—

având în vedere articolele 6 și 165 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, care precizează competențele și acțiunile Uniunii în domeniul sportului,

—

având în vedere Regulamentul (UE) 2021/818 al Parlamentului European și al Consiliului din 20 mai 2021 de instituire a programului „Europa creativă” (2021-2027) și de abrogare a Regulamentului (UE) nr. 1295/2013 (1) și în special componenta sa media,

—

având în vedere Regulamentul (UE) 2021/817 al Parlamentului European și al Consiliului din 20 mai 2021 de instituire a Erasmus+: programul Uniunii pentru educație, formare, tineret și sport și de abrogare a Regulamentului (UE) nr. 1288/2013 (2) și în special capitolul referitor la sport,

—

având în vedere Directiva (UE) 2018/1808 a Parlamentului European și a Consiliului din 14 noiembrie 2018 de modificare a Directivei 2010/13/UE privind coordonarea anumitor dispoziții stabilite prin acte cu putere de lege sau acte administrative în cadrul statelor membre cu privire la furnizarea de servicii mass-media audiovizuale (Directiva serviciilor mass-media audiovizuale) având în vedere evoluția realităților pieței (3),

—

având în vedere propunerea Comisiei din 15 decembrie 2020 de regulament al Parlamentului European și al Consiliului privind piața unică a serviciilor digitale (actul legislativ privind serviciile digitale) și de modificare a Directivei 2000/31/CE (COM(2020)0825),

—

având în vedere propunerea Comisiei din 15 decembrie 2020 de regulament al Parlamentului European și al Consiliului privind piețele concurențiale și echitabile în sectorul digital (Actul legislativ privind piețele digitale) (COM(2020)0842),

—

având în vedere Comunicarea Comisiei din 3 decembrie 2020 intitulată „Mass-media europeană în deceniul digital: plan de acțiune pentru sprijinirea redresării și transformării” (COM(2020)0784),

—

având în vedere rezoluția sa din 17 septembrie 2020 referitoare la redresarea culturală a Europei (4),

—

având în vedere rezoluția sa din 25 martie 2021 referitoare la definirea politicii în domeniul educației digitale (5),

—

având în vedere rezoluția sa din 20 octombrie 2021 referitoare la mass-media europeană în deceniul digital: un plan de acțiune pentru sprijinirea redresării și transformării (6),

—

având în vedere rezoluția sa din 23 noiembrie 2021 referitoare la politica UE în domeniul sportului: evaluare și posibile căi de urmat (7) și în special apelul pe care aceasta îl lansează instituțiilor europene de a lansa o dezbatere în legătură cu viitorul și cu șansele sportului electronic și de a strânge date pentru evaluarea acestui sector și de a prezenta un studiu cu privire la impactul său social și economic,

—

având în vedere Rezoluția Consiliului din 1 martie 2002 referitoare la protecția consumatorilor, în special a tinerilor, prin etichetarea anumitor jocuri video și pe calculator în funcție de categoria de vârstă (8),

—

având în vedere Concluziile Consiliului din 4 aprilie 2022 privind elaborarea unei strategii europene pentru ecosistemul industriilor culturale și creative (9),

—

având în vedere Recomandarea Comisiei din 27 octombrie 2011 privind digitalizarea și accesibilitatea on-line a materialului cultural și conservarea digitală (10),

—

având în vedere comunicarea Comisiei din 11 mai 2022 intitulată „Un deceniu digital pentru copii și tineri: noua strategie europeană «Un internet mai bun pentru copii (BIK+)»”, COM(2022)0212,

—

având în vedere rezoluția sa din 20 octombrie 2021 privind situația artiștilor și redresarea culturală în UE (11),

—

având în vedere decizia Organizației Mondiale a Sănătății de a include tulburarea provocată de jocurile video în cea de-a 11-a revizuire a Clasificării Internaționale a Bolilor (ICD-11),

—

având în vedere decizia Comitetului Olimpic Internațional de a lansa Ciclul Olimpic Virtual (OVS),

—

având în vedere concluziile Consiliului privind patrimoniul cultural ca resursă strategică pentru o Europă durabilă, adoptate la 21 mai 2014 (12),

—

având în vedere studiul său intitulat „Sportul electronic” (13),

—

având în vedere articolul 54 din Regulamentul său de procedură,

—

având în vedere raportul Comisiei pentru cultură și educație (A9-0244/2022),

A.

întrucât ecosistemul jocurilor video a devenit o industrie culturală și creativă (ICC) de vârf în întreaga lume, cu o dimensiune estimată a pieței europene de 23,3 miliarde EUR în 2021 (14), incluzând peste 4 900 de studiouri de jocuri și 200 de editori de jocuri (15), și are un mare potențial de creștere, inovare, creativitate și declanșare a unor schimbări pozitive pentru întregul sector; întrucât această industrie este una dintre puținele ICC care a înregistrat o creștere a cifrei de afaceri în timpul crizei provocate de pandemia de COVID-19 (16);

B.

întrucât ecosistemul jocurilor video face parte integrantă din ICC, inspirând cu succes și bazându-se pe multe alte industrii creative și culturale, cum ar fi filmele și cărțile;

C.

întrucât jocurile video s-au dovedit a fi un mediu puternic și transsectorial, bazându-se pe experimentare cu diverse tehnici artistice, pe care le combină cu tehnologii inovatoare;

D.

întrucât Curtea de Justiție a UE a recunoscut că jocurile video sunt opere creative complexe, cu o valoare unică și creativă, protejate atât prin Directiva 2009/24/CE (17) privind protecția juridică a programelor pentru calculator, cât și prin Directiva 2001/29/CE (18) privind drepturile de autor;

E.

întrucât succesul canalelor de difuzare a jocurilor video europene și al cluburilor și turneelor sportive electronice arată că generațiile mai tinere de cetățeni europeni caută să participe activ la noua economie creativă bazată pe jocuri video; întrucât turneele naționale, regionale și mondiale de sporturi electronice ar putea fi percepute ca stimulând schimburile culturale și promovând cultura și valorile europene;

F.

întrucât industria jocurilor video a angajat aproximativ 98 000 de persoane în Europa în 2020 (19), dintre care aproximativ 20 % sunt femei (20); întrucât există un puternic dezechilibru de gen în sportul electronic; întrucât atragerea unui număr mai mare de femei în jocurile video și în sporturile electronice ar trebui tratată ca o prioritate strategică;

G.

întrucât jumătate dintre europeni se consideră jucători de jocuri video, dintre care aproape jumătate sunt femei, iar vârsta medie a unui jucător de jocuri video în Europa este de 31,3 ani; întrucât peste 70 % dintre tinerii cu vârste cuprinse între 6 și 24 de ani din UE joacă jocuri video, deși majoritatea jucătorilor au peste 18 de ani (21);

H.

întrucât industria jocurilor video reunește o gamă largă de competențe și know-how în ceea ce privește scrierea, designul, creația artistică, dezvoltarea digitală, publicarea, distribuția și localizarea; întrucât un joc video este în primul rând o operă de proprietate intelectuală (PI) pe care se bazează lanțul valoric; întrucât problema proprietății intelectuale și a controlului asupra acesteia are un impact asupra complexității structurii juridice a ecosistemului și creează noi dificultăți juridice pentru operatorii de streaming, dezvoltatori, editori și deținătorii de conținut terți;

I.

întrucât industria europeană a jocurilor video este alcătuită în principal din întreprinderi mici și mijlocii (IMM-uri) care au o importanță vitală pentru economia europeană și în special pentru ICC;

J.

întrucât ecosistemele jocurilor video și sportului electronic sunt puternic afectate de cercetare, inovare tehnologică și creativă și trebuie permanent reinventate; întrucât și valoarea inovatoare a sectorului ar trebui recunoscută, la fel ca valoarea sa culturală adăugată;

K.

întrucât aceste ecosisteme nu dispun încă de datele, definițiile și cadrele juridice armonizate necesare pentru a le permite să își valorifice întregul potențial;

L.

întrucât ecosistemul jocurilor video se află în cea mai mare parte în proprietate privată, dar beneficiază de măsuri și stimulente la nivel național și la nivelul UE; întrucât acest sprijin este uneori direcționat direct, la fel ca în cazul programului „Europa creativă”, sau ca parte a sprijinului general pentru cercetare și inovare prin intermediul programului Orizont Europa; întrucât politicile publice în favoarea jocurilor video sunt adesea încorporate în domeniul audiovizual;

M.

întrucât jocurile video și sporturile electronice se bazează în primul rând pe o piață puternic internaționalizată, cu puține obstacole în calea circulației bunurilor și serviciilor; întrucât accesul la cele mai recente componente hardware și software este esențial pentru natura dinamică și competitivitatea ecosistemelor europene ale jocurilor video și ale sportului electronic;

N.

întrucât, deși UE este un actor major în ecosistemul jocurilor video, industria este dominată în mare măsură de actori din afara UE; întrucât piața cuprinde numeroși actori diferiți de-a lungul lanțului valoric, care sunt operați în principal prin intermediul unor platforme din afara UE care acționează, de asemenea, ca intermediari în distribuția de jocuri europene la nivel mondial;

O.

întrucât jocurile video și sporturile electronice utilizează tehnologii avansate, cum ar fi IA și realitatea virtuală, și au inițiat crearea de spații virtuale alternative, cum ar fi metaversurile;

P.

întrucât sporturile electronice sunt competiții în cadrul cărora persoane sau echipe joacă jocuri video – de obicei în fața spectatorilor – fie în persoană, fie online, pentru divertisment, premii sau bani; întrucât definiția cuprinde un element uman (jucătorii), un element digital (jocurile în sine), și un element competitiv; întrucât sporturile electronice ar putea fi considerate nu numai ca făcând parte din sectorul jocurilor video, ci și din sectorul culturii și mass-mediei;

Q.

întrucât sportul electronic este încă un fenomen tânăr, cu un potențial considerabil de a evolua și de a transforma alte sectoare la nivelul UE și la nivel național, și se dezvoltă diferit de la un stat membru la altul;

R.

întrucât sportul electronic diferă de sport prin faptul că este digital prin definiție; întrucât sportul electronic este un fenomen determinat în principal de entități private, drepturile de proprietate intelectuală aparținând editorului de jocuri; drepturile de concurență aparțin editorului de jocuri sau sunt pe bază de contract;

S.

întrucât sportul electronic este o activitate de divertisment tot mai populară, caracterizată printr-o bază mare de jucători de jocuri video și un număr mic de jucători profesioniști și de echipe profesioniste; întrucât sportul electronic începe la un nivel amator, dar poate fi practicat și la nivel semiprofesionist sau profesionist de către echipe și jucători;

T.

întrucât jocurile video și sporturile electronice au un mare potențial de utilizare în politicile educaționale ale UE și în învățarea pe tot parcursul vieții; întrucât utilizarea jocurilor video în clasă încurajează adesea elevii să urmeze cariere în domeniul științei, tehnologiei, ingineriei, artelor și matematicii (STIAM), iar sportul electronic poate contribui la dezvoltarea mai multor competențe esențiale într-o societate digitală; întrucât jocurile video și sporturile electronice sunt accesibile pe scară largă și pot fi utilizate pentru a spori incluziunea și diversitatea în mediile de învățare cum ar fi în sala de clasă și pe tot parcursul vieții;

U.

întrucât jocurile video au capacitatea de a aduce mediul școlar mai aproape de realitatea de zi cu zi a elevilor, în care jocurile video ocupă adesea un loc important; întrucât există indicii că profesorii din învățământul primar care au utilizat jocuri video în sala de clasă au observat, în unele cazuri, o îmbunătățire semnificativă a mai multor competențe-cheie, cum ar fi capacitatea de soluționare a problemelor și competențele analitice, sociale și intelectuale, coordonarea spațială și munca în echipă, precum și niveluri mai bune de concentrare; întrucât sportul electronic poate fi, de asemenea, integrat în educație și poate contribui la dobândirea de competențe și aptitudini digitale;

V.

întrucât mulți jucători de jocuri video sunt tineri aflați în plină dezvoltare intelectuală, mentală, socială și fizică; întrucât provocările generate de pandemia de COVID-19, cum ar fi deteriorarea nivelului de activitate fizică, creșterea anxietății sau alte tipuri de boli mintale, i-au afectat pe acești tineri; întrucât, cu toate acestea, jocurile video și sporturile electronice pot aduce beneficii semnificative pentru sănătatea mintală a multor jucători și au capacitatea de a disemina valori pozitive, care ar trebui urmărite în special pentru publicul mai tânăr;

W.

întrucât sectorul jocurilor video oferă un număr tot mai mare de oportunități de angajare pentru mulți creatori culturali; întrucât, la fel ca în cazul multor sectoare creative, lucrătorii din sectorul jocurilor video fac în mod deosebit obiectul unei intensități de muncă foarte ridicate în perioada premergătoare lansării unui joc, cunoscută și sub denumirea de „criză”, inclusiv ore suplimentare care adesea nu sunt plătite; întrucât aceste condiții pot fi în detrimentul lucrătorilor;

X.

întrucât sportul electronic și jocurile video reprezintă, de asemenea, provocări pentru societatea europeană în sfera digitală; întrucât unele dintre aceste provocări includ înșelăciunea, efectele negative asupra sustenabilității mediului, caracteristicile online care pot fi utilizate în mod abuziv pentru violență sau hărțuire online, în special împotriva jucătoarelor, și dezinformarea;

Y.

întrucât monetizarea jocurilor video prin intermediul microtranzacțiilor, în monedele jocului și în „cutiile de pradă” care au conținut aleatoriu în cadrul jocului este frecventă în unele jocuri video; întrucât „cutiile de pradă” pot fi uneori plătite cu bani reali; întrucât proiectarea agresivă ar putea avea consecințe financiare dăunătoare pentru jucători, în special pentru minori sau pentru cei mai vulnerabili, prin cheltuieli nedorite sau necontrolate; întrucât, în unele cazuri, „cutiile de pradă” pot fi considerate un mecanism de tip „pay-to-win”; întrucât este necesară o abordare uniformă la nivelul UE pentru a asigura o protecție solidă a consumatorilor,

1.

2.

3.

4.

5.

6.

7.

8.

9.

10.

11.

12.

13.

14.

15.

16.

17.

18.

19.

20.

21.

22.

23.

24.

25.

26.

27.

28.

29.

30.

31.

32.

33.

34.

35.

36.

37.

38.

—

având în vedere Tratatul privind Uniunea Europeană (TUE), Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene și Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene (denumită în continuare „Carta”),

—

având în vedere Directiva 2000/43/CE a Consiliului din 29 iunie 2000 de punere în aplicare a principiului egalității de tratament între persoane, fără deosebire de rasă sau origine etnică (1) (Directiva privind egalitatea rasială),

—

având în vedere Directiva 2000/78/CE a Consiliului din 27 noiembrie 2000 de creare a unui cadru general în favoarea egalității de tratament în ceea ce privește încadrarea în muncă și ocuparea forței de muncă (2) (Directiva privind egalitatea la încadrarea în muncă),

—

având în vedere Decizia-cadru 2008/913/JAI a Consiliului din 28 noiembrie 2008 privind combaterea anumitor forme și expresii ale rasismului și xenofobiei prin intermediul dreptului penal (3),

—

având în vedere Directiva 2012/29/UE din 25 octombrie 2012 a Parlamentului European și a Consiliului de stabilire a unor norme minime privind drepturile, sprijinirea și protecția victimelor criminalității și de înlocuire a Deciziei-cadru 2001/220/JAI a Consiliului (4) („Directiva privind drepturile victimelor”),

—

având în vedere Regulamentul (UE) 2021/692 al Parlamentului European și al Consiliului din 28 aprilie 2021 de instituire a programului „Cetățeni, egalitate, drepturi și valori” (5),

—

având în vedere înființarea, în iunie 2016, a Grupului la nivel înalt al UE pentru combaterea discursului de incitare la ură și a infracțiunilor motivate de ură,

—

având în vedere orientările privind îmbunătățirea colectării și utilizării datelor privind egalitatea elaborate de Subgrupul pentru date privind egalitatea al Grupului la nivel înalt al Comisiei pentru nediscriminare, egalitate și diversitate 2018 și publicate în 2021,

—

având în vedere comunicarea Comisiei din 18 septembrie 2020 intitulată „O Uniune a egalității: Planul de acțiune al UE de combatere a rasismului pentru perioada 2020-2025” („Planul UE de combatere a rasismului”) (COM(2020)0565),

—

având în vedere comunicarea Comisiei din 7 octombrie 2020 intitulată „O Uniune a egalității: cadrul strategic al UE pentru egalitatea, incluziunea și participarea romilor” (COM(2020)0620),

—

având în vedere comunicarea Comisiei din 12 noiembrie 2020 intitulată „O Uniune a egalității: Strategia privind egalitatea pentru persoanele LGBTIQ 2020-2025” (COM(2020)0698),

—

având în vedere comunicarea Comisiei din 3 martie 2021 intitulată „O Uniune a egalității: Strategia privind drepturile persoanelor cu handicap (2021-2030)” (COM(2021)0101) și Convenția Națiunilor Unite privind drepturile persoanelor cu handicap, ratificată de UE și de toate statele sale membre,

—

având în vedere Pilonul european al drepturilor sociale, inclusiv cel de-al treilea principiu privind egalitatea de șanse, și comunicarea Comisiei din 4 martie 2021 intitulată „Planul de acțiune privind Pilonul european al drepturilor sociale” (COM(2021)0102),

—

având în vedere comunicarea Comisiei din joi, 5 martie 2020 intitulată „O Uniune a egalității: Strategia privind egalitatea de gen 2020-2025” (COM(2020)0152),

—

având în vedere Recomandarea Consiliului din 12 martie 2021 privind egalitatea, incluziunea și participarea romilor (6),

—

având în vedere Raportul Comisiei din 19 martie 2021 privind aplicarea Directivei 2000/43/CE a Consiliului de punere în aplicare a principiului egalității de tratament între persoane, fără deosebire de rasă sau origine etnică („Directiva privind egalitatea rasială”) și a Directivei 2000/78/CE a Consiliului de creare a unui cadru general în favoarea egalității de tratament în ceea ce privește încadrarea în muncă și ocuparea forței de muncă („Directiva privind egalitatea de tratament în ceea ce privește încadrarea în muncă”) (COM(2021)0139),

—

având în vedere documentul de lucru al serviciilor Comisiei din 19 martie 2021 intitulat „Organismele de promovare a egalității și punerea în aplicare a Recomandării Comisiei privind standardele aplicabile organismelor de promovare a egalității” (SWD(2021)0063),

—

având în vedere comunicarea Comisiei din 5 octombrie 2021 intitulată „Strategia UE de combatere a antisemitismului și de susținere a vieții evreiești (2021-2030)” (COM(2021)0615),

—

având în vedere concluziile Consiliului din 4 martie 2022 privind combaterea rasismului și a antisemitismului,

—

având în vedere principiile directoare comune ale Comisiei pentru planurile naționale de acțiune împotriva rasismului și a discriminării rasiale din martie 2022,

—

având în vedere Convenția europeană a drepturilor omului, în special Protocolul nr. 12 la aceasta, care interzice discriminarea,

—

având în vedere recomandările generale de politică ale Comisiei Europene împotriva Rasismului și Intoleranței (ECRI), în special Recomandarea de politică generală nr. 5 (revizuită) privind prevenirea și combaterea rasismului împotriva musulmanilor și a discriminării acestora și Recomandarea de politică generală nr. 9 (revizuită) privind prevenirea și combaterea antisemitismului, avizul acesteia privind conceptul de „rasializare” adoptat în decembrie 2021 și foaia sa de parcurs către egalitatea efectivă din 27 septembrie 2019,

—

având în vedere raportul Comitetului de coordonare al Consiliului Europei privind combaterea discriminării, diversitatea și incluziunea (CDADI) intitulat „COVID-19: an analysis of the anti-discrimination, diversity and inclusion dimensions in Council of Europe member States” (COVID-19: O analiză a dimensiunilor antidiscriminării, diversității și incluziunii în statele membre ale Consiliului Europei) (7),

—

având în vedere Rezoluția 2389 a Adunării Parlamentare a Consiliului Europei din 24 iunie 2021 referitoare la combaterea afrofobiei sau a rasismului îndrept împotriva persoanelor de culoare în Europa,

—

având în vedere Rezoluția 2413 a Adunării Parlamentare a Consiliului Europei din 26 noiembrie 2021 referitoare la discriminarea romilor și a nomazilor în domeniul locuințelor,

—

având în vedere Agenda 2030 a ONU pentru dezvoltare durabilă,

—

având în vedere Convenția internațională privind eliminarea tuturor formelor de discriminare rasială și Recomandările generale ale Comitetului ONU pentru eliminarea discriminării rasiale,

—

având în vedere rapoartele și sondajele realizate de Agenția pentru Drepturi Fundamentale a UE (FRA),

—

având în vedere raportul intitulat „Diversitatea în cadrul Secretariatului General al Parlamentului European – Situația actuală și foaia de parcurs 2022-2024”, adoptat de Grupul la nivel înalt pentru egalitatea de gen și diversitate al Parlamentului la 22 noiembrie 2021,

—

având în vedere rezoluția sa din 26 martie 2019 referitoare la drepturile fundamentale ale persoanelor de origine africană în Europa (8),

—

având în vedere rezoluția sa din 17 septembrie 2020 referitoare la implementarea strategiilor naționale de integrare a romilor: combaterea atitudinilor negative față de populațiile cu origini rome din Europa (9),

—

având în vedere rezoluția sa din 19 iunie 2020 referitoare la protestele antirasiste care au avut loc în urma morții lui George Floyd (10),

—

având în vedere rezoluția sa din 17 decembrie 2020 referitoare la necesitatea unei formațiuni a Consiliului dedicate egalității de gen (11),

—

având în vedere rezoluția sa din 8 martie 2022 referitoare la restrângerea spațiului societății civile în Europa (12),

—

având în vedere rezoluția sa din 8 martie 2022 referitoare la rolul culturii, educației, mass-mediei și sportului în combaterea rasismului (13),

—

având în vedere articolul 54 din Regulamentul său de procedură,

—

având în vedere raportul Comisiei pentru libertăți civile, justiție și afaceri interne (A9-0254/2022),

A.

întrucât Uniunea se întemeiază pe valorile respectării demnității umane, libertății, democrației, egalității, statului de drept, precum și pe respectarea drepturilor omului, inclusiv a drepturilor persoanelor care aparțin minorităților, conform articolului 2 din TUE; întrucât egalitatea de tratament și nediscriminarea sunt drepturi fundamentale consacrate în Cartă și trebuie respectate pe deplin; întrucât dreptul Uniunii interzice discriminarea și hărțuirea pe motiv de origine rasială sau etnică;

B.

întrucât conceptul de „rasă” este o construcție socială; întrucât, potrivit ECRI, utilizarea conceptului de „rasializare” poate contribui la înțelegerea proceselor care stau la baza rasismului și a discriminării rasiale (14); întrucât grupurilor rasializate li se atribuie anumite caracteristici și atribute care sunt prezentate ca fiind înnăscute pentru toți membrii fiecărui grup în cauză, pe baza unor caracteristici precum culoarea pielii, originea etnică sau națională și religia sau pe baza apartenenței percepute la un anumit grup;

C.

întrucât Planul de acțiune al UE de combatere a rasismului pentru perioada 2020-2025 este primul instrument de politică al UE care recunoaște dimensiunea structurală a rasismului, cu rădăcini istorice în colonialism, sclavie, persecuții din trecut și genocid; întrucât aceste rădăcini sunt mai puternice și au un impact mai mare în unele state membre decât în altele; întrucât rasismul structural poate fi influențat și de alți factori; întrucât planul de acțiune este un prim pas important către combaterea rasismului și a discriminării rasiale în UE, dar nu conține mecanisme de monitorizare, criterii de referință ambițioase și obiective clare;

D.

întrucât Planul de acțiune al UE de combatere a rasismului definește rasismul structural ca fiind comportamentele discriminatorii care pot fi încastrate în instituțiile sociale, financiare și politice, repercutându-se astfel asupra diferitelor niveluri de putere și asupra elaborării politicilor; întrucât discriminarea structurală poate fi văzută ca un obstacol în calea obținerii de către grupuri sau persoane a acelorași drepturi și șanse care sunt disponibile pentru majoritatea populației;

E.

întrucât au fost semnalate cazuri de incriminare și violență instituțională împotriva grupurilor rasializate și societății civile; întrucât această problemă ar trebui abordată în cursul luptei împotriva rasismului structural, în orice plan de acțiune de combatere a rasismului și în politicile de securitate și migrație (15);

F.

întrucât, potrivit FRA, discriminarea și hărțuirea rasială rămân des întâlnite în întreaga UE (16); întrucât FRA raportează, de asemenea, niveluri ridicate de discriminare și rasism împotriva grupurilor rasializate, pe baza originii lor etnice sau provenind din migrație, cum ar fi romii (17) și persoanele de origine nord-africană sau subsahariană (18), precum și împotriva musulmanilor (19) și evreilor (20); întrucât mișcările rasiste, xenofobe și homofobe/transfobe și ideologiile extremiste, în special sentimentele de extremă dreaptă, sunt în creștere și continuă să reprezinte amenințări grave la adresa societăților democratice din UE și la adresa siguranței grupurilor rasializate;

G.

întrucât adoptarea Directivei privind combaterea discriminării este blocată în Consiliu din 2008;

H.

întrucât rasismul structural și instituționalizat se reflectă și în inegalitatea socioeconomică și în sărăcie și întrucât acești factori interacționează și se consolidează reciproc; întrucât discriminarea și rasismul subminează demnitatea umană, șansele în viață, prosperitatea, bunăstarea și, adesea, siguranța; întrucât minoritățile rasiale și etnice din UE se confruntă cu segregarea în anumite domenii ale vieții de zi cu zi, inclusiv în ceea ce privește locuințele, asistența medicală, ocuparea forței de muncă, educația și sistemele judiciare; întrucât mulți membri ai minorităților rasiale și etnice din UE se confruntă cu un acces insuficient la necesitățile de bază, cum ar fi apa potabilă, salubritatea și electricitatea, situație care poate fi agravată și mai mult de schimbările climatice și întrucât acest lucru se reflectă pe piața muncii, unde persoanele rasializate sunt suprareprezentate în șomaj și în locurile de muncă precare și de slabă calitate, cum ar fi cele din economia muncii la cerere; întrucât inegalitățile rasiale nu pot fi eliminate fără investiții masive pentru eradicarea sărăciei;

I.

întrucât o abordare intersecțională orizontală a politicilor și a măsurilor UE, așa cum s-a arătat în strategiile privind genul și persoanele LGBTQI, este esențială pentru eliminarea discriminării rasiale; întrucât grupurile minoritare, inclusiv romii, musulmanii, evreii, persoanele de origine africană și asiatică și populația sami, dar nu numai acestea, sunt afectate de multiple forme de discriminare;

J.

întrucât mai multe cazuri de aplicare de standarde duble și de discriminare la frontierele UE bazate pe culoarea pielii, inclusiv recent împotriva unor persoane care fug din calea războiului din Ucraina, scot în evidență necesitatea de a asigura un tratament egal la frontierele UE;

K.

întrucât femeile în situații precare, mai ales femeile rasializate, sunt suprareprezentate semnificativ în domeniul prostituției, ceea ce este o consecință a sexismului și rasismului și totodată le perpetuează;

L.

întrucât există bariere în calea accesului la justiție pentru victimele discriminării rasiale; întrucât organismele de promovare a egalității din multe state membre nu dispun de resursele umane și financiare și/sau de independența necesară pentru a elimina acest decalaj, inclusiv din cauza voinței politice insuficiente; întrucât cadrul UE de combatere a discriminării este transpus inegal în legislația statelor membre, limitând eficacitatea organismelor de promovare a egalității;

M.

întrucât în UE au fost semnalate mai multe cazuri de rasism, discriminare structurală, hărțuire, violență și creare de profiluri rasiale și etnice de către poliție, agenți de aplicare a legii, judecători și avocați din sistemele de justiție penală (21); întrucât prejudecăți structurale împotriva grupurilor rasializate pot fi întâlnite în sistemele de justiție din majoritatea statelor membre (22); întrucât violența autorităților polițienești și utilizarea disproporționată a forței de către autoritățile de aplicare a legii nu ar trebui tolerate niciodată; întrucât tragerea la răspundere și supravegherea independentă sunt esențiale pentru a elimina rasismul instituțional din cadrul autorităților de aplicare a legii; întrucât deficiențele în respectarea statului de drept în sistemele de justiție penală agravează această situație;

N.

întrucât femeile rome, cele rasializate și migrantele, inclusiv cele cu dizabilități, se confruntă cu inegalități și discriminare intersecționale în UE; întrucât multe dintre ele s-au confruntat și cu violența structurală și cu încălcarea integrității lor și a autonomiei lor corporale și au fost victime ale sterilizării și contracepției forțate și ale avortului forțat, care constituie practici dăunătoare și forme de violență de gen înrădăcinată în convingerile eugenice;

O.

întrucât sistemele de inteligență artificială (IA) sunt utilizate deja pentru a crea predicții, profiluri și evaluări de risc care afectează viețile oamenilor; întrucât noile tehnologii și tranziția digitală pot genera noi dificultăți pentru egalitatea rasială și combaterea discriminării prin reproducerea prejudecăților sociale și a inegalităților structurale, însă pot deveni și un instrument eficient în combaterea rasismului și a discriminării structurale;

P.

întrucât modul în care oamenii sunt prezentați în mass-media, indiferent de originea lor rasială, religioasă sau etnică, poate consolida stereotipurile negative cu conotații rasiale;

Q.

întrucât organizațiile societății civile joacă un rol esențial în păstrarea și implementarea valorilor UE și a drepturilor fundamentale și în punerea în aplicare a politicilor și a strategiilor UE; întrucât spațiul civic suferă de o degradare continuă în întreaga UE și întrucât multe organizații ale societății civile supraviețuiesc cu dificultate și au probleme cu finanțarea;

R.

întrucât Directiva privind egalitatea rasială a fost insuficient pusă în aplicare de majoritatea statelor membre; întrucât directiva nu acoperă toate formele și motivele de discriminare, cum ar fi discriminarea intersecțională și structurală și de aceea ar trebui actualizată pentru a ține seama de noile evoluții, cum ar fi IA și procesul decizional algoritmic, în special de riscul potențial de reproducere a prejudecăților rasiale; întrucât Decizia-cadru a Consiliului privind rasismul și xenofobia nu a fost transpusă complet sau corect de unele state membre; întrucât Comisia ar trebui să monitorizeze acest aspect și să vegheze ca statele membre să respecte legislația UE de combatere a discriminării;

S.

întrucât instituțiile UE trebuie să ia măsuri concrete pentru a asigura schimbări de durată către conceptul de loc de muncă pe deplin favorabil incluziunii și demnității; întrucât discriminarea este adesea multidimensională și numai o abordare intersecțională poate deschide calea către schimbări de durată, care pot să depășească practici și politici rasiste adânc înrădăcinate în societatea noastră; întrucât persoanele din grupurile rasializate și din grupurile aflate în situații vulnerabile, care sunt supuse unor forme intersecționale de discriminare, sunt subreprezentate în posturile decizionale;

T.

întrucât discriminarea rasială poate crește vulnerabilitatea pentru supraviețuitorii rasializați ai violenței de gen și le poate împiedica accesul la sprijinul, resursele și asistența medicală de care au nevoie;

U.

întrucât organizațiile finanțate din fonduri UE nu ar trebui să promoveze opinii xenofobe sau rasiste;

V.

întrucât discursul de incitare la ură și infracțiunile motivate de ură se numără printre manifestările cele mai grave ale rasismului și xenofobiei; întrucât a avut loc o creștere constantă a discursului de incitare la ură și a infracțiunilor motivate de ură în Europa; întrucât pandemia de COVID-19 a fost unul dintre factorii care au contribuit la această creștere (23); întrucât discursul de incitare la ură poate conduce la infracțiuni motivate de ură; întrucât, potrivit FRA, până la nouă din zece infracțiuni și atacuri motivate de ură din UE nu sunt denunțate și, ca urmare, nu sunt sancționate (24),

1.

2.

3.

4.

5.

6.

7.

8.

9.

10.

11.

12.

13.

14.

15.

16.

17.

18.

19.

20.

21.

22.

23.

24.

25.

26.

27.

28.

29.

30.

31.

32.

33.

34.

35.

—

având în vedere proiectul de decizie a Consiliului (11050/2022),

—

având în vedere proiectul de acord între Uniunea Europeană și Ucraina (10151/2022),

—

având în vedere cererea de aprobare prezentată de Consiliu în conformitate cu articolul 91 și articolul 218 alineatul (6) al doilea paragraf litera (a) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene (C9-0299/2022),

—

având în vedere articolul 105 alineatele (1) și (4) și articolul 114 alineatul (7) din Regulamentul său de procedură,

—

având în vedere recomandarea Comisiei pentru transport și turism (A9-0263/2022),

1.

2.

—

având în vedere proiectul de decizie a Consiliului (11052/2022),

—

având în vedere proiectul de acord între Uniunea Europeană și Republica Moldova (10152/2022),

—

având în vedere cererea de aprobare prezentată de Consiliu în conformitate cu articolul 91 și articolul 218 alineatul (6) al doilea paragraf litera (a) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene (C9-0304/2022),

—

având în vedere articolul 105 alineatele (1) și (4) și articolul 114 alineatul (7) din Regulamentul său de procedură,

—

având în vedere recomandarea Comisiei pentru transport și turism (A9-0262/2022),

1.

2.

—

având în vedere proiectul de decizie a Consiliului (09982/2022),

—

având în vedere proiectul de acord privind modificarea listelor de angajamente specifice în temeiul Acordului General privind Comerțul cu Servicii pentru a include anexa 1 la Declarația privind încheierea negocierilor referitoare la reglementarea internă în domeniul serviciilor din 2 decembrie 2021 (09982/2022),

—

având în vedere cererea de aprobare prezentată de Consiliu în conformitate cu articolul 91, articolul 100 alineatul (2), articolul 207 alineatul (4) primul paragraf și articolul 218 alineatul (6) al doilea paragraf litera (a) punctul (v) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene (C9-0224/2022),

—

având în vedere articolul 105 alineatele (1) și (4) și articolul 114 alineatul (7) din Regulamentul său de procedură,

—

având în vedere recomandarea Comisiei pentru comerț internațional (A9-0257/2022),

1.

2.

—

având în vedere propunerea Comisiei prezentată Parlamentului European și Consiliului (COM(2021)0223),

—

având în vedere articolul 294 alineatul (2) și articolele 207 și 114 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, în temeiul cărora propunerea a fost prezentată de către Comisie (C9-0167/2021),

—

având în vedere avizul Comitetului Economic și Social European din 20 octombrie 2021 (1),

—

având în vedere acordul provizoriu aprobat de comisia competentă în temeiul articolului 74 alineatul (4) din Regulamentul său de procedură și angajamentul reprezentantului Consiliului, exprimat în scrisoarea din 13 iulie 2022, de a aproba poziția Parlamentului în conformitate cu articolul 294 alineatul (4) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,

—

având în vedere articolul 59 din Regulamentul său de procedură,

—

având în vedere avizele Comisiei pentru afaceri economice și monetare, Comisiei pentru piața internă și protecția consumatorilor și Comisiei pentru afaceri juridice,

—

având în vedere raportul Comisiei pentru comerț internațional (A9-0135/2022),

1.

2.

3.

4.

5.

—

având în vedere propunerea Comisiei prezentată Parlamentului European și Consiliului (COM(2021)0189),

—

având în vedere articolul 294 alineatul (2) și articolele 50 și 114 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, în temeiul cărora propunerea a fost prezentată de către Comisie (C9-0147/2021),

—

având în vedere articolul 294 alineatul (3) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,

—

având în vedere avizul Băncii Centrale Europene din 7 septembrie 2021 (1),

—

având în vedere avizul Comitetului Economic și Social European din 22 septembrie 2021 (2),

—

având în vedere acordul provizoriu aprobat de comisia competentă în temeiul articolului 74 alineatul (4) din Regulamentul său de procedură și angajamentul reprezentantului Consiliului, exprimat în scrisoarea din 29 iunie 2022, de a aproba poziția Parlamentului în conformitate cu articolul 294 alineatul (4) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,

—

având în vedere articolul 59 din Regulamentul său de procedură,

—

având în vedere avizele Comisiei pentru afaceri economice și monetare, Comisiei pentru ocuparea forței de muncă și afaceri sociale, Comisiei pentru mediu, sănătate publică și siguranță alimentară, Comisiei pentru afaceri externe, Comisiei pentru dezvoltare și Comisiei pentru drepturile femeii și egalitatea de gen,

—

având în vedere scrisoarea Comisiei pentru industrie, cercetare și energie,

—

având în vedere raportul Comisiei pentru afaceri juridice (A9-0059/2022),

1.

2.

3.

—

având în vedere propunerea Comisiei prezentată Parlamentului European și Consiliului (COM(2020)0595),

—

având în vedere articolul 294 alineatul (2) și articolul 114 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, în temeiul cărora propunerea a fost prezentată de către Comisie (C9-0304/2020),

—

având în vedere articolul 294 alineatul (3) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,

—

având în vedere avizul Băncii Centrale Europene din 4 iunie 2021 (1),

—

având în vedere avizul Comitetului Economic și Social European din 24 februarie 2021 (2),

—

având în vedere acordul provizoriu aprobat de comisia competentă în temeiul articolului 74 alineatul (4) din Regulamentul său de procedură și angajamentul reprezentantului Consiliului, exprimat în scrisoarea din 29 iunie 2022, de a aproba poziția Parlamentului în conformitate cu articolul 294 alineatul (4) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,

—

având în vedere articolul 59 din Regulamentul său de procedură,

—

având în vedere raportul Comisiei pentru afaceri economice și monetare (A9-0341/2021),

1.

2.

3.

—

având în vedere propunerea Comisiei prezentată Parlamentului European și Consiliului (COM(2020)0596),

—

având în vedere articolul 294 alineatul (2), articolul 53 alineatul (1) și articolul 114 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, în temeiul cărora propunerea a fost prezentată de către Comisie (C9–0303/2020),

—

având în vedere articolul 294 alineatul (3) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,

—

având în vedere avizul Băncii Centrale Europene din 4 iunie 2021 (1),

—

având în vedere avizul Comitetului Economic și Social European din 24 februarie 2021 (2),

—

având în vedere acordul provizoriu aprobat de comisia competentă în temeiul articolului 74 alineatul (4) din Regulamentul său de procedură și angajamentul reprezentantului Consiliului, exprimat în scrisoarea din 29 iunie 2022, de a aproba poziția Parlamentului în conformitate cu articolul 294 alineatul (4) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,

—

având în vedere articolul 59 din Regulamentul său de procedură,

—

având în vedere avizul Comisiei pentru afaceri constituționale,

—

având în vedere raportul Comisiei pentru afaceri economice și monetare (A9-0340/2021),

1.

2.

3.

4.

—

având în vedere propunerea Comisiei prezentată Parlamentului European și Consiliului (COM(2020)0823),

—

având în vedere articolul 294 alineatul (2) și articolul 114 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, în temeiul cărora propunerea a fost prezentată de către Comisie (C9-0422/2020),

—

având în vedere articolul 294 alineatul (3) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,

—

având în vedere avizul Băncii Centrale Europene din 11 aprilie 2022 (1),

—

având în vedere avizul Comitetului Economic și Social European din 27 aprilie 2021 (2),

—

după consultarea Comitetului Regiunilor,

—

având în vedere acordul provizoriu aprobat de comisia competentă în temeiul articolului 74 alineatul (4) din Regulamentul său de procedură și angajamentul reprezentantului Consiliului, exprimat în scrisoarea din 22 iunie 2022, de a aproba poziția Parlamentului în conformitate cu articolul 294 alineatul (4) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,

—

având în vedere articolul 59 din Regulamentul său de procedură,

—

având în vedere avizul Comisiei pentru libertăți civile, justiție și afaceri interne, pe cel al Comisiei pentru afaceri externe, pe cel al Comisiei pentru piața internă și protecția consumatorilor și pe cel al Comisiei pentru transport și turism,

—

având în vedere raportul Comisiei pentru industrie, cercetare și energie (A9-0313/2021),

1.

2.

3.

—

având în vedere proiectul Consiliului (10624/2022),

—

având în vedere articolul 4 alineatul (2) din Actul de aderare din 2012 în temeiul căruia a fost consultat de către Consiliu (C9-0222/2022),

—

având în vedere Comunicarea Comisiei din 22 octombrie 2019 privind verificarea aplicării integrale a acquis-ului Schengen de către Croația (COM(2019)0497),

—

având în vedere Concluziile Consiliului din 9 decembrie 2021 privind îndeplinirea condițiilor necesare aplicării integrale a acquis-ului Schengen în Croația (14883/21),

—

având în vedere articolul 67 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene (TFUE), care instituie spațiul de libertate, securitate și justiție, care prevede că Uniunea asigură absența controalelor asupra persoanelor la frontierele interne,

—

având în vedere articolul 21 alineatul (1) din TFUE și articolul 45 din Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene, care garantează dreptul cetățenilor la liberă circulație și ședere pe teritoriul statelor membre,

—

având în vedere rezoluțiile sale din 8 iulie 2021 (1) și 30 mai 2018 (2) referitoare la rapoartele anuale privind funcționarea spațiului Schengen, precum și rezoluțiile sale din 11 decembrie 2018 (3), din 13 octombrie 2011 (4) și 8 iunie 2011 (5) referitoare la procesul de extindere a spațiului Schengen,

—

având în vedere hotărârea Curții Europene a Drepturilor Omului în cauza M. H și alții/Croația (15670/18 și 43115/18) din 18 noiembrie 2021,

—

având în vedere raportul anual din iulie 2022 al Mecanismului independent de monitorizare a acțiunilor ofițerilor de poliție din cadrul Ministerului de Interne din Republica Croația în domeniul migrației ilegale și al protecției internaționale,

—

având în vedere articolul 82 din Regulamentul său de procedură,

—

având în vedere raportul Comisiei pentru libertăți civile, justiție și afaceri interne (A9-0264/2022),

1.

2.

3.

4.

—

având în vedere propunerea Comisiei din 12 octombrie 2022 de numire a lui Dominique Laboureix ca președinte al Comitetului Unic de Rezoluție (C9-0352/2022),

—

având în vedere articolul 56 alineatul (6) din Regulamentul (UE) nr. 806/2014 al Parlamentului European și al Consiliului din 15 iulie 2014 de stabilire a unor norme uniforme și a unei proceduri uniforme de rezoluție a instituțiilor de credit și a anumitor firme de investiții în cadrul unui mecanism unic de rezoluție și al unui fond unic de rezoluție și de modificare a Regulamentului (UE) nr. 1093/2010 (1),

—

având în vedere rezoluția sa din 14 martie 2019 referitoare la echilibrul de gen în numirile pentru funcții în domeniul economic și monetar la nivelul UE (2),

—

având în vedere rezoluția sa din 16 ianuarie 2020 referitoare la instituțiile și organismele uniunii economice și monetare: prevenirea conflictelor de interese după ocuparea unor funcții publice (3),

—

având în vedere articolul 131 din Regulamentul său de procedură,

—

având în vedere raportul Comisiei pentru afaceri economice și monetare (A9-0259/2022),

A.

întrucât articolul 56 alineatul (4) din Regulamentul (UE) nr. 806/2014 prevede că președintele Comitetului Unic de Rezoluție menționat la articolul 43 alineatul (1) litera (a) din regulamentul respectiv urmează să fie numit pe baza meritelor, a aptitudinilor, a cunoștințelor cu privire la aspecte bancare și financiare, precum și a experienței relevante în domeniul supravegherii și al reglementării financiare și al rezoluției bancare;

B.

întrucât Parlamentul s-a angajat să asigure echilibrul de gen în pozițiile de conducere din domeniul serviciilor bancare și financiare; întrucât toate instituțiile și organele naționale și ale Uniunii ar trebui să pună în aplicare măsuri concrete pentru a asigura echilibrul de gen;

C.

întrucât, în conformitate cu articolul 56 alineatul (6) din Regulamentul (UE) nr. 806/2014, la 28 septembrie 2022, Comisia a adoptat o listă de candidați finaliști pentru funcția de președinte al Comitetului Unic de Rezoluție;

D.

întrucât, în conformitate cu articolul 56 alineatul (6) din Regulamentul (UE) nr. 806/2014, Comisia a transmis Parlamentului lista de candidați finaliști;

E.

întrucât, la 12 octombrie 2022, Comisia a adoptat o propunere de numire a lui Dominique Laboureix în calitate de președinte al Comitetului Unic de Rezoluție și a transmis propunerea respectivă Parlamentului;

F.

întrucât Comisia pentru afaceri economice și monetare a evaluat calificările candidatului propus pentru funcția de președinte al Comitetului Unic de Rezoluție, în special în ceea ce privește condițiile prevăzute la articolul 56 alineatul (4) din Regulamentul (UE) nr. 806/2014;

G.

întrucât, la 24 octombrie 2022, Comisia pentru afaceri economice și monetare a organizat audierea lui Dominique Laboureix, în cadrul căreia acesta a făcut o declarație introductivă și a răspuns apoi la întrebările adresate de membrii comisiei,

1.

2.

—

având în vedere propunerea Comisiei din 12 octombrie 2022 de numire a Tuijei Taos ca membră a Comitetului Unic de Rezoluție (C9-0351/2022),

—

având în vedere articolul 56 alineatul (6) din Regulamentul (UE) nr. 806/2014 al Parlamentului European și al Consiliului din 15 iulie 2014 de stabilire a unor norme uniforme și a unei proceduri uniforme de rezoluție a instituțiilor de credit și a anumitor firme de investiții în cadrul unui mecanism unic de rezoluție și al unui fond unic de rezoluție și de modificare a Regulamentului (UE) nr. 1093/2010 (1),

—

având în vedere rezoluția sa din 14 martie 2019 referitoare la echilibrul de gen în numirile pentru funcții în domeniul economic și monetar la nivelul UE (2),

—

având în vedere rezoluția sa din 16 ianuarie 2020 referitoare la instituțiile și organismele uniunii economice și monetare: prevenirea conflictelor de interese după ocuparea unor funcții publice (3),

—

având în vedere articolul 131 din Regulamentul său de procedură,

—

având în vedere raportul Comisiei pentru afaceri economice și monetare (A9-0258/2022),

A.

întrucât articolul 56 alineatul (4) din Regulamentul (UE) nr. 806/2014 prevede că membrii Comitetului Unic de Rezoluție menționați la articolul 43 alineatul (1) litera (b) din regulament sunt numiți pe baza meritelor, a aptitudinilor, a cunoștințelor lor cu privire la aspecte bancare și financiare, precum și a experienței relevante în domeniul supravegherii și al reglementării financiare și al rezoluției bancare;

B.

întrucât Parlamentul s-a angajat să asigure echilibrul de gen în pozițiile de conducere din domeniul serviciilor bancare și financiare; întrucât toate instituțiile și organele naționale și ale Uniunii ar trebui să pună în aplicare măsuri concrete pentru a asigura echilibrul de gen;

C.

întrucât, în conformitate cu articolul 56 alineatul (6) din Regulamentul (UE) nr. 806/2014, la 28 septembrie 2022, Comisia a adoptat o listă de candidați finaliști pentru funcția de membri ai Comitetului Unic de Rezoluție;

D.

întrucât, în conformitate cu articolul 56 alineatul (6) din Regulamentul (UE) nr. 806/2014, Comisia a transmis Parlamentului lista de candidați finaliști;

E.

întrucât, la 12 octombrie 2022, Comisia a adoptat o propunere de numire a Tuijei Taos în calitate de membră a Comitetului Unic de Rezoluție și a transmis propunerea respectivă Parlamentului;

F.

întrucât Comisia pentru afaceri economice și monetare a evaluat calificările candidatei propuse pentru funcția de membru al Comitetului Unic de Rezoluție, în special în ceea ce privește condițiile prevăzute la articolul 56 alineatul (4) din Regulamentul (UE) nr. 806/2014;