Choose the experimental features you want to try

This document is an excerpt from the EUR-Lex website

Document 62007CA0316

    Cauze conexate C-316/07, C-358/07-C-360/07, C-409/07-C-410/07: Hotărârea Curții (Marea Cameră) din 8 septembrie 2010 (cerere de pronunțare a unei hotărâri preliminare formulată de Verwaltungsgericht Giessen, Verwaltungsgericht Stuttgart — Germania) — Markus Stoß (C-316/07), Avalon Service Online Dienste GmbH (C-409/07), Olaf Amadeus Wilhelm Happel (C-410/07), Kulpa Automatenservice Asperg GmbH (C-358/07), SOBO Sport & Entertainment GmbH (C-359/07), Andreas Kunert (C-360/07)/Wetteraukreis (C-316/07, C-409/07, C-410/07), Land Baden Württemberg (C-358/07, C-359/07, C-360/07) (Articolele 43 CE și 49 CE — Libertatea de stabilire — Libera prestare a serviciilor — Organizarea de pariuri pe competițiile sportive supusă unui monopol public la scara unui land — Obiectivul de prevenire a incitării la cheltuieli excesive legate de joc și de luptă împotriva dependenței de joc — Proporționalitate — Măsură restrictivă care trebuie să urmărească într adevăr reducerea ocaziilor de a juca și limitarea activităților de jocuri de noroc în mod coerent și sistematic — Publicitate care emană de la titularul monopolului și care încurajează participarea la jocuri de loterie — Alte jocuri de noroc care pot fi propuse de operatori privați — Extinderea ofertei de alte jocuri de noroc — Licență acordată într un alt stat membru — Lipsa obligației de recunoaștere reciprocă)

    JO C 288, 23.10.2010, p. 7–8 (BG, ES, CS, DA, DE, ET, EL, EN, FR, IT, LV, LT, HU, MT, NL, PL, PT, RO, SK, SL, FI, SV)

    23.10.2010   

    RO

    Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

    C 288/7


    Hotărârea Curții (Marea Cameră) din 8 septembrie 2010 (cerere de pronunțare a unei hotărâri preliminare formulată de Verwaltungsgericht Giessen, Verwaltungsgericht Stuttgart — Germania) — Markus Stoß (C-316/07), Avalon Service Online Dienste GmbH (C-409/07), Olaf Amadeus Wilhelm Happel (C-410/07), Kulpa Automatenservice Asperg GmbH (C-358/07), SOBO Sport & Entertainment GmbH (C-359/07), Andreas Kunert (C-360/07)/Wetteraukreis (C-316/07, C-409/07, C-410/07), Land Baden Württemberg (C-358/07, C-359/07, C-360/07)

    (Cauze conexate C-316/07, C-358/07-C-360/07, C-409/07-C-410/07) (1)

    (Articolele 43 CE și 49 CE - Libertatea de stabilire - Libera prestare a serviciilor - Organizarea de pariuri pe competițiile sportive supusă unui monopol public la scara unui land - Obiectivul de prevenire a incitării la cheltuieli excesive legate de joc și de luptă împotriva dependenței de joc - Proporționalitate - Măsură restrictivă care trebuie să urmărească într adevăr reducerea ocaziilor de a juca și limitarea activităților de jocuri de noroc în mod coerent și sistematic - Publicitate care emană de la titularul monopolului și care încurajează participarea la jocuri de loterie - Alte jocuri de noroc care pot fi propuse de operatori privați - Extinderea ofertei de alte jocuri de noroc - Licență acordată într un alt stat membru - Lipsa obligației de recunoaștere reciprocă)

    (2010/C 288/12)

    Limba de procedură: engleza

    Instanța de trimitere

    Verwaltungsgericht Giessen, Verwaltungsgericht Stuttgart

    Părțile din acțiunea principală

    Reclamanți: Markus Stoß (C-316/07), Avalon Service Online Dienste GmbH (C-409/07), Olaf Amadeus Wilhelm Happel (C-410/07), Kulpa Automatenservice Asperg GmbH (C-358/07), SOBO Sport & Entertainment GmbH (C-359/07), Andreas Kunert (C-360/07)

    Pârâți: Wetteraukreis (C-316/07, C-409/07, C-410/07), Land Baden Württemberg (C-358/07, C-359/07, C-360/07)

    Obiectul

    Cereri de pronunțare a unor hotărâri preliminare — Interpretarea articolelor 43 CE și 49 CE — Reglementare națională care interzice, sub sancțiuni penale și administrative, activitatea de organizare de pariuri în legătură cu evenimente sportive în lipsa autorizației eliberate de autoritatea competentă, dar care, prin stabilirea unui monopol de stat, face practic imposibilă obținerea acestei autorizații

    Dispozitivul

    1.

    Articolele 43 CE și 49 CE trebuie interpretate în sensul că:

    (a)

    pentru a putea justifica un monopol public aferent pariurilor pe competițiile sportive și loteriilor, precum cel în cauză în acțiunile principale, printr un obiectiv de prevenire a incitării la cheltuieli excesive legate de joc și de luptă împotriva dependenței de acesta, autoritățile naționale vizate nu trebuie în mod necesar să fie în măsură să prezinte un studiu care să ateste proporționalitatea măsurii respective și care să fie anterior adoptării acesteia;

    (b)

    faptul că un stat membru privilegiază un astfel de monopol în raport cu un regim care autorizează activitatea unor operatori privați cărora li s ar permite să își desfășoare activitățile în cadrul unei reglementări cu caracter neexclusiv este de natură să îndeplinească cerința de proporționalitate, în măsura în care, în ceea ce privește obiectivul referitor la un nivel înalt de protecție a consumatorilor, instituirea monopolului respectiv este însoțită de instituirea unui cadru normativ care să garanteze că titularul acestuia va fi efectiv capabil să urmărească, în mod coerent și sistematic, un astfel de obiectiv prin intermediul unei oferte măsurate cantitativ și adaptate calitativ în funcție de obiectivul respectiv și supuse unui control strict din partea autorităților publice;

    (c)

    împrejurarea că autoritățile competente ale unui stat membru ar putea fi confruntate cu anumite dificultăți pentru a asigura respectarea unui astfel de monopol în raport cu organizatorii de jocuri și de pariuri stabiliți în străinătate, care ar încheia, prin internet și încălcând monopolul respectiv, pariuri cu persoane care se află în raza teritorială a autorităților respective, nu este de natură, ca atare, să afecteze conformitatea eventuală a unui astfel de monopol cu dispozițiile menționate ale tratatului;

    (d)

    într o situație în care o instanță națională constată, în același timp:

    că măsurile de publicitate care emană de la titularul unui astfel de monopol și sunt aferente altor tipuri de jocuri de noroc propuse de asemenea de acesta nu sunt limitate la ceea ce este necesar pentru a canaliza consumatorii către oferta ce emană de la acest titular deturnându i de la alte canale de joc neautorizate, ci urmăresc să încurajeze propensiunea consumatorilor către joc și să stimuleze participarea lor activă la acesta în scopul maximizării veniturilor preconizate ale acestor activități,

    că alte tipuri de jocuri de noroc pot fi exploatate de operatori privați care beneficiază de autorizație și

    că, în raport cu alte tipuri de jocuri de noroc care nu intră în monopolul respectiv și care prezintă, în plus, un risc potențial de dependență superior jocurilor supuse acestui monopol, autoritățile competente duc sau tolerează politici de extindere a ofertei de natură să dezvolte și să stimuleze activitățile de joc, în special în vederea maximizării veniturilor provenite din acestea,

    instanța națională menționată poate să considere în mod legitim că un astfel de monopol nu este de natură să garanteze realizarea obiectivului de prevenire a incitării la cheltuieli excesive legate de joc și de luptă împotriva dependenței de acesta în vederea căruia a fost instituit prin contribuirea la reducerea ocaziilor de a juca și la limitarea activităților în acest domeniu în mod coerent și sistematic.

    2.

    Articolele 43 CE și 49 CE trebuie interpretate în sensul că, în stadiul actual al dreptului Uniunii, împrejurarea că un operator dispune, în statul membru în care este stabilit, de o autorizație care îi permite să ofere jocuri de noroc nu se opune posibilității ca un alt stat membru să impună, cu respectarea cerințelor dreptului Uniunii, obligația de a deține o autorizație eliberată de propriile autorități pentru ca un operator să poată oferi jocuri de noroc unor consumatori care se află pe teritoriul său.


    (1)  JO C 269, 10.11.2007.

    JO C 283, 24.11.2007.


    Top