25.8.2011

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 248/37

---

Avizul Comitetului Economic și Social European privind contribuția societății civile la Parteneriatul estic

2011/C 248/06

Raportor: dl Gintaras MORKIS

Prin scrisoarea din 15 noiembrie 2010, în conformitate cu articolul 304 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, Consiliul Uniunii Europene a solicitat Comitetului Economic și Social European elaborarea unui aviz exploratoriu pe tema

„Contribuția societății civile la Parteneriatul estic”.

Secțiunea pentru relații externe, însărcinată cu pregătirea lucrărilor Comitetului pe această temă, și-a adoptat avizul la 25 mai 2011.

În cea de-a 472-a sesiune plenară, care a avut loc la 15 și 16 iunie 2011 (ședința din 16 iunie), Comitetul Economic și Social European a adoptat prezentul aviz cu 133 de voturi pentru, 1 vot împotrivă și 1 abținere.

1.   Concluzii și recomandări

1.1   Comitetul economic și Social European (CESE) acordă o importanță deosebită Parteneriatului estic; acesta reprezintă un imperativ strategic și o investiție politică a UE, de care vor profita în viitor atât cetățenii Uniunii Europene cât și cei din țările partenere. Evenimentele din regiunea Mediteranei au dovedit că societății civile îi revine un rol esențial în tranziția spre democrație, reformă constituțională și consolidarea instituțiilor. Prin urmare, contribuția societății civile la Parteneriatul estic ar trebui sprijinită și luată în considerare în mod adecvat, pentru a asigura astfel succesul acestui proces.

1.2   CESE salută progresele înregistrate la punerea în aplicare a acestei inițiative a Parteneriatului estic, lansată oficial în luna mai 2009. Toate țările din cadrul Parteneriatului estic și-au îmbunătățit și intensificat relațiile cu UE prin purtarea unui dialog privind acordurile de asociere, zonele de liber schimb, relaxarea regimului de vize și cooperarea în domeniul securității aprovizionării cu energie, respectiv a unui dialog privind alte chestiuni. (Din nefericire, în urma evenimentelor care au avut loc după alegerile prezidențiale din decembrie 2010, Belarus a înregistrat un regres considerabil în ceea ce privește relațiile sale cu UE.)

1.3   Contribuția societății civile la acțiunile multilaterale ale Parteneriatului estic

1.3.1   Participarea la platformele tematice interguvernamentale ale Parteneriatului estic

1.3.1.1   CESE a fost invitat să participe la trei din cele patru platforme tematice interguvernamentale ale Parteneriatului estic și este capabil de a exprima punctul de vedere al societății civile în cadrul acestor platforme. Cu toate acestea, CESE solicită Comisiei să invite Comitetul să participe și să se implice în activitățile platformei tematice 3 dedicată securității aprovizionării cu energie, dată fiind experiența de care dispune în acest domeniu.

1.3.1.2   Comitetul consideră că reprezentanții grupurilor de lucru competente din cadrul Forumului societății civile al Parteneriatului estic ar trebui să dispună de posibilitatea de a participa la ședințele platformelor tematice interguvernamentale.

1.3.2   Forumul societății civile al Parteneriatului estic

1.3.2.1   Comitetul salută, de asemenea, crearea Forumului societății civile din cadrul Parteneriatului estic în noiembrie 2009. Comitetul consideră că platformele naționale ale Forumului societății civile al Parteneriatului estic reprezintă un instrument deosebit de adecvat pentru punerea în aplicare a Parteneriatului estic în țările partenere prin implicarea societății civile, însă regretă că angajatorii, sindicatele și alte organizații socioeconomice (agricultori, consumatori) la nivel național nu sunt implicați în activitatea platformelor naționale, sau sunt implicați numai în mică măsură.

1.3.2.2   În condițiile în care, în prezent, partenerii sociali nu sunt reprezentați în mod corespunzător în cadrul Forumului Parteneriatului estic, Comitetul recomandă revizuirea regulamentului de procedură al Forumului, mai ales cu privire la procedura de selecție, într-o manieră care să permită o participare mult mai activă a reprezentanților angajatorilor și salariaților, precum și ai altor grupuri de interese, atât din partea UE cât și din partea țărilor partenere în cadrul Forumului.

1.3.2.3   Comitetul solicită Comisiei Europene să reexamineze concepția Forumului în vederea unei configurări mai eficiente a activității acestuia, cu o utilizare cât mai efectivă a fondurilor disponibile. Ar putea fi prevăzută o reorientare către activități permanente, orientate către proiecte (în cadrul grupurilor de lucru și al platformelor naționale ale Forumului).

1.3.2.4   Comitetul propune creșterea numărului reprezentanților UE în cadrul Forumului, pentru a stimula astfel schimbul de experiență și a promova convergența cu valorile europene. Comitetul Economic și Social European, cu cei 344 de membri ai săi reprezentând societatea civilă organizată a UE, este deosebit de bine calificat pentru a juca un rol activ în punerea în aplicare a obiectivelor Parteneriatului estic în cadrul Forumului societății civile, cu condiția ca regulamentul acestuia să permită o implicare mai amplă si durabilă a CESE atât cadrul Forumului societății civile, cât și în cadrul comitetului director.

1.3.2.5   În lumina lărgirii constante a perimetrului de acțiune a Forumului societății civile și, în mod special, a domeniului de acțiune a platformelor naționale, Comitetul este pregătit să contribuie la mai buna funcționare a Forumului. De asemenea, Comitetul consideră că a devenit necesară crearea unui secretariat, nu în ultimul rând în contextul activității comitetului director.

1.3.2.6   Dacă funcționarea Forumului nu va reuși să elimine inadecvarea sa structurală, Comitetul ar putea recurge la alte modalități de mobilizare a actorilor socioeconomici din țările Parteneriatului estic în vederea punerii în aplicare a obiectivelor acestuia.

1.4   Consolidarea societății civile în țările partenere și contribuția la acțiunile bilaterale în cadrul Parteneriatului estic

1.4.1   Comitetul urmărește evenimentele din sudul bazinului Mediteranean cu deosebită atenție. El este convins că UE ar trebui să susțină procesul de democratizare și stabilizare în această regiune. În același timp, CESE solicită adoptarea unei abordări echilibrate pe termen lung cu statele din vecinătatea sudică și estică a UE, inclusiv în ceea ce privește susținerea financiară în favoarea reformelor politice și economice, adaptarea la standardele UE și consolidarea societății civile.

1.4.2   În opinia Comitetului, insuficiența fondurilor alocate ar putea să dezamăgească speranțele legate de Parteneriatul estic ca instrument important de promovare a convergenței cu valorile europene. În acest context, CESE salută propunerea Comisiei de revizuire a politicii europene de vecinătate și solicită o revizuire aprofundată a principiilor PEV, însă regretă că Comunicarea pe tema „Un răspuns nou în contextul schimbărilor din țările vecine” nu insistă asupra creării de mecanisme pentru consultarea societății civile în țările vizate de PEV și nu stabilește absolut nicio legătură cu instituția societății civile din UE și cu rolul pe care CESE îl poate juca în acest proces.

1.4.3   CESE salută propunerea creării unei Fundații europene pentru democrație și a unui Instrument al societății civile. În același timp, însă, CESE invită Comisia să tragă concluziile ce se impun din experiența dobândită în cadrul Instrumentului societății civile pentru Balcanii de Vest, pentru a evita anumite deficiențe.

1.4.4   Comitetul acordă o importanță deosebită cooperării cu organizațiile independente din țările partenere. În același timp există necesitatea de a coopera cu organizațiile existente care depind de guverne, în vederea înființării unor sindicate și unor organizații patronale independente, capabile de a participa la un dialog social real, de a disemina ideile legate de democrație și drepturile omului și cele ale lucrătorilor și de a urmări celelalte obiective ale Parteneriatului estic.

1.4.5   CESE consideră că o asemenea consolidare a dialogului la nivel național, între guvern și societate civilă, constituie o condiție prealabilă pentru democratizarea societăților din vecinătatea estică și convergența acestora cu valorile europene. Este nevoie în mod special de o consolidare a rolului societății civile în elaborarea și punerea în aplicare a planurilor de acțiune PEV.

1.4.6   Comitetul solicită crearea unui mecanism de consultare a societății civile în toate țările Parteneriatului estic, de exemplu prin înființarea unor consilii economice și sociale sau a altor organizații similare, ținând seama de condițiile specifice existente în fiecare țară. În cazul unora din țările partenere, platformele naționale existente din cadrul Forumului Societății civile al Parteneriatului estic ar putea constitui o bază utilă în acest sens. CESE este pregătit să își împărtășească experiența cu societatea civilă din țările partenere.

1.4.7   Comitetul este de părere că acordurile de asociere negociate între UE și țările partenere ar trebui să conțină dispoziții privind crearea unor instanțe comune ale societății civile, pentru a-i oferi acesteia posibilitatea de a monitoriza punerea în aplicare a acordurilor.

1.4.8   Cu privire la negocierile și concluziile Acordului privind zona de liber schimb aprofundată și cuprinzătoare (ZLSAC), Comitetul consideră că societățile civile din UE și din țările partenere ar trebui să se implice în vederea elaborării unei evaluări a impactului asupra dezvoltării durabile înainte de începerea negocierilor, iar mecanismele societății civile ar trebui să fie incluse în viitoarea ZLSAC, pentru a monitoriza astfel punerea în aplicare a dispozițiilor cu privire la dezvoltarea durabilă.

1.5   Comitetul își exprimă speranța că anul 2011 va fi un an decisiv pentru Parteneriatul estic, în măsura în care atât Președinția ungară, cât și mai ales Președinția poloneză vor da un nou impuls inițiativei.

1.6   Comitetul adresează aceste recomandări șefilor de stat și de guvern, și speră că summit-ul acestora, care va fi organizat în Polonia în toamna anului 2011, va aprecia în mod adecvat contribuția societății civile din ultimii doi ani și progresele realizate, făcând în același timp și o evaluare critică a deficiențelor existente cu privire la implicarea insuficientă a partenerilor sociali și inadecvarea Forumului societății civile.

2.   Contribuția societății civile la acțiunile multilaterale ale Parteneriatului estic

2.1   Pentru Uniunea Europeană, stabilitatea, buna guvernanță, politica previzibilă și creșterea economică în țările vecine de la est sunt de o importanță fundamentală. De asemenea, și țările din estul Europei și din Caucazul de Sud depun eforturi în vederea stabilirii unor relații mai active și mai strânse cu UE. Sistemul valoric și convergența legislativă și normativă reprezintă factorul esențial pentru ca aceste țări să înregistreze progrese în apropierea lor față de UE. Așadar, Parteneriatul estic ar trebui văzut ca o investiție politică a Uniunii Europene, care va aduce beneficii cetățenilor UE și va favoriza progresul general în țările partenere.

2.2   Participarea la platformele tematice interguvernamentale ale Parteneriatului estic

2.2.1   În comunicarea Comisiei Europene privind Parteneriatul estic se menționează că participării societății civile ar trebui să i se acorde o importanță deosebită. CESE a fost invitat să participe la trei din cele patru platforme tematice interguvernamentale (platforma 1 - Democrație, guvernanță responsabilă și stabilitate; platforma 2 - Integrare economică și convergență cu politicile Uniunii; precum și platforma 4 – Contacte interpersonale) și este capabil de a exprima punctul de vedere al societății civile în cadrul acestor platforme. Cu toate acestea, în ciuda angajamentului amplu în ceea ce privește chestiunile legate de energie, Comitetul nu a fost invitat să participe în cadrul lucrărilor importantei platforme tematice „Securitatea energetică”.

2.2.2   CESE consideră că platformele au înregistrat progrese în realizarea obiectivelor Parteneriatului estic, dar regretă că participarea societății civile este limitată. Comitetul consideră că reprezentanții grupurilor de lucru competente din cadrul Forumului societății civile al Parteneriatului estic ar trebui să dispună de posibilitatea de a participa la ședințele platformelor interguvernamentale. Acest lucru ar permite ca societatea civilă să fie informată cu privire la lucrările platformelor și să elaboreze recomandări mai viabile și concrete. Comitetul solicită Comisiei să inițieze negocieri cu țările partenere în vederea introducerii unor modificări în ceea ce privește regulamentul de procedură al platformelor interguvernamentale, pentru a garanta astfel Forumului statutul de participant permanent la aceste platforme.

2.2.3   Comitetul consideră că platformele ar putea fi asociate la proiecte de interes pentru societatea civilă. Un exemplu concludent al participării unor asociații profesionale la Parteneriatul estic îl constituie programul EAST-INVEST, desfășurat de Eurochambres în cooperare cu partenerii din țările parteneriatului estic. Este vorba de un proiect nou, definit pentru o perioadă de trei ani, orientat către Parteneriatul estic, care își propune să faciliteze comerțul în regiunea țărilor vecine din est și să consolideze dezvoltarea economică și investițiile. 21 de camere de comerț din state membre ale UE sunt implicate în cadrul acestui proiect care pune în aplicare obiectivele platformei interguvernamentale 2 „Integrare economică și convergență cu politicile Uniunii”. Bugetul total pentru acest proiect se ridică la 8,75 milioane de euro, din care 7 milioane provin de la Comisia Europeană. Se speră ca obiectivele pe care și le-a propus acest proiect să fie realizate și ca acesta să contribuie la realizarea obiectivelor Parteneriatului estic. Acest exemplu ar putea fi utilizat pentru proiecte concrete între UE și organizațiile țărilor partenere din alte domenii, cum ar fi organizații ale agricultorilor, consumatorilor, de protecție a mediului etc.

2.2.4   Comitetul consideră, de asemenea, că implicarea serioasă a întreprinderilor în cadrul inițiativei emblematice pentru IMM-uri a platformei 2, precum și întâlnirile organizate între întreprinderi ar putea contribui la organizarea unui Forum de afaceri al Parteneriatului estic care ar putea extinde sprijinul acordat de organizațiile mediului de afaceri negocierilor ZLSAC.

2.2.5   Comitetul atrage atenția că dialogul social nu este inclus în lucrările nici uneia dintre platforme, cu toate că acesta face parte din acquis-ul comunitar.

2.3   Forumul societății civile al Parteneriatului estic

2.3.1   Propunerea Comisiei de creare a unui Forum al societății civile s-a bucurat de un larg consens.

2.3.2   Cu toate acestea, majoritatea membrilor Forumului societății civile din cadrul Parteneriatului estic sunt grupuri de strategie și organizații neguvernamentale care nu reprezintă întregul spectru al societății civile. Foarte puține din organizațiile țărilor partenere reprezintă interesele oamenilor de afaceri și ale salariaților sau interesele partenerilor sociali, de exemplu ale asociațiilor patronale și sindicatelor sau altor interese socioeconomice (agricultori, consumatori, comunitatea științifică, mediul universitar etc.).

2.3.3   În Comitetul director compus din 17 membri, partenerii sociali din țările partenere nu sunt deloc reprezentați.

2.3.4   În decursul ultimei perioade de un an și jumătate au fost create platforme naționale ale Forumului societății civile al Parteneriatului în toate țările partenere, în care se întâlnesc organizațiile societății civile în vederea punerii în practică a obiectivelor Parteneriatului estic.

2.3.5   Comitetul salută în mod explicit crearea platformelor naționale ale Forumului societății civile din cadrul Parteneriatului estic și contribuția acestora la procesul Parteneriatului estic. Câteva exemple merită menționate în acest sens:

—	platforma din Belarus a elaborat în iulie 2010 „Foi de parcurs în cadrul Parteneriatului estic pentru Belarus”;

—	în cadrul platformei din Azerbaidjan au avut loc o serie de evenimente pe teme de actualitate pentru stat și pentru societatea civilă, cum ar fi aderarea Azerbaidjanului la OMC, surse alternative și regenerabile de energie, eficiența energetică precum și situația întreprinderilor mici și mijlocii;

—

Consiliul național de participare, care a servit drept platformă națională în Republica Moldova înainte de crearea oficială a acesteia, a participat la toate ședințele Cabinetului de miniștri din Republica Moldova, având dreptul să prezinte poziția acestuia cu privire la deciziile guvernului și la măsurile politice prevăzute.

Comitetul regretă, însă, că și în cadrul acestor platforme, partenerii sociali la nivel național nu sunt implicați în activitatea platformelor naționale, sau sunt implicați numai în mică măsură, și datorită acestui fapt nu acoperă chestiunile referitoare la drepturile sociale.

2.3.6   Comitetul a identificat o serie de deficiențe în funcționarea Forumului și a propus colaborarea cu Comitetul director în vederea ameliorării performanței Forumului.

2.3.7   Compoziția actuală a Forumului nu corespunde documentului de reflecție al Comisiei care prevede că „statutul de membru în cadrul Forumului societății civile al Parteneriatului estic trebuie să fie deschis tuturor organizațiilor societății civile, inclusiv organizațiilor cetățenilor, sindicatelor, federațiilor patronale, asociațiilor profesionale, organizațiilor neguvernamentale, grupurilor de strategie, fundațiilor de utilitate publică, organizațiilor și rețelelor naționale și internaționale ale societății civile precum și altor protagoniști ai societății civile din țările Parteneriatului estic, dar și din statele membre ale UE și din organizațiile și rețelele internaționale. Și organizații ale societății civile din țări terțe pot fi cooptate în acest sens. CESE și organizațiile echivalente din țările partenere trebuie să joace un rol mai important, mai ales cu privire la întreprinderi, ocuparea forței de muncă și chestiuni sociale”. Principalele organizații ale angajatorilor și angajaților din Europa și-au exprimat îngrijorarea cu privire la această stare de fapt într-o scrisoare din 19 mai 2010 către membrii Forumului. Înalți reprezentanți ai CESE și ai Comisiei Europene au purtat discuții privind componența Forumului și privind faptul că unele din obiectivele Parteneriatului estic, în special cele referitoare la integrarea europeană, pot fi atinse numai dacă toți partenerii relevanți sunt implicați în activitatea Forumului.

2.3.8   De asemenea, Comitetul consideră că rolul organizațiilor societății civile din UE în cadrul Forumului trebuie consolidat în mod considerabil. Reprezentarea acestora este în prezent limitată nu numai datorită numărului relativ redus de participanți UE în cadrul Forumului (din 230 de organizații invitate la Forumul societății civile de la Berlin, doar 80 provin din UE) și în cadrul Comitetului director (7 locuri din 17). Participarea societății civile din UE este limitată și din punct de vedere teritorial. Organizațiile din unele state membre de la granițele de est sunt suprareprezentate. Există doar câteva organizații aparținând societății civile din UE care au proiecte sau programe speciale dedicate țărilor Parteneriatului estic.

2.3.9   Comitetul este dispus să pună la dispoziție capacitățile, experiența, cunoștințele și contactele sale pentru a contribui la corectarea dezechilibrelor existente la nivelul Forumului societății civile. Cei 344 de membri ai Comitetului reprezintă un potențial vast care poate fi utilizat pentru a apăra cauza Parteneriatului estic la nivelul instituțiilor UE, al statelor membre și al tuturor sferelor societății civile, inclusiv a partenerilor sociali.

2.3.10   Pentru a putea juca acest rol, Comitetul trebuie să fie reprezentat în mod corespunzător în structurile Forumului societății civile. Regulamentul actual nu prevede perspectiva unei implicări permanente și eficace a CESE în cadrul Forumului societății civile; prin urmare, acesta ar trebui modificat pentru a permite o participare permanentă și mai profundă a CESE la activitatea Forumului.

2.3.10.1   O participare sporită a CESE și a altor actori socioeconomici ar permite, de asemenea, obținerea unei participări mai echilibrate la grupurile de lucru ale Forumului societății civile. În prezent, majoritatea organizațiilor sunt implicate în grupurile de lucru privind „Democrația, guvernanța responsabilă și stabilitatea” și „Contactele interpersonale”. În același timp, grupurile de lucru privind „Integrarea economică și convergența cu politicile Uniunii” și „Mediul, schimbările climatice și securitatea energetică” nu dispun de un număr suficient de participanți, în contradicție cu importanța subiectelor cuprinse în aceste platforme tematice pentru succesul punerii în aplicare a Parteneriatului estic. Din acest punct de vedere, Comitetul ar fi capabil să aducă o contribuție importantă.

2.3.10.2   CESE consideră că activitatea Forumului ar trebui să fie mai mult orientată către proiecte. Unele grupuri de lucru, precum cel privind „Integrarea economică și convergența cu politicile Uniunii”, au încercat să dezvolte proiecte specifice, dar nu au reușit acest lucru din motive de finanțare insuficientă sau din cauza numărului insuficient de parteneri. Potențialul și capacitatea administrativă a CESE ar putea fi utile pentru elaborarea unor proiecte concrete. Studiile și proiectele elaborate în comun ar putea de asemenea consolida contribuția societății civile la Parteneriatul estic.

2.3.10.3   CESE sugerează ca Comitetul director să fie ales pentru o perioadă de doi ani, pentru a îmbunătăți eficiența sa și a-i acorda un timp suficient pentru punerea în aplicare a proiectelor și ideilor. În plus, Comitetul consideră că este necesară crearea unui secretariat al Comitetului director.

2.3.11   Dacă funcționarea Forumului va rămâne nesatisfăcătoare, Comitetul ar putea recurge la alte modalități de mobilizare a actorilor socioeconomici în vederea punerii în aplicare a obiectivelor Parteneriatului estic.

3.   Consolidarea societății civile în țările partenere și contribuția la acțiunile bilaterale în cadrul Parteneriatului estic

3.1   Evenimentele recente din nordul Africii și Orientul Mijlociu au demonstrat că regimurile politice pot fi sortite eșecului și atunci când ele joacă un rol important pentru securitatea și stabilitatea în regiune și sunt susținute financiar de democrațiile occidentale, dar neglijează situația economică și socială a populației și nu respectă drepturile și libertățile cetățenilor. Comunitatea mondială nu poate decât să fie îngrijorată de viitorul politic al regiunii și să facă supoziții cu privire la consecințele la nivel global ale acestor evenimente. Evenimentele recente din această regiune ar trebui analizate în amănunt, făcându-se o evaluare a învățăturilor și trăgând concluziile care se impun.

3.1.1   Țările partenere din est se deosebesc destul de mult în ceea ce privește situația politică și cea a organizațiilor societății civile. Ele se află la niveluri diferite de dezvoltare în ceea ce privește democrația, drepturile omului și ale libertăților cetățenești, nivelul economic și social; diferențe există până și cu privire la orientarea lor geopolitică. La fel de mari sunt diferențele cu privire la eforturile acestor țări de a se apropia de UE și obiectivele pe care le urmăresc în cadrul participării lor la Parteneriatul estic. De asemenea, există șanse inegale de participare a societății civile în cadrul Parteneriatului estic, în funcție de țara parteneră. De aceea, într-o primă fază ar trebui efectuată o analiză individuală a fiecărei țări partenere, înainte să se evalueze progresele obținute, modul în care societatea civilă este inclusă în această inițiativă și posibilitățile existente în acest sens.

3.2   Dintre țările Parteneriatului estic, mai ales Ucraina, Republica Moldova și Georgia au știut să valorifice în anumite domenii potențialul acestui parteneriat. Dacă însă aceste țări se vor distanța și mai mult de celelalte țări partenere, însăși viabilitatea Parteneriatului estic ca proiect regional în Europa de Est va fi pusă la îndoială. În acest context, Comisia Europeană și societatea civilă din celelalte trei țări vor trebui să-și aducă un aport considerabil pentru a nu permite creșterea în continuare a decalajului existent. Cele mai mari probleme le prezintă Belarus; mai ales dacă se are în vedere situația politică internă specială din această țară, nu trebuie însă pus la îndoială statutul de membru în cadrul Parteneriatului estic.

3.3   Comitetul recunoaște că realizarea obiectivelor Parteneriatului estic în domeniile securității regionale, stabilității, integrării economice, protecției mediului, securității energetice, contactelor între persoane este posibilă numai cu condiția ca țările partenere să respecte drepturile omului și libertatea de asociere și să existe un dialog social și civil autentic. De aceea, ar trebui acordată o atenție deosebită acestor chestiuni, mai ales în cazul republicii Belarus, chiar dacă, în ansamblu, și alte țări partenere se confruntă cu dificultăți în aceste domenii.

3.4   Nu poate fi negată lipsa unui dialog social și civil autentic și a unor mecanisme de consultare cu societatea civilă în țările din cadrul Parteneriatului estic: deseori organizațiile constituite și menținute de guverne sunt singurii parteneri pentru dialogul social și civic. Comitetul acordă o importanță deosebită cooperării cu organizațiile independente din țările partenere. În același timp există necesitatea de a coopera cu organizațiile existente, recunoscute și uneori dependente de guvern, în vederea sprijinirii dezvoltării acestora și înființării unor sindicate independente și unor organizații patronale, capabile de a participa la un dialog social real, de a disemina ideile legate de democrație și drepturile omului și cele ale lucrătorilor și de a urmări celelalte obiective ale Parteneriatului estic.

3.5   O implicare mai activă a societății civile ar putea contribui la accelerarea punerii în aplicare a obiectivelor Parteneriatului estic în țările partenere. În plus, Parteneriatul estic și participarea societății civile ar putea contribui la consolidarea acesteia. La elaborarea de programe pentru îmbunătățirea capacității administrative, sectorul de stat ar trebui informat cu privire la rolul societății civile și al partenerilor sociali și ar trebui să ia cunoștință de experiența UE și a statelor membre în ceea ce privește posibilitățile de participare a societății civile la procesele decizionale. Experiența acumulată de organizațiile din țările Europei Centrale s-ar putea dovedi deosebit de utilă pentru consolidarea capacității organizațiilor guvernamentale și neguvernamentale din țările Parteneriatului estic. CESE este gata să-și pună know-how-ul său la dispoziția guvernelor din țările Parteneriatului estic în vederea creării unui cadru juridic corespunzător pentru dialogul social și civil.

3.6   În acest context, CESE salută propunerea Comisiei de revizuire a Politicii europene de vecinătate, însă regretă că Comunicarea pe tema „Un răspuns nou în contextul schimbărilor din țările vecine” nu insistă asupra creării de mecanisme pentru consultarea societății civile în țările vizate de PEV și nu stabilește absolut nicio legătură cu instituția societății civile din UE și cu rolul pe care CESE îl poate juca în acest proces.

3.7   CESE salută, de asemenea, propunerea de creare a unei Fundații europene pentru democrație și a unui Instrument al societății civile, care va contribui cu siguranță la îmbunătățirea participării societății civile la viața politică. În același timp, însă, invităm Comisia să tragă concluziile ce se impun din experiența dobândită prin Instrumentul societății civile și alte forme de susținere a societății civile în cadrul asistenței de preaderare. În contribuția CESE la actuala „Revizuire a sprijinului UE acordat societății civile din Balcanii de Vest și Turcia” a Comisiei, s-a subliniat că trebuie acordată o atenție mai mare partenerilor sociali, în primul rând sindicatelor, care în unele cazuri au fost aproape în totalitate ignorate. În termeni concreți, acest lucru înseamnă nu doar concentrarea pe proiecte, ci și dezvoltarea instituțiilor și viabilitatea generală a organizațiilor.

3.8   Pentru a determina în ce măsură organizațiile societății civile sunt implicate în Parteneriatul estic și participă la succesul dialogului cu guvernele naționale, CESE a invitat aceste organizații să completeze un chestionar succint. Rezultatele anchetei demonstrează că dialogul între guvernele naționale și organizațiile societății civile este deficitar, inclusiv în ceea ce privește acordurile de asociere și punerea în aplicare a planurilor de acțiune PEV. Guvernele se consultă într-o măsură prea mică cu aceste organizații cu privire la Parteneriatul estic. Principalele surse de informare în acest sens sunt delegațiile Comisiei Europene din țările respective, precum și mass-media. Desigur că situația diferă de la țară la țară. Cel mai avansat este dialogul între autorități și societatea civilă în Republica Moldova, iar situația cea mai complexă o prezintă Belarus. Comitetul solicită crearea unui mecanism de consultare a societății civile în toate țările Parteneriatului estic, de exemplu prin înființarea unor consilii economice și sociale sau a altor organizații similare. Platformele naționale existente din cadrul Forumului Societății civile al Parteneriatului estic ar putea fi implicate în acest proces. CESE este gata să sprijine societatea civilă din țările partenere prin crearea de instituții pentru dialogul civil, făcând uz de experiența dobândită în timpul ultimelor extinderi.

3.9   Comitetul este de părere că acordurile de asociere negociate între UE și țările partenere (în prezent se desfășoară negocieri cu toate țările partenere, exceptând Belarus) ar trebui să conțină dispoziții instituționale privind crearea unor instanțe comune ale societății civile, pentru a-i oferi acesteia posibilitatea de a monitoriza punerea în aplicare a acordurilor. Aceste instanțe ar putea fi consultate de către Consiliile de asociere înființate în baza acordurilor de asociere, sau ar putea emite recomandări din proprie inițiativă. În mod ideal, ele ar putea participa în calitate de observatori la ședințele Consiliilor de asociere. Ele ar trebui să se compună din reprezentanți ai societății civile și să includă parteneri socioeconomici și organizații neguvernamentale. CESE ar trebui să fie reprezentat într-un mod corespunzător.

3.10   Comisia Europeană a inițiat deja negocierile pentru Acordul privind zona de liber schimb aprofundată și cuprinzătoare (ZLSAC) cu Ucraina, și prevede inițierea acestora cu Georgia, Armenia și Republica Moldova odată cu îndeplinirea condițiilor necesare în acest sens. ZLSAC ar putea avea un impact considerabil asupra climatului economic și condițiilor sociale în țările partenere. Prin urmare, dialogul permanent cu societatea civilă în cursul procesului de negociere este de importanță crucială.

3.11   Cu privire la negocierile și concluziile Acordului privind zona de liber schimb aprofundată și cuprinzătoare (ZLSAC), Comitetul consideră că societatea civilă ar trebui să fie implicată în vederea elaborării unei evaluări a impactului asupra dezvoltării durabile înainte de începerea negocierilor. O asemenea implicare ar contribui la sensibilizarea opiniei publice cu privire la avantajele ZLSAC. În plus, mecanismele societății civile ar trebui să fie incluse în viitoarea ZLSAC, pentru a monitoriza astfel punerea în aplicare a dispozițiilor cu privire la dezvoltarea durabilă.

3.12   La aproape doi ani de la lansarea Parteneriatului estic continuă să fie neclar modul în care acesta va completa inițiativa regională privind sinergia Mării Negre (2007), în condițiile în care la ambele inițiative participă aproape aceleași țări partenere. La nivelul societății civile s-ar putea iniția cooperarea între Forumul societății civile al Parteneriatului estic și rețeaua ONG-urilor din regiunea Mării Negre.

3.13   Contribuția Comitetului Economic și Social European la Parteneriatul estic

3.13.1   CESE acordă o importanță deosebită Parteneriatului estic; acesta reprezintă un imperativ strategic și o investiție politică a UE, de care vor profita în viitor atât cetățenii Uniunii Europene cât și cei din țările partenere.

3.13.2   De cinci ani, CESE se dedică situației societății civile în toate țările partenere, mai ales cu privire la libertatea de asociere, dispozițiile și procedurile în materie de înregistrare, reglementările și procedurile fiscale, libertatea de expresie și modul de funcționare a consultărilor tripartite. Astfel, CESE a elaborat avize și a formulat o serie de recomandări cu privire la următoarele subiecte: „O Europă mai extinsă – vecinătatea: un nou cadru pentru relațiile cu vecinii noștri de la est și de la sud” (1); „Societatea civilă din Belarus” (2); „Relațiile UE-Republica Moldova: care este rolul societății civile organizate?” (3); „Relațiile UE-Ucraina: un nou rol dinamic pentru societatea civilă” (4); „Crearea de rețele ale organizațiilor societății civile în regiunea Mării Negre” (5) și „Implicarea societății civile în punerea în aplicare a planurilor de acțiune din cadrul PEV în țările din Caucazul de Sud” (6). La cererea Președinției cehe, Comitetul a elaborat un aviz prospectiv pe tema „Implicarea societății civile în Parteneriatul estic”.

3.13.3   CESE a legat contacte cu organizațiile societății civile din țările Parteneriatului estic și a organizat o serie de seminarii privind importanța dialogului social și a consultării societății civile. Cu prilejul acestor seminarii, CESE a insistat de asemenea asupra necesității ca societatea civilă să fie implicată în punerea în aplicare a planurilor de acțiune PEV.

3.13.4   Anual, CESE organizează seminare în cooperare cu Consiliul Economic și Social tripartit al Ucrainei, dedicate unor subiecte de interes comun, și speră ca în următorii ani să fie organizate evenimente similare și în alte țări din cadrul Parteneriatului estic. CESE este gata să faciliteze organizarea unor seminare anuale de reexaminare a societății civile în toate țările Parteneriatului estic, pentru a evalua progresele înregistrate în ceea ce privește punerea în aplicare a planurilor de acțiune PEV.

3.13.5   CESE sprijină prioritatea pe care actuala Președinție ungară și viitoarea Președinție poloneză o acordă Parteneriatului estic, și contribuie cu alte două avize, și anume „Securitatea energetică: Ce tip de politică de vecinătate poate garanta siguranța aprovizionării cu energie în UE?” și „Parteneriatul estic și dimensiunea estică a politicilor UE, cu accent pe politica agricolă comună a UE”. CESE speră ca cele trei avize privind Parteneriatul estic să se bucure de un sprijin larg și să contribuie la realizarea unora din țelurile și obiectivele Parteneriatului estic.

---

(1)  JO C 80, 30.3.2004, pp. 148-155

(2)  JO C 318, 23.12.2006, pp. 148-127

(3)  JO C 120, 16.5.2008, pp. 148-95

(4)  JO C 77, 31.3.2009, pp. 148-163

(5)  JO C 27, 3.2.2009, pp. 148-151

(6)  JO C 277, 17.11.2009, pp. 148-41

---