succesul va depinde, în ultimă instanță, de măsurile subsecvente rapide și ferme adoptate de colegiuitori, precum și de acțiunile complementare întreprinse la nivel național, inclusiv în ceea ce privește transpunerea, punerea în aplicare, asigurarea acesteia și monitorizarea. Consiliul European din iunie oferă o bună ocazie de a face un bilanț al progreselor realizate, de a confirma angajamentul de finalizare a pieței unice și de a conveni asupra măsurilor necesare pentru a face pe deplin operaționale Strategia privind piața unică, Strategia privind piața unică digitală și Planul de acțiune privind Uniunea piețelor de capital.

3.1.    Sprijinirea investițiilor în economia globală 

Uniunea piețelor de capital are rolul de a realiza o mai bună conexiune între economii și investiții. Uniunea piețelor de capital propune un program de măsuri pentru intensificarea fluxului de capital privat către întreprinderi și investiții în infrastructură. În prezent, având în vedere că noile norme pentru sectoarele bancar, piețe și asigurări au făcut ca sistemul financiar european să fie mai sigur, uniunea piețelor de capital va consolida toate etapele ciclului de finanțare („scara rulantă a finanțării”), pentru întreprinderile aflate în expansiune care au nevoie de o gamă mai largă de opțiuni pentru a-și finanța extinderea. Prin creșterea atractivității investițiilor și prin crearea de noi circuite financiare, uniunea piețelor de capital va facilita accesul la finanțare, va reduce costul acesteia și va elimina barierele din calea fluxurilor transfrontaliere de investiții. Comisia a prezentat deja o serie de inițiative și a demarat activitatea cu privire la chestiuni pe termen mai lung. Pentru consolidarea încrederii și a dinamicii, Parlamentul European și Consiliul ar trebui să acționeze rapid în legătură cu propunerile aflate pe agendă, astfel încât acestea să aducă beneficii economiei reale.

Acest lucru este valabil în special, pentru pachetul privind securitizarea, care stabilește criterii pentru o securitizare simplă, transparentă și standardizată și pregătește terenul pentru dezvoltarea unei piețe europene solide în domeniul securitizării. Orice întârziere în procesul legislativ trebuie să fie evitată deoarece, odată adoptat, pachetul va contribui la atragerea unei game mai largi de investitori și la eliberarea bilanțurilor bancare în vederea acordării unor noi împrumuturi. Revenirea – în condiții de siguranță – a pieței securitizărilor la nivelul de dinainte de criză, ar putea oferi un credit suplimentar de 100 de miliarde EUR pentru economie. Vor fi reduse cerințele de capital în cazul băncilor și societăților de asigurări care investesc în securitizări standardizate, astfel încât să se reflecte riscurile mai reduse. Pachetul global va crește stabilitatea financiară, prin menținerea măsurilor de protecție instituite după criză și prin promovarea simplității, a transparenței și a unei game mai largi de investitori.

De asemenea, colegiuitorii ar trebui să ajungă rapid la un acord privind propunerea Comisiei pentru un regim mai simplu, mai rapid și mai puțin costisitor privind prospectul, ceea ce va fi deosebit de util pentru întreprinderile care vor să mobilizeze capital. În vederea deblocării finanțărilor pentru întreprinderile mai mici se va crea un cadru nou pentru emitenții mici.

Introducerea unor noi norme prudențiale aplicabile companiilor de asigurări (Solvabilitate II) ar trebui să contribuie la sprijinirea investițiilor în infrastructură prin reducerea semnificativă a cerințelor de capital. Aceste modificări au intrat deja în vigoare. În momentul în care va pregăti revizuirea Regulamentului privind cerințele de capital, care va fi efectuată mai târziu în cursul acestui an, Comisia va analiza reducerea ponderilor de risc pentru proiectele de infrastructură pentru bănci, într-un mod similar.

Împrumuturile bancare rămân sursa de bază de capital circulant pentru microîntreprinderi și întreprinderile mici. De asemenea, în contextul revizuirii Regulamentului privind cerințele de capital, Comisia va încerca să mențină capacitatea băncilor de a acorda împrumuturi IMM-urilor prin menținerea și, eventual, prin extinderea tratamentului favorabil privind cerințele de capital în cazul împrumuturilor pentru IMM-uri.

Astfel cum se prevede în primul raport privind starea de fapt 4 va fi necesară, de asemenea, monitorizarea celorlalte acțiuni din Planul de acțiune privind edificarea uniunii piețelor de capital, începând cu un accent deosebit pe capitalul de risc. Comisia va propune, în curând, o modificare a legislației UE privind capitalul de risc în scopul de a spori amploarea, diversitatea și opțiunile, astfel încât să intensifice puterea acestuia de pătrundere pe piață, permițând mai multor întreprinderi să beneficieze de această sursă de finanțare alternativă. În paralel, Comisia va propune înființarea unui Fond de fonduri cu capital de risc, care va combina finanțarea publică și capitalul privat pentru a extinde și impulsiona sprijinul acordat, celor mai promițătoare întreprinderi noi.

În cadrul agendei sale pentru sprijinirea întreprinderilor,- în special a IMM-urilor, să se extindă și să se dezvolte în Europa, Comisia a lansat recent o consultare publică în vederea pregătirii unei noi inițiative legislative privind restructurarea și insolvența întreprinderilor. Această inițiativă va oferi securitate juridică pentru investitorii transfrontalieri, va elimina obstacolele în calea liberei circulații a capitalurilor și va ajuta întreprinderile să se redreseze în cazul în care se confruntă cu dificultăți financiare. Inițiativa va introduce norme mai bune privind restructurarea datoriilor, atât în sprijinul creditorilor care vor beneficia de o recuperare mai rapidă a activelor, cât și al întreprinderilor care merită o a doua șansă.

Fondurile de investiții au un rol din ce în ce mai important în alocarea produselor de economisire cu amănuntul și instituționale către o utilizare productivă. Activele administrate de sectorul european al fondurilor s-au dublat, ajungând la 10 000 de miliarde EUR în perioada cuprinsă între sfârșitul anului 2003 și sfârșitul anului 2013. Comisia a lansat de curând o consultare amplă cu privire la modalitățile de îmbunătățire a eficienței și a concurenței pe piețele pentru aceste vehicule de investiții esențiale și la modul în care pot fi reduse costurile pentru întreprinderi și investitori.

De asemenea, o piață europeană pentru produsele de pensii individuale voluntare ar putea reduce costurile pentru consumatori datorită economiilor de scară și ar putea să îi ajute să câștige un venit din pensii adecvat, dar ar putea, de asemenea, să sporească investițiile în economia europeană prin mobilizarea de capital suplimentar disponibil pentru oportunități de investiții pe termen lung. Comisia va lansa o consultare publică pentru a analiza experiențele dobândite la nivel național în întreaga UE în vederea identificării condițiilor în care aceste piețe pot să prospere.

În paralel cu activitatea privind edificarea unei uniuni a piețelor de capital, Comisia ia măsuri pentru îmbunătățirea cadrului legislativ în vigoare privind serviciile financiare. Criza financiară a necesitat adoptarea, în cel mai scurt timp, a numeroase norme noi pentru a se asigura stabilitatea financiară. Deși cadrul general instituit este considerat adecvat, acesta ar fi putut conduce la suprapuneri, lacune, inconsecvențe ori sarcini disproporționate. În prezent, Comisia finalizează analiza celor aproape 300 de răspunsuri la cererea sa de contribuții cu privire la impactul cumulat al legislației europene privind serviciile financiare , care vor fi integrate în viitoarele revizuiri ale legislației financiare.

3.2.    Stimularea creării de noi oportunități de afaceri

O industrie puternică și de înaltă performanță este o componentă esențială a economiei europene. Industria se confruntă cu noi oportunități și cu noi provocări, mai ales în ceea ce privește revoluția digitală 5 , progresele decisive în materie de conectivitate și măsurile consistente și coordonate la nivelul UE privind securitatea cibernetică.

Cu toate că întreprinderile sunt cele care trebuie să își asume rolul principal în adaptarea la realitățile pieței, pachetul legislativ propus de Comisie referitor la digitalizarea industriei europene și serviciile publice digitale va contribui la transformarea atuurilor economice tradiționale ale Europei într-un sector digital competitiv. Aceste măsuri includ acțiuni de sprijinire și de conectare a inițiativelor naționale pentru digitalizarea industriei și pentru dezvoltarea unor centre digitale inovatoare mai numeroase și mai bune, care contribuie la tranziția întreprinderilor, în special a IMM-urilor, către economia bazată pe date. Pachetul include, de asemenea, o inițiativă europeană în materie de cloud computing, în vederea creării, la nivel mondial, a unei infrastructuri de tip cloud și de date care să ofere oamenilor de știință și inginerilor din UE o amplă capacitate informatică și de prelucrare a datelor.

Având în vedere rolul crucial al standardelor în promovarea inovării, inclusiv în promovarea inovării digitale, precum și în eliminarea obstacolelor din calea comerțului, Comisia și-a propus să modernizeze sistemul de standardizare european, să-i acorde prioritate și să-l accelereze. În acest scop, Comisia a reunit comunitatea europeană de standardizare în cadrul inițiativei sale comune privind standardizarea, care este însoțită de orientări privind standardizarea în domeniul serviciilor în vederea extinderii expertizei în materie de standardizare și în domeniul serviciilor. O abordare raționalizată privind standardizarea în domeniul TIC ar trebui să furnizeze mai rapid norme de bază comune, astfel încât să se asigure interoperabilitatea noilor tehnologii digitale.

Tehnologiile privind „volumele mari de date” și „internetul obiectelor” sunt catalizatori ai creșterii economice, inovării și digitalizării în toate sectoarele economice, în special pentru IMM-uri și întreprinderile nou-înființate. Pentru a beneficia pe deplin de potențialul tehnologiilor digitale și al celor bazate pe date, Comisia va aborda, prin intermediul inițiativei privind libera circulație a datelor, care urmează să fie adoptată mai târziu în cursul acestui an, obstacolele tehnice și juridice în calea fluxului de date din alte motive decât protecția datelor cu caracter personal în cadrul UE, precum și restricțiile nejustificate privind locul în care se află datele în scopuri de stocare sau de prelucrare. Vor fi abordate aspecte emergente legate de răspundere, dreptul de proprietate, interoperabilitate și utilizarea de date precum cele comunicate între întreprinderi, de la întreprinderi către consumatori, cele generate automat și datele transmise de la un dispozitiv la altul. Pentru a contribui la atingerea celor mai înalte standarde în materie de securitate cibernetică, Comisia va prezenta în curând măsuri de îmbunătățire a pregătirii și a răspunsului la incidentele cibernetice și de stimulare a dezvoltării capacităților industriale în domeniul securității cibernetice.

Viitorul societății digitale europene necesită o infrastructură cuprinzătoare, accesibilă, sigură și cu o conectivitate de înaltă performanță. În cazul în care vor fi adoptate în curând, propunerile legislative ale Comisiei pentru eliberarea la timp a spectrului pentru servicii mobile va oferi o oportunitate majoră pentru a deține poziția de lider a UE în ceea ce privește tehnologiile fără fir din a cincea generație (5G). La un nivel mai general, viitoarea reformă a normelor UE în domeniul telecomunicațiilor va urmări să introducă o abordare mai coerentă a gestionării spectrului de frecvențe, să identifice soluții privind fragmentarea reglementării, să asigure condiții de concurență echitabile pentru actorii de pe piață, în același timp stimulând concurența și investițiile.

Apariția unor noi modele de afaceri, facilitate de platformele online, creează nenumărate noi oportunități de creștere, inovare și opțiuni disponibile consumatorului. În același timp, apar provocări noi pentru autorități și operatori. Prin comunicarea sa privind economia colaborativă, Comisia sprijină o dezvoltare echilibrată a noilor modele de afaceri prin oferirea de orientări privind aplicarea normelor UE, precum și de recomandări pentru autorități și pentru operatorii de pe piață. În plus, Comunicarea privind platformele online prezintă abordarea Comisiei în legătură cu sprijinirea dezvoltării de platforme online în Europa, recunoscând, în același timp, existența anumitor provocări în materie de reglementare și protejând interesele legitime ale consumatorilor.

Internetul și alte tehnologii digitale au revoluționat producția și distribuția de conținut creativ precum cărțile și filmele. De asemenea, acestea au modificat fundamental modul în care consumatorii au acces la acest conținut și beneficiază de el. Pentru a permite tuturor actorilor de pe piață și cetățenilor să profite de oportunitățile oferite de acest mediu nou, este necesar să se adapteze cadrul de reglementare al UE privind drepturile de autor. După cum s-a enunțat în Comunicarea „Către un cadru modern, mai european privind drepturile de autor”, principalele obiective ale propunerilor privind drepturile de autor vizează să asigure o mai mare disponibilitate a conținutului creativ, să adapteze excepțiile de la drepturile de autor la noile utilizări online și să sprijine o piață a drepturilor de autor funcțională și echitabilă. De asemenea, Comisia examinează cadrul privind asigurarea respectării drepturilor de proprietate intelectuală (IPRED), concentrându-se asupra încălcărilor la scară comercială (așa-numita abordare „urmărirea traseului banilor”) și pe aplicarea transfrontalieră a acestuia.

Trebuie să oferim întreprinderilor instrumentele de care au nevoie pentru a inova și a concura într-o lume digitală și să promovăm creativitatea și diversitatea culturală, dar și protecția consumatorilor și a societății în general, inclusiv a celor mai vulnerabile persoane, față de conținutul dăunător și ilegal. În acest scop, Comisia a propus să se revizuiască Directiva privind serviciile media audiovizuale.

3.3.    O viață mai ușoară pentru consumatori, întreprinderi și administrațiile publice

Sunt necesare eforturi comune la nivelul UE și la nivel național pentru abordarea obstacolelor normative și administrative, inclusiv în domeniul fiscal. Nivelul scăzut al investițiilor și obstacolele pe care le întâmpină serviciile și piețele financiare afectează creșterea și inovarea. De asemenea, acestea au drept efect diminuarea opțiunilor și creșterea prețurilor pentru consumatori. O mai mare securitate juridică și norme simplificate vor determina reducerea costurilor legate de asigurarea conformității, vor stimula comerțul transfrontalier și vor încuraja noile investiții.

La nivelul UE se iau măsuri pentru eliminarea obstacolelor în sectoarele-cheie din domeniul serviciilor, astfel încât să se intensifice competitivitatea piețelor serviciilor din UE. O consultare publică lansată în luna mai va oferi răspunsurile necesare pentru a se asigura faptul că propunerea de pașaport pentru servicii va reduce sarcina administrativă pentru prestatorii de servicii care doresc să se extindă dincolo de frontiere. Consultarea include, de asemenea, măsuri pentru eliminarea obstacolelor normative specifice cu care se confruntă serviciile pentru întreprinderi și serviciile de construcții, obstacole care pot sta în calea schimburilor comerciale și a investițiilor transfrontaliere între statele membre.

De asemenea, Comisia va publica în curând o sinteză a mai mult de 400 de contribuții la Cartea verde privind serviciile financiare cu amănuntul. Conform răspunsurilor primite, consumatorii consideră că este prea complicat să utilizeze serviciile financiare în alt stat membru al UE. Taxele aferente cardurilor de plată sau produselor de asigurări diferă în mod considerabil. În unele cazuri, lipsa concurenței îi împiedică pe consumatori să beneficieze de cele mai bune opțiuni. Pe baza unei analize aprofundate a răspunsurilor, Comisia are în vedere adoptarea de măsuri subsecvente, după vara anului 2016. Analiza va stabili dacă investitorii individuali pot avea acces la produse adecvate în condiții avantajoase și echitabile, și dacă se valorifică efectiv potențialul oferit de noile posibilități în contextul serviciilor online și de alte tehnologii pentru eficientizarea serviciilor financiare (FinTech).

Internetul a transformat radical societățile noastre și viața oamenilor, având în același timp un impact profund asupra integrării la nivelul tuturor sectoarelor economiei noastre. Noul regulament general privind protecția datelor consolidează drepturile fundamentale și facilitează activitatea întreprinderilor pe piața unică digitală; Comisia va continua să colaboreze cu statele membre și, în special, cu autoritățile de supraveghere, întreprinderile și alte părți interesate relevante pentru a asigura punerea în aplicare integrală și consecventă a regulamentului. Prin propunerea sa privind tarifele cu ridicata pentru serviciile de roaming, Comisia va furniza în curând ultimul element fundamental prin care își confirmă angajamentul de a elimina tarifele pentru serviciile de roaming în Europa până în iunie 2017. Împreună, măsurile privind eliminarea tarifelor de roaming, portabilitatea conținuturilor protejate de drepturi de autor și interzicerea blocării geografice nejustificate vor fi în beneficiul direct al milioane de consumatori de pe piața unică digitală. Cu toate acestea, întregul potențial oferit de piața europeană a comerțului electronic nu a fost încă atins și persistă o serie de obstacole în calea unei Europe digitale fără frontiere.

Prin urmare, în pachetul său privind comerțul electronic, prezentat în luna mai, Comisia a lansat o abordare globală pentru combaterea obstacolelor în calea comerțului electronic transfrontalier în Europa. Acesta include interzicerea blocării geografice nejustificate și a altor forme de discriminare bazate pe naționalitate sau rezidență, măsuri menite să îmbunătățească supravegherea în materie de reglementare și să diminueze costurilor de livrare de colete la nivel transfrontalier, asigurarea protecției transfrontaliere efective a consumatorului, precum și orientări actualizate - în scopul de a se garanta o mai bună asigurare a respectării legii - cu privire la punerea în aplicare a Directivei privind practicile comerciale neloiale. Aceste măsuri, împreună cu propunerile adoptate în decembrie 2015, de armonizare a normelor privind contractele digitale, și cu viitoarele propuneri de simplificare a TVA 6 , vor oferi consumatorilor un acces mai eficient și mai ieftin la bunuri și servicii online în întreaga Europă.

O foarte mare atenție este acordată, de asemenea, realizării unui sistem TVA mai simplu, modern și invulnerabil la fraude. În 2014, taxa pe valoarea adăugată a generat venituri de aproximativ 1 trilion EUR, reprezentând 7 % din PIB-ul UE. Aproape toate întreprinderile trebuie să se supună TVA, majoritatea lor considerând însă că acest sistem este excesiv de împovărător și prea fragmentat. Inițiativele subsecvente Planului de acțiune privind TVA 7 , adoptate în aprilie, vor elimina barierele administrative și vor reduce costurile de reglementare în cadrul pieței unice. Acestea vor crea un mediu propice creșterii și favorabil comerțului, deoarece vor simplifica radical comerțul electronic transfrontalier și vor prevedea un regim mai puțin strict pentru IMM-uri. De această măsură vor beneficia, de asemenea, consumatorii și întreprinderile, dar și bugetele naționale.

Prin accelerarea punerii în aplicare a măsurilor privind achizițiile publice electronice și a altor măsuri, planul de acțiune privind guvernarea electronică va avea drept rezultat eficientizarea interacțiunii dintre industrie și guverne și va conține, de asemenea, măsuri de stimulare a cererii de produse și servicii digitale inovatoare. În plus, prin deschiderea accesului la datele din sectorul public, administrațiile facilitează crearea de noi oportunități de afaceri. Portalul digital unic va institui un ghișeu unic on-line pentru accesul cetățenilor și întreprinderilor la informații privind piața unică, la servicii de asistență, de consiliere și de soluționare a problemelor, precum și la procedurile naționale și la nivelul UE, necesare pentru funcționarea acestora în UE.

3.4.    Asigurarea punerii în aplicare și realizări concrete

Asigurarea punerii în aplicare inteligente și eficiente este esențială pentru realizarea de beneficii la nivelul pieței unice. Neconformitatea denaturează condițiile echitabile de concurență, împiedică inovarea și subminează încrederea consumatorilor și a întreprinderilor.

Pentru a schimba această stare de fapt, aspectele privind asigurarea respectării legii trebuie să fie integrate încă de la început în conceperea politicilor, inclusiv printr-o mai bună colectare a informațiilor relevante privind piața și printr-un parteneriat mai solid cu statele membre. În transpunerea legislației europene ar trebui să se ia în considerare, de asemenea, faptul că depășirea a ceea ce este strict necesar pentru punerea în aplicare a acestei legislații poate genera obstacole noi și apariția fragmentării la nivel național.

Comisia va acorda o prioritate maximă asigurării conformității cu întregul corp legislativ al UE. Comisia va accelera asigurarea punerii în aplicare și va consolida parteneriatul cu statele membre. În cadrul abordării sale strategice, Comisia va urmări să consolideze instrumentele existente de soluționare a problemelor.

Revizuirea Regulamentului privind cooperarea în domeniul protecției consumatorilor, adoptat ca element constitutiv al pachetului privind comerțul electronic, va spori capacitatea statelor membre de a soluționa cazurile de încălcare a legislației privind drepturile consumatorilor, în special în mediul online, în care cooperarea transfrontalieră este importantă. În același timp, se prevede înființarea unui ghișeu unic pentru punerea în aplicare a normelor privind protecția consumatorilor pentru comercianții care desfășoară activități transfrontaliere.

Viitoarea propunere de înființare a unui instrument de informare privind piața unică va permite Comisiei, atunci când concepe o nouă legislație privind piața unică sau când asigură punerea în aplicare a legislației existente, să colecteze informații direct de la actorii de pe piață selectați. Sprijinul statelor membre va fi esențial pentru a se asigura că se pune în aplicare un instrument bine direcționat și eficient.

În toamnă, Comisia va propune o inițiativă legislativă pentru a îmbunătăți funcționarea procedurii de notificare în cazul serviciilor. Această inițiativă va consolida în continuare transparența cu privire la noile măsuri avute în vedere de statele membre în domeniul serviciilor și va permite Comisiei și altor state membre să intervină mai rapid, înainte de adoptarea unor astfel de măsuri la nivel național, în cazul în care acestea ar crea obstacole disproporționate în calea pieței unice a serviciilor. În prezent, Comisia analizează rezultatele consultării publice și elaborează o propunere care va fi lansată în toamna acestui an.

Prin revizuirea, în 2017, a Regulamentului privind recunoașterea reciprocă, intenția Comisiei este de a propune simplificarea acesteia în avantajul întreprinderilor, astfel încât acestea să poată demonstra că produsele lor se vând în mod legal într-un stat membru și, prin urmare, să fie mai ușor pentru întreprinderi să își comercializeze produsele la nivel internațional. Acest lucru va contribui la evitarea unor costuri mai ridicate pentru operatorii economici și a pierderii de oportunități de afaceri ca urmare a adaptării produselor la diferite reglementări naționale sau teste suplimentare necesare pentru a obține acces la piețele altor state membre.

În același timp, Comisia va propune un set cuprinzător de măsuri pentru a identifica o soluție la numărul tot mai mare de produse care sunt ilegale sau care nu sunt conforme cu cerințele esențiale privind siguranța produselor. Comisia se pregătește să lanseze consultări publice și a început să lucreze la o evaluare cuprinzătoare a cadrului juridic existent. În acest context, Comisia va analiza, de asemenea, o serie de cazuri deosebit de pertinente privind piața produselor, care au scos la iveală deficiențe ale structurii de supraveghere a pieței unice, cu o relevanță care depășește cadrul sectorial.

4.Concluzii

În contextul în care, în prezent, Comisia propune extinderea Fondului european pentru investiții strategice dincolo de anul 2018, este esențial să se înregistreze progrese cu privire la alte aspecte ale Planului de investiții pentru Europa și să se accelereze reforma structurală. Este necesar să realizăm, prin efortul comun al statelor membre și al UE, un mediu de afaceri care să stimuleze inovarea, și să investim în oameni și în dezvoltarea competențelor acestora pe tot parcursul vieții. Prin Strategia privind piața unică, Planul de acțiune privind edificarea unei uniuni a piețelor de capital și Strategia privind piața unică digitală, Comisia a prezentat programe cuprinzătoare, care se susțin reciproc, menite să consolideze crearea de locuri de muncă, să dea un impuls investițiilor în creșterea economică și să intensifice competitivitatea Europei.

În prezent, atenția noastră trebuie să se concentreze pe valorificarea beneficiilor acestor strategii în interesul consumatorilor, al întreprinderilor și al societății în ansamblu. Comisia a adoptat deja o serie de inițiative. Sprijinul colegiuitorilor și al statelor membre va fi indispensabil pentru a asigura că aceste propuneri pot avea un impact la fața locului, cât mai curând posibil. În alte domenii, lucrările pregătitoare se află în curs de desfășurare. În conformitate cu principiile unei mai bune legiferări, consultările publice, analizele și evaluările de impact ne vor arăta care sunt cele mai bune obiective pe care trebuie să le vizăm și modul în care trebuie să ne asigurăm că soluționăm în mod eficient aceste probleme care trebuie abordate la nivel european.

Prin urmare, Consiliul European este invitat să aprobe prezenta comunicare și să invite Parlamentul European și Consiliul să aprobe măsurile legislative necesare, cât mai rapid posibil. Progresele înregistrate în ceea ce privește programul de punere în aplicare a acestor măsuri ar trebui să fie monitorizate cu regularitate, astfel încât să se asigure că toate inițiativele prevăzute în cadrul strategiilor sunt pe deplin operaționale până la sfârșitul mandatului Comisiei. Prin colaborare la nivel european, național și local, putem să punem în practică aceste reforme și să valorificăm beneficiile pe care acestea le aduc cetățenilor și întreprinderilor din Europa.

(1)

http://ec.europa.eu/economy_finance/publications/eeip/pdf/ip025_en.pdf

(2)

Progresele înregistrate în implementarea FEIS până la sfârșitul lunii mai 2016.

(3)

COM/(2016)359.

(4)

Documentul de lucru al serviciilor Comisiei SWD(2016) 147 final.

(5)

Potrivit Innobarometer 2016 (Barometrul inovației), doar 11 % din întreprinderile din UE utilizează tehnologii digitale inteligente în procesul de fabricație.

(6)

Taxa pe valoarea adăugată

(7)

COM/(2016)148.

COMISIA EUROPEANĂ

Bruxelles, 1.6.2016

COM(2016) 361 final

ANEXE

la

COMUNICAREA COMISIEI CĂTRE PARLAMENTUL EUROPEAN, CONSILIUL EUROPEAN, CONSILIU, COMITETUL ECONOMIC ȘI SOCIAL EUROPEAN ȘI COMITETUL REGIUNILOR

Realizarea agendei privind piața unică pentru susținerea creării de locuri de muncă, a creșterii economice și a investițiilor

ANEXA 1

În conformitate cu Acordul interinstituțional privind o mai bună legiferare din 13 aprilie 2016 1 , Comisia invită colegiuitorii să acorde prioritate următoarelor dosare legislative în contextul punerii în aplicare a Strategiei privind piața unică, a Strategiei privind piața unică digitală și a Planului de acțiune privind edificarea unei Uniuni a piețelor de capital și invită Consiliul European să ia în considerare următoarele:

sprijinirea inițiativelor viitoare ale Comisiei în vederea creării unei piețe unice veritabile până la sfârșitul anului 2019 cel mai târziu, inclusiv a propunerilor legate de asigurarea aplicării normelor privind piața unică și a măsurilor în domeniul serviciilor din sectorul comercial și al dreptului insolvenței întreprinderilor, precum și a măsurilor privind înființarea unui portal digital unic și crearea unui sistem TVA simplu, modern și invulnerabil la fraude;

garantarea încheierii rapide a unui acord asupra pachetului privind comerțul electronic propus recent de Comisie și asupra propunerilor referitoare la contractele digitale care asigură împreună o abordare globală pentru combaterea barierelor care împiedică dezvoltarea comerțului electronic transfrontalier;

garantarea unui acord rapid asupra propunerii, aflate în dezbatere în prezent, de a aloca benzi de 700 MHz pentru serviciile wireless de bandă largă în toate statele membre până în anul 2020 cel târziu, în vederea îmbunătățirii accesului la internet pentru toți cetățenii europeni, prin punerea la dispoziție a unui spectru mai larg pentru serviciile mobile, și în vederea sprijinirii dezvoltării aplicațiilor transfrontaliere;

garantarea unui acord rapid asupra propunerii, aflate în dezbatere în prezent, privind portabilitatea transfrontalieră a serviciilor online care va permite rezidenților UE să călătorească cu conținutul digital pe care l-au cumpărat sau pentru care au încheiat un abonament în țara de reședință;

garantarea unui acord rapid asupra viitoarei reforme a normelor UE în domeniul telecomunicațiilor, în vederea stimulării concurenței și a încurajării investițiilor în banda largă de mare viteză, precum și asupra propunerii Comisiei de revizuire a serviciilor de roaming cu ridicata, care este esențială pentru a se ajunge la desființarea roamingului până în iunie 2017;

garantarea unui acord rapid asupra propunerilor, aflate în dezbatere în prezent, pentru o securitizare simplă, standardizată și transparentă și pentru simplificarea cerințelor privind prospectele, menită să contribuie la realizarea unei uniuni a piețelor de capital pe deplin integrate până la sfârșitul anului 2019, cel mai târziu, pentru a facilita accesul companiilor la finanțare;

sprijinirea investițiilor, a cercetării și a inovării în Uniune, prin susținerea inițiativei Comisiei de a institui un fond cu capital de risc care va mobiliza capitalul privat pentru a da amploare celor mai promițătoare întreprinderi noi și a le stimula; ajungerea rapidă la un acord asupra viitoarei propuneri legislative a Comisiei menite să sporească atractivitatea și eficacitatea pașaportului UE pentru capitalul de risc.

ANEXA 2

Strategia privind piața unică

Strategia privind piața unică digitală

Planul de acțiune privind edificarea unei Uniuni a piețelor de capital

(1)

JO L 123, 12.5.2016, p.1.; în special articolul 4, care urmărește să consolideze programarea anuală și multianuală a Uniunii.