COMISIA EUROPEANĂ

Bruxelles, 25.11.2021

COM(2021) 723 final

2021/0378(COD)

Propunere de

REGULAMENT AL PARLAMENTULUI EUROPEAN ȘI AL CONSILIULUI

de instituire a unui punct unic de acces european care oferă acces centralizat la informațiile puse la dispoziția publicului, relevante pentru serviciile financiare, pentru piețele de capital și pentru durabilitate

(Text cu relevanță pentru SEE)

{SEC(2021) 572 final} - {SWD(2021) 344 final} - {SWD(2021) 345 final}

EXPUNERE DE MOTIVE

1.CONTEXTUL PROPUNERII

•Motivele și obiectivele propunerii

Instituirea, până în 2024, a unui punct unic de acces european (European single access point – ESAP) este o acțiune emblematică a Planului de acțiune privind uniunea piețelor de capital (UPC), adoptat de Comisia Europeană în septembrie 2020 1 . ESAP va contribui la îndeplinirea obiectivelor uniunii piețelor de capital prin asigurarea accesului la nivelul UE la informațiile privind activitățile și produsele diferitelor categorii de entități care au obligația de a prezenta astfel de informații relevante pentru piețele de capital, serviciile financiare și finanțarea durabilă. ESAP va oferi acces la aceste informații în mod eficient și nediscriminatoriu.

Informațiile referitoare la activitățile și produsele entităților sunt esențiale pentru procesul decizional al furnizorilor de capital. ESAP va contribui la o mai bună integrare a serviciilor financiare și a piețelor de capital în piața unică, la alocarea mai eficientă a capitalului în întreaga UE și la promovarea dezvoltării piețelor naționale de capital și a economiilor naționale mai mici, conferindu-le acestora o mai mare vizibilitate. De asemenea, ESAP va permite entităților necotate la bursă, inclusiv întreprinderilor mici și mijlocii (IMM-uri), să pună la dispoziție informații în mod voluntar. Acest lucru va facilita accesul entităților respective la capital.

Prezenta propunere face parte dintr-un pachet care cuprinde:

·o Propunere de regulament de instituire a unui punct unic de acces european (prezenta propunere);

·o Propunere de directivă de modificare a anumitor directive, precum și

·o Propunere de regulament de modificare a anumitor regulamente.

ESAP face parte din spațiile europene ale datelor financiare prezentate în Strategia Comisiei privind finanțele digitale, care a fost publicată în septembrie 2020 2 . Strategia privind finanțele digitale stabilește obiectivul ca, până în 2024, informațiile puse la dispoziția publicului în temeiul legislației UE privind serviciile financiare să fie prezentate în formate standardizate și prelucrabile automat.

ESAP se adresează în principal următorilor utilizatori: investitori, analiști financiari și intermediari de piață, de exemplu administratori de active, consilieri sau agregatori de date. Alte tipuri de utilizatori – cum ar fi societatea civilă, autoritățile de reglementare și alte autorități publice precum autoritățile statistice – pot prezenta, de asemenea, un interes în ceea ce privește accesarea informațiilor prin intermediul ESAP.

•Coerența cu dispozițiile existente în domeniul de politică vizat

Prezenta propunere se bazează pe cerințele legislației existente în domeniul serviciilor financiare, al piețelor de capital și al finanțării durabile. Pentru ca piețele de capital să funcționeze eficient, este esențial să existe un flux regulat de informații relevante, fiabile, complete, oportune și comparabile cu privire la întreprinderi, informații destinate participanților la piață și altor părți interesate. ESAP va promova eficacitatea legislației UE în domeniul serviciilor financiare și al piețelor de capital. 

Prezenta propunere nu creează nicio nouă obligație de raportare în ceea ce privește conținutul, ci se întemeiază mai degrabă pe cerințele în vigoare în materie de prezentare a informațiilor prevăzute în actele juridice ale UE care au fost identificate în anexa la propunere.

ESAP va fi creat separat de sistemul de interconectare a registrelor comerțului (BRIS), care a fost elaborat în conformitate cu Directiva privind dreptul societăților comerciale 3 , permițând ambelor sisteme să își urmărească propriile standarde și obiective, pe baza propriei lor guvernanțe. ESAP va fi complementar BRIS, care pune la dispoziția publicului informații privind societățile cu răspundere limitată și societățile pe acțiuni pe portalul european e-justiție 4 . Suprapunerea datelor colectate atât în scopul BRIS, cât și al ESAP se va limita la anumite documente contabile (situații financiare, rapoarte de audit, rapoarte de gestiune, inclusiv raportarea de către întreprinderi de informații privind durabilitatea și raportarea defalcată pe țări de către industriile extractive).

•Coerența cu alte politici ale Uniunii

Prezenta propunere este coerentă cu Strategia europeană privind datele prevăzută într-o comunicare a Comisiei din februarie 2020 5 și contribuie la punerea în aplicare a acesteia, întrucât ESAP face parte din spațiul european comun al datelor financiare anunțat în strategia respectivă.

În Strategia sa pentru finanțarea tranziției către o economie durabilă 6 , Comisia a plasat finanțarea durabilă în centrul sistemului financiar, considerând-o drept o condiție prealabilă pentru crearea unui cadru favorabil investițiilor private în proiecte și activități durabile.

ESAP va contribui la realizarea obiectivelor Strategiei pentru finanțarea tranziției către o economie durabilă și ale Pactului verde european 7 , punând la dispoziție informații ușor accesibile și utilizabile cu privire la caracterul durabil al activităților entităților europene. Acest lucru va permite, de asemenea, autorităților publice, părților interesate din sectorul privat și societății civile să evalueze mai bine durabilitatea entităților europene și, la un nivel mai general, progresele înregistrate în îndeplinirea obiectivelor de politică ale UE legate de dezvoltarea durabilă, inclusiv referitor la strategia și la țintele UE în domeniul climei.

În cele din urmă, ESAP este susținut de Planul de acțiune privind uniunea piețelor de capital, care a fost adoptat în septembrie 2020 8 .

2.TEMEI JURIDIC, SUBSIDIARITATE ȘI PROPORȚIONALITATE

•Temeiul juridic

O intervenție a UE pentru reducerea fragmentării, prin intermediul unui punct unic de acces, ar contribui la o mai bună integrare a pieței unice prin eliminarea obstacolelor din calea circulației informațiilor în cadrul Uniunii. Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene (TFUE) conferă instituțiilor europene competența de a stabili dispoziții corespunzătoare care au ca obiect instituirea și funcționarea pieței interne (articolul 114 din TFUE).

•Subsidiaritatea (în cazul competențelor neexclusive)

Obiectivele prezentei inițiative nu pot fi realizate în măsură suficientă de către statele membre acționând individual. În prezent, statele membre dispun de o anumită marjă de manevră în ceea ce privește elaborarea normelor privind mecanismele și formatele aferente obligațiilor de raportare ale întreprinderilor prevăzute în legislația UE, care se bazează extrem de mult pe sistemele naționale. Fragmentarea geografică și tematică creată de mecanismele și formatele de prezentare a informațiilor sporește costurile de acces și de prelucrare pentru utilizatorii de informații referitoare la întreprinderi. Acțiunile individuale suplimentare ale statelor membre nu ar reduce această fragmentare decât dacă s-ar îndrepta în aceeași direcție pentru a crea un punct unic de acces și pentru a elimina o serie de obstacole, ceea ce este puțin probabil să se producă în lipsa unei abordări coordonate.

Facilitarea unui acces îmbunătățit la informații la nivelul UE, având în vedere amploarea și efectele unui astfel de proiect, este un obiectiv care poate fi realizat mai bine la nivelul Uniunii. În plus, conceperea unor formate, condiții de utilizare, specificații lingvistice etc. adecvate necesită un anumit grad de armonizare la nivelul UE pentru a permite interoperabilitatea, precum și accesul și utilizarea transfrontaliere ale informațiilor. Această inițiativă se bucură de o largă susținere din partea statelor membre, a Parlamentului European, a autorităților de reglementare, a participanților la piață la nivel regional sau național, a utilizatorilor, a societății civile etc. Prin urmare, Uniunea poate adopta măsuri în conformitate cu principiul subsidiarității, astfel cum este prevăzut la articolul 5 din Tratatul privind Uniunea Europeană.

•Proporționalitatea

În conformitate cu principiul subsidiarității, astfel cum este enunțat la articolul 5 din Tratatul privind Uniunea Europeană, prezenta inițiativă nu depășește ceea ce este necesar pentru atingerea obiectivelor sale. Prezenta propunere nu va adăuga și nici nu va modifica obligațiile de raportare în ceea ce privește conținutul. Pentru a reduce la minimum sarcina impusă entităților și autorităților naționale, ESAP se bazează cât mai mult pe canalele și pe infrastructura de raportare a datelor care sunt în vigoare.

•Alegerea instrumentului

Se consideră că un regulament este instrumentul juridic cel mai adecvat pentru instituirea ESAP, deoarece majoritatea dispozițiilor unui astfel de act se adresează Autorității Europene pentru Valori Mobiliare și Piețe (ESMA), care va înființa și va gestiona platforma, precum și organismelor de colectare. ESMA este o autoritate independentă a Uniunii Europene care contribuie la menținerea stabilității sistemului financiar al UE prin îmbunătățirea protecției investitorilor și prin promovarea unor piețe financiare stabile și ordonate. În acest context, ESMA are sarcina de a institui și de a asigura funcționarea ESAP, întrucât contribuie în special la asigurarea integrității, a transparenței, a eficienței și a bunei funcționări a piețelor financiare.

În plus, un regulament va elimina riscul unor divergențe majore între legislațiile naționale în ceea ce privește caracteristicile informațiilor care trebuie incluse și puse la dispoziție, precum și sarcinile care trebuie îndeplinite de organismele de colectare.

3.REZULTATELE EVALUĂRILOR EX POST, ALE CONSULTĂRILOR CU PĂRȚILE INTERESATE ȘI ALE EVALUĂRILOR IMPACTULUI

•Evaluările ex post/verificarea adecvării legislației existente

Evaluarea impactului care însoțește prezenta propunere se bazează, printre altele, pe verificarea adecvării cadrului UE pentru raportarea publică de către entități, publicată de Comisie în aprilie 2021 9 . O constatare esențială a acestei verificări a adecvării este necesitatea de a valorifica potențialul instrumentelor digitale pentru a îmbunătăți accesul la informațiile reglementate prezentate de către entități, precum și utilizarea și reutilizarea acestor informații. În special, verificarea adecvării a evidențiat lipsa unui punct unic de acces la nivelul UE la informațiile reglementate și posibilitatea limitată de citire automată a informațiilor prezentate de entități.

•Consultările cu părțile interesate

Procesul de consultare și principalele sale concluzii pe care se bazează prezenta propunere sunt sintetizate în anexa 2 la evaluarea impactului 10 . Acestea au inclus o consultare online specifică, ateliere cu diferite categorii de părți interesate relevante și contribuții din partea grupurilor de experți relevante instituite de Comisie, în special Forumul la nivel înalt privind uniunea piețelor de capital 11 .

În general, toate grupurile de părți interesate care au fost consultate au salutat inițiativa Comisiei privind ESAP și și-au exprimat sprijinul pentru punerea în aplicare treptată a acestei inițiative, astfel încât să se fixeze prioritățile și să se pună la dispoziție informațiile în ESAP în diferite etape. Părțile interesate au subliniat, de asemenea, importanța de a recurge la principiul „transmiterii unice a informațiilor”. Cei care pregătesc informațiile care trebuie raportate public și IMM-urile au subliniat, de asemenea, necesitatea de a se evita crearea unor sarcini administrative suplimentare, inclusiv necesitatea de a nu se introduce noi obligații de raportare pentru entități.

Majoritatea părților interesate au sprijinit includerea în ESAP a unei game largi de informații, care să cuprindă atât informații financiare, cât și informații legate de durabilitate. Marea majoritate a părților interesate au considerat că pentru abordarea provocărilor legate de comparabilitatea, fiabilitatea și reutilizarea informațiilor ar fi utilă standardizarea informațiilor în temeiul unui cadru comun de raportare cu sisteme și metadate comune. Marea majoritate a părților interesate au menționat, de asemenea, că lipsa unor astfel de standarde comune este unul dintre principalele obstacole cu care se confruntă utilizatorii și societatea atunci când prelucrează informații financiare și informații legate de factorii de mediu, sociali și de guvernanță (MSG).

Majoritatea părților interesate au opinii similare cu privire la dimensiunea infrastructurii și la modul în care ESAP ar trebui să colecteze informațiile, sugerând că ESAP ar trebui să se bazeze pe canalele de raportare existente la nivel național sau european. În plus, părțile interesate au solicitat ca informațiile să fie puse la dispoziție prin intermediul ESAP, concomitent cu publicarea lor pe orice alt mijloc sau canal.

Toate grupurile de părți interesate sprijină în general dezideratul ca ESAP să ofere acces liber la informații și ca informațiile respective să fie disponibile fără a se solicita o plată pentru obținerea lor. A fost recomandat cu fermitate modelul de date deschise/cu acces liber, însă au existat unele părți interesate care au susținut ideea că emitenților (atunci când transmit informațiile) sau celor care vor utiliza informațiile respective li s-ar putea solicita să plătească anumite comisioane (de exemplu, un abonament anual). Avantajul pe care l-ar crea ESAP pentru acești furnizori sau utilizatori ar putea justifica, astfel, decizia de a impune un anumit tip de comisioane pentru servicii specifice.

O majoritate clară a părților interesate și-a exprimat preferința pentru un model public, de exemplu sub conducerea ESMA, cu eventuala participare a Autorității Bancare Europene (ABE) și a Autorității Europene de Asigurări și Pensii Ocupaționale (EIOPA).

•Obținerea și utilizarea cunoștințelor de specialitate

Evaluarea impactului care însoțește prezenta propunere se întemeiază, de asemenea, pe activitățile de cercetare teoretică și, în special, pe următoarele studii și cunoștințe de specialitate:

·Studiul privind „Analiza cadrului de reglementare pentru o eventuală integrare în punctul european de acces electronic (PEAE)” 12 ;

·Studiul privind „Guvernanța pentru un punct de acces electronic european (PEAE) bazat pe tehnologia registrelor distribuite sau pe tehnologia blockchain” 13 ;

·„Studiul de evaluare a impactului privind lista seturilor de date cu valoare ridicată care urmează să fie puse la dispoziție de statele membre în temeiul Directivei privind datele deschise” 14 ;

·Expertiza furnizată de Business Reporting – Advisory Group (BR-AG), o societate contractată în mod expres pentru a asista Comisia în privința acestei inițiative.

Materialele colectate și utilizate pentru a contribui la evaluarea impactului au fost, în general, factuale sau au provenit din surse respectabile și recunoscute, care reprezintă repere și puncte de referință pentru subiectul avut în vedere. Contribuțiile primite de la părțile interesate în timpul activităților de consultare au fost, în general, tratate ca avize, cu excepția cazului în care erau de natură factuală.

•Evaluarea impactului

Evaluarea impactului care însoțește prezenta propunere a fost examinată de către Comitetul de control normativ la 22 iulie 2021. Comitetul a emis un aviz pozitiv, prezentând câteva observații, care au fost abordate de Comisie în versiunea finală a evaluării impactului (detaliile sunt prezentate în anexa 1 la aceasta).

Evaluarea impactului analizează mai multe opțiuni de politică pentru a atinge obiectivele specifice ce constau în facilitarea unui acces neîngrădit și integrat la informațiile publice ale entităților relevante într-un mod care va spori circulația respectivelor informații în cadrul Uniunii, precum și pentru a crește gradul de utilizare (și de reutilizare) digitală a acestor informații. Opțiunile de politică au fost identificate pe baza următoarelor cinci dimensiuni principale ale ESAP: (1) domeniul de aplicare al informațiilor accesibile prin intermediul ESAP; (2) formatul informațiilor accesibile prin intermediul ESAP; (3) colectarea informațiilor accesibile prin intermediul ESAP și interconectarea punctelor de colectare existente; (4) datele deschise și (5) guvernanța. Acestea sunt aspectele esențiale în ceea ce privește abordarea problemelor identificate și sunt, de asemenea, principalii factori determinanți ai costurilor.

Au fost evaluate și următoarele aspecte, deși sunt considerate a fi mai tehnice și mai puțin importante pentru îndeplinirea obiectivelor specifice ale ESAP: (i) funcționalitățile ESAP; (ii) actualitatea datelor accesibile prin intermediul ESAP; (iii) asigurarea integrității datelor și a fiabilității sursei; (iv) asigurarea calității datelor; (v) abordarea barierelor lingvistice; (vi) eliminarea anumitor bariere din calea accesului; (vii) principiul „transmiterii unice a informațiilor”; (viii) păstrarea drepturilor obținute; (ix) perioada de păstrare a datelor; (x) principiile privind „informațiile voluntare” care vor fi accesibile prin intermediul ESAP. 

•Adecvarea reglementărilor și simplificarea

Prezenta inițiativă stabilește normele de instituire a ESAP. Prin raționalizarea canalelor de prezentare a informațiilor, ESAP va aduce o simplificare și va îmbunătăți eficiența în principal la nivelul cererii (al utilizatorilor), cu costuri reduse de căutare și prelucrare și, într-o anumită măsură, la nivelul entităților în ceea ce privește obligațiile în materie de transmitere a informațiilor.

•Drepturile fundamentale

Prezenta propunere respectă drepturile fundamentale și principiile recunoscute în special de Carta Drepturilor Fundamentale a Uniunii Europene. ESAP va îmbunătăți accesul la informațiile care includ date cu caracter personal. Acest lucru este necesar pentru a promova inovarea bazată pe date în domeniul finanțelor, pentru a contribui la integrarea piețelor europene de capital, pentru a canaliza investițiile către activități durabile și pentru a asigura eficiența pentru consumatori și întreprinderi. În același timp, ESAP va îmbunătăți accesul numai la datele cu caracter personal care trebuie prelucrate conform dreptului Uniunii sau altei baze juridice în temeiul Regulamentului (UE) 2016/679 15 , deoarece prezenta propunere nu introduce noi cerințe de raportare a datelor în plus față de cele deja existente.

4.IMPLICAȚII BUGETARE

Pentru a atinge în mod optim obiectivele acestei inițiative, prezenta propunere are implicații în ceea ce privește costurile și sarcina administrativă pentru ESMA și pentru organismele de colectare de la nivel național și european, în special mecanismele desemnate oficial, autoritățile naționale competente, autoritățile europene de supraveghere și comitetul comun al acestora. Amploarea și distribuția exacte aferente acestor costuri vor depinde de specificațiile finale ale infrastructurii informatice și de amploarea și calendarul sarcinilor de reglementare, de guvernanță și de monitorizare conexe, care depind, parțial, de deciziile luate după adoptarea prezentului act.

Fișa financiară legislativă legată de această inițiativă oferă o imagine de ansamblu detaliată a costurilor, pentru ESMA, pe care le va antrena guvernanța ESAP. Pentru ESMA, inițiativa va necesita, în timp, un total de trei angajați cu normă întreagă (ENI) care să preia sarcinile de supraveghere și de gestionare a dezvoltării și a operațiunilor aferente acestui proiect. Resursele financiare totale necesare pentru punerea în aplicare a propunerii în perioada 2022-2027 vor fi de până la 16,5 milioane EUR, incluzând costuri administrative în valoare de 2,3 milioane EUR și cheltuieli operaționale de până la 14,2 milioane EUR, din care UE ar urma să suporte 9,6 milioane EUR în temeiul actualului cadru financiar multianual (2022­2027). Din această sumă, 5 milioane EUR ar urma să fie acoperite de programul Europa digitală în perioada 2022-2023 16 . În perioada 2024-2027, costurile ESMA legate de ESAP ar urma să se ridice la 11,5 milioane EUR. Aceste costuri ar urma să fie finanțate prin intermediul bugetului UE în proporție de până la 40 %, reprezentând 4,6 milioane EUR, iar autorităților naționale competente ar urma să li se solicite să finanțeze 6,9 milioane EUR prin intermediul contribuției proprii la ESMA.

Finanțarea va permite susținerea costurilor legate de dezvoltarea, menținerea, funcționarea și sprijinirea funcțiilor și a sarcinilor auxiliare legate de ESAP, inclusiv costurile inerente desfășurării de activități anuale de monitorizare.

În ceea ce privește activitățile de reglementare pe care le implică ESAP, vor trebui elaborate o serie de acte de punere în aplicare. Regulamentul prevede că elaborarea acestora se va realiza, treptat, în timp. Pentru elaborarea anumitor acte, regulamentul încredințează această sarcină Comitetului comun al autorităților europene de supraveghere (ESMA, ABE și EIOPA). În plus, ABE și EIOPA ar urma să colaboreze cu ESMA în îndeplinirea anumitor sarcini legate de funcționarea și de monitorizarea ESAP. În îndeplinirea acestor sarcini, ESMA, ABE și, respectiv, EIOPA vor continua să depună eforturi în vederea maximizării sinergiilor și a câștigurilor în materie de eficiență și vor monitoriza volumul de muncă suplimentar, precum și ENI asociate cu prezenta propunere în contextul sarcinilor lor globale.

Pentru organismele de colectare, costurile aferente interconectării cu ESAP a organismelor de colectare din UE/naționale (în principal pe baza dezvoltării interfețelor de programare a aplicațiilor) sunt estimate la aproximativ 50 800 EUR la nivel individual (costuri cu caracter excepțional), în timp ce costurile anuale recurente ar fi de aproximativ 6 500 EUR la nivel individual. În unele cazuri, există sinergii puternice cu sarcinile existente care au fost îndeplinite sau cu proiectele care au fost deja planificate de organismele de colectare, cum ar fi recenta Propunere de modificare a Regulamentului (UE) nr. 575/2013 17 pentru a abilita ABE să centralizeze publicarea informațiilor prudențiale anuale, semestriale și trimestriale transmise de instituții. ABE va acționa ca organism de colectare a acestor informații în contextul ESAP 18 . Prezenta propunere se bazează, de asemenea, pe mecanismele desemnate oficial existente care colectează în prezent informații reglementate de la emitenții de valori mobiliare cotate pe piețele reglementate din UE în temeiul Directivei privind transparența 19 .

Comisia furnizează expertiză personalizată prin intermediul Inițiativei de sprijin tehnic (IST) pentru a ajuta statele membre ale UE să conceapă și să pună în aplicare reformele de stimulare a creșterii într-o gamă largă de domenii de politică. Programul IST al Comisiei poate finanța parțial asistența tehnică pentru punerea în aplicare a ESAP de către autoritățile naționale competente, la cererea acestora. Prin intermediul programului IST, Comisia va contribui, de asemenea, la aspectele practice ale reformelor. Această contribuție poate lua forma unei consilieri strategice sau juridice, a unor studii sau cursuri de formare și a unor misiuni ale experților desfășurate în țările în cauză. Finanțarea furnizată prin intermediul IST se bazează pe runde anuale de cereri. 

5.ALTE ELEMENTE

•Planurile de punere în aplicare și măsurile de monitorizare, evaluare și raportare

Prezenta propunere nu necesită un plan de punere în aplicare, ci include dispoziții specifice prin care se impune ESMA să monitorizeze punerea în aplicare și eficacitatea ESAP.

Prezenta propunere include cerința ca Comisia să prezinte Parlamentului European și Consiliului un raport cu privire la modul de operare și de funcționare a ESAP în termen de cel mult 5 ani de la intrarea în vigoare a Regulamentului privind ESAP. La evaluarea prezentei inițiative, Comisia se va baza pe o consultare publică și pe discuțiile purtate cu ESMA, ABE, EIOPA și cu organismele de colectare. Evaluarea trebuie să fie efectuată în conformitate cu Orientările Comisiei privind o mai bună legiferare 20 .

•Explicarea detaliată a dispozițiilor specifice ale propunerii

Articolul 1 împuternicește ESMA să instituie ESAP, până la 31 decembrie 2024, pentru a asigura accesul publicului la informațiile pe care entitățile trebuie să le facă publice în temeiul legislației enumerate în anexa la prezentul regulament, precum și la categorii suplimentare de informații, inclusiv informații financiare sau legate de durabilitate, pe care entitățile decid să le includă în mod voluntar în ESAP.

Articolul 2 stabilește definițiile în sensul prezentului regulament.

Articolul 3 stabilește condițiile și cerințele în temeiul cărora entitățile pot transmite, în mod voluntar, informații care vor fi puse la dispoziție prin intermediul ESAP.

Articolul 4 prevede obligația ESMA de a menține o listă actualizată a organismelor de colectare responsabile cu acceptarea informațiilor prezentate de entități, precum și obligația de a publica această listă pe portalul web al ESAP și de a o notifica Comisiei.

Articolul 5 stabilește rolurile și sarcinile organismelor de colectare, inclusiv standardele tehnice pe care acestea trebuie să le aplice pentru a verifica dacă informațiile transmise de entități respectă specificațiile impuse de prezentul regulament și modificările legislative sectoriale care le însoțesc. Acesta stabilește, de asemenea, ca perioada de păstrare a informațiilor accesibile prin intermediul ESAP să fie de 10 ani, cu excepția cazului în care se prevede altfel în actul juridic aplicabil al UE din anexă. Articolul include, de asemenea, o dispoziție specifică menită să asigure respectarea legislației privind protecția datelor cu caracter personal.

Articolul 6 impune ESMA să elaboreze o politică eficace de securitate informatică pentru ESAP.

Articolul 7 stabilește funcționalitățile ESAP prin care utilizatorii pot accesa și căuta informații.

Articolul 8 prevede condițiile în care utilizatorii vor avea acces la informațiile disponibile în ESAP, acces care trebuie să fie, în mod normal, gratuit. ESMA le poate percepe comisioane utilizatorilor care necesită volume foarte mari de date sau informații actualizate frecvent. Cu toate acestea, instituțiile, agențiile și organele Uniunii, precum și o serie de organisme naționale și autorități competente trebuie să aibă întotdeauna acces direct și imediat, în mod gratuit, la ESAP, pentru a le permite să își îndeplinească responsabilitățile, mandatele și obligațiile care le revin.

Articolul 9 impune ESMA să se asigure că utilizarea și reutilizarea informațiilor accesibile în ESAP nu încalcă drepturile sui generis privind bazele de date și nu fac obiectul respectării vreunor cerințe de utilizare și reutilizare, cu excepția cazului în care sunt îndeplinite anumite condiții.

Articolul 10 impune ESMA să efectueze anumite validări automate pentru a verifica conformitatea informațiilor pe care le primește din partea organismelor de colectare cu cerințele prezentului regulament și ale legislației sectoriale aplicabile menționate în anexă.

Articolul 11 precizează sarcinile ESMA, acționând în strânsă cooperare cu ABE și EIOPA, pentru gestionarea ESAP.

Articolul 12 stabilește cerințele pe care ESMA, în cooperare cu ABE și EIOPA, trebuie să le pună în aplicare pentru a monitoriza funcționarea ESAP, pe baza anumitor indicatori calitativi și cantitativi. De asemenea, acest articol impune ESMA ca, în consultare cu ABE și EIOPA, să publice un raport anual privind ESAP. Articolul sus-menționat prevede, de asemenea, consultarea Grupului părților interesate din domeniul valorilor mobiliare și piețelor din cadrul ESMA cu privire la raportul anual.

Articolul 13 prevede obligația Comisiei de a revizui funcționarea și eficacitatea ESAP la 5 ani de la intrarea în vigoare a prezentului regulament.

Articolul 14 prevede că prezentul regulament va intra în vigoare în a douăzecea zi de la data publicării în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.

Pentru a institui o platformă ESAP solidă și eficientă, care va cuprinde informații accesibile publicului cu privire la serviciile financiare furnizate în Uniune, la piețele de capital ale Uniunii și la durabilitate, o serie de directive și de regulamente referitoare la aceste domenii vor fi modificate printr-o directivă Omnibus și printr-un regulament Omnibus pentru a adăuga o dispoziție ESAP de sine stătătoare privind formatul informațiilor și transmiterea acestora către un organism de colectare. Domeniul de aplicare al ESAP va trebui să fie definit în mod proporțional și progresiv în perioada 2024-2026, ceea ce va implica intensificarea tranzitorie a colectării și a transmiterii informațiilor pe platformă. Rezultatele consultării specifice axate pe ESAP au evidențiat importanța faptului ca cel puțin informațiile privind MSG – cum ar fi cele care derivă din Regulamentul privind taxonomia – și informațiile furnizate de emitenții de valori mobiliare care intră în domeniul de aplicare al Directivei privind transparența și al Regulamentului privind prospectul să fie accesibile în ESAP încă de la instituirea sa. Acest lucru se reflectă în propunerea Comisiei. În plus, Comisia propune, de asemenea, să se demareze colectarea și transmiterea în ESAP a unor informații care – pe baza legislației sectoriale – sunt deja disponibile într-un format prelucrabil automat. Formatele prelucrabile automat vor fi extinse, de la caz la caz, și la alte informații, prin intermediul unor acte delegate, în funcție de deciziile viitoare ale Comisiei.

2021/0378 (COD)

Propunere de

REGULAMENT AL PARLAMENTULUI EUROPEAN ȘI AL CONSILIULUI

de instituire a unui punct unic de acces european care oferă acces centralizat la informațiile puse la dispoziția publicului, relevante pentru serviciile financiare, pentru piețele de capital și pentru durabilitate

(Text cu relevanță pentru SEE)

PARLAMENTUL EUROPEAN ȘI CONSILIUL UNIUNII EUROPENE,

având în vedere Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, în special articolul 114,

având în vedere propunerea Comisiei Europene,

după transmiterea proiectului de act legislativ către parlamentele naționale,

având în vedere avizul Comitetului Economic și Social European 21 ,

hotărând în conformitate cu procedura legislativă ordinară,

întrucât:

(1)În Planul de acțiune privind uniunea piețelor de capital (UPC) 22 , Comisia a propus îmbunătățirea accesului public la informațiile financiare și nefinanciare ale entităților prin crearea unui punct unic de acces european (ESAP). Strategia Comisiei privind finanțele digitale 23 a stabilit linii generale cu privire la modul în care Europa poate sprijini transformarea digitală a finanțelor în următorii ani, în special pentru a promova o finanțare bazată pe date. În Strategia de finanțare a tranziției către o economie durabilă 24 , Comisia a plasat finanțarea durabilă în centrul sistemului financiar ca un mijloc esențial de realizare a tranziției verzi a economiei Uniunii, deziderat care se înscrie în Pactul verde 25 . 

(2)Accesarea cu ușurință a datelor este importantă pentru ca factorii de decizie din cadrul economiei și al societății să poată lua decizii solide care să contribuie la funcționarea eficientă a pieței. Introducerea unor spații europene comune ale datelor în sectoare esențiale, inclusiv în sectorul financiar, ar servi acestui scop. Sectorul financiar face obiectul unui proces de transformare digitală, care se preconizează că va continua în următorii ani, iar Uniunea ar trebui să sprijine acest proces, în special prin promovarea finanțării bazate pe date. În plus, plasarea finanțării durabile în centrul sistemului financiar este un mijloc esențial în vederea realizării unei tranziții verzi a economiei Uniunii. Pentru a asigura succesul tranziției verzi prin intermediul finanțării durabile, este esențial ca informațiile referitoare la durabilitatea activităților să poată fi accesate cu ușurință de către investitori, astfel încât aceștia să fie mai bine informați atunci când iau decizii cu privire la investiții. În acest scop, trebuie îmbunătățit accesul public la informațiile financiare și nefinanciare ale entităților, cum ar fi societățile, întreprinderile, instituțiile financiare. Un mijloc eficient de a face acest lucru la nivelul Uniunii este instituirea unei platforme centralizate, și anume a unui punct unic de acces european („ESAP”), care să ofere acces electronic la toate informațiile relevante.

(3)ESAP ar trebui să ofere publicului un acces ușor și centralizat la informațiile referitoare la entități și la produsele acestora, informații care sunt făcute publice în legătură cu serviciile financiare, cu piețele de capital și cu durabilitatea. ESAP ar trebui, de asemenea, să ofere acces la informațiile relevante pentru serviciile financiare și piețele de capital care sunt făcute publice în mod voluntar de către orice entitate reglementată de legislația unui stat membru, în cazul în care o astfel de entitate alege să pună informațiile respective la dispoziția publicului în ESAP. Astfel cum s-a prezentat în Strategia privind finanțele digitale, ESAP ar trebui să fie instituit începând cu 2024.

(4)Informațiile care urmează să fie puse la dispoziția publicului în ESAP ar trebui să fie colectate de organismele de colectare desemnate în scopul colectării informațiilor pe care entitățile au obligația de a le face publice. Pentru a asigura funcționarea eficientă a ESAP, organismele de colectare ar trebui să pună informațiile la dispoziția ESAP în mod automat, prin intermediul unei interfețe unice de programare a aplicațiilor. Pentru ca informațiile să poată fi utilizate în format digital, entitățile ar trebui să pună la dispoziție informațiile respective într-un format care să permită extragerea de date sau, în cazul în care acest lucru este prevăzut de dreptul Uniunii, într-un format prelucrabil automat. Spre deosebire de formatele care permit extragerea de date, formatele prelucrabile automat sunt acele formate de fișier structurate astfel încât să permită aplicațiilor software să identifice, să recunoască și să extragă cu ușurință date specifice, inclusiv declarații individuale de fapt, și structura internă a acestora. Pentru a se asigura că entitățile transmit informațiile în formatul corect și pentru a aborda eventualele probleme tehnice cu care s-ar putea confrunta entitățile, organismele de colectare ar trebui să ofere asistență acestor entități.

(5)Pe lângă informațiile referitoare la serviciile financiare, la piețele de capital și la durabilitate care trebuie făcute publice în temeiul dreptului Uniunii, investitorii, participanții la piață, consilierii și publicul larg pot prezenta un interes pentru obținerea altor informații pe care o entitate dorește să le facă accesibile. Este posibil ca întreprinderile mici și mijlocii să dorească să pună la dispoziția publicului mai multe informații pentru a deveni mai vizibile pentru potențialii investitori, sporind astfel finanțarea și diversificând oportunitățile de finanțare. De asemenea, participanții la piață ar putea dori să furnizeze mai multe informații decât cele prevăzute de lege sau să facă publice informațiile cerute de legislația națională, dar care nu sunt disponibile la nivelul Uniunii, pentru a completa informațiile furnizate publicului la nivelul Uniunii. Prin urmare, oricărei entități ar trebui să i se permită să pună la dispoziție informații financiare, informații legate de durabilitate și alte informații relevante în ESAP. În conformitate cu principiul minimizării datelor, entitățile ar trebui să se asigure că nu sunt incluse date cu caracter personal, cu excepția cazului în care datele respective constituie un element necesar al informațiilor referitoare la activitățile lor economice, inclusiv atunci când denumirea entității coincide cu numele proprietarului. În cazul în care astfel de informații conțin date cu caracter personal, entitățile ar trebui să se asigure că se pot baza, pentru o astfel de prezentare a informațiilor, pe unul dintre motivele legale de prelucrare prevăzute la articolul 6 din Regulamentul (UE) 2016/679 al Parlamentului European și al Consiliului 26 .

(6)Obiectivul Autorității Europene pentru Valori Mobiliare și Piețe (ESMA) este de a proteja interesul public prin contribuția pe care o aduce la stabilitatea și la eficacitatea sistemului financiar, pentru economia, cetățenii și întreprinderile Uniunii. În acest context, ESMA are sarcina de a contribui în special la asigurarea integrității, a transparenței, a eficienței și a bunei funcționări a piețelor financiare. ESMA are, printre altele, sarcina de a îmbunătăți protecția investitorilor. Din aceste motive, ESMA ar trebui să i se încredințeze sarcina de a institui și de a opera ESAP.

(7)Pentru a permite entităților și publicului să identifice organismele de colectare care furnizează ESAP informații, ESMA ar trebui să publice pe site-ul său web o listă a organismelor de colectare și să o actualizeze.

(8)ESAP riscă să facă obiectul unor încălcări ale confidențialității, al unor riscuri de integritate sau al unor riscuri legate de disponibilitatea sistemului și de informațiile prelucrate în cadrul acestuia. Printre aceste amenințări se numără accidente, erori, atacuri deliberate și evenimente naturale, toate acestea trebuind să fie recunoscute drept riscuri operaționale. ESMA ar trebui să pună în aplicare politici adecvate și proporționale pentru a se asigura că ESAP protejează informațiile prelucrate și funcționează conform necesităților.

(9)Pentru a facilita căutarea, găsirea, extragerea și utilizarea datelor, ESMA ar trebui să se asigure că ESAP oferă un set de funcționalități, inclusiv o funcție de căutare, traducere automată și posibilități de extragere a informațiilor. Funcțiile de căutare ar trebui să fie oferite în toate limbile oficiale ale Uniunii și să se bazeze cel puțin pe metadatele furnizate în temeiul directivelor și al regulamentelor enumerate în anexă. Până la 31 decembrie 2024, ESMA ar trebui să se asigure că ESAP le oferă utilizatorilor un set minim de funcționalități, care urmează să fie finalizat până la 31 decembrie 2025.

(10)Reutilizarea informațiilor disponibile în ESAP poate îmbunătăți funcționarea pieței interne și poate promova dezvoltarea de noi servicii care combină și valorifică astfel de informații. Prin urmare, în cazul în care acest lucru este justificat de un obiectiv de interes public, este necesar să se permită reutilizarea informațiilor care sunt disponibile în ESAP în alte scopuri decât cele pentru care au fost elaborate informațiile respective. Cu toate acestea, utilizarea și reutilizarea informațiilor în cauză ar trebui să facă obiectul unor condiții obiective, proporționale și nediscriminatorii. În acest scop, ar trebui să se aplice condiții corespunzătoare celor stabilite în licențele standard deschise în sensul Directivei (UE) 2019/1024 a Parlamentului European și a Consiliului 27 . Condițiile de acordare a respectivelor licențe standard ar trebui să permită ca datele și conținutul să fie accesibile, utilizate, modificate și partajate în mod liber de către oricine în orice scop. ESMA nu ar trebui să îi revină nicio răspundere pentru utilizarea și reutilizarea informațiilor accesibile în ESAP. Transmiterea informațiilor de către organismele de colectare nu ar trebui să fie supusă unor condiții sau ar trebui să facă obiectul unei licențe standard deschise care să permită aplicarea condițiilor de acordare a licențelor pentru informațiile accesibile în ESAP.

(11)Informațiile disponibile în ESAP ar trebui să fie accesibile publicului în timp util. În această privință, intervalul de timpul dintre colectarea informațiilor și punerea lor la dispoziția publicului ar trebui să fie rezonabil și, în orice caz, cât mai scurt posibil din punct de vedere tehnic. Pentru a asigura o calitate uniformă a informațiilor, organismele de colectare ar trebui să efectueze validări automate și să respingă informațiile nevalabile. 

(12)ESAP ar trebui să le ofere utilizatorilor acces gratuit și nediscriminatoriu la informații și ar trebui să le permită acestora să caute, să acceseze și să descarce informațiile prin intermediul ESAP. Cu toate acestea, având în vedere necesitatea de a proteja ESMA de o sarcină financiară excesivă legată de costurile suportate pentru a răspunde nevoilor utilizatorilor cu activitate intensă, dacă există astfel de utilizatori, ESMA ar trebui să dispună de capacitatea de a genera venituri. Prin urmare, prin derogare de la principiul conform căruia informațiile ar trebui să fie accesibile gratuit, ESMA ar trebui să aibă posibilitatea de a impune comisioane pentru acele servicii specifice, inclusiv pentru serviciile cu costuri de întreținere ridicate ca urmare a căutărilor de volume foarte mari de informații sau a accesului frecvent la ESAP. Totuși, comisioanele impuse nu ar trebui să depășească costul serviciului furnizat.

(13)Pentru a promova inovarea bazată pe date în domeniul finanțelor, pentru a contribui la integrarea piețelor de capital în Uniunea Europeană, pentru a canaliza investițiile către activități durabile și pentru a asigura eficiența pentru consumatori și întreprinderi, ESAP ar trebui să îmbunătățească accesul la acele informații care includ date cu caracter personal. Cu toate acestea, ESAP ar trebui să îmbunătățească accesul numai la acele date cu caracter personal care trebuie prelucrate în temeiul dreptului Uniunii sau care sunt prelucrate în mod voluntar, cu condiția să existe un motiv legal pentru o astfel de prelucrare în temeiul Regulamentului (UE) 2016/679 al Parlamentului European și al Consiliului. Pentru prelucrarea datelor cu caracter personal în contextul furnizării de informații prin intermediul ESAP, organismele de colectare și ESMA, în calitatea sa de operator al ESAP, ar trebui să se asigure că Regulamentul (UE) 2016/679 și Regulamentul (UE) 2018/1725 al Parlamentului European și al Consiliului 28 sunt respectate.

(14)Autoritatea Europeană pentru Protecția Datelor a fost consultată în conformitate cu articolul 42 alineatul (1) din Regulamentul (UE) 2018/1725 și a emis un aviz la [a se introduce data].

(15)Pentru a consolida și a menține încrederea publicului în ESAP și pentru a proteja fiecare entitate împotriva modificării nejustificate a informațiilor care o privesc, ESAP ar trebui să asigure integritatea datelor și fiabilitatea sursei informațiilor transmise organismelor de colectare. Prin urmare, informațiile transmise de entități ar trebui să cuprindă un sigiliu electronic calificat, care să fie atașat la informațiile transmise, astfel cum este definit la articolul 3 punctul 27 din Regulamentul (UE) nr. 910/2014 al Parlamentului European și al Consiliului 29 . Un identificator specific al entității juridice poate fi un atribut obligatoriu al certificatului respectiv. Respectivul sigiliu sau respectiva semnătură obținută de ESAP ar trebui să fie pusă la dispoziția utilizatorilor.

(16)Pentru ca informațiile să fie comparabile în timp, utilizatorii ar trebui să aibă acces la informațiile anterioare. Prin urmare, este necesar să se solicite ESAP să ofere acces la informații pentru o perioadă rezonabilă de timp, în măsura în care acest lucru este compatibil cu alte dispoziții aplicabile ale dreptului Uniunii. În acest scop, ESMA ar trebui să se asigure că datele cu caracter personal nu sunt accesibile mai mult timp decât este necesar, astfel cum se prevede în dreptul Uniunii. Pentru a permite ESMA și organismelor de colectare să pregătească funcționarea ESAP, acesta din urmă ar trebui să ofere acces numai la informațiile transmise începând cu 1 ianuarie 2024.

(17)Pentru a asigura prelucrarea fără sincope a informațiilor primite sau elaborate de organismele de colectare și puse la dispoziția ESAP, este necesar să se stabilească anumite cerințe care să specifice formatul și metadatele aferente informațiilor respective, precum și organismele de colectare care ar trebui să colecteze astfel de informații. Pentru a asigura calitatea informațiilor transmise ESAP de către organismele de colectare, este, de asemenea, necesar să se precizeze caracteristicile validărilor automate care urmează să fie efectuate pentru fiecare informație care parvine organismelor de colectare, precum și caracteristicile sigiliului electronic calificat care urmează să fie atașat informațiilor respective de către entități. Pentru a asigura utilizarea și reutilizarea datelor în ESAP, ar trebui definită o listă a licențelor standard deschise desemnate. Pentru a facilita căutarea, găsirea și extragerea datelor în timp util, vor trebui, de asemenea, să fie desemnate caracteristicile interfeței de programare a aplicațiilor și metadatele care urmează să fie implementate. Vor trebui puse în aplicare cerințe suplimentare în ceea ce privește funcțiile de căutare eficiente, cum ar fi identificatorul specific al entității juridice, clasificarea tipului de informații și categoriile de dimensiuni ale entităților. În acest scop, Comitetul comun al autorităților europene de supraveghere ar trebui să elaboreze proiecte de standarde tehnice de punere în aplicare. În plus, ESMA ar putea elabora proiecte de standarde tehnice de punere în aplicare pentru a stabili natura și amploarea serviciilor specifice pentru care pot fi percepute comisioane, precum și structura aferentă a comisioanelor. Comisia ar trebui să fie împuternicită să adopte respectivele standarde tehnice de punere în aplicare prin intermediul unor acte de punere în aplicare în temeiul articolului 291 din TFUE și în conformitate cu articolul 15 din Regulamentul (UE) nr. 1093/2010 al Parlamentului European și al Consiliului 30 , din Regulamentul nr. 1094/2010 al Parlamentului European și al Consiliului 31 și din Regulamentul nr. 1095/2010 al Parlamentului European și al Consiliului 32 .

(18)Obiectivul prezentului regulament este de a contribui la integrarea serviciilor financiare europene și a piețelor de capital prin asigurarea unui acces ușor și centralizat la informațiile publice referitoare la entități și la produsele acestora. Întrucât respectivul obiectiv nu poate fi realizat în mod satisfăcător de către statele membre, ci, având în vedere amploarea și efectele sale, acesta poate fi realizat mai bine la nivelul Uniunii, Uniunea poate adopta măsuri, în conformitate cu principiul subsidiarității, astfel cum este prevăzut la articolul 5 din Tratatul privind Uniunea Europeană. În conformitate cu principiul proporționalității, astfel cum este definit la articolul respectiv, prezentul regulament nu depășește ceea ce este necesar pentru realizarea obiectivului menționat,

ADOPTĂ PREZENTUL REGULAMENT:

Articolul 1

Punctul unic de acces european (ESAP)

1.Până la 31 decembrie 2024, Autoritatea Europeană pentru Valori Mobiliare și Piețe (ESMA) înființează și gestionează un punct unic de acces european („ESAP”) care oferă acces electronic centralizat la următoarele informații:

(a)informațiile care urmează să fie făcute publice în temeiul dispozițiilor relevante din directivele și regulamentele enumerate în anexă și în temeiul oricărui alt act obligatoriu din punct de vedere juridic al Uniunii care prevede accesul electronic centralizat la informații prin intermediul ESAP;

(b)alte informații relevante pentru serviciile financiare furnizate în Uniune sau pentru piețele de capital ale Uniunii ori informații privind durabilitatea pe care entitățile doresc să le pună la dispoziție în mod voluntar în ESAP referitoare la activitățile lor economice în conformitate cu articolul 3 alineatul (1).

2.ESAP nu oferă acces la informațiile transmise înainte de 1 ianuarie 2024. 

Articolul 2

Definiții

În sensul prezentului regulament, se aplică următoarele definiții:

(1)„entitate” înseamnă orice persoană fizică sau juridică având obligația de a face publice informațiile în temeiul oricăruia dintre actele juridice menționate la articolul 1 alineatul (1) litera (a) sau orice persoană fizică sau juridică ce transmite unui organism de colectare informațiile menționate la articolul 1 alineatul (1) litera (b), în mod voluntar, în conformitate cu articolul 3 alineatul (1), astfel încât informațiile să fie accesibile în ESAP;

(2)„organism de colectare” înseamnă orice organism, autoritate sau registru național ori al Uniunii desemnat ca atare în temeiul oricăruia dintre actele juridice menționate la articolul 1 alineatul (1) litera (a) sau prin standardele tehnice de punere în aplicare menționate la articolul 3 alineatul (2);

(3) „format care permite extragerea de date” înseamnă orice format electronic deschis, astfel cum este definit la articolul 2 punctul 14 din Directiva (UE) 2019/1024, care este utilizat pe scară largă sau impus de lege, care permite extragerea automată de date și care să fie lizibil nu doar pentru om;

(4)„format prelucrabil automat” înseamnă un format, astfel cum este definit la articolul 2 punctul 13 din Directiva (UE) 2019/1024;

(5)„sigiliu electronic calificat” înseamnă un sigiliu electronic calificat, astfel cum este definit la articolul 3 punctul 27 din Regulamentul (UE) nr. 910/2014;

(6)„interfață de programare a aplicațiilor” înseamnă un set de funcții, proceduri, definiții și protocoale pentru comunicarea „machine to machine” și schimbul fluid de date;

(7)„metadate” înseamnă informațiile structurate care facilitează extragerea, utilizarea sau gestionarea unei surse de informații, inclusiv prin descrierea, explicarea sau localizarea sursei informaționale respective.

Articolul 3

Transmiterea voluntară de informații pentru a fi accesibile în ESAP

1.Orice persoană fizică sau juridică poate transmite unui organism de colectare informațiile menționate la articolul 1 alineatul (1) litera (b) pentru a face accesibile în ESAP informațiile respective. Atunci când transmite informațiile respective, persoana fizică sau juridică:

(a)furnizează organismului de colectare metadatele cu privire la informațiile transmise;

(b)furnizează organismului de colectare propriul identificator al entității juridice, astfel cum se specifică în temeiul articolului 7 alineatul (4);

(c)utilizează un format care permite extragerea de date pentru elaborarea informațiilor respective;

(d)se asigură că nu sunt incluse date cu caracter personal, cu excepția cazului în care datele cu caracter personal constituie un element necesar al informațiilor referitoare la activitățile sale economice.

2.Comitetul comun al autorităților europene de supraveghere elaborează proiecte de standarde tehnice de punere în aplicare pentru a preciza toate elementele următoare:

(a)metadatele care trebuie furnizate referitor la informațiile transmise;

(b)formatele specifice care trebuie utilizate pentru elaborarea informațiilor;

(c)desemnarea organismelor de colectare cărora le sunt transmise informațiile.

Comitetul comun al autorităților europene de supraveghere înaintează Comisiei proiectele respective de standarde tehnice de punere în aplicare până la [OP: a se introduce data – trei ani de la intrarea în vigoare].

Se conferă Comisiei competența de a adopta standardele tehnice de punere în aplicare menționate la primul paragraf, în conformitate cu articolul 15 din Regulamentul (UE) nr. 1093/2010, cu articolul 15 din Regulamentul (UE) nr. 1094/2010 și cu articolul 15 din Regulamentul (UE) nr. 1095/2010.

3.În cazul în care informațiile menționate la alineatul (1) conțin date cu caracter personal, entitățile se asigură că prelucrarea se bazează pe unul dintre motivele legale de prelucrare enumerate la articolul 6 alineatul (1) din Regulamentul (UE) 2016/679 al Parlamentului European și al Consiliului. Prezentul regulament nu creează un temei juridic pentru prelucrarea datelor cu caracter personal de către entitățile respective.

Articolul 4

Lista organismelor de colectare

ESMA publică, pe portalul web menționat la articolul 7 alineatul (1) litera (a), o listă a organismelor de colectare cu informații despre localizatorul uniform de resurse (adresa URL) al fiecărui organism de colectare.

ESMA asigură actualizarea listei menționate la primul paragraf și notifică Comisiei orice modificări aduse listei respective.

Articolul 5

Sarcinile organismelor de colectare 

1.Organismele de colectare:

(a)colectează și stochează informațiile transmise de entități;

(b)efectuează validări automate ale informațiilor transmise pentru a verifica dacă informațiile respectă toate cerințele următoare:

(i)informațiile au fost transmise utilizându-se un format care permite extragerea de date sau, după caz, formatul prelucrabil automat specificat în oricare dintre actele juridice menționate la articolul 1 alineatul (1) litera (a) în temeiul cărora sunt transmise informațiile sau în standardele tehnice de punere în aplicare menționate la articolul 3 alineatul (2) litera (b); 

(ii)metadatele specificate în temeiul alineatului (6) litera (d) sunt disponibile și complete;

(iii)informațiile conțin un sigiliu electronic calificat;

(c)se asigură că utilizarea și reutilizarea informațiilor furnizate ESAP fie nu fac obiectul niciunei condiții, fie fac obiectul unor licențe standard deschise care sunt echivalente cu condițiile de acordare a licențelor menționate la articolul 9;

(d)implementează interfața de programare a aplicațiilor și furnizează ESAP, în mod gratuit și în termenele aplicabile, informațiile, metadatele aferente informațiilor respective și, după caz, sigiliul electronic calificat;

(e)oferă asistență tehnică entităților care transmit informațiile;

(f)se asigură că informațiile menționate la articolul 1 alineatul (1) rămân la dispoziția ESAP timp de cel puțin 10 ani, cu excepția cazului în care se prevede altfel în actele juridice menționate la articolul 1 alineatul (1) litera (a). Datele cu caracter personal incluse în informațiile transmise în temeiul articolului 1 alineatul (1) nu se păstrează și nu se pun la dispoziție pe perioade mai mari de 5 ani, cu excepția cazului în care se prevede altfel în actele juridice menționate la articolul 1 alineatul (1) litera (a).

În sensul literei (f), organismele de colectare iau măsurile tehnice și organizatorice adecvate pentru a se asigura că informațiile nu sunt păstrate sau puse la dispoziție pentru o perioadă mai lungă decât cea prevăzută la litera (f).

2.Organismele de colectare resping informațiile transmise de entități în fiecare dintre următoarele cazuri:

(a)în cazul în care validările automate menționate la alineatul (1) litera (b) indică faptul că informațiile nu sunt conforme cu cerințele prevăzute la litera (b) menționată anterior;

(b)în cazul în care informațiile sunt în mod vădit inadecvate, abuzive sau nu se încadrează în mod clar în sfera informațiilor menționate la articolul 1 alineatul (1).

3.Entitățile pot transmite informațiile menționate la articolul 1 alineatul (1) litera (a) numai o singură dată către oricare dintre organismele de colectare relevante.

4.Entitățile se asigură că informațiile pe care le transmit organismelor de colectare sunt exacte.

5.În ceea ce privește informațiile care intră sub incidența prezentului regulament, organismele de colectare nu își exercită dreptul producătorului unei baze de date, drept menționat la articolul 7 alineatul (1) din Directiva 96/9/CE a Parlamentului European și a Consiliului 33 , de a împiedica sau de a restricționa reutilizarea conținutului bazei de date sau de a restricționa reutilizarea conținutului respectiv.

6.Comitetul comun al autorităților europene de supraveghere elaborează proiecte de standarde tehnice de punere în aplicare pentru a preciza toate elementele următoare: 

(a)modul în care trebuie efectuate validările automate menționate la alineatul (1) litera (b) pentru fiecare tip de informații transmise de entități;

(b) caracteristicile sigiliului electronic calificat menționat la alineatul (1) litera (b) punctul (iii);

(c)licențele standard deschise menționate la alineatul (1) litera (c);

(d)caracteristicile interfeței de programare a aplicațiilor care urmează să fie implementate în temeiul alineatului (1) litera (d) și metadatele menționate la litera respectivă;

(e)termenele menționate la alineatul (1) litera (d).

Comitetul comun prezintă Comisiei proiectele respective de standarde tehnice de punere în aplicare în ceea ce privește literele (b), (c) și (d) până la [OP: a se introduce data – un an de la intrarea în vigoare] și, în ceea ce privește literele (a) și (e) până la [OP: a se introduce data – doi ani de la intrarea în vigoare].

Se conferă Comisiei competența de a adopta standardele tehnice de punere în aplicare menționate la primul paragraf în conformitate cu articolul 15 din Regulamentele (UE) nr. 1093/2010, (UE) nr. 1094/2010 și (UE) nr. 1095/2010.

Articolul 6

Securitatea cibernetică

ESMA instituie o politică în domeniul securității informatice eficace și proporțională pentru ESAP și asigură niveluri adecvate de autenticitate, disponibilitate, integritate și nerepudiere a informațiilor puse la dispoziție în ESAP, precum și niveluri adecvate de protecție a datelor cu caracter personal.

Articolul 7

Funcționalitățile ESAP

1.ESMA se asigură că ESAP oferă cel puțin următoarele funcționalități:

(a)un portal web cu o interfață ușor de utilizat în toate limbile oficiale ale Uniunii pentru a oferi acces la informațiile din ESAP;

(b)o interfață de programare a aplicațiilor care permite un acces ușor la informațiile din ESAP;

(c)o funcție de căutare în toate limbile oficiale ale Uniunii;

(d)un vizualizator de informații;

(e)un serviciu de traducere automată pentru informațiile extrase;

(f)un serviciu de descărcare, inclusiv pentru descărcarea unor volume mari de date;

(g)un serviciu de notificare care informează utilizatorii cu privire la orice nouă informație conținută în ESAP.

2.ESMA se asigură că ESAP furnizează funcționalitățile menționate la alineatul (1) literele (e) și (g) până la 31 decembrie 2025.

3.Funcția de căutare menționată la alineatul (1) litera (c) trebuie să permită efectuarea unei căutări pe baza următoarelor metadate:

(a)denumirile entității care a transmis informațiile;

(b)identificatorul entității juridice aferent entității care a transmis informațiile;

(c)tipul de informații prezentate de către entitatea care a transmis informațiile;

(d)anul și luna în care informațiile au fost prezentate de către entitatea care a transmis informațiile;

(e)dimensiunea entității care a transmis informațiile;

(f)sursa informațiilor transmise.

4.Comitetul comun al autorităților europene de supraveghere elaborează proiecte de standarde tehnice de punere în aplicare pentru a preciza toate elementele următoare:

(a)caracteristicile interfeței de programare a aplicațiilor menționate la alineatul (1) litera (b);

(b)identificatorul specific al entității juridice menționat la alineatul (3) litera (b);

(c)clasificarea tipurilor de informații menționate la alineatul (3) litera (c);

(d)categoriile de dimensiuni ale entităților menționate la alineatul (3) litera (e).

Comitetul comun al autorităților europene de supraveghere înaintează Comisiei proiectele respective de standarde tehnice de punere în aplicare până la [OP: a se introduce data – un an de la intrarea în vigoare].

Se conferă Comisiei competența de a adopta standardele tehnice de punere în aplicare menționate la primul paragraf, în conformitate cu articolul 15 din Regulamentul (UE) nr. 1093/2010, din Regulamentul (UE) nr. 1094/2010 și din Regulamentul (UE) nr. 1095/2010. 

Articolul 8

Accesul la informațiile disponibile în ESAP

1.ESMA se asigură că accesul la ESAP este acordat în mod nediscriminatoriu.

2.ESMA se asigură că orice persoană are acces direct și imediat, în mod gratuit, la informațiile disponibile în ESAP. 

Cu toate acestea, ESMA poate percepe comisioane pentru servicii specifice care presupun căutarea unui volum foarte mare de informații sau pentru informațiile actualizate frecvent. Comisioanele respective nu trebuie să depășească costurile suportate de ESMA pentru furnizarea serviciului. 

3.Prin excepție de la alineatul (2) al doilea paragraf, ESMA permite tuturor entităților următoare să aibă acces direct și imediat la ESAP, în mod gratuit, în măsura în care acest lucru este necesar pentru ca entitățile respective să își îndeplinească responsabilitățile, mandatele și obligațiile care le revin:

(a)orice instituție, agenție sau alt organ al Uniunii;

(b)orice autoritate națională competentă desemnată de un stat membru în temeiul actelor juridice menționate la articolul 1 alineatul (1) litera (a);

(c)orice membru al Sistemului Statistic European, astfel cum este definit la articolul 4 din Regulamentul (CE) nr. 223/2009 al Parlamentului European și al Consiliului 34 ;

(d)orice membru al Sistemului European al Băncilor Centrale;

(e)autoritățile de rezoluție desemnate în temeiul articolului 3 din Directiva 2014/59/UE a Parlamentului European și a Consiliului 35 .

4.În scopul alineatului (2) al doilea paragraf, ESMA poate elabora proiecte de standarde tehnice de punere în aplicare pentru a stabili natura și amploarea serviciilor specifice pentru care pot fi percepute comisioane, precum și pentru a determina structura aferentă a comisioanelor.

ESMA înaintează Comisiei proiectele respective de standarde tehnice de punere în aplicare.

Comisia este împuternicită să adopte standardele tehnice de punere în aplicare menționate la primul paragraf în conformitate cu articolul 15 din Regulamentul (UE) nr. 1095/2010.

Articolul 9

Utilizarea și reutilizarea informațiilor accesibile în ESAP

ESMA se asigură că utilizarea și reutilizarea informațiilor accesibile în ESAP nu încalcă drepturile sui generis privind bazele de date în temeiul articolului 7 alineatul (1) din Directiva 96/9/CE și nu fac obiectul niciunei condiții, cu excepția cazului în care aceste condiții îndeplinesc toate cerințele următoare:

(a)condițiile sunt obiective și nediscriminatorii;

(b)condițiile sunt justificate de motive legate de un obiectiv de interes public;

(c)condițiile corespund celor stabilite în licențele standard deschise în sensul articolului 2 punctul 5 din Directiva (UE) 2019/1024, permițând utilizarea, modificarea și schimbul acestor informații de către oricine și în orice scop, fără nicio plată.

Articolul 10

Calitatea informațiilor

1.ESMA efectuează validări automate pentru a verifica conformitatea informațiilor transmise de organismele de colectare cu cerințele prevăzute la articolul 5 alineatul (1) litera (b).

2.ESMA implementează procese tehnice adecvate pentru a notifica în mod automat unui organism de colectare faptul că informațiile transmise nu respectă cerințele prevăzute la articolul 5 alineatul (1) litera (b).

Articolul 11

Sarcinile ESMA

1.În strânsă cooperare cu Autoritatea Bancară Europeană (ABE) și cu Autoritatea Europeană de Asigurări și Pensii Ocupaționale (EIOPA), ESMA:

(a)se asigură că informațiile primite de organismele de colectare sunt puse la dispoziție în timp util în ESAP;

(b)furnizează servicii de sprijin organismelor de colectare;

(c)se asigură că ESAP este accesibil cel puțin 95 % din timp în decursul unei luni;

(d)se consultă, după caz, cu organismele de colectare pentru a aborda chestiuni comune și principii comune de conduită și, în special, pentru a discuta despre:

(i)gestionarea de zi cu zi a ESAP;

(ii)elaborarea și punerea în aplicare a unei politici în domeniul calității și, după caz, a unor acorduri privind nivelul serviciilor între ESMA și organismele de colectare;

(iii)condițiile de finanțare a ESAP, inclusiv situațiile în care pot fi impuse comisioane și calcularea acestor comisioane;

(iv)amenințările legate de securitatea cibernetică.

(e)monitorizează punerea în aplicare și funcționarea ESAP, astfel cum se prevede la articolul 12, și în fiecare an prezintă rapoarte Comisiei cu privire la aceasta.

2.În sensul alineatului (1), ESMA consultă Grupul părților interesate din domeniul valorilor mobiliare și piețelor menționat la articolul 37 din Regulamentul (UE) nr. 1095/2010.

3.ESMA nu stochează informații care conțin date cu caracter personal decât pentru prelucrarea automată, intermediară și tranzitorie, incluzând stocarea informațiilor respective, în măsura în care acest lucru este strict necesar în scopul acordării accesului la informațiile furnizate de organismele de colectare.

Articolul 12

Monitorizarea punerii în aplicare și a funcționării ESAP

1.ESMA, în strânsă cooperare cu ABE și EIOPA, monitorizează funcționarea ESAP pe baza cel puțin a indicatorilor calitativi și cantitativi prevăzuți la alineatul (2) și publică un raport anual cu privire la funcționarea ESAP.

2.Indicatorii calitativi și cantitativi menționați la alineatul (1) sunt următorii:

(a)numărul de vizitatori și de căutări;

(b)procentul de căutări care conduc la vizualizare sau la descărcare;

(c)numărul și procentul de informații prelucrabile automat care sunt accesibile în ESAP, precum și numărul și procentul de vizualizări și de descărcări prelucrabile automat;

(d)proporția de notificări în temeiul validărilor automate menționate la articolul 10;

(e)orice funcționare defectuoasă sau incident semnificativ;

(f)evaluarea accesibilității, a calității, a utilizabilității și a actualității informațiilor în ESAP;

(g)evaluarea îndeplinirii obiectivelor ESAP, ținând seama de evoluția utilizării sale și de fluxurile de informații din cadrul Uniunii;

(h)evaluarea nivelului de satisfacție a utilizatorilor finali;

(i)comparația cu sisteme similare din țări terțe.

3.ESMA consultă Grupul părților interesate din domeniul valorilor mobiliare și piețelor menționat la articolul 37 din Regulamentul (UE) nr. 1095/2010 înainte de a prezenta raportul menționat la alineatul (1).

Articolul 13

Revizuire

Până la [OP, a se introduce data: 5 ani de la intrarea în vigoare a prezentului regulament], Comisia revizuiește funcționarea ESAP și evaluează eficacitatea acestuia. Comisia prezintă Parlamentului European și Consiliului rapoarte cu privire la rezultatele respectivei revizuiri.

Articolul 14

Intrare în vigoare

Prezentul regulament intră în vigoare în a douăzecea zi de la data publicării în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.

Prezentul regulament este obligatoriu în toate elementele sale și se aplică direct în toate statele membre.

Adoptat la Bruxelles,

FIȘĂ FINANCIARĂ LEGISLATIVĂ

1.CADRUL PROPUNERII/INIȚIATIVEI 

1.1.Titlul propunerii/inițiativei

1.2.Domeniul (domeniile) de politică vizat(e)

1.3.Propunerea/inițiativa se referă la: 

☑ o acțiune nouă

◻ o acțiune nouă întreprinsă ca urmare a unui proiect-pilot/a unei acțiuni pregătitoare 36  

◻ prelungirea unei acțiuni existente 

◻ o fuziune a uneia sau mai multor acțiuni către o altă/o nouă acțiune 

1.4.Obiectiv(e)

1.4.1.Obiectiv(e) general(e) 

1.4.2.Obiectiv(e) specific(e) 

1.4.3.Rezultatul (rezultatele) și impactul preconizate

A se preciza efectele pe care ar trebui să le aibă propunerea/inițiativa asupra beneficiarilor vizați/grupurilor vizate.

1.4.4.Indicatori de performanță 

A se preciza indicatorii care permit monitorizarea progreselor și a realizărilor obținute.

1.5.Motivele propunerii/inițiativei 

1.5.1.Cerința (cerințele) care trebuie îndeplinită (îndeplinite) pe termen scurt sau lung, inclusiv un calendar detaliat pentru punerea în aplicare a inițiativei

1.5.2.Valoarea adăugată a intervenției Uniunii (aceasta poate rezulta din diferiți factori, de exemplu mai buna coordonare, securitatea juridică, o mai mare eficacitate sau complementaritate). În sensul prezentului punct, „valoarea adăugată a intervenției Uniunii” este valoarea ce rezultă din intervenția Uniunii care depășește valoarea ce ar fi fost obținută dacă ar fi acționat doar statele membre.

1.5.3.Învățăminte desprinse din experiențele anterioare similare

1.5.4.Compatibilitatea cu cadrul financiar multianual și posibilele sinergii cu alte instrumente corespunzătoare

1.5.5.Evaluarea diferitelor opțiuni de finanțare disponibile, inclusiv a posibilităților de realocare a creditelor

1.6.Durata și impactul financiar ale propunerii/inițiativei

◻durată limitată

◻    Propunere/inițiativă în vigoare din [ZZ/LL]AAAA până la [ZZ/LL]AAAA

◻    Impact financiar din AAAA până în AAAA

☑durată nelimitată

Punere în aplicare cu o perioadă de creștere în intensitate din 2022 până în 2026,

urmată de o perioadă de funcționare la capacitate maximă.

1.7.Modul (modurile) de gestiune preconizat(e) 45  

◻ Gestiune directă asigurată de Comisie prin intermediul

◻    agențiilor executive

◻ Gestiune partajată cu statele membre

☑ Gestiune indirectă, cu delegarea sarcinilor de execuție bugetară:

◻ organizațiilor internaționale și agențiilor acestora (a se preciza);

◻ BEI și Fondului European de Investiții;

☑ organismelor menționate la articolele 70 și 71;

◻ organismelor de drept public;

◻ organismelor de drept privat cu misiune de serviciu public, cu condiția să prezinte garanții financiare adecvate;

◻ organismelor de drept privat dintr-un stat membru care sunt responsabile cu punerea în aplicare a unui parteneriat public-privat și care prezintă garanții financiare adecvate;

◻ persoanelor cărora li se încredințează executarea unor acțiuni specifice în cadrul PESC, în temeiul titlului V din TUE, și care sunt identificate în actul de bază relevant.

Observații

2.MĂSURI DE GESTIUNE 

2.1.Dispoziții în materie de monitorizare și de raportare 

A se preciza frecvența și condițiile aferente monitorizării și raportării.

2.2.Sistemul (sistemele) de gestiune și de control 

2.2.1.Justificarea modului (modurilor) de gestiune, a mecanismului (mecanismelor) de punere în aplicare a finanțării, a modalităților de plată și a strategiei de control propuse

2.2.2.Informații privind riscurile identificate și sistemul (sistemele) de control intern instituit(e) pentru atenuarea lor

2.2.3.Estimarea și justificarea raportului cost-eficacitate al controalelor (raportul dintre „costurile controalelor și valoarea fondurilor aferente gestionate”) și evaluarea nivelurilor preconizate ale riscurilor de eroare (la plată și la închidere) 

2.3.Măsuri de prevenire a fraudelor și a neregulilor 

A se preciza măsurile de prevenire și de protecție existente sau preconizate, de exemplu din strategia antifraudă.

3.IMPACTUL FINANCIAR ESTIMAT AL PROPUNERII/INIȚIATIVEI 

3.1.Rubrica (rubricile) din cadrul financiar multianual și linia (liniile) bugetară (bugetare) de cheltuieli afectată (afectate) 

Linii bugetare existente

În ordinea rubricilor din cadrul financiar multianual și a liniilor bugetare.

Noile linii bugetare solicitate

În ordinea rubricilor din cadrul financiar multianual și a liniilor bugetare.

3.2.Impactul estimat asupra cheltuielilor 

3.2.1.Sinteza impactului estimat asupra cheltuielilor 

milioane EUR (cu trei zecimale)

milioane EUR (cu trei zecimale)

milioane EUR (cu trei zecimale)

3.2.2.Impactul estimat asupra creditelor ESMA 

◻    Propunerea/inițiativa nu implică utilizarea de credite operaționale

☑    Propunerea/inițiativa implică utilizarea de credite operaționale, conform explicațiilor de mai jos:

Credite de angajament în milioane EUR (cu trei zecimale)

3.2.3.Impactul estimat asupra resurselor umane ale ESMA 

3.2.3.1.Rezumat

◻    Propunerea/inițiativa nu implică utilizarea de credite cu caracter administrativ

☑    Propunerea/inițiativa implică utilizarea de credite cu caracter administrativ, conform explicațiilor de mai jos:

milioane EUR (cu trei zecimale)

Cerințe privind personalul (ENI):

3.2.3.2.Necesarul de resurse umane estimat pentru DG-ul sub tutela căruia se află agenția

☑    Propunerea/inițiativa nu implică utilizarea de resurse umane.

◻    Propunerea/inițiativa implică utilizarea de resurse umane, conform explicațiilor de mai jos:

Estimarea se exprimă în numere întregi (sau cel mult cu o zecimală)

Necesarul de resurse umane va fi asigurat din efectivele de personal ale DG-ului în cauză alocate deja pentru gestionarea acțiunii și/sau redistribuite intern în cadrul DG-ului, completate, după caz, cu resurse suplimentare ce ar putea fi acordate DG-ului care gestionează acțiunea în cadrul procedurii anuale de alocare și ținând seama de constrângerile bugetare.

Descrierea sarcinilor care trebuie efectuate:

Descrierea metodei de calcul al costului pentru unitățile ENI ar trebui inclusă în anexa V secțiunea 3.

3.2.4.Compatibilitatea cu cadrul financiar multianual actual 

◻    Propunerea/inițiativa este compatibilă cu cadrul financiar multianual existent.

☑    Propunerea/inițiativa necesită o reprogramare a rubricii corespunzătoare din cadrul financiar multianual.

◻    Propunerea/inițiativa necesită recurgerea la instrumentul de flexibilitate sau revizuirea cadrului financiar multianual 59 .

3.2.5.Contribuțiile terților 

Propunerea/inițiativa nu prevede cofinanțare din partea terților.

Propunerea/inițiativa prevede cofinanțare, estimată în cele ce urmează:

milioane EUR (cu trei zecimale)

3.3.Impactul estimat asupra veniturilor 

☑    Propunerea/inițiativa nu are impact financiar asupra veniturilor.

◻    Propunerea/inițiativa are următorul impact financiar:

◻    asupra resurselor proprii

◻    asupra altor venituri

◻    vă rugăm să precizați dacă veniturile sunt alocate unor linii de cheltuieli

milioane EUR (cu trei zecimale)

Pentru veniturile diverse „alocate”, a se preciza linia bugetară (liniile bugetare) de cheltuieli afectată (afectate).

A se preciza metoda de calcul al impactului asupra veniturilor.

Anexă la Fișa financiară legislativă

Impactul preconizat asupra bugetului Uniunii în urma intrării în vigoare preconizate a legislației propuse la începutul anului 2024 a fost estimat pe următoarea bază:

Titlul I – Cheltuieli cu personalul

Cei trei agenți temporari suplimentari de care se estimează că ESMA ar trebui să aibă nevoie pentru a superviza dezvoltarea, întreținerea și funcționarea ESAP urmează să fie încadrați la gradul de intrare AD5. Se presupune că aceștia își vor ocupa postul (în medie) la începutul lunii iulie, urmând a fi înscriși așadar în buget pentru 6 luni în 2024 și apoi pentru ani compleți.

Costul estimat aferent fiecărui agent temporar a fost calculat ca fiind costul mediu standard aferent agenților temporari care trebuie utilizat în estimările costurilor cu personalul din fișele financiare legislative elaborate în 2021 (152 000 EUR) minus indemnizația standard (25 000 EUR) pentru costurile legate de clădiri și de IT (costuri aferente „echipării” – habillage) inclusă în respectivul cost standard mediu (și anume 127 000 EUR), ajustat în funcție de coeficientul corector aplicabil pentru Paris (120,5) și de o inflație presupusă de 2 % după 2022 62 .

Titlul II – Cheltuieli de infrastructură și de funcționare

Costurile au fost estimate prin înmulțirea numărului de membri ai personalului cu proporția din an lucrată de angajați și apoi cu costul standard aferent echipării, mai exact 25 000 EUR plus 2 500 EUR per membru al personalului pentru a acoperi alte cheltuieli administrative, ambele sume fiind ajustate în funcție de o inflație presupusă de 2 % după 2022.

Titlul III - Cheltuieli operaționale

Cheltuielile corespund unei infrastructuri care ar trebui să permită funcționalitățile și specificațiile prevăzute de legislație pentru ESAP și să asigure interoperabilitatea tehnică 63 a sistemului. Acestea ar trebui să asigure un serviciu fără sincope și de mare calitate, precum și securitatea stocării și a comunicațiilor, accesul fiabil etc. Conceperea tehnică a infrastructurii va fi o prerogativă a organului de conducere al ESAP; prin urmare, prezenta anexă oferă câteva piste realiste, care sunt reținute ca bază pentru ipotezele privind costurile.

Costurile indicative corespund celor 5 etape care urmează să fie puse în aplicare de la jumătatea anului 2022 până în 2027, inclusiv: validarea conceptului, lucrările privind dezvoltarea funcționalităților și a capacităților, taxele de licență, întreținerea sistemului, costurile de cloud computing/de stocare/de rețea.

Costurile estimate au fost ajustate în funcție de o inflație estimată de 2 % după 2022.

(1)    Comunicarea Comisiei către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic și Social European și Comitetul Regiunilor, „O uniune a piețelor de capital pentru cetățeni și întreprinderi – un nou plan de acțiune”, 24.9.2020, COM(2020) 590 final.

(2)    Comunicarea Comisiei către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic și Social European și Comitetul Regiunilor, „Strategia UE privind finanțele digitale”, 24.9.2020, COM(2020) 591 final.

(3)    Directiva (UE) 2017/1132 a Parlamentului European și a Consiliului din 14 iunie 2017 privind anumite aspecte ale dreptului societăților comerciale (JO L 169, 30.6.2017, p. 46).

(4)     https://e-justice.europa.eu/489/EN/business_registers__search_for_a_company_in_the_eu  

(5)    Comunicarea Comisiei către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic și Social European și Comitetul Regiunilor, „O strategie europeană privind datele”, 19.2.2020, COM(2020) 66 final.

(6)    Comunicarea Comisiei către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic și Social European și Comitetul Regiunilor, „Strategia pentru finanțarea tranziției către o economie durabilă”, 6.7.2021, COM(2021) 390 final .

(7)    Comunicarea Comisiei către Parlamentul European, Consiliul European, Consiliu, Comitetul Economic și Social European și Comitetul Regiunilor, „Pactul verde european”, 11.12.2019, COM(2019) 640 final.

(8)    Comunicarea Comisiei către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic și Social European și Comitetul Regiunilor, „O uniune a piețelor de capital pentru cetățeni și întreprinderi – un nou plan de acțiune”, 24.9.2020, COM(2020) 590 final.

(9)    Documentul de lucru al serviciilor Comisiei SWD(2021) 81 final, 21 aprilie 2021.

(10)    Documentul de lucru al serviciilor Comisiei SWD(2021) 344.

(11)    Forumul la nivel înalt a recomandat ca ESAP să asigure accesul „la informațiile financiare și nefinanciare publice ale entităților, precum și la alte informații publice relevante privind produsele sau activitățile financiare [...], care trebuie să fie accesibile publicului în mod liber, gratuit și fără a fi nevoie de o licență.” A se vedea raportul final al Forumului la nivel înalt privind uniunea piețelor de capital, „O nouă viziune asupra piețelor de capital ale Europei”, iunie 2020.

(12)    ISBN 978-92-76-13304-9.

(13)    ISBN 978-92-76-13305-6.

(14)    ISBN 978-92-76-25267-2.

(15)    Regulamentul (UE) 2016/679 al Parlamentului European și al Consiliului din 27 aprilie 2016 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și privind libera circulație a acestor date și de abrogare a Directivei 95/46/CE (Regulamentul general privind protecția datelor) (JO L 119, 4.5.2016, p. 1).

(16)    Această planificare nu aduce atingere procesului de adoptare a următorului program de lucru (2023­2024) și, în special, evaluărilor privind stabilirea priorităților pentru finanțare și acordului comitetului programului respectiv.

(17)    Regulamentul (UE) nr. 575/2013 al Parlamentului European și al Consiliului din 26 iunie 2013 privind cerințele prudențiale pentru instituțiile de credit și firmele de investiții și de modificare a Regulamentului (UE) nr. 648/2012 (JO L 176, 27.6.2013, p. 1).

(18)    A se vedea Propunerile Comisiei de regulament de modificare a Regulamentului (UE) nr. 575/2013 în ceea ce privește cerințele referitoare la riscul de credit, riscul de ajustare a evaluării creditului, riscul operațional, riscul de piață și în ceea ce privește pragul minim al modelelor interne, în special modificările aduse articolului 433.

(19)    A se vedea articolul 21 din Directiva 2004/109/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 15 decembrie 2004, astfel cum a fost modificată.

(20)    Documentul de lucru al serviciilor Comisiei SWD(2021) 305 final, 3 noiembrie 2021.

(21)    JO C [...], [...], p. [...].

(22)    Comunicarea Comisiei către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic și Social European și Comitetul Regiunilor, „O uniune a piețelor de capital pentru cetățeni și întreprinderi – un nou plan de acțiune”, 24.9.2020, COM(2020) 590 final.

(23)    Comunicarea Comisiei către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic și Social European și Comitetul Regiunilor, „Strategia UE privind finanțele digitale”, 24.9.2020, COM(2020) 591 final.

(24)    Comunicarea Comisiei către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic și Social European și Comitetul Regiunilor, „Strategia pentru finanțarea tranziției către o economie durabilă”, 6.7.2021, COM(2021) 390 final.

(25)    Comunicarea Comisiei către Parlamentul European, Consiliul European, Consiliu, Comitetul Economic și Social European și Comitetul Regiunilor, „Pactul verde european”, 11.12.2019, COM(2019) 640 final.

(26)    Regulamentul (UE) 2016/679 al Parlamentului European și al Consiliului din 27 aprilie 2016 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și privind libera circulație a acestor date și de abrogare a Directivei 95/46/CE (Regulamentul general privind protecția datelor) (JO L 119, 4.5.2016, p. 1).

(27)    Directiva (UE) 2019/1024 a Parlamentului European și a Consiliului din 20 iunie 2019 privind datele deschise și reutilizarea informațiilor din sectorul public (JO L 172, 26.6.2019, p. 56).

(28)    Regulamentul (UE) 2018/1725 al Parlamentului European și al Consiliului din 23 octombrie 2018 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal de către instituțiile, organele, oficiile și agențiile Uniunii și privind libera circulație a acestor date și de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 45/2001 și a Deciziei nr. 1247/2002/CE (JO L 295, 21.11.2018, p. 39).

(29)    Regulamentul (UE) nr. 910/2014 al Parlamentului European și al Consiliului din 23 iulie 2014 privind identificarea electronică și serviciile de încredere pentru tranzacțiile electronice pe piața internă și de abrogare a Directivei 1999/93/CE (JO L 257, 28.8.2014, p. 73).

(30)    Regulamentul (UE) nr. 1093/2010 al Parlamentului European și al Consiliului din 24 noiembrie 2010 de instituire a Autorității europene de supraveghere (Autoritatea bancară europeană), de modificare a Deciziei nr. 716/2009/CE și de abrogare a Deciziei 2009/78/CE a Comisiei (JO L 331, 15.12.2010, p. 12).

(31)    Regulamentul (UE) nr. 1094/2010 al Parlamentului European și al Consiliului din 24 noiembrie 2010 de instituire a Autorității europene de supraveghere (Autoritatea europeană de asigurări și pensii ocupaționale) de modificare a Deciziei nr. 716/2009/CE și de abrogare a Deciziei 2009/79/CE a Comisiei (JO L 331, 15.12.2010, p. 48).

(32)    Regulamentul (UE) nr. 1095/2010 al Parlamentului European și al Consiliului din 24 noiembrie 2010 de instituire a Autorității europene de supraveghere (Autoritatea europeană pentru valori mobiliare și piețe), de modificare a Deciziei nr. 716/2009/CE și de abrogare a Deciziei 2009/77/CE a Comisiei (JO L 331, 15.12.2010, p. 84).

(33)    Directiva 96/9/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 11 martie 1996 privind protecția juridică a bazelor de date (JO L 77, 27.3.1996, p. 20).

(34)    Regulamentul (CE) nr. 223/2009 al Parlamentului European și al Consiliului din 11 martie 2009 privind statisticile europene și de abrogare a Regulamentului (CE, Euratom) nr. 1101/2008 al Parlamentului European și al Consiliului privind transmiterea de date statistice confidențiale Biroului Statistic al Comunităților Europene, a Regulamentului (CE) nr. 322/97 al Consiliului privind statisticile comunitare și a Deciziei 89/382/CEE, Euratom a Consiliului de constituire a Comitetului pentru programele statistice ale Comunităților Europene (JO L 87, 31.3.2009, p. 164).

(35)    Directiva 2014/59/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 15 mai 2014 de instituire a unui cadru pentru redresarea și rezoluția instituțiilor de credit și a firmelor de investiții și de modificare a Directivei 82/891/CEE a Consiliului și a Directivelor 2001/24/CE, 2002/47/CE, 2004/25/CE, 2005/56/CE, 2007/36/CE, 2011/35/UE, 2012/30/UE și 2013/36/UE ale Parlamentului European și ale Consiliului, precum și a Regulamentelor (UE) nr. 1093/2010 și (UE) nr. 648/2012 ale Parlamentului European și ale Consiliului (JO L 173, 12.6.2014, p. 190).

(36)    Astfel cum se menționează la articolul 58 alineatul (2) litera (a) sau (b) din regulament.

(37)    Formatele specificate la nivelul Uniunii includ formatele prevăzute în Regulamentul delegat (UE) 2019/815 al Comisiei din 17 decembrie 2018 privind formatul electronic unic european (ESEF).

(38)    Conform Strategiei privind finanțele digitale: „Până în 2024, informațiile care trebuie făcute publice în temeiul legislației UE privind serviciile financiare ar trebui să fie prezentate în formate standardizate și citibile automat” – Comunicarea Comisiei către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic și Social European și Comitetul Regiunilor referitoare la Strategia UE privind finanțele digitale, COM(2020) 591 final.

(39)    Prioritățile Comisiei pentru perioada 2019-2024, „O Europă pregătită pentru era digitală” .

(40)     Comunicare: Strategia europeană privind datele , Comisia Europeană, 19.2.2020.

(41)    COM(2020) 591 final, 24.9.2020.

(42)    Comunicare: Pactul verde european , Comisia Europeană, 11.12.2019.

(43)    Pachetul financiar, comunicare: Strategia privind finanțele digitale , Comisia Europeană, 24.9.2020.

(44)    Comunicare: O uniune a piețelor de capital pentru cetățeni și întreprinderi – un nou plan de acțiune , 24.9.2020.

(45)    Explicații detaliate privind modurile de gestiune, precum și trimiterile la Regulamentul financiar sunt disponibile pe site-ul internet BudgWeb: https://myintracomm.ec.europa.eu/budgweb/EN/man/budgmanag/Pages/budgmanag.aspx .

(46)    Dif. = credite diferențiate / Nedif. = credite nediferențiate.

(47)    AELS: Asociația Europeană a Liberului Schimb.

(48)    Țările candidate și, după caz, candidații potențiali din Balcanii de Vest.

(49)    Astfel cum se prevede în secțiunea 2.2.1.9 „Acțiuni pregătitoare pentru spațiul datelor financiare” din anexa la Decizia de punere în aplicare a Comisiei privind finanțarea programului Europa digitală și adoptarea programului de lucru multianual pentru perioada 2021-2022, 10.11.2021, C(2021) 7914 final.

(50)    În scopul planificării, se preconizează că costurile ESMA aferente anului 2023 (și anume, înainte de intrarea în vigoare preconizată a legislației propuse) ar putea fi finanțate printr-un acord de contribuție între Comisie și ESMA, cu finanțare din programul Europa digitală. Această planificare nu aduce atingere procesului de adoptare a următorului program de lucru (2023-2024) și, în special, evaluărilor privind stabilirea priorităților pentru finanțare și acordului comitetului programului respectiv.

(51)    Asistență tehnică și/sau administrativă și cheltuieli de sprijin pentru punerea în aplicare a programelor și/sau a acțiunilor UE (fostele linii „BA”), cercetare indirectă și cercetare directă.

(52)    Realizările se referă la produsele și serviciile care trebuie furnizate (de ex.: numărul de schimburi de studenți finanțate, numărul de km de drumuri construiți etc.).

(53)    Costul pentru bugetul Uniunii, excluzând contribuția autorităților naționale competente și excluzând contribuția prevăzută din programul Europa digitală.

(54)    Costul integral (inclusiv contribuția la sistemul de pensii) pentru 3 agenți contractuali pe o perioadă de 12 luni care, fără a aduce atingere procesului decizional viitor și adoptării deciziei de finanțare necesare, este considerat a fi acoperit în scopuri practice de un acord de contribuție finanțat prin programul Europa digitală.

(55)    Recrutarea este prevăzută pentru luna iulie și, ca atare, 50 % din costul mediu este luat în considerare pentru 2024.

(56)    AC = agent contractual; AL = agent local; END = expert național detașat; INT = personal pus la dispoziție de agenți de muncă temporară; JPD = tânăr profesionist în delegații.

(57)    Subplafonul pentru personal extern acoperit din creditele operaționale (fostele linii „BA”).

(58)    În principal pentru fondurile Politicii de coeziune a UE, Fondul european agricol pentru dezvoltare rurală (FEADR) și Fondul european pentru afaceri maritime, pescuit și acvacultură (FEAMPA). 

(59)    A se vedea articolele 12 și 13 din Regulamentul (UE, Euratom) nr. 2093/2020 al Consiliului din 17 decembrie 2020 de stabilire a cadrului financiar multianual pentru perioada 2021-2027.

(60)    Și anume, o contribuție în proporție de 40 % din partea Uniunii și de 60 % din partea autorității naționale competente a statului membru (ANC), alături de cota corespunzătoare ANC pentru contribuțiile angajatorilor la fondul de pensii.

(61)    În ceea ce privește resursele proprii tradiționale (taxe vamale, cotizații pentru zahăr), sumele indicate trebuie să fie sume nete, și anume sumele brute după deducerea unei cote de 20 % pentru costurile de colectare.

(62)    Partea din contribuțiile angajatorului la sistemul de pensii care corespunde proporției aferente contribuțiilor autorității naționale competente (ANC) a statului membru, astfel cum se prevede în considerentul 68 din Regulamentul nr. 1095/2010 de instituire a ESMA, a fost inclusă în estimarea contribuțiilor ANC din secțiunea 3.2.5 din AFM.

(63)    Interoperabilitatea tehnică acoperă aplicațiile și infrastructurile care fac legătura între sisteme și servicii, inclusiv aspecte precum specificațiile interfeței, serviciile de interconectare, prezentarea și schimbul de date și protocoalele de comunicare securizate.

COMISIA EUROPEANĂ

Bruxelles, 25.11.2021

COM(2021) 723 final

ANEXĂ

la

Propunerea de regulament al Parlamentului European și al Consiliului

de instituire a unui punct unic de acces european care oferă acces centralizat la informațiile puse la dispoziția publicului, relevante pentru serviciile financiare, pentru piețele de capital și pentru durabilitate

{SEC(2021) 572 final} - {SWD(2021) 344 final} - {SWD(2021) 345 final}

ANEXĂ

Lista actelor legislative ale Uniunii care intră în domeniul de aplicare al punctului unic de acces european (ESAP), astfel cum se menționează la articolul 1 alineatul (1) litera (a)

1.PARTEA A – REGULAMENTE

1. Regulamentul (CE) nr. 1060/2009 privind agențiile de rating de credit 1

2. Regulamentul (UE) nr. 236/2012 privind vânzarea în lipsă și anumite aspecte ale swapurilor pe riscul de credit 2

3. Regulamentul (UE) nr. 648/2012 privind instrumentele financiare derivate extrabursiere, contrapărțile centrale și registrele centrale de tranzacții 3

4. Regulamentul (UE) nr. 345/2013 privind fondurile europene cu capital de risc 4

5. Regulamentul (UE) nr. 346/2013 privind fondurile europene de antreprenoriat social 5

6. Regulamentul (UE) nr. 575/2013 privind cerințele prudențiale pentru instituțiile de credit și firmele de investiții 6

7. Regulamentul (UE) nr. 537/2014 privind cerințe specifice referitoare la auditul statutar al entităților de interes public 7

8. Regulamentul (UE) nr. 596/2014 privind abuzul de piață (regulamentul privind abuzul de piață) 8

9. Regulamentul (UE) nr. 600/2014 privind piețele instrumentelor financiare 9

10. Regulamentul (UE) nr. 909/2014 privind îmbunătățirea decontării titlurilor de valoare în Uniunea Europeană și privind depozitarii centrali de titluri de valoare 10

11. Regulamentul (UE) nr. 1286/2014 privind documentele cu informații esențiale referitoare la produsele de investiții individuale structurate și bazate pe asigurări (PRIIP) 11

12. Regulamentul (UE) 2015/760 privind fondurile europene de investiții pe termen lung 12

13. Regulamentul (UE) 2015/2365 privind transparența operațiunilor de finanțare prin instrumente financiare și transparența reutilizării 13

14. Regulamentul (UE) 2016/1011 privind indicii utilizați ca indici de referință în cadrul instrumentelor financiare și al contractelor financiare sau pentru a măsura performanțele fondurilor de investiții 14

15. Regulamentul (UE) 2017/1129 privind prospectul care trebuie publicat în cazul unei oferte publice de valori mobiliare sau al admiterii de valori mobiliare la tranzacționare pe o piață reglementată 15

16. Regulamentul (UE) nr. 2017/1131 privind fondurile de piață monetară 16

17. Regulamentul (UE) 2019/1238 privind un produs paneuropean de pensii personale (PEPP) 17

18. Regulamentul (UE) 2019/2033 privind cerințele prudențiale ale firmelor de investiții 18

19. Regulamentul (UE) 2019/2088 privind informațiile privind durabilitatea în sectorul serviciilor financiare 19

20. Regulamentul (UE) 2020/852 privind instituirea unui cadru care să faciliteze investițiile durabile 20

21. Regulamentul (UE) 2021/23 privind un cadru pentru redresarea și rezoluția contrapărților centrale 21

PARTEA B – DIRECTIVE

1. Directiva 2002/87/CE privind supravegherea suplimentară a instituțiilor de credit, a întreprinderilor de asigurare și a întreprinderilor de investiții care aparțin unui conglomerat financiar 22

2. Directiva 2004/25/CE privind ofertele publice de cumpărare 23

3. Directiva 2004/109/CE privind armonizarea obligațiilor de transparență în ceea ce privește informația referitoare la emitenții ale căror valori mobiliare sunt admise la tranzacționare pe o piață reglementată 24

4. Directiva 2006/43/CE privind auditul legal al conturilor anuale și al conturilor consolidate 25

5. Directiva 2007/36/CE privind exercitarea anumitor drepturi ale acționarilor în cadrul societăților comerciale cotate la bursă 26

6. Directiva 2009/65/CE de coordonare a actelor cu putere de lege și a actelor administrative privind organismele de plasament colectiv în valori mobiliare (OPCVM) 27

7. Directiva 2009/138/CE privind accesul la activitate și desfășurarea activității de asigurare și de reasigurare (Solvabilitate II) 28

8. Directiva 2011/61/UE privind administratorii fondurilor de investiții alternative 29

9. Directiva 2013/34/UE privind situațiile financiare anuale, situațiile financiare consolidate și rapoartele conexe ale anumitor tipuri de întreprinderi 30

10. Directiva 2013/36/UE cu privire la accesul la activitatea instituțiilor de credit și supravegherea prudențială a instituțiilor de credit și a firmelor de investiții 31

11. Directiva 2014/59/UE de instituire a unui cadru pentru redresarea și rezoluția instituțiilor de credit și a firmelor de investiții 32

12. Directiva 2014/65/UE privind piețele instrumentelor financiare 33

13. Directiva (UE) 2016/97 privind distribuția de asigurări 34

14. Directiva (UE) 2016/2341 privind activitățile și supravegherea instituțiilor pentru furnizarea de pensii ocupaționale (IORP) 35

15. Directiva (UE) 2019/2034 privind supravegherea prudențială a firmelor de investiții 36

16. Directiva (UE) 2019/2162 privind emisiunea de obligațiuni garantate și supravegherea publică a obligațiunilor garantate 37

(1)    Regulamentul (CE) nr. 1060/2009 al Parlamentului European și al Consiliului din 16 septembrie 2009 privind agențiile de rating de credit (JO L 302, 17.11.2009, p. 1).

(2)    Regulamentul (UE) nr. 236/2012 al Parlamentului European și al Consiliului din 14 martie 2012 privind vânzarea în lipsă și anumite aspecte ale swapurilor pe riscul de credit (JO L 86, 24.3.2012, p. 1).

(3)    Regulamentul (UE) nr. 648/2012 al Parlamentului European și al Consiliului din 4 iulie 2012 privind instrumentele financiare derivate extrabursiere, contrapărțile centrale și registrele centrale de tranzacții (JO L 201, 27.7.2012, p. 1).

(4)    Regulamentul (UE) nr. 345/2013 al Parlamentului European și al Consiliului din 17 aprilie 2013 privind fondurile europene cu capital de risc (JO L 115, 25.4.2013, p. 1).

(5)    Regulamentul (UE) nr. 346/2013 al Parlamentului European și al Consiliului din 17 aprilie 2013 privind fondurile europene de antreprenoriat social (JO L 115, 25.4.2013, p. 18).

(6)    Regulamentul (UE) nr. 575/2013 al Parlamentului European și al Consiliului din 26 iunie 2013 privind cerințele prudențiale pentru instituțiile de credit și firmele de investiții și de modificare a Regulamentului (UE) nr. 648/2012 (JO L 176, 27.6.2013, p. 1).

(7)    Regulamentul (UE) nr. 537/2014 al Parlamentului European și al Consiliului din 16 aprilie 2014 privind cerințe specifice referitoare la auditul statutar al entităților de interes public și de abrogare a Deciziei 2005/909/CE a Comisiei (JO L 158, 27.5.2014, p. 77).

(8)    Regulamentul (UE) nr. 596/2014 al Parlamentului European și al Consiliului din 16 aprilie 2014 privind abuzul de piață (regulamentul privind abuzul de piață) și de abrogare a Directivei 2003/6/CE a Parlamentului European și a Consiliului și a Directivelor 2003/124/CE, 2003/125/CE și 2004/72/CE ale Comisiei (JO L 173, 12.6.2014, p. 1).

(9)    Regulamentul (UE) nr. 600/2014 al Parlamentului European și al Consiliului din 15 mai 2014 privind piețele instrumentelor financiare și de modificare a Regulamentului (UE) nr. 648/2012 (JO L 173, 12.6.2014, p. 84).

(10)    Regulamentul (UE) nr. 909/2014 al Parlamentului European și al Consiliului din 23 iulie 2014 privind îmbunătățirea decontării titlurilor de valoare în Uniunea Europeană și privind depozitarii centrali de titluri de valoare și de modificare a Directivelor 98/26/CE și 2014/65/UE și a Regulamentului (UE) nr. 236/2012 (JO L 257, 28.8.2014, p. 1).

(11)    Regulamentul (UE) nr. 1286/2014 al Parlamentului European și al Consiliului din 26 noiembrie 2014 privind documentele cu informații esențiale referitoare la produsele de investiții individuale structurate și bazate pe asigurări (PRIIP) (JO L 352, 9.12.2014, p. 1).

(12)    Regulamentul (UE) 2015/760 al Parlamentului European și al Consiliului din 29 aprilie 2015 privind fondurile europene de investiții pe termen lung (JO L 123, 19.5.2015, p. 98).

(13)    Regulamentul (UE) 2015/2365 al Parlamentului European și al Consiliului din 25 noiembrie 2015 privind transparența operațiunilor de finanțare prin instrumente financiare și transparența reutilizării și de modificare a Regulamentului (UE) nr. 648/2012 (JO L 337, 23.12.2015, p. 1).

(14)    Regulamentul (UE) 2016/1011 al Parlamentului European și al Consiliului din 8 iunie 2016 privind indicii utilizați ca indici de referință în cadrul instrumentelor financiare și al contractelor financiare sau pentru a măsura performanțele fondurilor de investiții și de modificare a Directivelor 2008/48/CE și 2014/17/UE și a Regulamentului (UE) nr. 596/2014 (JO L 171, 29.6.2016, p. 1).

(15)    Regulamentul (UE) 2017/1129 al Parlamentului European și al Consiliului din 14 iunie 2017 privind prospectul care trebuie publicat în cazul unei oferte publice de valori mobiliare sau al admiterii de valori mobiliare la tranzacționare pe o piață reglementată, și de abrogare a Directivei 2003/71/CE (JO L 168, 30.6.2017, p. 12).

(16)    Regulamentul (UE) 2017/1131 al Parlamentului European și al Consiliului din 14 iunie 2017 privind fondurile de piață monetară (JO L 169, 30.6.2017, p. 8).

(17)    Regulamentul (UE) 2019/1238 al Parlamentului European și al Consiliului din 20 iunie 2019 privind un produs paneuropean de pensii personale (PEPP) (JO L 198, 25.7.2019, p. 1).

(18)    Regulamentul (UE) 2019/2033 al Parlamentului European și al Consiliului din 27 noiembrie 2019 privind cerințele prudențiale ale firmelor de investiții și de modificare a Regulamentelor (UE) nr. 1093/2010, (UE) nr. 575/2013, (UE) nr. 600/2014 și (UE) nr. 806/2014 (JO L 314, 5.12.2019, p. 1).

(19)    Regulamentul (UE) 2019/2088 al Parlamentului European și al Consiliului din 27 noiembrie 2019 privind informațiile privind durabilitatea în sectorul serviciilor financiare (JO L 317, 9.12.2019, p. 1).

(20)    Regulamentul (UE) 2020/852 al Parlamentului European și al Consiliului din 18 iunie 2020 privind instituirea unui cadru care să faciliteze investițiile durabile și de modificare a Regulamentului (UE) 2019/2088 (JO L 198, 22.6.2020, p. 13).

(21)    Regulamentul (UE) 2021/23 al Parlamentului European și al Consiliului din 16 decembrie 2020 privind un cadru pentru redresarea și rezoluția contrapărților centrale și de modificare a Regulamentelor (UE) nr. 1095/2010, (UE) nr. 648/2012, (UE) nr. 600/2014, (UE) nr. 806/2014 și (UE) 2015/2365 și a Directivelor 2002/47/CE, 2004/25/CE, 2007/36/CE, 2014/59/UE și (UE) 2017/1132 (JO L 22, 22.1.2021, p. 1).

(22)    Directiva 2002/87/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 16 decembrie 2002 privind supravegherea suplimentară a instituțiilor de credit, a întreprinderilor de asigurare și a întreprinderilor de investiții care aparțin unui conglomerat financiar și de modificare a Directivelor 73/239/CEE, 79/267/CEE, 92/49/CEE, 92/96/CEE, 93/6/CEE și 93/22/CEE ale Consiliului și a Directivelor 98/78/CE și 2000/12/CE ale Parlamentului European și ale Consiliului (JO L 35, 11.2.2003, p. 1).

(23)    Directiva 2004/25/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 21 aprilie 2004 privind ofertele publice de cumpărare (JO L 142, 30.4.2004, p. 12).

(24)    Directiva 2004/109/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 15 decembrie 2004 privind armonizarea obligațiilor de transparență în ceea ce privește informația referitoare la emitenții ale căror valori mobiliare sunt admise la tranzacționare pe o piață reglementată și de modificare a Directivei 2001/34/CE (JO L 390, 31.12.2004, p. 38).

(25)    Directiva 2006/43/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 17 mai 2006 privind auditul legal al conturilor anuale și al conturilor consolidate, de modificare a Directivelor 78/660/CEE și 83/349/CEE ale Consiliului și de abrogare a Directivei 84/253/CEE a Consiliului (JO L 157, 9.6.2006, p. 87).

(26)    Directiva 2007/36/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 11 iulie 2007 privind exercitarea anumitor drepturi ale acționarilor în cadrul societăților comerciale cotate la bursă (JO L 184, 14.7.2007, p. 17).

(27)    Directiva 2009/65/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 13 iulie 2009 de coordonare a actelor cu putere de lege și a actelor administrative privind organismele de plasament colectiv în valori mobiliare (OPCVM) (JO L 302, 17.11.2009, p. 32).

(28)    Directiva 2009/138/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 25 noiembrie 2009 privind accesul la activitate și desfășurarea activității de asigurare și de reasigurare (Solvabilitate II) (JO L 335, 17.12.2009, p. 1).

(29)    Directiva 2011/61/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 8 iunie 2011 privind administratorii fondurilor de investiții alternative și de modificare a Directivelor 2003/41/CE și 2009/65/CE și a Regulamentelor (CE) nr. 1060/2009 și (UE) nr. 1095/2010 (JO L 174, 1.7.2011, p. 1).

(30)    Directiva 2013/34/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 26 iunie 2013 privind situațiile financiare anuale, situațiile financiare consolidate și rapoartele conexe ale anumitor tipuri de întreprinderi, de modificare a Directivei 2006/43/CE a Parlamentului European și a Consiliului și de abrogare a Directivelor 78/660/CEE și 83/349/CEE ale Consiliului (JO L 182, 29.6.2013, p. 19).

(31)    Directiva 2013/36/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 26 iunie 2013 cu privire la accesul la activitatea instituțiilor de credit și supravegherea prudențială a instituțiilor de credit și a firmelor de investiții, de modificare a Directivei 2002/87/CE și de abrogare a Directivelor 2006/48/CE și 2006/49/CE (Text cu relevanță pentru SEE) (JO L 176, 27.6.2013, p. 338).

(32)    Directiva 2014/59/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 15 mai 2014 de instituire a unui cadru pentru redresarea și rezoluția instituțiilor de credit și a firmelor de investiții și de modificare a Directivei 82/891/CEE a Consiliului și a Directivelor 2001/24/CE, 2002/47/CE, 2004/25/CE, 2005/56/CE, 2007/36/CE, 2011/35/UE, 2012/30/UE și 2013/36/UE ale Parlamentului European și ale Consiliului, precum și a Regulamentelor (UE) nr. 1093/2010 și (UE) nr. 648/2012 ale Parlamentului European și ale Consiliului (JO L 173, 12.6.2014, p. 190).

(33)    Directiva 2014/65/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 15 mai 2014 privind piețele instrumentelor financiare și de modificare a Directivei 2002/92/CE și a Directivei 2011/61/UE (JO L 173, 12.6.2014, p. 349).

(34)    Directiva (UE) 2016/97 a Parlamentului European și a Consiliului din 20 ianuarie 2016 privind distribuția de asigurări (JO L 26, 2.2.2016, p. 19).

(35)    Directiva (UE) 2016/2341 a Parlamentului European și a Consiliului din 14 decembrie 2016 privind activitățile și supravegherea instituțiilor pentru furnizarea de pensii ocupaționale (IORP) (JO L 354, 23.12.2016, p. 37).

(36)    Directiva (UE) 2019/2034 a Parlamentului European și a Consiliului din 27 noiembrie 2019 privind supravegherea prudențială a firmelor de investiții și de modificare a Directivelor 2002/87/CE, 2009/65/CE, 2011/61/UE, 2013/36/UE, 2014/59/UE și 2014/65/UE (JO L 314, 5.12.2019, p. 64).

(37)    Directiva (UE) 2019/2162 a Parlamentului European și a Consiliului din 27 noiembrie 2019 privind emisiunea de obligațiuni garantate și supravegherea publică a obligațiunilor garantate și de modificare a Directivelor 2009/65/CE și 2014/59/UE (JO L 328, 18.12.2019, p. 29).