15.6.2017   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 189/1

1.

Rezoluția Consiliului privind încurajarea participării politice a tinerilor la viața democratică în Europa (1) a declarat că prioritatea tematică generală a cooperării europene pentru dialogul structurat în domeniul tineretului pentru perioada 1 ianuarie 2016-30 iunie 2017 va fi „Asigurarea capacităților pentru implicarea tuturor tinerilor într-o Europă diversă, conectată și favorabilă incluziunii”, iar această temă va reprezenta firul conducător care va asigura continuitatea și coerența lucrărilor trioului de președinții – Țările de Jos, Slovacia și Malta, în conformitate cu planul de lucru al UE pentru tineret pentru perioada 2016-2018.

2.

Dialogul structurat este un proces participativ, iar rezultatele celui de al cincilea ciclu de activitate se bazează pe rezultatele obținute prin consultările naționale în cursul președințiilor neerlandeză, slovacă și malteză, precum și prin conferințele UE pentru tineret desfășurate la Amsterdam în aprilie 2016, la Kosice în octombrie 2016 și în Malta în martie 2017.

3.

Președinția neerlandeză s-a concentrat pe explorarea provocărilor și problemelor cu care se confruntă tinerii în Europa de astăzi. Pe parcursul Conferinței pentru tineret de la Amsterdam (aprilie 2016), s-au redactat întrebări orientative pentru consultarea tinerilor, iar grupurile de lucru la nivel național de la nivelul statelor membre au fost invitate să desfășoare consultarea și să ofere feedback.

4.

Conferința pentru tineret de la Kosice (octombrie 2016) a examinat și a discutat rezultatele consultărilor cu tinerii și cu reprezentanții tinerilor și, împreună cu reprezentanți din statele membre, a elaborat recomandări comune ale dialogului structurat privind tineretul, care au fost discutate în cadrul Consiliului EYCS în noiembrie 2016, împreună cu situația tinerilor din Europa. Rezultatele acestei discuții au fost comunicate președintelui Consiliului European.

5.

Pe parcursul Conferinței pentru tineret din Malta (martie 2017), recomandările comune au fost discutate în continuare, s-au stabilit priorități și s-au elaborat acțiuni pentru punerea lor în aplicare.

6.

recomandările comune și planurile de acțiune ale dialogului structurat privind tineretul – „Asigurarea capacităților pentru implicarea tuturor tinerilor într-o Europă diversă, conectată și favorabilă incluziunii” – care se concentrează asupra următoarelor subiecte: Accesul la informații de calitate, bazate pe analiză; Consolidarea rezilienței și a încrederii în sine; Depășirea fricii și a intoleranței; Către un sistem de educație care asigură realizarea potențialului tinerilor; Stimularea implicării tinerilor în societate; Restabilirea încrederii tinerilor în proiectul european; Programe de mobilitate pentru toți și Impactul activităților pentru tineret și al organizațiilor pentru tineret disponibile pentru toți, astfel cum figurează în anexă.

7.

să țină cont de recomandările comune și de acțiunile propuse în cadrul dialogului structurat privind tineretul la formularea și la punerea în aplicare a viitoarelor politici pentru tineret, după caz.

8.

să efectueze o evaluare a procesului dialogului structurat și a obiectivelor acestuia pentru cooperarea europeană în domeniul tineretului pentru perioada de după 2018 și să studieze modalități inovatoare și eficace de promovare a unui dialog și angajament semnificativ și constructiv cu tineri provenind din diferite medii, cu organizații de tineret, cu cercetători în domeniul tineretului și cu factori de decizie politică, inclusiv cu părți interesate din alte sectoare relevante.

9.

Pe baza dovezilor, a evaluării și a consultărilor, să propună un nou proces de dialog structurat, ca parte din cooperarea europeană în domeniul tineretului pentru perioada de după 2018.

10.

Având în vedere că, în 2018, se va încheia cadrul reînnoit pentru cooperarea europeană în domeniul tineretului (2010-2018), prioritatea generală a dialogului structurat cu tinerii și cu organizațiile de tineret pentru următorul ciclu de lucru (1 iulie 2017-31 decembrie 2018) ar trebui să se concentreze asupra următorului cadru pentru cooperarea europeană în domeniul tineretului. Titlul pentru cel de al șaselea ciclu al dialogului structurat va fi „Tineretul în Europa: ce urmează?”

11.

Următorul trio de președinții – Estonia, Bulgaria și Austria – se va axa, pentru cel de al șaselea ciclu de lucru al dialogului structurat, pe evaluarea, revizuirea și reînnoirea dialogului structurat, în vederea îmbunătățirii și promovării acestuia.

15.6.2017   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 189/5

1.

REAMINTESC competența atribuită Uniunii Europene, în special în temeiul articolelor 6 și 165 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, conform cărora sportul este un domeniu în care acțiunile de la nivelul UE ar trebui să sprijine, să coordoneze și să completeze acțiunile statelor membre.

2.

REAMINTESC rezoluțiile Consiliului și ale reprezentanților guvernelor statelor membre, reuniți în cadrul Consiliului, privind planurile de lucru europene pentru sport pentru perioada 2011-2014 (1) și, respectiv, 2014-2017 (2).

3.

SALUTĂ Raportul Comisiei privind punerea în aplicare și relevanța Planului de lucru european pentru sport 2014-2017 (3).

4.

CONSIDERĂ că sportul poate să contribuie la prioritățile globale ale agendelor UE în materie de politici de securitate, economice și sociale și în special la Strategia Europa 2020 pentru o creștere inteligentă, durabilă și favorabilă incluziunii.

5.

RECUNOSC că sportul joacă un rol pozitiv în cooperarea transsectorială la nivelul UE și ajută astfel la asigurarea dezvoltării durabile, precum și la abordarea într-un mod adecvat a provocărilor globale socioeconomice și legate de securitate cu care se confruntă UE, inclusiv a migrației, a excluziunii sociale, a radicalizării care poate conduce la extremism violent, a șomajului, precum și a stilurilor de viață nesănătoase și a obezității.

6.

IAU ACT de necesitatea unei cooperări adecvate cu părțile interesate din domeniul sportului, printre altele prin intermediul dialogului structurat (4).

7.

IAU ACT de rezultatele Eurobarometrului privind sportul și activitatea fizică publicate în 2014, recunoscând diferențele mari dintre statele membre, inclusiv în ceea ce privește rezultatele referitoare la munca voluntară și comportamentul sedentar, și iau act de statisticile produse de Eurostat care acoperă principalele date economice și sociale în domeniul sportului.

8.

IAU ACT de necesitatea de a se coopera cu țări terțe, în special cu țările candidate și potențial candidate la UE, pentru a se promova valorile europene prin intermediul diplomației sportive, precum și cu organizațiile internaționale competente în domeniul sportului, inclusiv cu Consiliul Europei, WADA și Organizația Mondială a Sănătății.

9.

PRIN URMARE, CONVIN

10.

CONSIDERĂ că acest plan de lucru al UE pentru sport ar trebui să fie guvernat de următoarele obiective directoare:

11.

SUBLINIAZĂ faptul că acest plan de lucru al UE ar trebui să fie un cadru și un instrument flexibil, capabil să răspundă cu promptitudine la evoluțiile din domeniul sportului și să ia în considerare prioritățile viitoarelor președinții.

12.

CONVIN că statele membre și Comisia ar trebui să acorde prioritate următoarelor teme și subiecte-cheie pentru perioada acoperită de acest plan de lucru. Acestea pot fi completate de către fiecare președinție ținând cont de eventualele evoluții:

Detaliile cu privire la implementarea subiectelor-cheie sus-menționate figurează în anexa I.

13.

CONVIN că

14.

RECUNOAȘTE că este necesar să se continue cooperarea strânsă între statele membre, precum și cu Comisia în vederea punerii în aplicare a planului de lucru. Recunoaște, de asemenea, că mișcarea sportivă și organizațiile competente relevante la nivel național, european și internațional, precum Consiliul Europei, WADA și OMS, ar trebui să fie strâns asociate la această cooperare.

15.

CONSIDERĂ că

Ar trebui stabilite structuri și metode de lucru adecvate pentru urmărirea realizărilor din cadrul primelor două planuri de lucru ale UE și pentru obținerea de noi rezultate în conformitate cu temele prioritare și cu subiectele-cheie, astfel cum figurează mai sus la punctul 12;

Atunci când este cazul, Comisia ar trebui să organizeze grupuri de experți și reuniuni tematice în domeniile de politică care au fost, printre altele, abordate în mod cuprinzător de planurile de lucru pentru sport precedente și actuale.

La inițiativa unuia sau a mai multor state membre (grupuri de state membre interesate) se pot organiza reuniuni pe teme de interes comun. Aceste reuniuni vor trata, printre altele, activitățile de învățare reciprocă între statele membre participante.

Alte structuri și metode de lucru pot include conferințe și seminarii organizate de Președinție, reuniuni informale ale miniștrilor și directorilor din domeniul sportului, studii ale Comisiei și conferințe și seminare ale Comisiei.

Principiile-cheie legate de diferitele metode de lucru figurează în anexa II.

În a doua jumătate a anului 2020, punerea în aplicare a actualului plan de lucru al UE va fi evaluată de către Consiliu pe baza unui raport pregătit de Comisie în prima jumătate a anului 2020.

16.

INVITĂ STATELE MEMBRE:

17.

INVITĂ PREȘEDINȚIILE CONSILIULUI:

18.

INVITĂ COMISIA:

15.6.2017   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 189/15

(1)

Calificările au numeroase finalități. Ele le semnalează angajatorilor care sunt, în principiu, cunoștințele și capacitățile titularilor acestora („rezultatele învățării”). Ele pot constitui o condiție prealabilă de acces la anumite profesii reglementate. Calificările ajută autoritățile responsabile cu educația și formarea și prestatorii de servicii în acest domeniu să stabilească nivelul și conținutul învățării dobândite de o persoană. Ele sunt, de asemenea, importante pe plan personal, ca expresie a realizării personale. Prin urmare, calificările joacă un rol important în sporirea angajabilității și în facilitarea mobilității și a accesului la învățământ complementar.

(2)

Calificările sunt rezultatul formal al unui proces de evaluare și de validare din partea unei autorități competente și, de regulă, iau forma unor documente precum certificatele sau diplomele. Ele indică faptul că o persoană a obținut rezultate ale învățării corespunzătoare anumitor standarde. Aceste rezultate ale învățării pot fi obținute pe căi variate, în contexte de învățare formală, nonformală sau informală, într-un cadru național sau internațional. Informațiile referitoare la rezultatele învățării ar trebui să fie ușor de accesat și transparente.

(3)

Recomandarea Parlamentului European și a Consiliului din 23 aprilie 2008 privind stabilirea Cadrului european al calificărilor pentru învățarea de-a lungul vieții (1) a creat un cadru de referință comun cuprinzând opt niveluri de calificare, exprimate ca rezultate ale învățării cu niveluri progresive de competență. Acestea servesc drept instrument de corespondență între diferite sisteme și niveluri de calificări. Scopul Cadrului european al calificărilor pentru învățarea pe tot parcursul vieții (CEC) este de a îmbunătăți transparența, comparabilitatea și transferabilitatea calificărilor cetățenilor.

(4)

Obiectivele mai generale ale prezentei recomandări sunt de a contribui la modernizarea sistemelor de educație și de formare, precum și de a spori angajabilitatea, mobilitatea și integrarea socială a lucrătorilor și a cursanților. Recomandarea vizează, de asemenea, o mai bună corelare a învățării formale, nonformale și informale și sprijinirea validării rezultatelor învățării dobândite în diferite contexte.

(5)

Statele membre au elaborat sau sunt în curs de a elabora cadre naționale ale calificărilor pe baza rezultatelor învățării, raportându-se la CEC printr-un proces de „corelare”. Nivelurile CEC și descriptorii rezultatelor învățării contribuie la îmbunătățirea transparenței și a comparabilității calificărilor din diferite sisteme naționale. Ele contribuie, de asemenea, la reorientarea generală a educației și formării către rezultatele învățării. Corelarea cu CEC ar trebui să se realizeze prin intermediul cadrelor naționale ale calificărilor sau, în cazul în care acestea nu există, al sistemelor naționale ale calificărilor (denumite în continuare „cadre sau sisteme naționale ale calificărilor”).

(6)

Calificările sunt mai transparente și mai ușor de comparat atunci când sunt prezentate în documente care menționează nivelul CEC aplicabil și care includ o descriere a rezultatelor învățării obținute.

(7)

În punerea în aplicare a CEC la nivelul Uniunii și la nivel național ar trebui să fie implicată o gamă largă de părți interesate, pentru a se asigura un sprijin larg în favoarea CEC. Părțile interesate includ toți cursanții, furnizorii de educație și formare, autoritățile responsabile cu calificarea, organismele de asigurare a calității, angajatorii, sindicatele, camerele de industrie, de comerț și de meserii, organismele implicate în recunoașterea diplomelor de studii și a calificărilor profesionale, serviciile de ocupare a forței de muncă și serviciile responsabile cu integrarea migranților.

(8)

În raportul său către Parlamentul European și Consiliu din 19 decembrie 2013 privind evaluarea CEC, Comisia a concluzionat că CEC este recunoscut pe scară largă drept un punct de referință pentru elaborarea cadrelor naționale ale calificărilor, pentru implementarea abordării bazate pe rezultatele învățării, precum și pentru îmbunătățirea transparenței și a recunoașterii aptitudinilor și competențelor. Comisia a subliniat faptul că Uniunea ar trebui să permită cursanților și lucrătorilor să îmbunătățească vizibilitatea propriilor aptitudini și competențe indiferent de locul în care le-au dobândit.

(9)

În acest raport, Comisia a concluzionat, de asemenea, că Grupul consultativ pentru CEC a oferit orientări eficace pentru procesele naționale de corelare și a consolidat încrederea și înțelegerea reciprocă între țările participante. O altă concluzie a fost că eficacitatea centrelor naționale de coordonare pentru CEC depinde în mare măsură de cât de strâns sunt legate de guvernanța la nivel național a procesului de corelare.

(10)

Având în vedere evaluarea pozitivă a Grupului consultativ pentru CEC, continuarea activității acestuia este esențială pentru o punere în aplicare consecventă, coerentă, transparentă și coordonată a prezentei recomandări.

(11)

Transparența și recunoașterea aptitudinilor și a calificărilor reprezintă una dintre noile priorități, în conformitate cu Raportul comun pentru 2015 al Consiliului și al Comisiei privind punerea în aplicare a Cadrului strategic pentru cooperarea europeană în domeniul educației și formării profesionale (ET 2020). Acest raport subliniază necesitatea dezvoltării în continuare a CEC pentru a consolida transparența și comparabilitatea calificărilor. În ceea ce privește migranții sosiți recent, raportul subliniază totodată faptul că instrumentele existente în materie de transparență ar putea să contribuie la o mai bună înțelegere în Uniune a calificărilor acordate în străinătate și viceversa.

(12)

CEC și cadrele sau sistemele naționale ale calificărilor cu care acesta a fost corelat pot sprijini practicile existente în materie de recunoaștere datorită faptului că asigură un nivel sporit de încredere, înțelegere și comparabilitate a calificărilor. Aceasta poate facilita procesul de recunoaștere în scopuri profesionale și de învățare. Cadrele generale ale calificărilor, precum CEC, ar putea servi drept instrumente de informare pentru practici de recunoaștere, astfel cum se menționează în Recomandarea privind utilizarea cadrelor de calificări pentru recunoașterea calificărilor obținute în străinătate, adoptată în temeiul Convenției privind recunoașterea calificărilor din învățământul superior în regiunea Europei.

(13)

Cadrele și sistemele naționale ale calificărilor variază în timp și de aceea corelarea cu CEC ar trebui să fie revizuită și actualizată ori de câte ori este relevant.

(14)

Încrederea în calitatea și în nivelul calificărilor care fac parte din cadrele sau sistemele naționale ale calificărilor corelate cu CEC (denumite în continuare „calificări cu nivel CEC”) este esențială pentru sprijinirea mobilității cursanților și a lucrătorilor în interiorul și în afara frontierelor sectoriale și geografice. Recomandarea Parlamentului European și a Consiliului din 23 aprilie 2008 privind stabilirea Cadrului european al calificărilor pentru învățarea de-a lungul vieții conține principii comune privind asigurarea calității în învățământul superior și în educația și formarea profesională. Aceste principii respectă responsabilitatea statelor membre în ceea ce privește modalitățile de asigurare a calității aplicabile în cazul calificărilor naționale, în conformitate cu principiul subsidiarității. Standardele și orientările pentru asigurarea calității în Spațiul european al învățământului superior și Cadrul european de referință pentru asigurarea calității în educație și formare profesională constituie o bază pentru aceste principii comune.

(15)

Ar putea fi analizată posibilitatea de a crea un registru, în afara domeniului învățământului superior, pentru organismele de monitorizare a sistemelor de asigurare a calității în cazul calificărilor.

(16)

Sistemele de credite pot ajuta persoanele să avanseze în procesul de învățare prin facilitarea unor parcursuri de învățare flexibile și a transferului între diferitele niveluri și tipuri de educație și de formare, precum și dincolo de frontierele naționale, permițând cursanților să acumuleze și să transfere diferite rezultate ale învățării dobândite în diferite contexte de învățare, inclusiv învățarea online, nonformală și informală. Abordarea bazată pe rezultatele învățării poate, de asemenea, să faciliteze conceperea, realizarea și evaluarea unor calificări complete sau a unor componente ale calificărilor.

(17)

Sistemele de credite, atât la nivel național cât și european, funcționează în contexte instituționale precum învățământul superior sau educația și formarea profesională. La nivel european, Sistemul european de credite transferabile a fost dezvoltat pentru învățământul superior în Spațiul european al învățământului superior. Pentru educația și formarea profesională, sistemul european de credite pentru educație și formare profesională este în curs de elaborare în conformitate cu Recomandarea Parlamentului European și a Consiliului din 18 iunie 2009 privind stabilirea unui sistem european de credite pentru educație și formare profesională (SECEFP) (2). Ar putea fi promovate legăturile dintre cadrele naționale ale calificărilor și sistemele de credite, acolo unde este cazul.

(18)

Deși acquis-ul Uniunii în materie de migrație legală și de azil prevede egalitatea de tratament cu resortisanții statelor membre în ceea ce privește recunoașterea calificărilor, și chiar măsuri de facilitare în cazul beneficiarilor unei protecții internaționale, în conformitate cu Directiva 2011/95/UE a Parlamentului European și a Consiliului (3), problema nivelurilor ridicate de supracalificare și de subocupare persistă în rândul resortisanților țărilor terțe care au absolvit învățământul terțiar. Cooperarea dintre Uniune și țările terțe cu privire la transparența calificărilor poate promova integrarea migranților pe piețele muncii din Uniune. Având în vedere creșterea fluxurilor de migrație către și dinspre Uniune, sunt necesare o mai bună înțelegere și o recunoaștere echitabilă a calificărilor acordate în afara Uniunii.

(19)

Principalele caracteristici ale CEC, și anume abordarea sa bazată pe rezultatele învățării, definirea descriptorilor pentru fiecare nivel și stabilirea unor criterii de corelare, astfel cum au fost elaborate de Grupul consultativ pentru CEC, au fost o sursă de inspirație în întreaga lume pentru elaborarea de cadre naționale și regionale ale calificărilor. Un număr tot mai mare de țări și regiuni terțe încearcă să stabilească legături mai strânse între propriul cadru al calificărilor și CEC.

(20)

Directiva 2005/36/CE a Parlamentului European și a Consiliului (4) prevede că un cadru comun de formare pentru profesiile reglementate poate fi instituit printr-un act delegat al Comisiei, sub forma unui set comun de cunoștințe, aptitudini și competențe. Cadrele comune de formare urmează să se bazeze pe nivelurile din CEC. Trimiterea la nivelurile CEC de calificare nu trebuie să afecteze accesul la piața muncii în cazul în care calificările profesionale au fost recunoscute în conformitate cu Directiva 2005/36/CE.

(21)

Cadrul calificărilor pentru Spațiul european al învățământului superior prevede descriptori pentru ciclul scurt (care poate fi legat de primul ciclu sau integrat în acesta) și pentru primul, al doilea și al treilea ciclu din învățământul superior. Fiecare descriptor de ciclu prezintă un enunț al realizărilor și al abilităților asociate cu calificările acordate la sfârșitul ciclului respectiv. CEC este compatibil cu Cadrul calificărilor pentru Spațiul european al învățământului superior și cu descriptorii săi de ciclu. Ciclul scurt (care poate fi legat de primul ciclu sau integrat în acesta), primul, al doilea și, respectiv, al treilea ciclu din Cadrul calificărilor pentru Spațiul european al învățământului superior corespund nivelurilor CEC 5-8.

(22)

Decizia nr. 2241/2004/CE a Parlamentului European și a Consiliului (5) ajută cetățenii să își prezinte mai bine propriile aptitudini, competențe și calificări.

(23)

Comisia este în curs de elaborare a unei clasificări europene a aptitudinilor, competențelor, calificărilor și ocupațiilor (ESCO). Utilizată opțional, aceasta ar putea contribui la îmbunătățirea legăturii dintre educație și ocuparea forței de muncă. Datele elaborate de statele membre în contextul CEC ar putea servi drept contribuție pentru această clasificare.

(24)

Informațiile privind procesul de corelare cu CEC a cadrelor sau sistemelor naționale ale calificărilor și privind calificările cu nivel CEC ar trebui să fie ușor de accesat de către publicul larg. Utilizarea de structuri și formate comune de date ar contribui la atingerea acestui obiectiv. De asemenea, ar facilita înțelegerea și utilizarea informațiilor publicate despre calificări.

(25)

Ar trebui să existe coerență, complementaritate și sinergii la nivel național și la nivelul Uniunii între punerea în aplicare a CEC, cadrele sau sistemele naționale ale calificărilor și instrumentele privind transparența și recunoașterea aptitudinilor, competențelor și calificărilor, inclusiv cele pentru asigurarea calității, acumularea și transferul de credite și cele elaborate în cadrul Spațiului european al învățământului superior în scopul transparenței și al recunoașterii aptitudinilor, competențelor și calificărilor.

(26)

Dezvoltarea CEC ar trebui să aibă loc în deplină coerență cu cooperarea europeană existentă în domeniul educației și formării profesionale, în temeiul cadrului strategic ET 2020 și al viitoarelor cadre strategice europene în acest domeniu.

(27)

Prezenta recomandare nu înlocuiește și nu definește cadre sau sisteme naționale ale calificărilor. CEC nu descrie calificări specifice sau competențe individuale, iar calificările specifice ar trebui corelate prin încadrarea la nivelul corespunzător din CEC pe baza sistemelor naționale de calificări relevante.

(28)

Prezenta recomandare consolidează CEC în calitatea sa de cadru comun de referință cu opt niveluri, exprimate ca rezultate ale învățării, care servește drept instrument de corespondență între diferitele cadre sau sisteme și niveluri ale calificărilor.

(29)

Având în vedere caracterul său neobligatoriu, prezenta recomandare respectă principiile subsidiarității și proporționalității prin susținerea și completarea acțiunilor statelor membre, facilitând cooperarea viitoare între acestea în vederea îmbunătățirii transparenței, a comparabilității și a transferabilității calificărilor cetățenilor. Recomandarea ar trebui pusă în aplicare în conformitate cu dreptul național și practica națională,

1.

Să utilizeze CEC pentru a corela cadrele sau sistemele naționale ale calificărilor și a compara toate tipurile și nivelurile calificărilor din Uniune care fac parte din cadrele sau sistemele naționale, în special prin corelarea propriilor niveluri ale calificărilor cu nivelurile CEC prevăzute în anexa II și prin utilizarea criteriilor prevăzute în anexa III.

2.

Să revizuiască și să actualizeze, acolo unde este relevant, corelarea nivelurilor din cadrele sau sistemele naționale ale calificărilor cu nivelurile CEC prevăzute în anexa II, utilizând criteriile prevăzute în anexa III și ținând seama în mod corespunzător de contextul național.

3.

Să asigure, în cazul calificărilor cu nivel CEC, respectarea principiilor comune de asigurare a calității prevăzute în anexa IV, fără a aduce atingere principiilor naționale de asigurare a calității aplicabile în cazul calificărilor naționale.

4.

După caz, să promoveze legături între sistemele de credite și cadrele sau sistemele naționale ale calificărilor, ținând seama de principiile comune aplicabile sistemelor de credite prevăzute în anexa V și fără a aduce atingere deciziilor naționale privind: (i) utilizarea sistemelor de credite; și (ii) raportarea acestora la cadrele sau sistemele naționale ale calificărilor. Aceste principii comune nu vor conduce la o recunoaștere automată a calificărilor.

5.

După caz, să ia măsuri astfel încât toate documentele nou eliberate de către autoritățile competente privind diferite calificări (de exemplu, certificate, diplome, suplimente la certificate, suplimente la diplome) și/sau toate registrele calificărilor să conțină o trimitere clară la nivelul CEC corespunzător.

6.

Să pună la dispoziția publicului, la nivel național și la nivelul Uniunii, rezultatele procesului de corelare și, acolo unde este posibil, să se asigure că informațiile referitoare la calificări și la rezultatele învățării aferente acestora sunt accesibile și sunt publicate, utilizând câmpurile de date în conformitate cu anexa VI.

7.

Să încurajeze utilizarea CEC de către partenerii sociali, serviciile publice de ocupare a forței de muncă, furnizorii de servicii educaționale, organismele de asigurare a calității și autoritățile publice, pentru a facilita compararea calificărilor și transparența rezultatelor învățării.

8.

Să asigure continuarea și coordonarea sarcinilor îndeplinite de centrele naționale de coordonare pentru CEC. Principalele sarcini ale centrelor naționale de coordonare pentru CEC sunt de a sprijini autoritățile naționale în corelarea cu CEC a cadrelor sau sistemelor naționale ale calificărilor și de a aduce CEC mai aproape de oameni și de organizații,

9.

Să sprijine continuarea punerii în aplicare a CEC într-un mod consecvent în toate statele membre, prin compararea și dezbaterea metodologiilor utilizate pentru armonizarea calificărilor în cadrele sau sistemele naționale ale calificărilor, ținând seama în mod corespunzător de contextele naționale.

10.

Ținând seama în mod corespunzător de contextele naționale, să sprijine elaborarea de metodologii pentru descrierea, utilizarea și aplicarea rezultatelor învățării în vederea sporirii transparenței, a inteligibilității și a comparabilității calificărilor.

11.

Să sprijine instituirea în mod voluntar a unor proceduri de armonizare a calificărilor internaționale prin intermediul cadrelor sau sistemelor naționale ale calificărilor și prin intermediul schimbului de informații și al consultărilor între statele membre cu privire la aceste proceduri, în vederea asigurării coerenței.

12.

Să elaboreze orientări pentru comunicarea cu privire la CEC, în special la modul de prezentare a nivelurilor CEC pe certificatele, diplomele și suplimentele nou eliberate și/sau în registrele calificărilor, în conformitate cu sistemele și reglementările naționale în materie de certificate și diplome.

13.

Să analizeze posibilitățile de elaborare și aplicare a unor criterii și proceduri care să permită, în conformitate cu acordurile internaționale, compararea cu CEC a cadrelor naționale și regionale ale calificărilor din țări terțe.

14.

Să instituie activități de învățare reciprocă și schimburi de bune practici între statele membre și, după caz, să faciliteze consilierea reciprocă la cererea statelor membre.

15.

Să se asigure că punerea în aplicare a prezentei recomandări este sprijinită prin acțiuni finanțate din programele relevante ale Uniunii.

16.

Să asigure o guvernanță eficace a punerii în aplicare a CEC prin menținerea și sprijinirea pe deplin a Grupului consultativ pentru CEC, instituit în 2009, compus din reprezentanți ai statelor membre și ai altor țări participante, ai partenerilor sociali și ai altor părți interesate, după caz. Grupul consultativ pentru CEC ar trebui să asigure coerența globală și să promoveze transparența și încrederea în procesul de corelare a cadrelor sau sistemelor naționale ale calificărilor cu CEC.

17.

Să raporteze cu privire la progresele înregistrate în urma adoptării prezentei recomandări, după caz, referitor la cadrele relevante ale politicilor în materie de educație, formare și ocuparea forței de muncă.

18.

Să examineze și să evalueze, în cooperare cu statele membre și după consultarea părților interesate, măsurile luate ca urmare a prezentei recomandări și, până în 2022, să prezinte un raport Consiliului privind experiența acumulată și implicațiile pentru viitor, incluzând, dacă este necesar, o eventuală analiză și revizuire a prezentei recomandări.

15.6.2017   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 189/29

—

pe site-ul internet al Direcției Generale Concurență din cadrul Comisiei, în secțiunea consacrată concentrărilor (http://ec.europa.eu/competition/mergers/cases/). Acest site internet oferă diverse facilități care permit identificarea deciziilor de concentrare individuale, inclusiv întreprinderea, numărul cazului, data și indexurile sectoriale;

—

în format electronic, pe site-ul internet EUR-Lex (http://eur-lex.europa.eu/homepage.html?locale=ro), cu numărul de document 32017M8301. EUR-Lex permite accesul online la legislația europeană.

15.6.2017   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 189/29

—

pe site-ul internet al Direcției Generale Concurență din cadrul Comisiei, în secțiunea consacrată concentrărilor (http://ec.europa.eu/competition/mergers/cases/). Acest site internet oferă diverse facilități care permit identificarea deciziilor de concentrare individuale, inclusiv întreprinderea, numărul cazului, data și indexurile sectoriale;

—

în format electronic, pe site-ul internet EUR-Lex (http://eur-lex.europa.eu/homepage.html?locale=ro), cu numărul de document 32017M8190. EUR-Lex permite accesul online la legislația europeană.

15.6.2017   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 189/30

1.

Contextul politic al acestei chestiuni, astfel cum este prezentat în anexa la prezentele concluzii;

2.

Uniunea Europeană se confruntă cu provocări economice și sociale importante, în parte ca urmare a creșterii migrației, consecința crizei financiare și economice.

3.

Aceste evoluții prezintă provocări deosebite pentru valorile democratice, coeziunea socială, perspectivele de ocupare a forței de muncă și viața profesională, precum și pentru incluziunea și bunăstarea tinerilor, în special a celor expuși riscului și cu mai puține oportunități.

4.

Pentru abordarea cu succes a acestor provocări, este esențial să se consolideze noțiunea de cetățenie activă în rândul tinerilor și drepturile și responsabilitățile care le revin, recunoașterea și respectarea valorilor democratice și a diversității culturale, precum și garantarea libertății de exprimare și de convingeri în temeiul acesteia, prin dobândirea deprinderilor de viață necesare (1).

5.

Dezvoltarea deprinderilor de viață este la fel de importantă în ceea ce privește nu doar soluționarea problemelor legate de costurile economice, politice, sociale și umane care decurg din nivelul ridicat al șomajului în rândul tinerilor, ci și ajutarea tinerilor să își stabilească și să își creeze viitorul prin locuri de muncă de calitate, incluziune socială și cetățenie activă.

6.

Rezoluția Consiliului privind o Nouă agendă pentru competențe într-o Europă competitivă și favorabilă incluziunii  (2) și în special recunoașterea în cadrul acesteia a faptului că „este important să se meargă dincolo de nevoile imediate de pe piața muncii și să se pună accentul de asemenea pe acele aspecte ale educației și formării care pot stimula inovarea, spiritul antreprenorial și creativitatea, pot contura sectoare, pot crea locuri de muncă și noi piețe, pot autonomiza indivizii (inclusiv cei mai vulnerabili), pot îmbogăți viața democratică și pot forma cetățeni implicați, talentați și activi”.

7.

Revizuirea Recomandării privind competențele-cheie pentru învățarea pe tot parcursul vieții (3), care oferă ocazia unei abordări favorabile incluziunii a dezvoltării unor competențe care pot să îi sprijine pe tineri și să le faciliteze tranziția cu succes către vârsta adultă, cetățenia activă și viața profesională. Deși prezintă o terminologie diferită, actualul cadru european privind competențele-cheie se referă deja la multe dintre deprinderile de viață definite în prezentele concluzii ale Consiliului.

8.

Deși răspunsul dat provocărilor prezentate de șomajul în rândul tinerilor și de destrămarea țesutului social și alienarea politică consecvente are multe aspecte, sectorul tineretului joacă, prin existența unor activități pentru tineret eficace, un rol important în sprijinul acordat tinerilor pentru a dobândi și a dezvolta deprinderi de viață care contribuie la maximizarea potențialului acestora și îi sprijină în atingerea și menținerea unor vieți personale, sociale și profesionale satisfăcătoare și productive. Aceste deprinderi de viață pot contribui, de asemenea, la prevenirea marginalizării și la combaterea propagandei, a discursurilor și a comportamentului care ar putea avea legătură cu radicalizarea care poate duce la extremism violent.

9.

În timp ce activitățile pentru tineret pot însemna o gamă largă de măsuri, proiecte, programe, activități și inițiative oferite de diverși furnizori într-o varietate de situații, o caracteristică definitorie a practicii și a atenției acordate în cadrul activităților pentru tineret o reprezintă dezvoltarea personală și socială a tinerilor.

10.

Existența unor activități pentru tineret eficace poate duce la rezultate pozitive pentru tineri prin

11.

Deprinderile de viață sunt comportamente pozitive, afirmative și orientate spre rezolvarea problemelor, care sunt folosite în mod corespunzător și responsabil în viața de zi cu zi – acasă, online, în comunitate, în educație/formarea profesională și la locul de muncă. Acestea sunt un set de competențe personale și sociale dobândite prin educație și formare profesională, activități pentru tineret și învățare non-formală și informală care pot fi utilizate pentru a aborda chestiuni, întrebări și probleme întâlnite în mod obișnuit în cursul vieții de zi cu zi.

12.

Deprinderile de viață sunt importante pentru toți tinerii, dar prezintă o semnificație și o importanță deosebite pentru tinerii expuși riscului și pentru cei cu mai puține oportunități, precum și pentru nevoile lor în ceea ce privește angajarea, incluziunea socială și participarea democratică.

13.

Promovarea dobândirii și dezvoltării în rândul tinerilor a deprinderilor de viață și furnizarea celor necesare pentru acestea pot fi o parte integrantă a politicii pentru tineret atât la nivel european, cât și la nivelul statelor membre.

14.

Anexa II conține un compendiu al deprinderilor de viață care face trimitere la un număr de atribute. Acest compendiu nu este nici prescriptiv, nici exclusiv și reflectă acele deprinderi de viață pe care activitățile pentru tineret le pot promova cel mai bine și îi pot ajuta pe tineri să le dobândească. (4)

15.

Deprinderile de viață, astfel cum sunt definite în anexa II, evoluează, iar stabilirea priorității care trebuie să fie acordată deprinderilor de viață și a modului în care acestea să fie prezentate și promovate este o chestiune care trebuie tratată de statele membre și de părțile interesate relevante de la nivel european, național și local.

16.

să promoveze, în cadrele de politică pentru tineret, contribuția activităților pentru tineret la dezvoltarea în rândul tinerilor a deprinderilor de viață, precum și măsurile menite să sprijine tinerii;

17.

să difuzeze și să promoveze printre furnizorii de activități pentru tineret instrumente, metodologii și practici de învățare, în special cele elaborate de către lucrătorii de tineret care pot sprijini tinerii să dobândească deprinderi de viață;

18.

să sprijine în continuare educația, formarea profesională și activitățile de învățare inter pares pentru furnizorii de activități pentru tineret pentru a le consolida capacitatea de a sprijini tinerii în dobândirea de deprinderi de viață;

19.

după caz, să recunoască și să valideze programele de educație și formare profesională care sporesc capacitatea lucrătorilor de tineret, salariați sau voluntari, și a liderilor de tineret să utilizeze cu succes instrumente, metodologii și practici de învățare care ajută tinerii să identifice, să dobândească și să dezvolte deprinderi de viață, utilizând instrumente și metode de evaluare și de autoevaluare;

20.

să promoveze și să consolideze voluntariatul în rândul tinerilor, care le poate facilita dobândirea de deprinderi de viață și poate contribui la participarea lor alături de furnizorii de activități pentru tineret la proiecte și inițiative legate de asemenea activități;

21.

să promoveze și să ofere posibilități, proiecte și inițiative de învățare inter pares și reciproce prin care furnizorii de activități pentru tineret să facă schimb de cunoștințe, instrumente și experiență în ceea ce privește promovarea și dezvoltarea deprinderilor de viață în rândul tinerilor;

22.

să analizeze ce deprinderi de viață dobândite de tineri prin activitățile pentru tineret pot fi identificate și documentate și în ce fel, pentru a facilita evaluarea și certificarea prin intermediul unor mecanisme de validare a învățării non-formale și informale (5).

23.

să optimizeze utilizarea programului Erasmus+ și a altor programe de finanțare ale UE în sprijinul activităților pentru tineret pentru a stimula și a dezvolta deprinderi de viață în rândul tinerilor;

24.

să consolideze dialogul între activitățile pentru tineret, politica pentru tineret și cercetarea din domeniul tineretului, precum și coordonarea între nivelurile local, regional, național și european, facilitând astfel constituirea de rețele, cooperarea, învățarea inter pares și schimburile cu privire la promovarea și dezvoltarea deprinderilor de viață în rândul tinerilor;

25.

să identifice, să sprijine și să difuzeze instrumente, metodologii și practici existente și inovatoare care favorizează deprinderile de viață în diferite contexte ale activităților pentru tineret.

26.

să promoveze și să sprijine parteneriate și inițiative intersectoriale, în special între furnizorii de activități pentru tineret, instituțiile de învățământ și de formare profesională, serviciile de ocupare a forței de muncă și sociale și partenerii sociali care îi ajută pe tineri să dobândească și să își dezvolte deprinderile de viață.

27.

să contribuie la consolidarea cunoștințelor privind deprinderile de viață promovate și dezvoltate prin intermediul activităților pentru tineret și să sprijine statele membre în promovarea consolidării capacităților și a dezvoltării profesionale a lucrătorilor de tineret;

28.

să promoveze activitățile pentru tineret ca parte integrantă a Noii agende pentru competențe care, pe de o parte, adaugă valoare agendei și, pe de altă parte, o completează și o sprijină.

29.

să promoveze și să sprijine o abordare transsectorială în sprijinul acordat tinerilor pentru a dobândi și a dezvolta competențele necesare, pentru a le facilita tranziția cu succes către vârsta adultă, cetățenia activă și viața profesională.

30.

să se asigure că prezentele concluzii ale Consiliului contribuie la revizuirea Recomandării privind competențele-cheie pentru învățarea pe tot parcursul vieții în vederea consolidării dimensiunii deprinderilor de viață în cadrul european privind competențele-cheie și a asigurării coerenței cu aceasta.

15.6.2017   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 189/35

1.

Contextul politic al acestei chestiuni, astfel cum este prezentat în anexa la prezentele concluzii.

2.

Comunicarea Comisiei către Consiliu, Parlamentul European, Comitetul Economic și Social European și Comitetul Regiunilor intitulată O strategie a UE pentru tineret – investiție și mobilizare. O metodă deschisă reînnoită de coordonare pentru abordarea provocărilor și oportunităților pentru tineret  (1) a urmărit să instituie o abordare transsectorială cu scopul de a abilita tinerii din Europa și a le oferi resursele și oportunitățile pentru a deveni autonomi.

3.

Rezoluția Consiliului privind un cadru reînnoit pentru cooperarea europeană în domeniul tineretului (2010-2018)  (2) a încorporat cea mai cuprinzătoare și mai ambițioasă strategie a UE pentru tineret până în prezent. Întinderea temporală a cadrului a coincis cu criza financiară și economică, care, deși a afectat în mod negativ toți cetățenii UE și statele membre într-o măsură mai mare sau mai mică, a avut un impact negativ și disproporționat asupra tinerilor și în special asupra tinerilor cu mai puține oportunități, având drept rezultat niveluri ridicate ale șomajului și sporind riscul de dislocare socială, alienare politică și chiar radicalizare violentă și extremism, care, la rândul lor, au pus sub semnul întrebării valorile democratice și coeziunea socială.

4.

După cum reiese în mod clar din rapoartele Comisiei Europene din 2012 și 2015 privind tineretul și din Raportul comun al Consiliului și Comisiei privind punerea în aplicare a cadrului reînnoit pentru cooperarea europeană în domeniul tineretului (2010-2018) (3), cadrul a adus o contribuție importantă și valoroasă nu numai la cooperarea în domeniul tineretului, ci și la viețile, perspectivele, bunăstarea, participarea și incluziunea tinerilor din întreaga Uniune Europeană.

5.

Planurile de lucru ale UE pentru tineret din perioada 2014-2015 (4) și 2016-2018 (5) au întărit și consolidat instrumentele și procesele pentru punerea în aplicare a cadrului reînnoit pentru cooperarea europeană în domeniul tineretului, aliniind-o într-o mai mare măsură la obiectivele Strategiei Europa 2020 și abordând noi provocări.

6.

Termenul operațional al cadrului reînnoit pentru cooperarea europeană în domeniul tineretului va expira la sfârșitul lui 2018 și atât termenul operațional al Strategiei Europa 2020, strategia pe zece ani a Uniunii Europene pentru ocuparea forței de muncă și creștere economică, cât și termenul operațional al programului Erasmus + vor expira la sfârșitul lui 2020.

7.

Promovarea și garantarea valorilor Uniunii Europene, astfel cum sunt stabilite la articolul 2 din TUE (6), precum și încurajarea sentimentului de identitate europeană al tinerilor și a încrederii acestora în proiectul european prin dezvoltarea competențelor și prin promovarea participării politice, a angajamentului civic, a activităților de voluntariat și a mobilității în scop educațional ale acestora vor continua să fie esențiale în stabilirea viitoarei cooperări europene în domeniul tineretului.

8.

Rolul activităților pentru tineret, al învățării non-formale și informale este de o importanță majoră pentru domeniul tineretului și contribuie la dezvoltarea competențelor tinerilor.

9.

Ar trebui să fie dezvoltat și sprijinit un nou cadru pentru cooperarea europeană în domeniul tineretului, pentru perioada de după 2018, care să pună accentul pe o abordare transsectorială cu o valoare adăugată evidentă la nivelul UE și să includă posibile planuri de lucru ale UE pentru tineret, ținând seama totodată de rezultatele evaluării cadrului actual.

10.

să se asigure că dezvoltarea cadrului pentru viitoarea cooperare europeană în domeniul tineretului se bazează pe elemente concrete, este fundamentată și susținută de o consultare amplă și favorabilă incluziunii cu toate părțile interesate relevante, inclusiv tinerii, furnizorii de activități pentru tineret (7), lucrătorii de tineret (atât profesioniști, cât și voluntari) și factorii de decizie de la toate nivelurile, pentru a promova consensul și angajamentul față de scopurile și obiectivele viitoarei politici pentru tineret.

11.

să aibă în vedere că cadrul pentru viitoarea cooperare europeană în domeniul tineretului este transsectorial, flexibil, reactiv și transparent și să țină seama de circumstanțele politice, sociale, culturale și economice în evoluție rapidă la nivel european și internațional.

12.

să se asigure că Erasmus+ și alte programe și instrumente contribuie și, după caz, sunt aliniate la punerea în aplicare a cadrului.

13.

să pună accentul principal al cadrului pe temele specifice ale politicii pentru tineret, care sunt de competența structurilor responsabile de tineret, dar, totodată, să consolideze în continuare evoluțiile și inițiativele în domenii conexe de politică pentru a asigura cooperarea transsectorială și sprijinul reciproc.

14.

să evalueze, să revizuiască și să reînnoiască dialogul structurat și obiectivele sale în vederea facilitării unui dialog constructiv inovator, semnificativ și specific nu numai cu tinerii din organizațiile de tineret, dar și cu tinerii din diverse medii, cu mai puține oportunități, precum și cu tinerii care nu fac parte din organizații.

15.

să ia în considerare în mai mare măsură competențele (cunoștințe, aptitudini și atitudini) și valorile de care tinerii au nevoie pentru a susține realizările în viața personală, socială și profesională și, în special, să se adreseze tinerilor cu mai puține oportunități și să-i includă.

16.

să aibă în vedere rolul pe care internetul, platformele de comunicare socială și digitizarea îl pot juca în promovarea solidarității, a participării politice și a cetățeniei active în rândul tinerilor și în combaterea alienării politice, a populismului, a propagandei și a radicalizării care pot duce la extremism violent.

17.

să evalueze, să consolideze și să dezvolte în continuare, acolo unde este posibil, instrumente de politică și metode, precum și modalități complementare de colaborare cum ar fi Parteneriatul UE-CoE în domeniul tineretului, cu scopul de a menține și de a consolida cooperarea europeană eficace în domeniul tineretului pentru perioada de după 2018.

18.

să invite viitoarele președinții să pregătească un nou proiect de cadru pentru cooperarea europeană în domeniul tineretului pentru perioada de după 2018, ținând seama de prezentele concluzii, precum și de viitoarea inițiativă a Comisiei privind o strategie a UE pentru tineret pentru perioada de după 2018. Acest proiect ar trebui să fie prezentat Consiliului în vederea adoptării sale.

15.6.2017   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 189/38

1.

REAMINTEȘTE Concluziile Consiliului din 24 noiembrie 2015 privind cultura în relațiile externe ale UE, cu accent pe cultură în cooperarea pentru dezvoltare (1), care, printre altele, au invitat Comisia și Înaltul Reprezentant al Uniunii pentru afaceri externe și politica de securitate să propună o abordare mai strategică a culturii în relațiile externe ale UE;

2.

SALUTĂ faptul că Comisia și Înaltul Reprezentant au răspuns acestei invitații emițând o Comunicare comună intitulată „Către o strategie a UE pentru relațiile culturale internaționale” (2), la 8 iunie 2016;

3.

REAMINTEȘTE Concluziile Consiliului din 17 octombrie 2016 privind Strategia globală pentru politica externă și de securitate a UE (3), care au aprobat domeniile prioritare pentru punerea în aplicare a strategiei globale și au subliniat rolul diplomației culturale;

4.

SALUTĂ faptul că strategia globală (4) a recunoscut rolul culturii în politica externă și de securitate a UE în general și, în special, în domenii precum combaterea terorismului, reziliența societății și soluționarea conflictelor;

5.

Astfel, RECUNOAȘTE că cultura face parte dintr-o abordare strategică și transversală a relațiilor internaționale ale Uniunii;

6.

ȚINÂND SEAMA ÎN MOD CORESPUNZĂTOR de domeniile respective de competență ale Uniunii Europene și ale statelor membre, precum și de principiul subsidiarității, SUBLINIAZĂ că o abordare strategică a relațiilor culturale internaționale ar trebui să cuprindă toate domeniile politice relevante și să ia în considerare Comunicarea comună din 8 iunie 2016. Aceasta ar trebui să fie, de asemenea, în conformitate cu Convenția UNESCO din 2005 privind protecția și promovarea diversității expresiilor culturale, precum și cu Agenda 2030 pentru dezvoltare durabilă a Organizației Națiunilor Unite. Mai exact, o astfel de abordare ar trebui:

7.

Plecând de la premisa că cultura este un element esențial al relațiilor internaționale ale UE, RECOMANDĂ ca un Grup „Prietenii Președinției” să fie activat pentru a acționa ca o platformă transversală de definire a unei abordări strategice integrate, cuprinzătoare și treptate a UE în ceea ce privește relațiile culturale internaționale care să exploreze sinergiile între toate domeniile de politică relevante, cu respectarea în totalitate a principiului subsidiarității. Astfel, acest grup ar identifica principiile, obiectivele și prioritățile strategice comune ale unei asemenea abordări pentru a fi incluse într-o foaie de parcurs, identificând cazurile în care ar putea fi relevantă o acțiune comună la nivelul UE;

8.

Să consolideze colaborarea între ministerele relevante, în special ministerele culturii și afacerilor externe, autoritățile locale și regionale și părțile interesate;

9.

Să sprijine Grupul „Prietenii Președinției” prin oferirea de expertiză tehnică, cum ar fi prin platforma diplomației culturale (6);

10.

Să acorde prioritate inițiativelor în domeniul relațiilor culturale internaționale prin politici și programe ale UE și să ia în considerare vizibilitatea sporită a acestora prin intermediul unui portal de acces unic;

11.

Să colecteze și să facă schimb de bune practici privind inițiative culturale în țările terțe, inclusiv prin platforma diplomației culturale;

12.

Să ia în considerare desfășurarea de proiecte-pilot în țări terțe pentru a testa forme de colaborare, inclusiv acțiuni comune și parteneriate intersectoriale creative, cu implicarea actorilor culturali locali, a autorităților locale și regionale, a ONG-urilor relevante, a institutelor culturale naționale, a clusterelor EUNIC (7) și a delegațiilor UE.

15.6.2017   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 189/40

1.

Sportul este cea mai vastă activitate socială și de voluntariat în Europa. Multe persoane sunt interesate de sport și acesta joacă un rol important în crearea de legături între persoane din diferite categorii.

2.

Societățile europene întâmpină dificultăți în a rămâne unite și favorabile incluziunii. Voluntariatul în sport ca mod de implicare în societate pot sprijini integrarea socială, contribuie la cetățenia activă și pot fi utilizate pentru a combate excluziunea socială (1).

3.

Voluntariatul în sport poate crea un sentiment mai puternic de apartenență la societate în rândul membrilor vulnerabili ai societății. Acest lucru poate contribui la promovarea cetățeniei active. Prezentele concluzii ale Consiliului recunosc diversitatea din interiorul societății europene și își propun să vizeze grupurile expuse riscului de marginalizare, și anume migranții și refugiații (2), persoanele în vârstă, persoanele cu handicap și tinerii vulnerabili (3).

4.

Chiar și cu o redresare limitată, lentă, în urma crizei economice și financiare, o serie de state membre ale UE au continuat lupta împotriva sărăciei și a excluziunii sociale (4). Incluziunea socială necesită un tratament egal al tuturor categoriilor sociale și un accent special pus pe participare.

5.

Conflictele, crizele și situațiile instabile din țările terțe au avut drept rezultat o creștere fără precedent a numărului de migranți și refugiați (5) în Europa din 2010 încoace, declanșând o criză a migranților și a refugiaților în Europa, statele membre ale UE întâmpinând greutăți în a face față afluxului.

6.

Declarația comună a Consiliului, Comisiei și Parlamentului European privind prioritățile legislative ale UE pentru 2017 vizează abordarea celor mai urgente provocări cu care se confruntă UE în prezent. Declarația comună stabilește șase domenii specifice care ar trebui să fie considerate drept o prioritate. Dezvoltarea dimensiunii sociale a UE și reformarea și dezvoltarea politicii UE în materie de migrație se numără printre aceste șase domenii prioritare (6).

7.

Voluntariatul în sport poate viza persoane la nivel internațional, național, regional și local, poate încuraja cetățenia activă și poate fi, de asemenea, un instrument social puternic în multe domenii. Acesta poate fi utilizat pentru a contribui la integrarea populației migrante din ce în ce mai numeroase, pentru a combate excluziunea socială sau pentru a spori solidaritatea între generații, precum și pentru a contribui la egalitatea de gen. Voluntariatul în sport joacă un rol integrator în crearea de coeziunea socială și de comunități favorabile incluziunii. În această privință, autoritățile locale, în cooperare cu cluburile și asociațiile sportive și cu alte entități care folosesc sportul ca metodă de lucru, joacă un rol esențial.

8.

Persoanele în vârstă reprezintă o parte importantă și din ce în ce mai mare a societății, a economiei, a culturii și a vieții europene. O combinație de factori, cum ar fi veniturile scăzute, starea precară de sănătate, vârsta înaintată și/sau discriminarea pe criterii de gen, capacitatea fizică sau mentală redusă, șomajul, izolarea, abuzurile, precum și accesul limitat la servicii, pot juca un rol în creșterea riscului de sărăcie și de excluziune socială (7) pentru unele persoane din cadrul acestui grup. Voluntariatul în sport poate scoate persoanele din izolare și le poate determina să își împărtășească experiența, sprijinind dialogul între generații.

9.

Pe lângă faptul că dezvoltă o serie de abilități și competențe, voluntariatul în sport le oferă tinerilor oportunități de învățare non-formală și informală prin intermediul cărora aceștia își pot însuși atitudini sociale pozitive bazate pe valori dezvoltate prin sport (8). Voluntariatul în sport poate servi, de asemenea, ca plasă de siguranță pentru tinerii marginalizați, neîncadrați în muncă sau într-un sistem de educație (9).

10.

Egalitatea de șanse pentru persoanele cu handicap le permite acestora să participe, în calitate de voluntari în domeniul sportului, în condiții de egalitate cu ceilalți (10). Toate persoanele cu handicap ar trebui să aibă dreptul la acces deplin la activități sportive, inclusiv la calitatea de voluntar (11).

11.

Potrivit Eurobarometrului 2014, 7 % dintre cetățenii UE declară că se implică în activități de voluntariat care sprijină activitățile sportive (12). Sondajul arată că o treime din respondenți petrec mai mult de șase ore pe lună în cadrul unor activități de voluntariat, 8 % dintre ei petrecând 21 de ore sau mai mult.

12.

Voluntariatul joacă un rol esențial în includerea persoanelor în cadrul unei comunități prin consolidarea rolului de cetățeni activi, creșterea capacității de inserție profesională și promovarea valorilor și a dialogului intercultural. Activitățile de voluntariat în sport pot lua forme diferite și pot fi efectuate ocazional (de exemplu, pregătirea și organizarea de evenimente sportive locale, regionale, naționale și internaționale) sau într-un mod mai sistematic, zi de zi (de exemplu, activitățile desfășurate în gestionarea diverselor organisme sportive sau asociații active în domeniul sportului) (13).

13.

Încă nu există suficiente dovezi care să sprijine politicile din domeniul incluziunii sociale și al voluntariatului în sport. Până în prezent nu s-a efectuat niciun studiu sistematic, la nivel transnațional, care să se axeze pe condițiile politice, pe implicațiile economice și sociale și pe caracteristicile structurale ale asociațiilor, federațiilor, cluburilor și altor entități sportive care promovează incluziunea socială și voluntariatul în sport (14)  (15).

14.

Corpul european de solidaritate își propune să permită unui număr mai mare de tineri să participe la o gamă largă de activități de solidaritate, prin voluntariat, prin ocuparea unui loc de muncă, prin stagii sau prin ucenicii, pentru a contribui la soluționarea unor situații dificile în întreaga Europă. Aceasta le poate permite să dezvolte competențele de care au nevoie atât pe piața forței de muncă, cât și pentru o cetățenie activă. Acest lucru, la rândul său, ar putea contribui la promovarea incluziunii sociale și a valorilor europene (16).

15.

Să analizeze și să aprobe voluntariatul în sport drept platformă pentru incluziunea socială. Acest lucru poate fi realizat prin sprijinirea și încurajarea autorităților locale și regionale, în cooperare cu cluburile și organizațiile sportive, inclusiv organizații neguvernamentale, să folosească sportul ca metodă de lucru pentru acorda acces persoanelor excluse din punct de vedere social. Acest lucru ar servi la promovarea și dezvoltarea unor modalități inovatoare de a încuraja incluziunea socială a minorităților și a grupurilor vulnerabile, inclusiv a persoanelor în vârstă izolate, a tinerilor vulnerabili, a persoanelor cu handicap, a migranților și a refugiaților, prin promovarea voluntariatului în sport, înzestrând astfel aceste minorități cu noi competențe și transmițându-le ideea de sport ca stil de viață.

16.

Să promoveze voluntariatul în sport printre persoanele din toate sferele societății, inclusiv migranții, persoanele în vârstă, persoanele cu handicap și tinerii vulnerabili.

17.

Să dezvolte și să promoveze voluntariatul în sport drept concept educațional valoros, care trebuie inclus la diferitele niveluri ale învățării informale și non-formale, implicând tinerii, organizațiile sportive și alte părți interesate ale societății civile și consolidând cooperarea între acestea. Aceasta ar putea presupune programe educaționale, în cooperare cu organizațiile sportive, care să scoată în evidență atât beneficiile stării de bine fizice și mintale, cât și importanța voluntariatului în sport.

18.

Să promoveze voluntariatul prin organizarea de evenimente sportive majore în parteneriat cu mișcarea sportivă. Evenimentele sportive majore pot oferi o ocazie importantă de a crea condiții adecvate pentru formarea voluntarilor, ajutându-i să dobândească competențele necesare.

19.

Să sprijine schimbul de bune practici și cunoștințe cu privire la voluntariatul din sport în toate statele membre ale UE, având în vedere contribuția și impactul pe care voluntariatul în sport le are asupra incluziunii sociale.

20.

Să aibă în vedere sprijinirea inițiativelor transnaționale (de exemplu, schimb de bune practici, studii, rețele, proiecte) care se axează pe punerea în aplicare a unor acțiuni strategice naționale și internaționale privind incluziunea socială în cadrul programelor de finanțare ale UE, în special Erasmus+ și Fondul social european, cu un accent pe activitățile de voluntariat în sport.

21.

Să aibă în vedere Săptămâna Europeană a Sportului ca inițiativă pentru promovarea voluntariatului în sport și implicarea persoanelor din toate segmentele societății. Poate fi un mijloc de a ajunge la toate segmentele societății prin activități efectuate în zone defavorizate și prin atragerea de voluntari în sport din aceste zone.

22.

Să promoveze recunoașterea și validarea învățării non-formale și informale obținute prin intermediul voluntariatului în sport, în special prin utilizarea instrumentelor și a orientărilor (17) europene care pot facilita validarea și îmbunătăți comparabilitatea, transparența și o mai bună recunoaștere a rezultatelor învățării obținute. Scopul ar fi examinarea modalităților de consolidare a statutului voluntarilor pentru a asigura recunoașterea competențelor pe care le-au dobândit.

23.

Să promoveze utilizarea fondurilor structurale și de investiții și a Fondului de coeziune pentru infrastructură, precum și pentru alte programe destinate cluburilor sportive, cu scopul de a îmbunătăți condițiile sociale existente, în special în acele zone cu o mare concentrare de grupuri expuse riscului de marginalizare.

24.

Să promoveze conceptul de Corp european de solidaritate în rândul organizațiilor sportive și să le încurajeze să participe la această inițiativă, astfel încât tinerii care sunt activi în domeniul sportului să poată avea un acces mai bun la acest program.

25.

Încurajarea includerii migranților și a refugiaților, a persoanelor în vârstă, a persoanelor cu handicap, precum și a tinerilor vulnerabili în roluri de voluntariat din cadrul activităților sportive de masă, prin organizarea de evenimente sportive de mică și de mare anvergură, și facilitarea accesului la voluntariat în domeniul sportului de masă pentru a oferi acestor persoane posibilități de autoafirmare.

26.

Dezvoltarea cooperării cu organizațiile sportive, cu organizațiile de tineret și cu alte organizații neguvernamentale în ceea ce privește modalitățile de promovare, de implicare și de păstrare a voluntarilor, cu scopul de a spori la maximum oportunitățile de voluntariat în sport, de exemplu în cadrul evenimentelor sportive majore.

27.

Crearea de oportunități de învățare și formare pentru îmbunătățirea competențelor voluntarilor din cadrul personalului organizațiilor sportive, inclusiv în ceea ce privește migranții și refugiații, persoanele în vârstă, persoanele cu handicap, tinerii vulnerabili și alte minorități, abordând în același timp consolidarea capacităților persoanelor însărcinate cu recrutarea și îndrumarea unor grupuri diverse de voluntari.

28.

Încurajarea egalității de șanse în cadrul cluburilor sportive, inclusiv a tratamentului egal al grupurilor expuse riscului de marginalizare, în ceea ce privește înscrierea acestora în club și participarea lor ca voluntari.

29.

Promovarea implicării persoanelor în vârstă în cluburile sportive și a integrării voluntarilor în vârstă, valorificând importanta experiență de viață a acestora în cadrul structurilor sportive la toate nivelurile.

15.6.2017   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 189/45

15.6.2017   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 189/46

(a)

cunoașterea de către solicitant a geologiei zonei geografice respective și modul în care titularii licenței își propun să efectueze o explorare eficientă a petrolului;

(b)

cunoștințele și experiența tehnică relevantă a solicitantului, precum și modul în care acestea pot contribui activ la o explorare eficientă din punctul de vedere al costurilor și, după caz, la extracția petrolului din zona geografică respectivă;

(c)

experiența dobândită anterior de solicitant pe platforma continentală norvegiană sau o experiență relevantă echivalentă dobândită în alte zone;

(d)

capacitatea financiară satisfăcătoare a solicitantului de a efectua explorarea și, după caz, extracția petrolului în zona geografică respectivă;

(e)

dacă solicitantul deține sau a deținut o licență de extracție, ministerul poate lua în considerare orice formă de ineficiență sau de lipsă de responsabilitate demonstrată de solicitant ca titular de licență;

(f)

licențele de extracție vor fi atribuite, în principal, unei societăți mixte în cadrul căreia cel puțin unul dintre titularii de licență a forat cel puțin un puț pe platforma continentală norvegiană în calitate de operator sau are o experiență operațională relevantă echivalentă în afara platformei continentale norvegiene;

(g)

licențele de extracție se vor atribui, în principal, în beneficiul a doi sau mai mulți titulari, cu condiția ca cel puțin unul dintre aceștia să aibă experiența menționată la litera (f);

(h)

operatorul căruia i se vor atribui licențele de extracție pentru Marea Barents trebuie să fi forat cel puțin un puț de explorare pe platforma continentală norvegiană în calitate de operator sau să aibă o experiență operațională relevantă echivalentă în afara platformei continentale norvegiene;

(i)

pentru licențele de extracție în ape adânci, atât operatorul desemnat, cât și cel puțin unul dintre titularii licenței trebuie să fi forat cel puțin un puț pe platforma continentală norvegiană în calitate de operator sau să aibă o experiență operațională relevantă echivalentă în afara platformei continentale norvegiene. În cadrul licenței de extracție, unul dintre titulari trebuie să fi forat în apele adânci în calitate de operator;

(j)

în cazul licențelor de extracție pentru care se preconizează forarea puțurilor de explorare la presiuni și/sau temperaturi înalte (PI/TI), operatorul desemnat și cel puțin încă unul dintre titularii de licență trebuie să fi forat cel puțin un puț pe platforma continentală norvegiană în calitate de operator sau să aibă o experiență operațională relevantă echivalentă în afara platformei continentale norvegiene. În cazul unei licențe de extracție, unul dintre titulari trebuie să fi forat un puț la presiune și/sau temperatură înaltă în calitate de operator.

Ministry of Petroleum and Energy

Box 8148 Dep.

NO-0033 Oslo

NORVEGIA

Norwegian Petroleum Directorate

Box 600

4003 Stavanger

NORVEGIA

15.6.2017   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 189/48

1.

Acțiunea este respinsă ca inadmisibilă.

2.

Solicitantul suportă cheltuielile de judecată.

15.6.2017   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 189/49

1.

Declară că, prin neadoptarea, în termenul prevăzut, a măsurilor necesare pentru a se conforma hotărârii Curții din 2 decembrie 2013 în cauza E-13/13, ESA/Norvegia, Regatul Norvegiei nu și-a îndeplinit obligațiile care îi revin în temeiul articolului 33 din Acordul dintre statele AELS privind instituirea unei Autorități de Supraveghere și a unei Curți de Justiție.

2.

Dispune suportarea cheltuielilor de judecată de către Regatul Norvegiei.

15.6.2017   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 189/50

1.

La data de 6 iunie 2017, Comisia Europeană a primit, în temeiul articolului 4 din Regulamentul (CE) nr. 139/2004 al Consiliului (1), o notificare a unei concentrări propuse prin care întreprinderea BNP Paribas Personal Finance SA („BNPP PF”, Franța), o filială deținută integral de BNP Paribas SA, dobândește, în sensul articolului 3 alineatul (1) litera (b) din Regulamentul privind concentrările economice, controlul unic asupra întregii întreprinderi Commerz Finanz GmbH („CFG”, Germania), care este în prezent controlată în comun de către BNPP PF și Commerzbank AG („Commerzbank”, Germania), prin achiziționare de active.

2.

Activitățile economice ale întreprinderilor respective sunt:

—   în cazul întreprinderii CFG: o bancă specializată în credite de consum, în prezent deținută în comun de către BNPP PF și Commerzbank, care își desfășoară activitatea cu precădere în domeniul creditelor acordate persoanelor fizice din Germania. Ca parte a tranzacției avute în vedere, întreprinderea va fi împărțită între BNPP PF și Commerzbank, printr-o scindare în două entități operaționale distincte și independente, și anume branșa „Point of Sale Finance” și branșa „Banking”. Branșa „Point of Sale Finance” va rămâne sub egida CFG (BNPP PF fiind acționarul unic) și va cuprinde toate activitățile legate de distribuția de produse CFG direct către clienți sau prin intermediul punctului de vânzare (online și fizic) al unui comerciant cu amănuntul;

—   în cazul întreprinderii BNPP PF: o întreprindere care oferă servicii financiare, deținută în totalitate de BNP Paribas SA, și care își desfășoară activitatea în principal în domeniul creditelor de consum. BNP Paribas SA este un grup bancar mondial, care exercită totalitatea activităților bancare principale: servicii bancare cu amănuntul, gestionare de active și alte servicii legate de active, precum și servicii bancare destinate întreprinderilor și servicii bancare de investiții.

3.

În urma unei examinări prealabile, Comisia Europeană constată că tranzacția notificată ar putea intra sub incidența Regulamentului privind concentrările economice. Cu toate acestea, nu se ia o decizie finală în această privință. În conformitate cu Comunicarea Comisiei privind o procedură simplificată de analiză a anumitor concentrări în temeiul Regulamentului (CE) nr. 139/2004 al Consiliului (2), trebuie precizat că acest caz poate fi tratat conform procedurii prevăzute în comunicare.

4.

Comisia Europeană invită părțile terțe interesate să îi prezinte eventualele observații cu privire la operațiunea propusă.

Observațiile trebuie primite de către Comisia Europeană în termen de cel mult 10 zile de la data publicării prezentei. Observațiile pot fi trimise Comisiei Europene, cu referința M.8467 – BNP Paribas/Commerz Finanz, prin fax (+32 22964301), prin e-mail, la adresa COMP-MERGER-REGISTRY@ec.europa.eu, sau prin poștă, la următoarea adresă:

15.6.2017   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 189/51

1.

La data de 2 iunie 2017, Comisia Europeană a primit, în temeiul articolului 4 din Regulamentul (CE) nr. 139/2004 al Consiliului (1), o notificare a unei concentrări propuse prin care fondurile gestionate de Bain Capital Investors L.L.C. („Bain Capital”, Statele Unite) și fondurile gestionate de Cinven Capital Management (VI) Limited Partnership Incorporated, care acționează prin asociatul său comanditat, Cinven Capital Management (VI) General Partner Limited („Cinven”, Regatul Unit) dobândesc, în sensul articolului 3 alineatul (1) litera (b) din Regulamentul privind concentrările economice, controlul în comun asupra întreprinderii Stada Arzneimittel Aktiengesellschaft („Stada”, Germania), prin achiziționare de acțiuni.

2.

Activitățile economice ale întreprinderilor respective sunt:

—   în cazul întreprinderii Bain Capital: investiții în societăți necotate care își desfășoară activitatea într-o gamă variată de sectoare, inclusiv tehnologia informației, asistența medicală, comerțul cu amănuntul și produsele de consum, comunicațiile, sectorul financiar și sectorul industrial/de producție;

—   în cazul întreprinderii Cinven: investiții în societăți necotate, care vizează șase sectoare-cheie: serviciile pentru întreprinderi și pentru consumatori, serviciile financiare, asistența medicală, produsele industriale, tehnologia, mass-media și telecomunicațiile;

—   în cazul întreprinderii Stada: desfășoară activități în domeniile dezvoltării, producției, înregistrării, vânzării, comercializării, distribuției și promovării produselor din sectorul științelor vieții, de exemplu medicamente (în special cele care au în compoziție ingrediente farmaceutice neprotejate de un brevet), suplimente alimentare, produse cosmetice, precum și o gamă variată de produse de îngrijire a sănătății.

3.

În urma unei examinări prealabile, Comisia Europeană constată că tranzacția notificată ar putea intra sub incidența Regulamentului privind concentrările economice. Cu toate acestea, nu se ia o decizie finală în această privință. În conformitate cu Comunicarea Comisiei privind o procedură simplificată de analiză a anumitor concentrări în temeiul Regulamentului (CE) nr. 139/2004 al Consiliului (2), trebuie precizat că acest caz poate fi tratat conform procedurii prevăzute în comunicare.

4.

Comisia Europeană invită părțile terțe interesate să îi prezinte eventualele observații cu privire la operațiunea propusă.

Observațiile trebuie primite de către Comisia Europeană în termen de cel mult 10 zile de la data publicării prezentei. Observațiile pot fi trimise Comisiei Europene, cu referința M.8483 – Bain Capital/Cinven/Stada Arzneimittel, prin fax (+32 22964301), prin e-mail, la adresa COMP-MERGER-REGISTRY@ec.europa.eu, sau prin poștă, la următoarea adresă:

15.6.2017   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 189/52

1.

La data de 7 iunie 2017, Comisia Europeană a primit, în temeiul articolului 4 și ca urmare a unei cereri motivate efectuate în temeiul articolului 4 alineatul (5) din Regulamentul (CE) nr. 139/2004 al Consiliului (1), o notificare a unei concentrări propuse prin care întreprinderea E.I. du Pont de Nemours and Company („DuPont”, SUA) dobândește, în sensul articolului 3 alineatul (1) litera (b) din Regulamentul privind concentrările economice, controlul unic asupra diviziei de sănătate și nutriție („H&N”) a întreprinderii FMC Corporation („FMC”, SUA), axată pe aditivi alimentari de modificare a texturii și excipienți farmaceutici (cu excepția diviziei Omega-3 a FMC).

Concentrarea propusă în prezent face parte din contractul de vânzare-cumpărare de active încheiat de DuPont și FMC la data de 31 martie 2017, care prevede cumpărarea de către FMC a anumitor divizii ale DuPont, în temeiul angajamentelor de cesionare pe care și le-au asumat DuPont și The Dow Chemical Company („Dow”) în cadrul procedurii de control al operațiunilor de concentrare între întreprinderi aferente concentrării propuse dintre Dow și DuPont (cazul M.7932).

2.

Activitățile economice ale întreprinderilor respective sunt:

3.

În urma unei examinări prealabile, Comisia Europeană constată că tranzacția notificată ar putea intra sub incidența Regulamentului privind concentrările economice. Cu toate acestea, nu se ia o decizie finală în această privință.

4.

Comisia Europeană invită părțile terțe interesate să îi prezinte eventualele observații cu privire la operațiunea propusă.

Observațiile trebuie primite de către Comisia Europeană în termen de cel mult 10 zile de la data publicării prezentei. Observațiile pot fi trimise Comisiei Europene, cu referința M.8440 – DuPont/FMC (Health and Nutrition business), prin fax (+32 22964301), prin e-mail, la adresa COMP-MERGER-REGISTRY@ec.europa.eu, sau prin poștă, la următoarea adresă:

15.6.2017   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 189/53

1.

La data de 6 iunie 2017, Comisia Europeană a primit, în temeiul articolului 4 din Regulamentul (CE) nr. 139/2004 al Consiliului (1), o notificare a unei concentrări propuse prin care întreprinderea EDF Energy Services Limited („EDFES”, Franța) va dobândi controlul unic asupra întreprinderii ESSCI Limited („ESSCI”, Regatul Unit), în sensul articolului 3 alineatul (1) litera (b) din Regulamentul privind concentrările economice, prin achiziționare de acțiuni.

2.

Activitățile economice ale întreprinderilor respective sunt:

—   în cazul întreprinderii EDFES: controlată în ultimă instanță de Grupul EDF, aceasta a fost înființată pentru a furniza servicii energetice în Regatul Unit;

—   în cazul întreprinderii ESSCI: furnizează servicii tehnice gestionate în Regatul Unit și în Irlanda; prin intermediul filialei sale Imtech, aceasta desfășoară activități în domeniile ingineriei mecanice și electrice, gestionării instalațiilor tehnice și integrării sistemelor industriale.

3.

În urma unei examinări prealabile, Comisia Europeană constată că tranzacția notificată ar putea intra sub incidența Regulamentului privind concentrările economice. Cu toate acestea, nu se ia o decizie finală în această privință. În conformitate cu Comunicarea Comisiei privind o procedură simplificată de analiză a anumitor concentrări în temeiul Regulamentului (CE) nr. 139/2004 al Consiliului (2), trebuie precizat că acest caz poate fi tratat conform procedurii prevăzute în comunicare.

4.

Comisia Europeană invită părțile terțe interesate să îi prezinte eventualele observații cu privire la operațiunea propusă.

Observațiile trebuie primite de către Comisia Europeană în termen de cel mult 10 zile de la data publicării prezentei. Observațiile pot fi trimise Comisiei Europene, cu referința M.8504 – EDF Energy Services/ESSCI, prin fax (+32 22964301), prin e-mail, la adresa COMP-MERGER-REGISTRY@ec.europa.eu, sau prin poștă, la următoarea adresă:

15.6.2017   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 189/54