12.11.2009   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

CE 271/48

A.

întrucât numărul activităților de lobby din Parlamentul European a crescut foarte mult odată cu extinderea competențelor Parlamentului,

B.

întrucât scopul activităților de lobby este nu numai acela de a influența deciziile legislative sau cele referitoare la politici, ci și alocarea de fonduri comunitare, precum și monitorizarea și aplicarea legislației,

C.

întrucât, ca urmarea a ratificării preconizate a Tratatului de la Lisabona, competențele Parlamentului vor crește iar acesta va deveni co-legiuitor în aproape toate domeniile prin procedura legislativă ordinară, atrăgând prin urmare atenția a și mai multor grupuri de lobby,

D.

întrucât reprezentanții de interese dețin un rol fundamental în dialogul deschis și pluralist care stă la baza unui sistem democratic, și reprezintă o importantă sursă de informații pentru deputați în îndeplinirea mandatului lor,

E.

întrucât grupurile de lobby nu numai că desfășoară activități de lobby pe lângă deputați, ci și încearcă să influențeze deciziile Parlamentului prin desfășurarea de activități de lobby pe lângă funcționarii din cadrul secretariatului comisiilor parlamentare, personalul grupărilor politice și asistenții deputaților,

F.

întrucât se estimează că există în jur de 15 000 de persoane care desfășoară activități de lobby în mod individual și 2 500 de organizații de lobby în Bruxelles,

G.

întrucât Comisia a propus, ca parte a Inițiativei europene în materie de transparență, introducerea unui registru comun pentru reprezentanții de interese în instituțiile europene,

H.

întrucât Parlamentul are propriul registru pentru cei care desfășoară activități de lobby (3) încă din 1996, precum și un cod de conduită (4) care conține un angajament pentru persoanele înregistrate care desfășoară activități de lobby să acționeze în conformitate cu standarde etice înalte,

I.

întrucât există în momentul de față aproximativ 5 000 de persoane înregistrate care desfășoară activități de lobby în Parlament,

J.

întrucât grupurile de lobby cuprind și organizații la nivel local și național a căror funcționare este reglementată de statele membre,

1.

recunoaște influența grupurilor de lobby asupra procesului decizional în UE și consideră așadar, că este esențial ca deputații în Parlament să cunoască identitatea organizațiilor reprezentate de grupurile de lobby; subliniază că transparența și egalitatea de acces în toate instituțiile UE este o cerință esențială pentru legitimitatea Uniunii și pentru încrederea cetățenilor în aceasta; subliniază că transparența reprezintă un dublu demers care este necesar atât în funcționarea instituțiilor, cât și în activitatea persoanelor care desfășoară activități de lobby; subliniază că egalitatea de acces pentru grupurile de lobby la instituțiile UE sporește cunoștințele disponibile pentru conducerea Uniunii; consideră că este esențial ca reprezentanții societății civile să aibă acces la instituțiile UE și, în primul rând, la Parlament;

2.

consideră că deputații au propria responsabilitate în a se asigura că primesc informații echilibrate; subliniază faptul că deputații în Parlament trebuie să fie considerați capabili să ia decizii politice independent de persoanele care fac lobby;

3.

admite că raportorii pot folosi, dacă cred de cuviință, în mod voluntar, o „amprentă legislativă” — respectiv o listă orientativă, atașată rapoartelor Parlamentului a reprezentanților de interese care au fost consultați și au avut o contribuție semnificativă la pregătirea raportului; consideră că este de dorit în mod special ca o asemenea listă să fie inclusă în rapoartele legislative; subliniază, totuși, că este la fel de important să existe o asemenea „amprentă legislativă” atașată la inițiativele legislative ale Comisiei;

4.

consideră că Parlamentul trebuie să hotărască în mod absolut independent măsura în care se va ține cont de opiniile care vin din partea societății civile;

5.

ia act de dispozițiile actuale, conform cărora deputaților li se solicită să-și declare interesele financiare; invită Biroul, pe baza unei propuneri din partea chestorilor, să întocmească un plan referitor la îmbunătățirea continuă a implementării și a monitorizării normelor Parlamentului conform cărora deputații trebuie să declare orice tip de susținere primită, financiară sau concretizată în personal sau în materiale (5);

6.

ia act de dispozițiile actuale privind intergrupurile, care impun dezvăluirea surselor de finanțare; solicită mai multă claritate în ceea ce privește intergrupurile, respectiv, o listă pe pagina de web a Parlamentului a intergrupurilor existente, înregistrate sau nu, care să cuprindă și declararea completă a formelor de sprijin extern pentru activitățile intergrupurilor precum și o expunere a scopurilor generale ale intergrupului respectiv; subliniază, cu toate acestea, ca intergrupurile nu sunt considerate în niciun caz organe ale Parlamentului;

7.

solicită Biroului ca, pe baza unei propuneri din partea chestorilor, să găsească modalități de a restricționa accesul neautorizat la etajele din clădirile Parlamentului unde sunt situate birourile deputaților, în timp ce accesul publicului la sălile comisiilor să fie limitat numai în circumstanțe excepționale;

8.

salută propunerea Comisiei referitoare la conceperea unui cadru mai structurat pentru activitățile reprezentanților de interese, ca parte a Inițiativei europene în materie de transparență;

9.

este de acord cu definiția formulată de Comisie prin care activitățile de lobby sunt „activitățile desfășurate în vederea influențării formulării politicilor și proceselor de luare a deciziilor în instituțiile europene”; consideră că această definiție este în conformitate cu articolul 9 alineatul (4) din Regulamentul de procedură;

10.

subliniază că toți actorii, inclusiv persoanele private sau publice din afara instituțiilor europene, cu activități de reprezentare a intereselor, care sunt acoperite de această definiție și care influențează în mod regulat instituțiile, ar trebui considerate drept persoane care desfășoară activități de lobby și tratate în mod similar: persoanele a căror profesie este reprezentarea de interese, persoanele angajate de societăți în același scop, ONG-urile, grupurile de reflecție, asociațiile de comerț, sindicatele și organizațiile patronale, organizațiile cu profit și cele non-profit, precum și avocații atunci când acționează în vederea influențării unei politici și nu în vederea acordării de asistență și asigurării apărării în cadrul procedurilor judiciare sau oferirii de consiliere juridică totodată, subliniază că regiunile și colectivitățile din statele membre, precum și partidele politice la nivel național și european, precum și organele care au un statut juridic prin tratate, nu intră sub incidența acestor prevederi atunci când acționează conform rolului lor și îndeplinesc atribuțiile unor asemenea organe, după cum este prevăzut în tratate;

11.

salută, în principiu, propunerea Comisiei referitoare la înființarea unui „ghișeu unic” pentru înregistrarea persoanelor care desfășoară activități de lobby atât la Comisie, cât și la Parlament și solicită un acord interinstituțional între Consiliu, Comisie și Parlament privind un registru comun cu caracter obligatoriu, după cum este deja cazul de facto în Parlament, care ar fi aplicabil în toate instituțiile și ar include obligația de dezvăluire totală a informațiilor cu caracter financiar, un mecanism comun de radiere din registru și un cod comun de conduită etică; reamintește, totuși, diferențele esențiale dintre Consiliu, Comisie și Parlament ca instituții; își rezervă, prin urmare, dreptul de a evalua propunerea Comisiei, când va fi finalizată și de a decide numai atunci dacă o va susține sau nu;

12.

reamintește că numărul celor care desfășoară activități de lobby și au acces în Parlament trebuie să rămână în limite rezonabile; de aceea, sugerează adoptarea unui sistem prin care persoanele care desfășoară activități de lobby trebuie să se înregistreze o singură dată pentru toate instituțiile iar fiecare instituție poate decide dacă aprobă accesul în clădirile sale, permițând astfel Parlamentului să continue să limiteze la patru numărul de legitimații de acces pentru fiecare organizație/societate;

13.

solicită recunoașterea reciprocă între Consiliu, Comisie și Parlament a registrelor separate, în cazul în care nu se ajunge la un acord asupra unui registru comun; sugerează că, în lipsa unui acord al instituțiilor privind un registru comun, registrele online individuale ale instituțiilor respective ar trebui să includă link-uri către registrele celorlalte instituții, pentru a se putea face comparația între datele furnizate de persoanele care desfășoară activități de lobby; solicită Secretarului General să mute lista reprezentanților grupurilor de interese acreditate care reprezintă interesele într-o poziție mai accesibilă pe pagina de web a Parlamentului;

14.

propune înființarea rapidă unui grup de lucru comun format din reprezentanți ai Consiliului, comisari și deputați în Parlament, numiți de Conferința Președinților, care să analizeze, până la sfârșitul anului 2008, implicațiile unui registru comun pentru persoanele care desfășoară activități de lobby care doresc să aibă acces la Consiliu, Comisie sau Parlament, precum și elaborarea unui cod de conduită comun; însărcinează Secretarul General să ia măsurile necesare;

15.

îndeamnă Consiliul să participe la acest posibil registru comun; consideră că trebuie examinate cu mare atenție activitățile persoanele care desfășoară activități de lobby pe lângă secretariatul Consiliului, în contextul chestiunilor legate de codecizie;

16.

ia act de decizia Comisiei de a începe un sistem de înregistrare facultativă și de a-l evalua la un an de la înființare, dar își exprimă îngrijorarea că un sistem de înregistrare exclusiv facultativă le va permite persoanelor care desfășoară activități de lobby mai puțin responsabile să evite respectarea regulilor; solicită celor trei instituții ca, la cel mult trei ani după înființarea unui registru comun, să examineze toate normele ce reglementează activitățile de lobby pentru a determina dacă noul sistem reușește să asigure transparența necesară în activitățile de lobby; este conștient de baza legală pentru un registru obligatoriu oferită de Tratatul de la Lisabona și își exprimă dorința ca, între timp, să coopereze cu instituțiile prin intermediul unui acord interinstituțional, pe baza registrelor existente; consideră că înregistrarea obligatorie trebuie să fie o condiție de bază pentru persoanele care desfășoară activități de lobby care doresc acces regulat în instituții, după cum este deja cazul de facto în Parlament;

17.

consideră că, în condițiile în care practicile de lobby evoluează în timp, toate normele care reglementează aceste practici trebuie să fie suficient de flexibile pentru a se adapta rapid la schimbări;

18.

ia act de proiectul de cod conduită al Comisiei pentru reprezentanții de interese; reamintește Comisiei că Parlamentul are deja un asemenea cod de peste 10 ani și solicită Comisiei să negocieze cu Parlamentul în vederea stabilirii unor norme comune; consideră că orice cod ar trebui să conțină un element solid de monitorizare în ceea ce privește comportamentul celor care desfășoară activități de lobby; subliniază că ar trebui aplicate sancțiuni persoanelor care desfășoară activități de lobby ce nu respectă codul de conduită; subliniază că trebuie alocate suficiente resurse (de personal și financiare) pentru a verifica informațiile din registru; consideră că pentru registrul Comisiei sancțiunile pot cuprinde suspendarea din registru, iar în cazuri mai grave, radierea din acesta; consideră că, odată cu stabilirea unui registru comun, abaterile celor care desfășoară activități de lobby ar trebui să conducă la sancțiuni care să se aplice accesului la toate instituțiile la care se aplică registrul;

19.

subliniază că registrul trebuie să fie conceput cât mai accesibil și ușor disponibil pe internet: căutarea și găsirea informațiilor trebuie să poată fi făcute cu ușurință de către public și trebuie să includă nu numai numele organizațiilor care desfășoară activități de lobby, ci și numele persoanelor fizice care desfășoară asemenea activități;

20.

subliniază că registrul trebuie să conțină categorii separate în care persoanele care desfășoară activități de lobby ar trebui să fie înregistrate în funcție de tipul de interese pe care le reprezintă (de exemplu, asociații profesionale, reprezentanți ai societăților, sindicate, organizații patronale, birouri de avocatură, ONG-uri etc.);

21.

salută decizia Comisiei de a solicita ca cerința de a dezvălui informațiile cu caracter financiar de către cei care se înscriu în registru în calitate de reprezentanți de interese, să se aplice următoarelor categorii:

22.

subliniază că obligația de a dezvălui informațiile cu caracter financiar trebuie să se aplice în mod egal tuturor reprezentanților de interese înregistrați;

23.

cere grupului de lucru menționat anterior să propună criterii specifice care să prevadă obligația de a dezvălui informații cu caracter financiar, de exemplu parametrii esențiali ai cheltuielilor pentru activitățile de lobby (nu sunt necesare cifrele exacte);

24.

solicită comisiei responsabile să pregătească amendamentele necesare ale Regulamentului de procedură al Parlamentului;

25.

încredințează Președintelui sarcina de a transmite prezenta rezoluție Consiliului și Comisiei.