52013DC0681

CUPRINS

1........... Introducere. 3

2........... Revizuirea rapoartelor anuale ale statelor membre. 3

3........... Controale efectuate de către Comisie în statele membre. 8

4........... Alte surse de informare cu privire la controalele din statele membre. 16

5........... Rezultatul monitorizării oficiale. 17

6........... Monitorizarea și măsurile coercitive ale Comisiei 18

7........... Comerț internațional 19

8........... Concluzii 19

1.           Introducere

Articolul 44 alineatele (4) și (6) din Regulamentul (CE) nr. 882/2004[1] solicită Comisiei să elaboreze și să prezinte Parlamentului European și Consiliului un raport anual cu privire la funcționarea globală a controalelor din statele membre ținând seama de:

(a) rapoartele anuale ale autorităților naționale cu privire la controalele efectuate;

(b) controalele efectuate de către Comisie în statele membre;

(c) orice alte informații relevante.

Acesta este al treilea raport de acest tip al Comisiei. Principalele surse ale raportului sunt: (a) rapoartele anuale ale statelor membre pentru anul 2010; (b) rezultatele controalelor efectuate de Comisie; și (c) alte informații relevante legate de controale, inclusiv:

·   rapoartele trimise Comisiei de către statele membre, cu privire la controalele efectuate în anumite sectoare;

·   rezultatele sistemelor de alertă rapidă ale UE;

·   măsurile coercitive ale Comisiei (inclusiv cazuri de încălcare a dreptului comunitar) privind cazurile observate de nerespectare a legii în statele membre;

·   rapoartele organismelor internaționale de standardizare.

În special în legătură cu rezultatele controalelor efectuate de Comisie și alte informații relevante, raportul conține un rezumat al informațiilor obținute în urma controalelor, imediat ce acestea devin disponibile, în încercarea de a oferi date cât mai actuale în ceea ce privește efectuarea controalelor oficiale în Uniunea Europeană.

2.           Revizuirea rapoartelor anuale ale statelor membre

Principiile fundamentale ale legislației UE privind produsele alimentare și hrana pentru animale sunt stabilite în cadrul Regulamentului (CE) nr. 178/2002[2]. În temeiul acestui regulament, responsabilitatea principală pentru garantarea siguranței alimentare revine operatorilor din cadrul lanțului alimentar sau cel al hranei pentru animale, de la producția primară până la punctul de vânzare către consumatorul final. Regulamentul (CE) nr. 834/2007 conține cerințele privind producția ecologică și etichetarea produselor ecologice[3]. Regulamentul (UE) nr. 1151/2012 conține cerințele privind sistemele din domeniul calității produselor agricole și alimentare[4].

Statele membre sunt obligate să monitorizeze și să verifice că operatorii economici îndeplinesc cerințele prevăzute de legislația UE privind siguranța alimentelor și a hranei pentru animale (inclusiv sănătatea animalelor, bunăstarea animalelor și domeniul fitosanitar), producția ecologică și sistemele de calitate. Acestea au obligația de a pune în aplicare un sistem de controale în acest scop.

Regulamentul (CE) nr. 882/2004 stabilește modul în care aceste controale ar trebui să fie organizate și efectuate. În esență, acesta stabilește normele generale pentru efectuarea controalelor oficiale în vederea verificării conformității cu normele UE privind produsele alimentare și hrana pentru animale. În mod specific, acesta solicită statelor membre să verifice conformitatea operatorilor cu cerințele legale specifice și să se asigure că bunurile de pe piața UE (fie că sunt produse în UE sau importate) sunt în conformitate cu aceste cerințe.

Regulamentul (CE) nr. 882/2004 stabilește, de asemenea, normele pentru efectuarea controalelor serviciilor Comisiei în statele membre în vederea verificării conformității cu obligațiile prevăzute în legislația privind produsele alimentare și hrana pentru animale. Statele membre trebuie să stabilească și să pună în aplicare planurile de control naționale multianuale (PCNM) pentru a respecta cerințele Regulamentului și sunt obligate să prezinte Comisiei un raport anual cu privire aplicarea acestor planuri.

În Primul raport anual al Comisiei (COM (2010) 441) s-au identificat mari diferențe între rapoartele statelor membre, atât din punct de vedere structural, cât și în ceea ce privește conținutul, comparațiile fiind astfel dificile. Raportul din anul trecut [COM(2012)122] indică o îmbunătățire a comparabilității datelor datorată dialogului dintre Comisie și statele membre, precum și a experienței acumulate de către acestea din urmă.

Pentru a facilita comparabilitatea rapoartelor anuale prezentate de statele membre s-a dezvoltat împreună cu acestea un model de „Rezumat executiv”, bazat pe orientările existente pentru Raportul anual (Decizia nr. 2008/654/CE a Comisiei). În prezent, aceste rezumate sunt folosite în majoritatea statelor membre. Statele membre primesc periodic reacții generale, la care se adaugă reacțiile individuale primite în scris.

În contextul revizuirii Regulamentului (CE) nr. 882/2004, s-au luat în considerare prevederile articolului 44 referitoare la rapoartele statelor membre și rapoartele anuale ale Comisiei. Propunerea legislativă prevede adoptarea unor modele uniforme pentru furnizarea informațiilor și datelor de către statele membre referitor la: modificările planurilor de control; rezultatele controalelor oficiale efectuate în cursul anului anterior; tipul și numărul cazurilor de neconformitate; și măsurile adoptate pentru asigurarea eficacității planului de control național multianual, inclusiv măsurile de asigurare a respectării normelor și rezultatele acestor măsuri.

În continuare, se regăsește analiza Comisiei privind rapoartele anuale prezentate de statele membre în anul 2010, în măsura în care rapoartele respective au permis sintetizarea informațiilor furnizate.

Eficacitatea generală a controalelor

Rapoartele anuale arată că majoritatea statelor membre folosesc indicatoare strategice, operaționale sau de conformitate pentru evaluarea performanțelor, deși există mari diferențe în ceea ce privește sectoarele vizate, precum și în aplicabilitatea declarațiilor privind eficacitatea generală. Deseori se oferă date referitoare la procesul de inspecție, cum ar fi numărul inspecțiilor planificate și efectuate, fără a avea legătură cu rezultatul controalelor oficiale.

În țările unde există mai multe autorități centrale competente, coerența rapoartelor ar putea fi îmbunătățită prin compararea informațiilor primite de la diferite servicii cu obiectivele strategice și operaționale ale planurilor de control naționale multianuale.

Tendințe în ceea ce privește controalele

Există tendința de a folosi în continuare sistemele de control bazate mai ales pe factori de risc. Unele state membre au evidențiat un nivel ridicat de eficiență generală raportat la controalele bazate pe factori de risc, precum și extinderea utilizării controalelor bazate pe factori de risc către noi sectoare. Însă, potrivit altor rapoarte, statele membre nu folosesc modele de evaluare a riscurilor în toate sectoarele, fapt confirmat de auditurile Comisiei, și s-au obținut puține informații privind tendințele în ceea ce privește controalele, prioritățile și rezultatele.

Unul dintre rezultatele controalelor bazate mai ales pe factori de risc este faptul că nivelurile de neconformitate nu pot fi comparate direct de la un an la altul. Spre exemplu, analiza tendințelor din Cehia arată că, între anii 2009 și 2010, în ceea ce privește sănătatea și bunăstarea animalelor, s-a constatat o creștere a raportului dintre numărul de neconformități identificate și numărul total de controale. Acest aspect ar putea însemna o rată crescută de neconformitate, ducând astfel la apariția problemelor. Însă această creștere inițială este atribuită prevalenței, în ultimul timp, a controalelor bazate pe factori de risc, contribuind astfel la eficiența generală a acestora. Raportul danez a identificat o corelație similară în ceea ce privește controalele privind bunăstarea animalelor. Raportul anual german evidențiază faptul că, deoarece controalele se bazează preponderent pe factori de risc, fiind astfel mai intensive în ceea ce privește entitățile cu antecedente de neconformitate, este imposibilă formularea unei concluzii generale privind situația de pe piață în baza raportului anual. Resursele devenite accesibile datorită controalelor bazate mai mult pe factori de risc sunt folosite pentru inspectarea acelor instituții care sunt mai puțin capabile sau dornice să respecte regulile. Dovada că acestea sunt folosite împotriva instituțiilor cu un istoric de conformitate precar sau suspect este liniștitoare în fața sugestiilor că aceste „controale bazate pe factori de risc” ar putea fi doar o scuză pentru a reduce resursele.

Analiza tendințelor privind neconformitatea

Principalele domenii de neconformitate identificate în toate sectoarele cuprind: norme operaționale legate de igienă, HACCP, norme structurale sau legate de igiena echipamentelor, etichetarea produselor alimentare și a hranei pentru animale, aditivele din hrana pentru animale, ținerea evidențelor și contaminarea microbiologică.

Identificarea cauzelor care stau la baza acestor neconformități este, de regulă, limitată. Așa cum s-a întâmplat și anul trecut, deficiențele HACCP/igienice au fost deseori atribuite schimbărilor dese de personal, lipsei de pregătire profesională a operatorilor din sectorul alimentar (FBO) și consecințelor minime sau chiar absenței consecințelor în cazul nerespectării normelor.

Tendințe privind asigurarea respectării normelor: măsuri luate în cazul neconformității

Statele membre trebuie să arate în rapoartele anuale ce fel de măsuri au luat pentru asigurarea respectării normelor.

Deși în rapoartele anuale prezentate de majoritatea statelor membre au fost incluse informații referitoare la asigurarea respectării normelor, aceste date nu au vizat toate sectoarele și au lipsit, în general, analiza tendințelor generale și concluziile.

Unele state membre au avut experiențe pozitive în ceea ce privește folosirea sancțiunilor administrative aplicate direct de către autoritățile competente.

În plus, unele state membre au semnalat necesitatea formării profesionale a angajaților în domeniul asigurării respectării normelor. În Regatul Unit, formarea profesională s-a axat pe procesul judiciar și pregătirea angajaților pentru calitatea de martori experți, ceea ce a dus la creșterea numărului de măsuri coercitive formale începând cu 2008-2009. În Finlanda, pregătirea profesională și orientările din domeniul asigurării respectării normelor a dus, de asemenea, la o creștere a gradului de utilizarea a măsurilor coercitive. Autoritățile din Olanda atribuie nivelul crescut al măsurilor coercitive faptului că se efectuează mai ales controale bazate pe factori de risc, care sunt mai în măsură să identifice cazurile de neconformitate.

Sistemul național de audit

Toate statele membre efectuează audituri conform cerințelor prevăzute de Regulamentul 882/2004. Acesta este un instrument important al resurselor din domeniul controalelor deoarece oferă conducerii informații cheie privind eficacitatea sistemelor de control utilizate. Cu toate acestea, nu se prezintă întotdeauna o sinteză a rezultatelor auditurilor, mai ales în cazul în care acestea sunt efectuate la nivel de regiune, și nu se oferă nici informații în ceea ce privește măsurile luate în urma rapoartelor de audit. În plus, unele state membre au raportat că resursele limitate din unitățile de audit au afectat punerea în aplicare a auditurilor.

Unele audituri s-au axat pe sistemele de management al calității introduse de autoritățile competente. În Austria, acest proces a dus la armonizarea procedurilor și la schimbări periodice la nivel de responsabilități.

Comisia organizează întâlniri periodice, care oferă inter alia un forum pentru schimburile de cele mai bune practici între statele membre privind modul de abordare a cerințelor pentru audituri.

Resursele

Mai multe rapoarte au arătat că există schimbări în acest domeniu, cum ar fi schimbări organizaționale semnificative în Franța, Olanda, Slovenia și Regatul Unit, precum și o ameliorare a eficienței serviciilor de laborator (pentru siguranța produselor alimentare în Bulgaria și în Spania și pentru pesticide în Polonia). S-a inițiat o revizuire a resurselor alocate laboratoarelor și în Estonia și Portugalia. Unele state membre realocă resursele rezervate personalului de la controalele de rutină către „campanii de control” bazate mai ales pe factori de risc și sunt conștiente că resursele trebuie folosite mai eficient, mai ales în contextul climatului economic actual, când cheltuielile publice sunt supuse presiunii.

Măsuri luate pentru îmbunătățirea performanței autorităților de control

Principalele acțiuni țin de actualizarea legislației, pregătirea și/sau îmbunătățirea orientărilor și procedurilor, formare profesională și ateliere (legate, în special, de implementarea noilor proceduri) și modificări aduse planurilor de control naționale multianuale.

În plus, sistemele de informare și procedurile comerciale legate de controale s-au îmbunătățit în unele state membre, optimizând supravegherea de către autoritățile centrale competente. Evaluarea și analiza critică a datelor controalelor s-a îmbunătățit în unele state membre, în timp ce în celelalte există planuri pentru îmbunătățirea capacității autorităților centrale competente de a verifica eficacitatea controalelor. Pregătirea indicatorilor de performanță specifici este în curs de aplicare în unele state membre.

S-au dat și exemple de îmbunătățiri continue în ceea ce privește coordonarea dintre organismele de control și de îmbunătățiri ale cadrelor de coordonare în statele membre cu competențe regionale. Unele state membre au descris acțiunile întreprinse în vederea creșterii vânzărilor prin internet în sectorul produselor alimentare. În câteva state membre, introducerea sistemelor de evaluare a performanței pentru operatorii din sectorul alimentar a ajutat la aducerea în prim plan a controalelor.

Măsuri luate pentru îmbunătățirea performanței operatorilor din sectorul alimentar

Principalele măsuri identificate în statele membre țin de orientări, formare profesională, campanii de informare și alte evenimente, precum și broșuri. Alte acțiuni raportate includ: crearea unui centru pentru bunăstarea animalelor în Danemarca și mecanisme pentru stimularea respectării normelor de către instituții și pentru a obține răspunsuri din partea operatorilor în vederea simplificării operațiunilor de control.

Concluzii

Rapoartele anuale prezentate de statele membre arată că statele membre caută în mod activ soluții pentru a îmbunătăți eficiența sistemului actual. În statele membre există în continuare o tendință de folosire frecventă a controalelor bazate pe factori de risc. Statele membre au introdus și instrumente pentru a îmbunătăți capacitatea autorităților centrale competente de a verifica eficacitatea controalelor și performanța autorităților de control.

Există unele domenii unde mai este loc de îmbunătățiri. În ceea ce privește consecvența și comparabilitatea datelor de control în statele membre, îmbunătățirea legăturilor dintre prezentările datelor ar putea demonstra mai bine măsura în care controalele se traduc prin identificarea nerespectării normelor și, implicit, aplicarea eficientă a acestora. O importanță mai mare acordată auto-evaluării, cum ar fi rezultatele auditului național și impactul procesului de revizuire a raportului anual asupra planurilor de viitor, ar ameliora procesul de îmbunătățire continuă.

3.           Controale efectuate de către Comisie în statele membre

Regulamentul (CE) nr. 882/2004 solicită Comisiei să efectueze controale în statele membre pentru a verifica faptul că, în general, controalele oficiale sunt efectuate în conformitate cu planurile de control naționale multianuale respective și în conformitate cu legislația UE.

Pentru a respecta aceste obligații, Comisia realizează, în fiecare an, audituri și inspecții pentru a verifica respectarea legislației privind hrana pentru animale și produsele alimentare, sănătatea și bunăstarea animalelor și domeniul fitosanitar și pentru a verifica măsura în care controalele oficiale naționale din aceste domenii se desfășoară conform legislației UE. Acest program este publicat pe pagina de internet a Comisiei.

Concluziile fiecărui audit sunt prezentate într-un raport adresat autorității naționale competente, împreună cu concluzii și recomandări privind remedierea deficiențelor identificate. Prin publicarea rapoartelor de audit și a planurilor de acțiune ale statelor membre, precum și a profilurilor de țară actualizate periodic, Comisia furnizează părților interesate și cetățenilor un raport real privind modul în care autoritățile de control din fiecare stat membru își îndeplinesc obligația de a asigura aplicarea corectă a legislației UE.

În ultimii ani Comisia a efectuat circa 250 audituri în fiecare an, acoperind întregul lanț alimentar, precum și sănătatea și bunăstarea animalelor și domeniul fitosanitar, dintre care aproximativ 70% sunt legate de siguranța produselor alimentare. Aproximativ 60% din audituri au fost efectuate în statele membre, iar restul în statele terțe. În Croația, care urmează să adere la UE la 1 iulie 2013, s-au efectuat audituri de preaderare.

În plus, recent au fost create rapoarte generale[5] pentru mai multe sectoare. Aceste rapoarte oferă posibilitatea unei imagini de ansamblu privind controalele efectuate în statele membre pe baza auditurilor individuale. Ele identifică principalele eșecuri, care sunt probabil relevante pentru toate statele membre, inclusiv cele care nu sunt supuse unor audituri individuale. Aceste rapoarte oferă, de asemenea, contribuții valoroase serviciilor Comisiei și statele membre în vederea revizuirii legislației.

Rapoartele auditurilor Comisiei, precum și răspunsurile autorităților competente la recomandările formulate în rapoartele Comisiei și profilurile de țară sunt disponibile pe site-ul: http://ec.europa.eu/food/fvo/index_en.cfm.

Următoarea secțiune prezintă o serie de probleme de interes special, acoperite prin programul statelor membre privind siguranța alimentară, sănătatea și bunăstarea animalelor și domeniul fitosanitar. Aceasta oferă, de asemenea, o scurtă descriere a principalelor constatări și concluzii care rezultă din diferitele audituri efectuate.

Siguranța alimentară

Controalele oficiale privind producția de lapte și carne

Comisia a efectuat o serie de audituri privind controalele legate de igienă în producția de carne roșie și lapte în toate statele membre în perioada cuprinsă între 2008 și 2011. Acestea au confirmat faptul că statele membre au introdus sisteme de control care, în general, sunt în conformitate cu Regulamentul (CE) nr. 882/2004 și că efectuează controale solide cu privire la carnea roșie și lapte și produsele derivate. Cu toate acestea, s-a confirmat o tendință observată și anterior în ceea ce privește asigurarea respectării normelor: în timp ce autoritățile de control identifică în general deficiențele în mod corect, nu se iau întotdeauna măsuri de asigurare a respectării normelor în timp util și în mod sustenabil și, prin urmare, neconformitățile persistă.

Trasabilitatea cărnii de vită și mânzat și a produselor pe bază de carne de vită și mânzat

În 2011, s-au finalizat o serie de audituri referitoare la trasabilitatea cărnii de vită și mânzat și a produselor pe bază de carne de vită și mânzat, iar raportul general este acum disponibil. Cea mai recentă versiune revizuită arată că controalele de trasabilitate a cărnii de vită și mânzat și a produselor pe bază de carne de vită și mânzat și etichetarea obligatorie au fost considerabil îmbunătățite în statele membre vizitate. În legătură cu trasabilitatea animalelor vii, s-au constatat deficiențe în ceea ce privește implementarea legislației actuale și efectuarea controalelor oficiale în locurile în care sunt adunate animalele, cum ar fi unitățile agricole, piețele sau centrele de grupare. S-au observat anumite deficiențe și în managementul bazelor de date folosite pentru înregistrarea animalelor.

Carnea de vânat sălbatic și de crescătorie

S-au derulat o serie de misiuni de anchetă în patru state membre pentru a obține informații referitor la punerea în aplicare a controalelor oficiale în ceea ce privește producția de carne de vânat sălbatic și de crescătorie. Raportul general este acum disponibil și oferă detalii despre rezultatele acestor misiuni.

În urma acestor misiuni, s-au constatat unele probleme și, în momentul de față, se discută prevederile legislative în acest sens în legătură cu: testarea incompletă pentru Trichinella spiralis în cantități mici la speciile de vânat susceptibile care sunt distribuite direct consumatorului; o interpretare liberală a ceea ce înseamnă „cantități mici” ce pot fi excluse din controalele de igienă oficiale; folosirea frecventă a unor centre de colectare pentru carnea de vânat sălbatic care nu au fost înregistrate și care, astfel, nu au fost supuse controalelor oficiale; o delimitare neclară între vânatul de crescătorie și cel sălbatic, cu riscul de a oferi informații care induc în eroare consumatorul în ceea ce privește originea cărnii de vânat și schimburi comerciale în cadrul uniunii cu corpurile animalelor de vânat sălbatic nejupuite, contrar legislației UE.

Controalele oficiale privind produsele pescărești și moluștele bivalve vii

Pentru evaluarea conformității cu cerințele UE privind peștele și moluștele bivalve vii, s-au efectuat audituri în nouă state membre.

În ceea ce privește produsele pescărești, s-a constatat că, în general, există sisteme pentru efectuarea unor controale oficiale complexe în toate țările vizitate. În unele țări au fost constatate variații semnificative în ceea ce privește implementarea controalelor oficiale între regiunile diferite. În general, laboratoarele care efectuează analizele oficiale erau bine echipate și capabile să efectueze analizele necesare. Majoritatea laboratoarelor erau acreditate.

În timp ce sistemele globale au fost bine concepute și gestionate, s-au constatat deficiențe majore legate de controalele privind:

· unitățile de producție primare, precum ambarcațiunile de pescuit și fermele piscicole;

· moluștele bivalve vii, în legătură cu: clasificarea zonelor de producție, frecvența testărilor în cazul monitorizării biotoxinelor și testarea produselor finale.

Rezultate asemănătoare au fost raportate în auditurile efectuate în 2012. Raportul general este în curs de elaborare.

Controalele oficiale privind păsările de curte

Auditurile sistemelor de control din statele membre referitoare la păsările de curte și produsele din carne de pasăre continuat în 2012. Ca și anul trecut, nivelul de conformitate a fost în general bun și situația existentă în perioada dinaintea aplicării „pachetului legislativ privind igiena” fost considerabil îmbunătățită. S-a acoperit întregul lanț de producție de carne de pasăre, deși în unele cazuri numărul controalelor efectuate la nivel de fermă a fost limitat, iar unele audituri recente au identificat inspecții post-mortem inadecvate. Principalele domenii care încă necesită îmbunătățiri sunt cele legate de: aplicarea unor cerințe de igienă specifice, cum ar fi frecvența de eșantionare a carcaselor și punerea în aplicare a planurilor HACCP în cadrul unităților, precum și absența notificării Comisiei cu privire la legislația națională, care acordă o anumită flexibilitate abatoarelor de capacitate mică.

La fel ca în cazul controalelor privind unitățile de producție a laptelui și a cărnii, s-a identificat o tendință în ceea ce privește asigurarea respectării normelor: deși autoritățile de control identifică în mare deficiențele în mod corect, măsurile de aplicare a regulamentelor nu sunt luate întotdeauna în timp util.

Planurile de control al infecțiilor cu Salmonella

Auditurile planurilor de control naționale privind Salmonella în sectorul păsărilor de curte au continuat în 2011. În toate statele membre vizitate au fost introduse planuri de control dar, în anumite cazuri, punerea în aplicare a acestora a fost întârziată pentru anumite categorii. Cu toate acestea, aceste planuri coincid cu observarea unei tendințe pronunțate de scădere a cazurilor de Salmonella la păsările de curte. În majoritatea statelor membre planurile pentru monitorizare și prelevare oficială de probe privind Salmonella pentru diversele categorii de păsări de curte nu au fost conforme întru totul cu legislația UE; deficiențele au fost legate mai ales de lipsuri în prelevarea probelor, de măsurile luate în urma rezultatelor pozitive și de laboratoare. În cel mai recent audit din 2012, s-au identificat puncte slabe și în ceea ce privește supravegherea de către autoritățile centrale competente a punerii în aplicare a planurilor de către autoritățile regionale. Raportul general este în curs de elaborare.

Controale ale importurilor de alimente de origine neanimală

Există un raport general referitor la o serie de 12 audituri efectuate între 2010 și 2011 pentru evaluarea punerii în aplicare a sistemelor de controale oficiale privind importurile de alimente de origine neanimală.

De la intrarea în vigoare a Regulamentului (CE) nr. 669/2009 privind nivelul ridicat al controalelor oficiale referitoare la produsele de hrană pentru animale și alimente de origine neanimală, statele membre au luat măsuri satisfăcătoare în vederea punerii sale în aplicare. Există o cooperare și comunicare clară între autoritățile competente din statele membre, iar personalul este suficient pentru efectuarea controalelor. Procedurile documentate sunt bine dezvoltate, deși nu sunt întotdeauna reînnoite în mod sistematic.

Cu toate acestea, continuarea transporturilor, conform definiției din Regulamentul (CE) nr. 669/2009, și a transferului de mărfuri, conform Regulamentului (CE) nr. 1152/2009 (care permite efectuarea anumitor verificări la destinația finală a bunurilor după transportul de la punctul de sosire din UE) nu au garantat întotdeauna trasabilitatea completă, mai ales când erau implicate mai multe state membre, iar cerința privind notificările în prealabil nu a fost întotdeauna respectată. În jumătate dintre statele membre, autoritățile vamale nu au respectat întotdeauna procedurile privind acordarea liberului de vamă stabilite prin regulamentele UE. Aceste deficiențe ar putea duce la situația în care bunurile sunt eliberate fără ca verificările să fi fost finalizate. În timp ce, la nivel general, sistemul analizelor de laborator s-a îmbunătățit, s-au detectat deseori deficiențe în implementarea cerințelor analitice specifice conform legislației UE.

Reziduurile de pesticide

În 2011, s-au finalizat o serie de audituri privind controalele reziduurilor de pesticide. Există un raport general privind aceste audituri. Rezultatul a fost, în general, pozitiv. S-au înregistrat progrese considerabile de la ultima serie de audituri privind planificarea, performanța și raportarea în controalele oficiale referitoare la reziduurile de pesticide. A crescut numărul probelor prelevate. Procedura de prelevare a probelor a respectat prevederile legislației UE și au existat măsuri coercitive adecvate în majoritatea statelor membre, asigurându-se astfel un nivel ridicat de protecție a consumatorilor. Au existat proceduri eficiente privind controalele reziduurilor pesticide efectuate la importuri. S-au făcut recomandări statelor membre privind organizarea mai eficientă și eficace a controalelor. Controalele ar trebui să fie direcționate mai mult spre riscurile identificate, ținând cont de antecedentele operatorilor din sectorul alimentar, precum și de auto-controalele efectuate de acestea. Numărul laboratoarelor desemnate ar trebui redus pentru a se asigura că analizele sunt efectuate numai în laboratoare cu echipamente analitice adecvate. În 2012, s-a demarat o nouă serie de audituri pentru nouă state membre, axate pe controale privind comercializarea și folosirea produselor de protecție a plantelor.

Organisme modificate genetic (OMG)

În 2011, s-a demarat o nouă serie de audituri cu privire la organismele modificate genetic (OMG). Pe lângă produsele alimentare și hrana pentru animale MG, aceasta a inclus, pentru prima dată, o evaluare a controalelor privind eliberarea intenționată a OMG în mediu pentru testare și cultivare. Patru state membre au fost auditate. A existat un sistem de autorizare privind OMG folosite pentru testare și s-au efectuat verificări oficiale în conformitate cu cerințele UE. Au existat anumite diferențe între statele membre în legătură cu controalele privind cultivarea porumbului modificat genetic MON 810. În ceea ce privește alimentele și hrana pentru animale MG, nu s-au constatat schimbări majore față de seria precedentă de audituri. În două state membre nu a fost respectat principiul toleranței zero în ceea ce privește prezența OMG în semințele nemodificate genetic. În majoritatea cazurilor laboratoarele OMG au avut o performanță adecvată.

Sănătatea animalelor

Sisteme de identificare electronică pentru rumegătoare mici

Comisia a derulat o serie de misiuni de anchetă în patru state membre cu o populație semnificativă de ovine și caprine. Obiectivele acestor serii au fost: evaluarea progresului în punerea în aplicare a sistemului de identificare electronică (IDE) la ovine și caprine; evaluarea eficacității măsurilor IDE pentru a asigura trasabilitatea adecvată a mișcărilor ovinelor și caprinelor, identificarea factorilor care cauzează nemulțumiri în rândul părților interesate și identificarea factorilor de promovare a acceptării folosirii IDE. S-a elaborat un raport general al seriei de misiuni și acesta este în prezent disponibil.

Raportul general arată că există diferențe semnificative între statele membre în ceea ce privește punerea în aplicare, mai ales în ceea ce privește folosirea identificării electronice pentru controlul bolilor și în scop de gestionare, ceea ce se datorează parțial faptului că unele state membre au adoptat IDE mai devreme decât altele. În ceea ce privește asigurarea unei identificări permanente, folosirea dispozitivelor electronice de tip bolus s-a dovedit a fi mai fiabilă în condiții de câmp decât folosirea crotaliilor, însă necesită competențe specifice și suport tehnic, existente deja în unele state membre vizate. În aceste state membre, suportul financiar acordat fermierilor pentru acoperirea costurilor asociate cu IDE s-a dovedit a fi un factor încurajator în privința utilizării acestuia.

Rabia

UE co-finanțează un program major de eradicare a rabiei în statele membre din Europa centrală și de est. Comisia a derulat un număr de audituri privind programele din aceste țări. Acestea au confirmat faptul că s-au făcut progrese substanțiale în campaniile de vaccinare a animalelor sălbatice și, drept rezultat, s-a redus în mod semnificativ numărul de cazuri la oameni și animale domestice. Însă în unele state membre punerea în aplicare a programelor de vaccinare a înregistrat deficiențe, mai ales în ceea ce privește finalizarea campaniilor în timp util precum și dispersia și intervalele de timp în utilizarea vaccinelor prin momeli.

Pesta porcină clasică (PPC)

UE este pe cale să confirme eradicarea completă a PPC pe teritoriul său. S-a ajuns la acest rezultat prin aplicarea intensivă a măsurilor de biosecuritate și prin campaniile de vaccinare îmbunătățite pentru mistreți în contextul programelor de eradicare finanțate de UE. Auditurile Comisiei au confirmat faptul că aceste măsuri au fost aplicate în mod eficient în România și Bulgaria, unde au apărut erupții sporadice de PPC la porcine domestice în ultimii ani. Aceste programe continuă și sunt centrate din ce în ce mai mult pe verificarea eliberării de această boală și nu pe eradicare.

Riscul continuu de reintroducere a bolii din țările vecine, mai ales datorită mișcării mistreților, necesită menținerea unui nivel înalt de vigilență și bună cooperare cu aceste țări.

Controalele oficiale privind laboratoarele pentru febră aftoasă (FA)

Au fost efectuate o serie de inspecții în laboratoarele UE care se ocupă de virusul viu al febrei aftoase. În timp ce standardul măsurilor de biosecuritate a fost, în general, satisfăcător, s-au constatat deficiențe majore în mai toate laboratoarele, cu deficiențe severe detectate în unele laboratoare. S-au luat măsuri de remediere imediate pentru reducerea riscului potențial pentru sănătatea animalelor datorat evadării virusului viu al febrei aftoase.

Concluzia semnificativă a acestei serii de inspecții este că laboratoarele pentru FA ar trebui aprobate numai în acele state membre care sunt în măsură să garanteze respectarea continuă a cerințelor specifice UE și, în special, să asigure resursele necesare pentru acest scop. Comisia și statele membre se gândesc la organizarea optimă a laboratoarelor pentru FA pe viitor.

Bunăstarea animalelor

În prezent, pe lângă auditurile dedicate în mod special controlului bunăstării animalelor, controlul privind bunăstarea și sacrificarea animalelor este evaluat periodic și prin auditurile Comisiei privind controalele legate de igiena cărnii roșii și a păsărilor de curte. Acestea oferă resurse suplimentare importante pentru o mai bună respectare a controalelor privind bunăstarea animalelor. Aceste audituri au examinat, în special, imobilele abatoarelor, cum ar fi încăperile pentru adăpostire și asomare, precum și transportul animalelor la locul de sacrificare, oferind recomandările de rigoare pentru îmbunătățire. Într-unul dintre audituri s-a constatat că, deși în unele abatoare din statele membre sacrificarea animalelor se efectuează fără asomare, potrivit unor practici religioase privind derogarea de la asomare în timpul sacrificării, numai o parte din carnea produsă a fost vândută ca atare.

Auditurile Comisiei care vizează în mod specific controalele privind bunăstarea animalelor au luat în considerare bunăstarea acestora în cadrul fermelor și în timpul transportării. Aceste audituri au făcut parte din monitorizarea statelor membre efectuată de către serviciile Comisiei privind interzicerea folosirii cuștilor neîmbunătățite pentru găinile ouătoare, care ar fi trebuit să intre în vigoare de la 1 ianuarie 2012, ducând la deschiderea procedurii de încălcare a dreptului comunitar începând cu 27 ianuarie 2012 împotriva a 13 state membre. În mod similar, auditurile Comisiei în statele membre au dus la actualizarea nivelului de pregătire a acestora în ceea ce privește termenul limită de 1 ianuarie 2013 pentru sistemele de adăpostire în grup a scroafelor gestante și a purcelelor. Unul dintre audituri a fost efectuat cu scopul explicit de a găsi dovezi pentru procedura de încălcare a dreptului comunitar privind bunăstarea animalelor la sacrificare, demarată împotriva unui stat membru.

Bunăstarea puilor de carne a fost inclusă în auditurile recente. Speciile de animale care nu fac obiectul prevederilor legislative ale UE, dar pentru care recomandările Consiliului Europei sunt pe deplin aplicabile potrivit legislației UE, sunt și ele incluse în auditurile cu privire la bunăstarea animalelor.

În ceea ce privește transportul, acum se pune accentul pe ajutorarea statelor membre în ceea ce privește înțelegerea celor mai bune practici. Auditurile precedente au arătat că procesele de aprobare a vehiculelor nu au fost abordate în mod adecvat într-un număr de state, iar auditurile din 2012 s-au axat pe aprobarea procedurilor, identificând zonele cu cele mai bune practici. Acestea au fost împărțite cu alte state membre la întâlnirile punctelor de contact naționale, organizate de două ori pe an la sediul Comisiei. A avut loc o întâlnire suplimentară la portul Sète, în Franța, cu toate statele membre responsabile pentru aprobarea vaselor maritime, deoarece câteva dintre autoritățile competente indicaseră dificultăți în aplicarea cerințelor pentru transportul animalelor pe mare.

Subiectul transportului animalelor în Turcia, o activitate comercială în creștere, a fost de asemenea abordat în auditurile Comisiei. S-a efectuat un audit la un punct de ieșire din Bulgaria și s-au făcut recomandări pentru grăbirea procedurilor, astfel încât să fie eliminate întârzierile inutile. În timpul acestui audit echipa a vizitat și partea turcă a graniței pentru a revizui controalele de acolo.

Domeniul fitosanitar

Auditurile privind domeniul fitosanitar în statele membre, evaluând măsurile de control luate la importuri și punerea în aplicare a măsurilor de urgență în cazul erupției unor organisme dăunătoare, au arătat diferențe substanțiale între statele membre auditate în ceea ce privește organizarea controalelor legate de importuri și eficacitatea acestora în detectarea organismelor dăunătoare în loturile prezentate la importuri. Succesul eforturilor de eradicare a variat în mod considerabil între diferitele organisme dăunătoare, unele fiind mai ușor de controlat decât altele. Auditul a demonstrat și importanța eforturilor susținute de eradicare imediat după găsirea organismului, deoarece odată stabilit, acesta va fi din ce în ce mai dificil de eradicat, dacă nu imposibil.

În ciuda auditurilor efectuate în mod regulat în Portugalia începând cu 1999 în ceea ce privește eradicarea nematodului lemnului de pin (NLP), situația rămâne nesatisfăcătoare, mai ales în ceea ce privește testarea și îndepărtarea din zonele tampon a copacilor cu sănătate precară.

Hrana pentru animale

În domeniul siguranței alimentare imaginea de ansamblu arată că nivelul de conformitate al operatorilor de-a lungul lanțului este variat. În timp ce situația este satisfăcătoare în ceea ce privește producția primară, în producția non-primară este clar loc de îmbunătățiri în ceea ce privește: proiectarea și punerea în aplicare a procedurilor bazate pe HACCP, măsurile existente pentru minimalizarea contaminării încrucișate de la loturile de producție precedente și monitorizarea substanțelor nedorite. Controalele oficiale privind hrana pentru animale acoperă, de regulă, operatorii principali în lanțul hranei pentru animale, dar anumite tipuri de instituții (în speță acele instituții din domeniul alimentar care furnizează doar o parte din producția lor lanțului de hrană pentru animale) sunt deseori lăsate în afara acestor controale. În plus, punerea în aplicare a inspecțiilor și a activităților de prelevare este afectată de anumite greșeli în stabilirea obiectivelor.

În domeniul comercializării hranei pentru animale auditurile au constatat un nivel satisfăcător în ceea ce privește respectarea cerințelor relevante.

Forme transmisibile de encefalopatie spongiformă (TES) și subproduse de origine animală (SOA)

Auditurile privind aceste subiecte sunt, în general, combinate deoarece, cu câteva excepții, encefalopatia spongiformă bovină (ESB) nu mai reprezintă un risc cu prioritate ridicată. Auditurile au identificat că manevrarea SOA și produsele derivate, potrivit categoriilor aferente, s-a făcut, în mare măsură, în conformitate cu regulile UE. Însă, în câteva state membre, SOA (inclusiv materiale specifice riscante) generate în timpul sacrificărilor efectuate în gospodării sunt încă aruncate în același loc; acest aspect, împreună cu deficiențele privind eliminarea animalelor moarte care provin din aceste gospodării afectează, de asemenea, eficacitatea monitorizării ESB în aceste state membre. La centrele de ecarisaj, nivelul de respectare a normelor a fost, în general, satisfăcător, deși au existat cazuri în care s-au constatat deficiențe în ceea ce privește monitorizarea aderării la cerințele de procesare din punct de vedere al timpului, temperaturii și presiunii.

Controalele la importarea de alimente de origine animală și de animale

Auditurile în acest domeniu continuă să fie placa turnantă în arsenalul de apărare menit să garanteze siguranța importurilor. Controalele privind importurile se îmbunătățesc mulțumită, inter alia, cooperării mai bune cu autoritățile vamale și unei formări profesionale semnificative. Comisia a constatat deficiențe în anumite state membre în ceea ce privește comunicarea dintre autoritățile centrale și cele descentralizate, subminând în unele cazuri eficacitatea controalelor. În timp ce prenotificarea în cazul mărfurilor transbordate s-a ameliorat în unele state membre, autoritățile competente nu reușesc încă să pună în aplicare această cerință în unele porturi importante.

Punerea în aplicare a sistemului TRACES, sistemul comun computerizat pentru importuri, s-a îmbunătățit de la publicarea raportului din anul trecut. Unele state membre care nu folosiseră TRACES s-au racordat între timp la acest sistem. Noile versiuni ale sistemului TRACES necesită puncte de control la frontieră, iar acesta este un proces în curs de derulare.

Reziduurile de medicamente veterinare și de contaminanți

Statele membre se confruntă în continuare cu probleme similare celor identificate în raportul anual din anul trecut în ceea ce privește punerea în aplicare a planurilor naționale de monitorizare a reziduurilor, inclusiv următoarele: metodele incluse în sfera acreditării laboratoarelor pentru analiza reziduurilor variază de la un stat membru la altul, iar cerințele legate de informațiile privind lanțul trofic la sacrificare sunt interpretate în mod diferit.

În ceea ce privește auditurile derulate în prezent cu privire la dioxine, care evaluează capacitatea statelor membre de a garanta că peștele prins în Marea Baltică și introdus pe piață pentru consum uman sau animal respectă normele UE privind limitele de dioxină, dovezile adunate până în momentul de față arată că lipsește consecvența în abordările statelor membre cu privire la reducerea la minimum a expunerii consumatorului la carnea de pește neconformă.

Măsuri luate în urma recomandărilor Comisiei

Toate recomandările venite de la Comisie sunt urmate de o serie de măsuri puse în aplicare în mod sistematic.

Autoritățile competente din statele membre sunt invitate să prezinte un „plan de acțiune” care să descrie modul în care au abordat sau intenționează să abordeze recomandările Comisiei. La rândul său, Comisia evaluează planul de acțiune și monitorizează în mod sistematic punerea în aplicare a tuturor acestor măsuri prin intermediul unor activități de monitorizare care includ: (a) audituri generale de urmărire subsecventă; (b) audituri de monitorizare la fața locului privind chestiunile specifice sau cererile de rapoarte scrise cu privire la chestiunile specifice; și (c) întâlniri bilaterale la nivel înalt în cazul unor probleme globale sau de durată.

Auditurile generale de urmărire subsecventă (GFA) urmăresc problemele nerezolvate și verifică progresul în ceea ce privește recomandările ce au rămas deschise în urma auditurilor sectoriale efectuate de Oficiul Alimentar și Veterinar OAV în statele membre. Profilurile pe țară care arată rezultatele acestor audituri pot fi găsite pe siteul de mai jos: http://ec.europa.eu/food/fvo/country_profiles_en.cfm

În ceea ce privește progresul statelor membre în rezolvarea recomandărilor OAV, rezultatul procesului GFA în perioada 2005-2010 arată că pentru 97% din recomandări statele membre au luat măsuri în vederea rezolvării acestora sau au făcut promisiuni satisfăcătoare în ceea ce privește rezolvarea acestora într-un anumit cadru de timp. Recomandările pentru care încă nu s-au oferit angajamente satisfăcătoare (3%) sunt urmărite în mod activ prin diferite mecanisme, conform descrierii de la secțiunea 2.5. Deși sunt puține, aceste recomandări sunt, prin definiție, cele mai greu de rezolvat și, de regulă, reflectă probleme fundamentale, inclusiv legate de interpretarea legislației.

4.           Alte surse de informare cu privire la controalele din statele membre

Rapoarte sectoriale

Anumite dispoziții din legislația UE privind diferite aspecte legate de siguranța alimentelor, sănătatea și bunăstarea animalelor și domeniul fitosanitar, impun statelor membre să prezinte rapoarte periodice cu privire la anumite cerințe. Pe baza acestor rapoarte naționale, Comisia elaborează, la rândul ei, un număr de rapoarte sectoriale, care prezintă stadiul de punere în aplicare a anumitor aspecte ale legislației europene aplicabile lanțului alimentar și care includ, în unele cazuri, date specifice cu privire la controalele oficiale și la rezultatele acestora în domeniile vizate.

Printre rapoartele cele mai relevante, se află cele privind: monitorizarea și testarea rumegătoarelor pentru prezența encefalopatiei spongiforme transmisibile (EST), tendințele și sursele de zoonoze, agenții zoonotici și focarele de toxiinfecție alimentară în Uniunea Europeană (încredințat către EFSA), bolile cu notificare obligatorie ale animalelor din speciile bovine și porcine (în contextul schimburilor comerciale din interiorul UE), raportul anual privind monitorizarea reziduurilor de pesticide în ansamblul UE și rapoartele grupului operativ însărcinat cu eradicarea bolilor la animale. Informațiile din aceste rapoarte sunt foarte relevante pentru procesul de decizie privind prioritizarea resurselor auditurilor.

La prezentul raport este anexat un tabel care conține o listă a principalelor rapoarte ale Comisiei publicate în cursul anului trecut și site-urile lor internet.

Sisteme de alertă rapidă și alte instrumente de raportare

Sistemele de alertă rapidă pentru alimente și furaje (SARAF) existente, pentru focarele de boli animale (ADNS) și focarele de boli la plante (Europhyt) reprezintă instrumente importante pentru gestionarea reacției rapide în caz de urgențe sau riscuri emergente și o sursă de informare privind tipurile de pericole și boli. Datele oferite de acestea pot fi un indicator important al deficiențelor legate de respectarea standardelor de siguranță prestabilite, astfel că aceste date sunt revizuite cu atenție în evaluarea controalelor. Rezultatele detaliate obținute de la aceste sisteme de alertă pentru alimente și boli animale sunt rezumate în fiecare an în cadrul rapoartelor anuale privind SARAF și ADNS, publicate pe site-ul internet al Comisiei:

http://ec.europa.eu/food/food/rapidalert/index_en.htm http://ec.europa.eu/food/animal/diseases/adns/index_en.htm .

În ceea ce privește Europhyt, instrumentul de notificare pentru interceptarea loturilor din motive fitosanitare, Comisia a lansat un site internet pentru publicarea rapoartelor lunare de interceptare.[6] Publicarea unui raport anual Europhyt este planificată pentru 2013.

TRACES, sistemul care permite schimbul de informații între Comisie și statele membre privind controalele desfășurate asupra animalelor și a produselor animale (cu privire la produsele interne și la importurile din țări terțe) constituie o altă sursă importantă de date, nu numai pentru volumul circulației de mărfuri, dar și pentru controalele veterinare oficiale desfășurate:

http://ec.europa.eu/food/animal/diseases/traces/index_en.htm.

5.           Rezultatul monitorizării oficiale

Salmonella și Campylobacter sunt cele două cauze principale de boală cu origine alimentară în UE. Analiza efectuată de EFSA și ECDC[7] a rapoartelor fiecărui stat membru privind zoonozele confirmă o tendință descrescătoare în Uniunea Europeană de cazuri de salmoneloză la oameni. Au fost raportate în total 99 020 de cazuri umane în 2010 (date publicate în 2012), în scădere cu 8,8 % comparativ cu 2009, ca parte a unei tendințe care a continuat pentru al șaselea an consecutiv. Raportul EFSA arată că motivul pentru această reducere continuă este aplicarea programelor de control al Salmonellei în rândul populației păsărilor de curte din statele membre. Auditurile din sectorul cărnii de pasăre efectuate în statele membre demonstrează această perspectivă.

6.           Monitorizarea și măsurile coercitive ale Comisiei

Atenția susținută acordată măsurilor coercitive și coordonarea acestora rămâne o prioritate în toate domeniile la care se referă prezentul raport.

Se depun eforturi semnificative, în cooperare cu statele membre implicate, pentru eliminarea obstacolelor în fața aplicării corecte a legislației UE. Abordarea aleasă în fiecare caz aparte depinde de gravitatea deficiențelor, riscurile implicate, măsurile deja luate de statele membre și de eventualitatea implicării altor state membre. Cauzele fundamentale ale deficiențelor sunt examinate astfel încât să se găsească soluții care să prevină repetarea problemelor pe viitor.

Astfel, de exemplu, Comisia poartă un dialog intens cu unele state membre privitor la rezolvarea neconformităților persistente și problemelor legate de aplicarea legii, inclusiv prin întâlniri bilaterale periodice la nivel înalt.

Un astfel de stat membru este Grecia. Autoritățile din Grecia au prezentat un plan de acțiune detaliat, inclusiv etape clare, care este folosit în prezent pentru a monitoriza progresul spre o mai bună respectare a reglementărilor.

Comisia a proiectat acțiuni de formare, create special în cadrul programului O formare mai bună pentru o hrană mai sigură (BTSF), în cazurile în care formarea poate contribui la o mai bună respectare a legii. În cazul Bulgariei și al României au fost organizate activități de formare specifice pentru a oferi orientare autorităților în vederea remedierii deficiențelor în ceea ce privește manevrarea și eliminarea sub-produselor de origine animală.

Atunci când este necesar și potrivit, se deschid procedurile privind încălcarea dreptului comunitar.

O sursă importantă de informare privind neconformitatea sau problemele privind asigurarea respectării normelor sunt plângerile din partea publicului sau a ONG-urilor, iar Comisia veghează la garantarea faptului că acestea sunt urmărite și în statele membre în cauză, cu scopul de a obține un rezultat pozitiv. Dacă legile nu sunt aplicate corect, există riscul neîndeplinirii obiectivelor politicilor din domeniul siguranței alimentelor. Aplicarea și respectarea legislației UE sunt valabile pentru instituțiile europene și statele membre deopotrivă, inclusiv la nivelul autorităților și tribunalelor locale și regionale. Statelor membre le revine, în principal, responsabilitatea aplicării corecte și oportune a tratatelor și a legislației UE. Comisia instituie proceduri privind încălcarea dreptului comunitar ca o soluție ultimă pentru a obține conformitatea, atunci când are dovezi că legea UE a fost inadecvat aplicată în mod sistematic și persistent.

Comisia poate institui proceduri privind încălcarea dreptului comunitar, solicitând statelor membre să corecteze absența sau transpunerea greșită a legislației, precum și aplicarea incorectă a acesteia. Comisia poate prezenta situația în fața Curții de Justiție, în vederea obținerii unei declarații de încălcare a dreptului comunitar de către un stat membru. Aceasta poate depune cererea la Curte și a doua oară, solicitând aplicarea unor sancțiuni financiare până când prima decizie a Curții este respectată.

Procedura legală privind încălcarea dreptului comunitar joacă un rol esențial în aplicarea corectă a legislației UE și aduce beneficii cetățenilor. Comisia a demonstrat că își ia acest rol în serios prin pachetul de proceduri privind încălcarea dreptului comunitar lansat în 2012 privind punerea în aplicare a legislației referitoare la protecția găinilor ouătoare și semnalele clare că va urma aceeași cale în ceea ce privește protecția porcinelor.

În ceea ce privește alte instrumente, proiectul-pilot al Comisiei este menit să furnizeze răspunsuri mai rapide și mai complete la întrebările legate de aplicarea legilor UE. Acesta este folosit pentru a îmbunătăți comunicarea dintre Comisie și statele membre și pentru a contribui la rezolvarea problemelor legate de procedurile privind încălcarea dreptului comunitar.

Mai multe informații cu privire la încălcări sunt disponibile în rapoartele anuale privind monitorizarea aplicării dreptului Uniunii Europene publicate pe site-ul internet al Comisiei:     http://ec.europa.eu/eu_law/infringements/infringements_annual_report_en.htm

7.           Comerțul internațional

Comisia participă în mod activ în cadrul organismelor de stabilire a standardelor internaționale care operează în domeniul siguranței alimentare, sănătatea animalelor și domeniul fitosanitar. Există contracte de mari dimensiuni încheiate și cu țări din afara UE, unde sunt solicitate și oferite asigurări în ceea ce privește siguranța comerțului cu alimente. Acestea duc la discuții îndelungate în ceea ce privește eficacitatea controalelor existente, menite să garanteze că acest comerț se desfășoară în siguranță. Lecțiile învățate din acest proces duc la optimizarea gestionării sistemului de controale existent în statele membre.

8.           Concluzii

În ansamblu, statele membre asigură un nivel corespunzător de punere în aplicare a controalelor oficiale de-a lungul lanțului alimentar și respectarea reglementărilor privind siguranța alimentară, sănătatea și bunăstarea animalelor și domeniul fitosanitar. Deși există posibilități de îmbunătățire, s-au înregistrat progrese în privința utilizării eficiente a instrumentelor și resurselor de control, precum și în planificarea, punerea în aplicare și coordonarea controalelor în toate sectoarele.

Controalele oficiale și instrumentele legislative destinate optimizării eficacității acestora sunt elemente cheie ale lanțul alimentar în UE. Acestea permit autorităților competente să efectueze controale pe baza riscurilor și să identifice și să remedieze deficiențele în timp util. De asemenea, ele furnizează autorităților competente o imagine de ansamblu pertinentă asupra situației siguranței alimentare și a sănătății.

Rapoartele statelor membre oferă siguranța că autoritățile naționale competente își iau în serios rolul, efectuând controale bazate din ce în ce mai mult pe factori de risc, astfel cum confirmă rapoartele de audit efectuate de experții Comisiei. Se introduc instrumente noi pentru optimizarea supravegherii și a performanței autorităților de control.

Auditurile specifice efectuate de Comisie la fața locului, precum și auditurile de monitorizare generală, care acoperă toate sectoarele și care se axează pe cazuri fundamentale de nerespectare a regulamentelor, sunt deosebit de importante pentru identificarea punctelor slabe care trebuie remediate și pentru garantarea faptului că sunt adoptate măsuri corective. Comisia operează un sistem care este revizuit periodic cu obiective și indicatori, pentru a evalua cantitativ progresul statelor membre în aplicarea măsurilor corective.

Aceste rapoarte de audit ale Comisiei, care completează activitățile de control și rapoartele statelor membre, oferă un sistem solid de evaluare a eficienței sistemelor de control ale statelor membre.

Acest sistem permite Comisiei să ia măsurile potrivite, oricând este necesar, pentru a reuși îmbunătățirea controalelor oficiale și a sistemelor de audit din statele membre.

_______________________

ANEXĂ

LISTA RAPOARTELOR SECTORIALE PUBLICATE DE COMISIE PRIVIND PUNEREA ÎN APLICARE A LEGISLAȚIEI UE ÎN

DOMENIUL SIGURANȚEI ALIMENTARE, SĂNĂTĂȚII ȘI BUNĂSTĂRII ANIMALELOR ȘI DOMENIUL FITOSANITAR

Raport || Temeiul juridic || Publicarea

Raportul anual privind monitorizarea și testarea rumegătoarelor în scopul depistării formelor transmisibile de encefalopatie spongiformă (EST) în UE || Articolul 6 alineatul (4) din Regulamentul (CE) nr. 999/2001 al Parlamentului European și al Consiliului din 22 mai 2001 de stabilire a unor reglementări pentru prevenirea, controlul și eradicarea anumitor forme transmisibile de encefalopatie spongiformă || http://ec.europa.eu/food/food/biosafety/tse_bse/monitoring_annual_reports_en.htm

Raportul de sinteză al UE privind tendințele și cauzele zoonozelor, agenților zoonotici și focarelor de toxiinfecție alimentară din Uniunea Europeană || Articolul 9 alineatul (2) din Directiva 2003/99/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 17 noiembrie 2003 privind monitorizarea zoonozelor și a agenților zoonotici, de modificare a Deciziei 90/424/CEE a Consiliului și de abrogare a Directivei 92/117/CEE a Consiliului (Mandatat EFSA, elaborat de către EFSA în cooperare cu ECDC – Centrul European de Prevenire și Control al Bolilor) || http://www.efsa.europa.eu/en/efsajournal/doc/2090.pdf

Raportul anual privind Sistemul de alertă rapidă pentru alimente și furaje (SARAF) || Articolul 50 din Regulamentul (CE) nr. 178/2002 al Parlamentului European și al Consiliului din 28 ianuarie 2002 de stabilire a principiilor și a cerințelor generale ale legislației alimentare, de instituire a Autorității Europene pentru Siguranța Alimentară și de stabilire a procedurilor în domeniul siguranței produselor alimentare || http://ec.europa.eu/food/food/rapidalert/rasff_publications_en.htm

Raport || Temeiul juridic || Publicarea

Raportul anual la nivel UE privind monitorizarea reziduurilor de pesticide || Articolul 32 din Regulamentul (CE) nr. 396/2005 al Parlamentului European și al Consiliului din 23 februarie 2005 privind conținuturile maxime aplicabile reziduurilor de pesticide din sau de pe produse alimentare și hrana de origine vegetală și animală pentru animale și de modificare a Directivei 91/414/CEE a Consiliului (Mandatat EFSA) || http://www.efsa.europa.eu/en/efsajournal/doc/2430.pdf

Raportul anual privind iradierea produselor alimentare || Articolul 7 alineatul (3) din Directiva 1999/2/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 22 februarie 1999 de apropiere a legislațiilor statelor membre privind produsele și ingredientele alimentare tratate cu radiații ionizante || http://ec.europa.eu/food/food/biosafety/irradiation/index_en.htm

Documentul de lucru al serviciilor Comisiei privind punerea în aplicare a planurilor naționale de monitorizare a reziduurilor din statele membre || Articolul 8 din Directiva 96/23/CE a Consiliului din 29 aprilie 1996 privind măsurile de monitorizare care se aplică anumitor substanțe și reziduurilor acestora existente în animalele vii și în produsele obținute de la acestea și de abrogare a Directivelor 85/358/CEE și 86/469/CEE și a Deciziilor 89/187/CEE și 91/664/CEE || http://ec.europa.eu/food/food/chemicalsafety/residues/control_en.htm

Rapoartele reuniunilor sub-grupurilor de experți (bruceloză bovină, bruceloză ovină și caprină, tuberculoză și rabie bovină) ai Grupului operativ (TF) responsabil pentru monitorizarea eradicării bolilor în statele membre || Grupul operativ a fost creat în anul 2000 ca o măsură prevăzută în Cartea albă a Comisiei privind siguranța alimentară. || http://ec.europa.eu/food/animal/diseases/eradication/taskforce_en.htm

Bunăstarea animalelor: regulament privind transportul || Articolul 27 alineatul (2) din Regulamentul (CE) nr. 1/2005 al Consiliului privind protecția animalelor în timpul transportului și al operațiunilor conexe și de modificare a Directivelor 64/432/CEE și 93/119/CE și a Regulamentului (CE) nr. 1255/97 || http://ec.europa.eu/food/animal/welfare/transpor t/inspections_reports_reg_1_2005_en.htm

[1]               Regulamentul (CE) nr. 882/2004 al Parlamentului European și al Consiliului din 29 aprilie 2004 privind controalele oficiale efectuate pentru a asigura verificarea conformității cu legislația privind hrana pentru animale și produsele alimentare și cu normele de sănătate animală și de bunăstare a animalelor – JO L 191, 30.4.2004

[2]               Regulamentul (CE) nr. 178/2002 al Parlamentului European și al Consiliului din 28 ianuarie 2002 de stabilire a principiilor și a cerințelor generale ale legislației alimentare, de instituire a Autorității Europene pentru Siguranța Alimentară și de stabilire a procedurilor în domeniul siguranței produselor alimentare.

[3]               Regulamentul (CE) nr. 834/2007 al Consiliului din 28 iunie 2007 privind producția ecologică și etichetarea produselor ecologice, precum și de abrogare a Regulamentului (CEE) nr. 2092/91 - JO L 189, 20.7.2007

[4]               Regulamentul (UE) nr. 1151/2012 al Parlamentului European și al Consiliului din 21 noiembrie 2012 privind sistemele din domeniul calității produselor agricole și alimentare; JO L 343, 14.12.2012

[5]               http://ec.europa.eu/food/fvo/specialreports/index_en.htm

[6]              http://ec.europa.eu/food/plant/europhyt/interceptions_en.htm

[7]               Raport științific al EFSA și ECDC: Raport de sinteză al Uniunii Europene privind tendințele și sursele de zoonoze, de agenți zoonotici și de focare de toxiinfecție alimentară în 2010 http://www.efsa.europa.eu/en/efsajournal/doc/2597.pdf