This document is an excerpt from the EUR-Lex website
Document 32017D1442
Commission Implementing Decision (EU) 2017/1442 of 31 July 2017 establishing best available techniques (BAT) conclusions, under Directive 2010/75/EU of the European Parliament and of the Council, for large combustion plants (notified under document C(2017) 5225) (Text with EEA relevance. )
Decizia de punere în aplicare (UE) 2017/1442 a Comisiei din 31 iulie 2017 de stabilire a concluziilor privind cele mai bune tehnici disponibile (BAT) pentru instalațiile de ardere de dimensiuni mari, în temeiul Directivei 2010/75/UE a Parlamentului European și a Consiliului [notificată cu numărul C(2017) 5225] (Text cu relevanță pentru SEE. )
Decizia de punere în aplicare (UE) 2017/1442 a Comisiei din 31 iulie 2017 de stabilire a concluziilor privind cele mai bune tehnici disponibile (BAT) pentru instalațiile de ardere de dimensiuni mari, în temeiul Directivei 2010/75/UE a Parlamentului European și a Consiliului [notificată cu numărul C(2017) 5225] (Text cu relevanță pentru SEE. )
C/2017/5225
JO L 212, 17.8.2017, p. 1–82
(BG, ES, CS, DA, DE, ET, EL, EN, FR, HR, IT, LV, LT, HU, MT, NL, PL, PT, RO, SK, SL, FI, SV)
In force
17.8.2017 |
RO |
Jurnalul Oficial al Uniunii Europene |
L 212/1 |
DECIZIA DE PUNERE ÎN APLICARE (UE) 2017/1442 A COMISIEI
din 31 iulie 2017
de stabilire a concluziilor privind cele mai bune tehnici disponibile (BAT) pentru instalațiile de ardere de dimensiuni mari, în temeiul Directivei 2010/75/UE a Parlamentului European și a Consiliului
[notificată cu numărul C(2017) 5225]
(Text cu relevanță pentru SEE)
COMISIA EUROPEANĂ,
având în vedere Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,
având în vedere Directiva 2010/75/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 24 noiembrie 2010 privind emisiile industriale (prevenirea și controlul integrat al poluării) (1), în special articolul 13 alineatul (5),
întrucât:
(1) |
Concluziile privind cele mai bune tehnici disponibile (BAT) reprezintă referința pentru stabilirea condițiilor de autorizare a instalațiilor care fac obiectul capitolului II din Directiva 2010/75/UE, iar autoritățile competente ar trebui să stabilească valori-limită de emisie care să asigure faptul că, în condiții normale de funcționare, emisiile nu depășesc nivelurile de emisie asociate celor mai bune tehnici disponibile, prevăzute în concluziile privind BAT. |
(2) |
Forumul compus din reprezentanții statelor membre, ai industriilor implicate și ai organizațiilor neguvernamentale care promovează protecția mediului, instituit prin Decizia Comisiei din 16 mai 2011 (2), a transmis Comisiei, la 20 octombrie 2016, avizul său referitor la conținutul propus al documentului de referință privind BAT pentru instalațiile de ardere de dimensiuni mari. Avizul respectiv este pus la dispoziția publicului. |
(3) |
Concluziile privind BAT stabilite în anexa la prezenta decizie constituie elementul esențial al documentului de referință respectiv privind BAT. |
(4) |
Măsurile prevăzute în prezenta decizie sunt conforme cu avizul comitetului instituit în temeiul articolului 75 alineatul (1) din Directiva 2010/75/UE, |
ADOPTĂ PREZENTA DECIZIE:
Articolul 1
Se adoptă concluziile privind cele mai bune tehnici disponibile (BAT) pentru instalațiile de ardere de dimensiuni mari, prevăzute în anexă.
Articolul 2
Prezenta decizie se adresează statelor membre.
Adoptată la Bruxelles, 31 iulie 2017.
Pentru Comisie
Karmenu VELLA
Membru al Comisiei
(1) JO L 334, 17.12.2010, p. 17.
(2) JO C 146, 17.5.2011, p. 3.
ANEXĂ
CONCLUZII PRIVIND CELE MAI BUNE TEHNICI DISPONIBILE (BAT)
DOMENIUL DE APLICARE
Prezentele concluzii privind BAT se referă la următoarele activități menționate în anexa I la Directiva 2010/75/UE:
— |
1.1: Arderea combustibililor în instalații cu o putere termică instalată totală mai mare sau egală cu 50 MW, numai dacă această activitate are loc în instalații de ardere cu o putere termică instalată totală mai mare sau egală cu 50 MW. |
— |
1.4: Gazeificarea cărbunelui sau a altor combustibili în instalații cu o putere termică instalată totală mai mare sau egală cu 20 MW, numai dacă această activitate este direct asociată cu o instalație de ardere. |
— |
5.2: Eliminarea sau recuperarea deșeurilor în instalații de coincinerare a deșeurilor, având o capacitate de peste 3 tone pe oră în cazul deșeurilor nepericuloase sau de peste 10 tone pe zi în cazul deșeurilor periculoase, numai dacă această activitate are loc în instalațiile de ardere menționate la punctul 1.1 de mai sus. |
Prezentele concluzii privind BAT se referă în mod specific la activitățile din amonte și din aval direct asociate activităților sus-menționate, inclusiv la tehnicile de prevenire și de reducere a emisiilor.
Combustibilii avuți în vedere în prezentele concluzii privind BAT sunt materiale combustibile solide, lichide și/sau gazoase, și anume:
— |
combustibili solizi (de exemplu, huilă, lignit, turbă); |
— |
biomasă (definită la articolul 3 punctul 31 din Directiva 2010/75/UE); |
— |
combustibili lichizi (de exemplu, păcură grea și motorină); |
— |
combustibili gazoși (de exemplu, gaz natural, gaz cu conținut de hidrogen și gaz de sinteză); |
— |
combustibili industriali (de exemplu, subproduse din industria chimică și siderurgie); |
— |
deșeuri, cu excepția deșeurilor municipale în amestec, definite la articolul 3 punctul 39 din Directiva 2010/75/UE, și a deșeurilor menționate la articolul 42 alineatul (2) litera (a) punctele (ii) și (iii) din aceeași directivă. |
Prezentele concluzii privind BAT nu se referă la următoarele:
— |
arderea combustibililor în unități cu puterea termică nominală mai mică de 15 MW; |
— |
instalațiile de ardere care beneficiază de o derogare pentru durata de viață limitată sau încălzire centralizată, astfel cum se prevede la articolele 33 și 35 din Directiva 2010/75/UE, până la data expirării derogărilor prevăzute în autorizațiile lor, în ceea ce privește valorile limită de emisii prevăzute în BAT-AEL pentru poluanții care intră sub incidența derogării și pentru alți poluanți ale căror emisii ar fi fost reduse prin măsurile tehnice eliminate prin derogare; |
— |
gazeificarea combustibililor, atunci când aceasta nu este direct asociată cu arderea gazului de sinteză rezultant; |
— |
gazeificarea combustibililor și arderea ulterioară a gazului de sinteză, atunci când acestea nu sunt direct asociate cu rafinarea uleiului mineral și a gazului; |
— |
activitățile din amonte și din aval care nu sunt direct asociate cu activitățile de ardere sau gazeificare; |
— |
arderea în cuptoare sau instalații de încălzire pentru procese tehnologice; |
— |
arderea în instalații post-ardere; |
— |
arderea la faclă; |
— |
arderea în cazane de recuperare și arzătoarele de sulf total redus din instalațiile de fabricare a celulozei și hârtiei, deoarece aceasta este cuprinsă în concluziile privind BAT pentru producerea celulozei, hârtiei și cartonului; |
— |
arderea combustibililor de rafinărie în rafinării, deoarece aceasta este cuprinsă în concluziile privind BAT pentru rafinarea uleiului mineral și a gazului; |
— |
eliminarea sau recuperarea deșeurilor în:
deoarece această activitate este cuprinsă în concluziile privind BAT pentru incinerarea deșeurilor. |
Alte concluzii și documente de referință BAT, care ar putea fi relevante pentru activitățile cuprinse în prezentele concluzii privind BAT, sunt următoarele:
— |
Sisteme comune de tratare/gestionare a apelor uzate și a gazelor reziduale în sectorul chimic (CWW) |
— |
Seria documentelor BREF în sectorul chimic (LVOC etc.) |
— |
Efecte economice și intersectoriale (ECM) |
— |
Emisii generate de depozitare (EFS) |
— |
Eficiență energetică (ENE) |
— |
Sisteme industriale de răcire (ICS) |
— |
Producția siderurgică (IS) |
— |
Monitorizarea emisiilor în aer și în apă provenite de la instalații DEI (ROM) |
— |
Producția de celuloză, hârtie și carton (PP) |
— |
Rafinarea uleiului mineral și a gazului mineral (REF) |
— |
Incinerarea deșeurilor (WI) |
— |
Tratarea deșeurilor (WT) |
DEFINIȚII
În sensul prezentelor concluzii privind BAT, se aplică următoarele definiții:
Termen utilizat |
Definiție |
||||
Termeni generici |
|||||
Cazan |
Orice instalație de ardere, cu excepția motoarelor, a turbinelor cu gaz și a cuptoarelor sau a încălzitoarelor utilizate în procese tehnologice |
||||
Turbină cu gaz în ciclu combinat (CCGT) |
O turbină CCGT este o instalație de ardere în care se produc două cicluri termodinamice (de exemplu, ciclurile Brayton și Rankine). Într-o turbină CCGT, căldura provenită de la gazele de ardere emanate de o turbină cu gaz (care funcționează pe baza ciclului Brayton pentru a produce energie electrică) este transformată în energie utilă într-un generator de abur cu recuperare de căldură (HRSG), unde este utilizată pentru a genera abur, care apoi se destinde într-o turbină cu abur (care funcționează pe baza ciclului Rankine pentru a produce energie electrică suplimentară). În sensul prezentelor concluzii privind BAT, o turbină CCGT include configurații cu și fără acționarea suplimentară a HRSG |
||||
Instalație de ardere |
Orice echipament tehnic în care combustibilii sunt oxidați pentru a folosi energia termică astfel generată. În sensul prezentelor concluzii privind BAT, un ansamblu format din:
este considerat a fi o singură instalație de ardere. Pentru a calcula puterea termică instalată totală a unui astfel de ansamblu, se însumează capacitățile tuturor instalațiilor de ardere individuale, care au o putere termică nominală de cel puțin 15 MW |
||||
Unitate de ardere |
Instalație de ardere individuală |
||||
Măsurare continuă |
Măsurarea cu ajutorul unui sistem de măsurare automată (SMA) instalat permanent în unitate |
||||
Evacuare directă |
Evacuare (într-un corp de apă receptor) în punctul în care emisiile ies din instalație fără tratare ulterioară în aval |
||||
Sistem de desulfurare a gazelor de ardere (FGD) |
Sistem alcătuit din una sau o combinație de tehnici de reducere a emisiilor al căror scop este de a reduce nivelul de SOX emis de o instalație de ardere |
||||
Sistem de desulfurare a gazelor de ardere (FGD) – existent |
Un sistem de desulfurare a gazelor de ardere (FGD), care nu este un sistem FGD nou |
||||
Sistem de desulfurare a gazelor (FGD) – nou |
Fie un sistem de desulfurare a gazelor de ardere (FGD) într-o instalație nouă, fie un sistem FGD care include cel puțin o tehnică de reducere a emisiilor introdusă sau înlocuită complet în cadrul unei instalații existente în urma publicării prezentelor concluzii privind BAT |
||||
Motorină |
Orice combustibil lichid derivat din petrol, care se încadrează la codul NC 2710 19 25 , 2710 19 29 , 2710 19 47 , 2710 19 48 , 2710 20 17 sau 2710 20 19 . Sau orice combustibil lichid derivat din petrol, din care mai puțin de 65 % din volum (inclusiv pierderile) se distilează la 250 °C și din care cel puțin 85 % din volum (inclusiv pierderile) se distilează la 350 °C prin metoda ASTM D86 |
||||
Păcură grea (HFO) |
Orice combustibil lichid derivat din petrol, care se încadrează la codul NC de la 2710 19 51 la 2710 19 68 , 2710 20 31 , 2710 20 35 , 2710 20 39 . Sau orice combustibil lichid derivat din petrol, altul decât motorina, care, din cauza limitelor de distilare, se încadrează în categoria păcurii grele destinate utilizării drept combustibil și din care mai puțin de 65 % din volum (inclusiv pierderile) se distilează la 250 °C prin metoda ASTM D86. Dacă distilarea nu poate fi determinată prin metoda ASTM D86, produsul derivat din petrol intră, de asemenea, în categoria păcurii grele |
||||
Randament electric net (unitate de ardere și IGCC) |
Raportul dintre puterea electrică de ieșire netă (energia electrică produsă pe partea de înaltă tensiune a transformatorului principal minus energia importată – de exemplu, pentru consumul sistemelor auxiliare) și energia de intrare din combustibil/materii prime (ca putere calorifică netă din combustibil/materii prime) la limitele unității de ardere într-o anumită perioadă de timp |
||||
Eficiență energetică mecanică netă |
Raportul dintre puterea mecanică la cuplajul de sarcină și puterea termică furnizată de combustibil |
||||
Consum total net de combustibil (unitate de ardere și IGCC) |
Raportul dintre energia netă produsă [energie electrică, apă caldă, abur, energie mecanică produsă fără energia electrică și/sau termică importată (de exemplu, pentru consumul sistemelor auxiliare)] și energia intrată din combustibil (ca putere calorifică netă din combustibil) la limitele unității de ardere într-o anumită perioadă de timp |
||||
Consum total net de combustibil (unitate de gazeificare) |
Raportul dintre energia netă produsă [energie electrică, apă caldă, abur, energie mecanică produsă și gaz de sinteză (ca putere calorifică netă din gazul de sinteză) fără energia electrică și/sau termică importată (de exemplu, pentru consumul sistemelor auxiliare)] și energia intrată din combustibil/materii prime (ca putere calorifică netă din combustibil/materii prime) la limitele unității de gazeificare într-o anumită perioadă de timp |
||||
Ore de funcționare |
Timpul exprimat în ore, în care o instalație de ardere, în totalitatea sa sau parțial, funcționează și evacuează emisii în aer, cu excepția perioadelor de pornire și de oprire |
||||
Măsurare periodică |
Stabilirea unei valori măsurate (o anumită cantitate măsurată) la intervale de timp date |
||||
Instalație – existentă |
O instalație de ardere care nu este o instalație nouă |
||||
Instalație – nouă |
O instalație de ardere autorizată pentru prima oară la locul de instalare după publicarea prezentelor concluzii privind BAT sau înlocuirea completă a unei instalații de ardere de pe fundația existentă după publicarea prezentelor concluzii privind BAT |
||||
Instalație de postcombustie |
Sistem proiectat pentru a purifica gazele de ardere prin combustie și care nu este exploatat ca o instalație de ardere independentă, asemenea unui oxidant termic (de exemplu, incineratorul de gaze reziduale), fiind utilizat pentru îndepărtarea conținutului de poluant (poluanți) (de exemplu, COV) din gazele de ardere, cu sau fără recuperarea căldurii generate de acesta. Tehnicile de ardere în trepte, în care fiecare treaptă de ardere are loc într-o cameră separată care poate avea caracteristici diferite ale procesului de ardere (de exemplu, raportul combustibil/aer, profilul de temperatură), sunt considerate ca fiind integrate în procesul de ardere și nu sunt considerate instalații de postcombustie. În mod similar, atunci când gazele generate într-un încălzitor/cuptor de proces sau în alte procese de ardere sunt ulterior oxidate într-o altă instalație de ardere pentru a recupera energia acestora (cu sau fără utilizarea de combustibil auxiliar) cu scopul de a produce energie electrică, abur, apă/ulei cald sau energie mecanică, instalația respectivă nu este considerată instalație de postcombustie |
||||
Sistem de monitorizare predictivă a emisiilor (PEMS) |
Sistem utilizat pentru determinarea concentrației emisiilor unui poluant provenite dintr-o sursă de emisie în regim continuu, pe baza relației acestuia cu o serie de parametri caracteristici de proces monitorizați permanent (de exemplu, consumul de combustibil gaz, raportul aer/combustibil), și a datelor privind calitatea combustibilului sau a materiei prime (de exemplu, conținutul de sulf) |
||||
Combustibili rezultați din procesele din industria chimică |
Produse secundare gazoase și/sau lichide provenite din industria (petro)chimică și utilizate drept combustibili în scopuri necomerciale în instalațiile de ardere |
||||
Cuptoare sau instalații de încălzire pentru procese tehnologice |
Cuptoarele sau instalațiile de încălzire pentru procese tehnologice sunt:
Ca o consecință a aplicării unor bune practici de recuperare a energiei, instalațiile de încălzire/cuptoarele pentru procese tehnologice pot avea un sistem asociat de generare a aburului/energiei electrice. Aceasta este considerată a fi o caracteristică de proiectare integrală a instalației de încălzire/cuptorului pentru procese tehnologice care nu poate fi considerat(ă) în mod izolat |
||||
Combustibili de rafinărie |
Material combustibil solid, lichid sau gazos provenit din etapele de distilare și de conversie a rafinării țițeiului Printre exemple se află gazele de rafinărie (RFG), gazele de sinteză, uleiuri de rafinărie și cocsul de petrol |
||||
Reziduuri |
Substanțe sau obiecte generate prin activitățile care intră în domeniul de aplicare al prezentului document, ca deșeuri sau produse secundare |
||||
Perioada de pornire și de oprire |
Perioada de exploatare a unei instalații, stabilită în conformitate cu dispozițiile Deciziei de punere în aplicare 2012/249/UE a Comisiei (*1) |
||||
Unitate – existentă |
O unitate de ardere care nu este o unitate nouă |
||||
Unitate – nouă |
O unitate de ardere autorizată pentru prima oară pe amplasamentul instalației de ardere după publicarea prezentelor concluzii privind BAT sau înlocuirea completă a unei unități de ardere de pe fundația existentă a instalației de ardere după publicarea prezentelor concluzii privind BAT |
||||
Valabilă (medie orară) |
O medie orară este considerată valabilă atunci când sistemul de măsurare automată nu este în revizie sau defect |
Termen utilizat |
Definiție |
Poluanți/parametri |
|
As |
Suma dintre arsen și compușii acestuia, exprimată ca As |
C3 |
Hidrocarburi având trei atomi de carbon |
C4+ |
Hidrocarburi având cel puțin patru atomi de carbon |
Cd |
Suma dintre cadmiu și compușii acestuia, exprimată ca Cd |
Cd+Tl |
Suma dintre cadmiu, taliu și compușii acestora, exprimată ca Cd+T1 |
CH4 |
Metan |
CO |
Monoxid de carbon |
CCO |
Consum chimic de oxigen. Cantitatea de oxigen necesară pentru oxidarea totală a materiei organice în dioxid de carbon |
OSC |
Oxisulfură de carbon |
Cr |
Suma dintre crom și compușii acestuia, exprimată ca Cr |
Cu |
Suma dintre cupru și compușii acestuia, exprimată ca Cu |
Pulberi |
Total particule în suspensie (în aer) |
Fluoruri |
Fluoruri dizolvate, exprimate ca F- |
H2S |
Acid sulfhidric |
HCl |
Total compuși anorganici gazoși clorurați, exprimat ca HCl |
HCN |
Cianură de hidrogen |
HF |
Total compuși anorganici gazoși fluorurați, exprimat ca HF |
Hg |
Suma dintre mercur și compușii acestuia, exprimată ca Hg |
N2O |
Protoxid de azot |
NH3 |
Amoniac |
Ni |
Suma dintre nichel și compușii acestuia, exprimată ca Ni |
NOX |
Suma dintre monoxid de azot (NO) și dioxid de azot (NO2), exprimată ca NOx |
Pb |
Suma dintre plumb și compușii acestuia, exprimată ca Pb |
PCDD/F |
Dibenzo-p-dioxine policlorurate și dibenzo-furani policlorurați |
RCG |
Concentrație brută în gazele de ardere. Concentrația de SO2 din gazele brute de ardere ca medie anuală (în condițiile standard prevăzute la secțiunea de considerații generale) la intrarea în sistemul de reducere SOX, exprimată la un conținut de referință al oxigenului O2 de 6 % în volum |
Sb + As + Pb + Cr + Co + Cu + Mn + Ni + V |
Suma dintre antimoniu, arsenic, plumb, crom, cobalt, cupru, mangan, nichel, vanadiu și compușii acestora, exprimată ca Sb + As + Pb + Cr + Co + Cu + Mn + Ni + V |
SO2 |
Dioxid de sulf |
SO3 |
Trioxid de sulf |
SOX |
Suma dintre dioxidul de sulf (SO2) și trioxidul de sulf (SO3), exprimată ca SO2 |
Sulfat |
Sulfat dizolvat, exprimat ca SO4 2- |
Sulfură, eliberată cu ușurință |
Suma dintre sulfura dizolvată și sulfurile nedizolvate care se eliberează cu ușurință la acidificare, exprimată ca S2- |
Sulfit |
Sulfit dizolvat, exprimat ca SO3 2- |
COT |
Carbon organic total, exprimat ca C (în apă) |
MSST |
Materii solide în suspensie totale. Concentrația masică a tuturor materiilor solide în suspensie, măsurată prin filtrare cu ajutorul unor filtre din fibră de sticlă și prin gravimetrie |
TCOV |
Carbon organic volatil total, exprimat ca C (în aer) |
Zn |
Suma dintre arsen și compușii acestuia, exprimată ca Zn |
ACRONIME
În sensul prezentelor concluzii privind BAT, se aplică următoarele acronime:
Acronim |
Definiție |
UAA |
Unitate de alimentare cu aer |
CCGT |
Turbină cu gaz în ciclu combinat, cu sau fără aprindere suplimentară |
PFC |
Pat fluidizat circulant |
CHP |
Producere combinată de energie electrică și energie termică |
GC |
Gaz de cocserie |
OSC |
Oxisulfură de carbon |
ARNU |
Arzătoare cu nivel redus de NOX prin procedeu uscat |
ISC |
Injectare de sorbent prin conductă |
ESP |
Filtru electrostatic |
APF |
Ardere în pat fluidizat |
FGD |
Desulfurare gaze de ardere |
PG |
Păcură grea |
HRSG |
Generator de abur cu recuperare de căldură |
IGCC |
Ciclu combinat de gazeificare integrată |
PCN |
Putere calorifică netă |
LNB |
Arzătoare cu nivel redus de NOX |
GNL |
Gaze naturale lichefiate |
OCGT |
Turbină cu gaz cu ciclu deschis |
OTNOC |
Alte condiții de exploatare decât cele normale |
AP |
Ardere în stare pulverizată |
PEMS |
Sistem de monitorizare predictivă a emisiilor |
SCR |
Reducție catalitică selectivă |
SDA |
Dispozitiv de absorbție cu pulverizare uscată |
SNCR |
Reducere necatalitică selectivă |
CONSIDERAȚII GENERALE
Cele mai bune tehnici disponibile
Tehnicile indicate și descrise în prezentele concluzii privind BAT nu sunt nici prescriptive, nici exhaustive. Se pot utiliza și alte tehnici care asigură cel puțin un nivel echivalent de protecție a mediului.
Cu excepția cazului în care se precizează altfel, prezentele concluzii privind BAT sunt general aplicabile.
Nivelurile de emisie asociate celor mai bune tehnici disponibile (BAT-AEL)
În cazul în care sunt date niveluri de emisie asociate celor mai bune tehnici disponibile (BAT-AEL) pentru diferite perioade de calculare a valorilor medii, toate nivelurile BAT-AEL respective trebuie să fie respectate.
Nivelurile BAT-AEL prevăzute în prezentele concluzii privind BAT nu se pot aplica în cazul turbinelor pe combustibil lichid și al celor pe gaz, nici în cazul motoarelor utilizate în situații de urgență și care funcționează mai puțin de 500 h/an, atunci când o astfel de utilizare de urgență nu este compatibilă cu atingerea nivelurilor BAT-AEL.
BAT-AEL pentru emisii în aer
Nivelurile de emisie asociate celor mai bune tehnici disponibile (BAT-AEL) pentru emisii în aer, care sunt indicate în prezentele concluzii privind BAT, se referă la concentrații exprimate ca masă de substanță emisă pe volum de gaze de ardere în următoarele condiții standard: gaz uscat la temperatura de 273,15 K și o presiune de 101,3 kPa, exprimat în unitățile mg/Nm3, μg/Nm3 sau ng I-TEQ/Nm3.
Monitorizarea asociată cu BAT-AEL pentru emisii în aer este prevăzută la BAT 4
Condițiile de referință pentru oxigen, utilizate pentru a exprima BAT-AEL în prezentul document, sunt indicate în tabelul de mai jos.
Activitate |
Nivelul de referință al oxigenului (OR) |
Arderea combustibililor solizi |
6 % în volum |
Arderea combustibililor solizi în combinație cu combustibili lichizi și/sau gazoși |
|
Coincinerarea deșeurilor |
|
Arderea de combustibili gazoși și/sau lichizi atunci când aceasta nu are loc într-o turbină cu gaz sau un motor |
3 % în volum |
Arderea combustibililor lichizi și/sau gazoși atunci când aceasta are loc într-o turbină cu gaz sau un motor |
15 % în volum |
Ardere în instalațiile IGCC |
Ecuația pentru calcularea concentrației emisiilor la nivelul de referință al oxigenului este:
unde:
ER |
: |
concentrația emisiilor la nivelul de referință al oxigenului OR; |
OR |
: |
nivelul de referință al oxigenului (% în volum); |
EM |
: |
concentrația emisiilor măsurate; |
OM |
: |
nivelul măsurat al oxigenului (% în volum). |
Pentru perioadele de calculare a valorilor medii, se aplică următoarele definiții:
Perioada de calculare a valorilor medii |
Definiție |
Media zilnică |
Valoarea medie, într-o perioadă de 24 de ore, a mediilor valabile pe oră, obținute prin măsurare continuă |
Medie anuală |
Valoarea medie, într-o perioadă de un an, a mediilor valabile pe oră, obținute prin măsurare continuă |
Media pe perioada de prelevare |
Valoarea medie a trei măsurări consecutive de cel puțin 30 de minute fiecare (1) |
Media probelor obținute în cursul unui an |
Media valorilor obținute în cursul unui an din măsurătorile periodice efectuate cu frecvența de monitorizare stabilită pentru fiecare parametru |
BAT-AEL pentru emisii în apă
Nivelurile de emisie asociate celor mai bune tehnici disponibile (BAT-AEL) pentru emisiile în apă indicate în prezentele concluzii privind BAT se referă la concentrații și sunt exprimate ca masă a substanțelor emise pe volum de apă și în μg/l, mg/l sau g/l. Nivelurile BAT-AEL se referă la mediile zilnice, mai exact probe compozite proporționale cu debitul prelevate într-o perioadă de 24 de ore. Se pot utiliza probe compozite proporționale cu timpul cu condiția să se poată demonstra faptul că debitul este suficient de stabil.
Monitorizarea asociată cu BAT-AEL pentru emisii în apă este prevăzută la BAT 5.
Nivelurile de eficiență energetică asociate celor mai bune tehnici disponibile (BAT-AEEL)
Un nivel de eficiență energetică asociat celor mai bune tehnici disponibile (BAT-AEEL) se referă la raportul dintre valoarea (valorile) energiei nete la ieșirea unității de ardere și energia din combustibil/materie primă la intrarea unității de ardere la valoarea efectivă de proiectare a unității. Valoarea/valorile netă/nete ale puterii la ieșire se stabilește/se stabilesc la ardere, gazeificare sau la limitele unității IGCC, inclusiv la sistemele auxiliare (de exemplu, sisteme de tratare a gazelor de ardere), precum și pentru unitatea exploatată la sarcină maximă.
În cazul centralelor de producere combinată a energiei electrice și a energiei termice (CHP):
— |
Nivelurile BAT-AEEL pentru utilizarea netă totală de combustibil se referă la unitatea de ardere exploatată la sarcină maximă și reglată pentru a maximiza, în primul rând, alimentarea cu energie termică și, în al doilea rând, puterea rămasă care poate fi generată; |
— |
BAT-AEEL pentru randamentul electric net se referă la unitatea de ardere care produce exclusiv energie electrică la sarcină maximă. |
Nivelurile BAT-AEEL sunt exprimate ca procente. Puterea la intrare provenită din materia primă/combustibil este exprimată ca putere calorifică netă (PCN).
Monitorizarea asociată cu BAT-AEEL este prevăzută la BAT 2.
Clasificarea instalațiilor/unităților de ardere în funcție de puterea termică instalată totală
În sensul prezentelor concluzii privind BAT, atunci când se indică un interval pentru valorile puterii termice instalate totale, acestea se interpretează ca fiind „mai mari sau egale cu limita inferioară a intervalului și mai mici decât limita superioară a intervalului”. De exemplu, în categoria 100-300 MWt sunt cuprinse instalațiile de ardere cu o putere termică instalată totală mai mare sau egală cu 100 MW și mai mică de 300 MW.
Atunci când o parte a unei instalații de ardere care evacuează gaze de ardere prin una sau mai multe conducte separate racordate la un coș comun funcționează mai puțin de 1 500 h/an, această parte a instalației de ardere poate fi luată în considerare separat în sensul prezentelor concluzii privind BAT. Pentru toate părțile instalației, BAT-AEL corespund puterii termice instalate totale a instalației. În astfel de cazuri, emisiile evacuate prin fiecare dintre conductele respective se monitorizează separat.
1. CONCLUZIILE GENERALE PRIVIND BAT
Se aplică concluziile privind BAT specifice combustibilului incluse în secțiunile 2-7, pe lângă concluziile generale privind BAT din această secțiune.
1.1. Sisteme de management de mediu
BAT 1. |
În vederea îmbunătățirii performanței generale de mediu, BAT constă în punerea în aplicare și aderarea la un sistem de management de mediu (EMS) care are toate caracteristicile următoare:
În cazul în care, în urma unei evaluări se dovedește faptul că nu este necesar unul dintre elementele menționate la punctele x-xvi, decizia respectivă, inclusiv motivele, se înregistrează. |
Aplicabilitate
Domeniul de aplicare (de exemplu, nivelul de detaliu) și natura EMS (de exemplu, standardizat sau nestandardizat) sunt, în general, corelate cu natura, dimensiunea și complexitatea instalației, precum și cu gama de efecte pe care aceasta le-ar putea avea asupra mediului.
1.2. Monitorizare
BAT 2. |
BAT constă în determinarea randamentului electric net și/sau a consumului total net de combustibil și/sau a randamentului mecanic net al unităților de gazeificare, IGCC și/sau ardere, prin efectuarea unui test de performanță la sarcină maximă (2) conform standardelor EN, după punerea în funcțiune a unității și după fiecare modificare care ar putea afecta în mod semnificativ randamentul electric net și/sau consumul total net de combustibil și/sau randamentul mecanic net al unității. Dacă nu sunt disponibile standarde EN, BAT constă în utilizarea standardelor ISO, a standardelor naționale sau a altor standarde internaționale care asigură furnizarea de date de o calitate științifică echivalentă. |
BAT 3. |
BAT constă în monitorizarea parametrilor-cheie de proces relevanți pentru emisiile în aer și apă, inclusiv a celor indicați mai jos.
|
BAT 4. |
BAT constă în monitorizarea emisiilor în aer, cel puțin cu frecvența indicată mai jos și în conformitate cu standardele EN. Dacă nu sunt disponibile standarde EN, BAT constă în utilizarea standardelor ISO, a standardelor naționale sau a altor standarde internaționale care asigură furnizarea de date de o calitate științifică echivalentă.
|
BAT 5. |
BAT constă în monitorizarea emisiilor în apă provenite din tratarea gazelor de ardere cel puțin cu frecvența indicată mai jos și în conformitate cu standardele EN. Dacă nu sunt disponibile standarde EN, BAT constă în utilizarea standardelor ISO, a standardelor naționale sau a altor standarde internaționale care asigură furnizarea de date de o calitate științifică echivalentă.
|
1.3. Performanța generală de mediu și calitatea arderii
BAT 6. |
În vederea îmbunătățirii performanței generale de mediu a instalațiilor de ardere și a reducerii emisiilor de CO și substanțe nearse în aer, BAT constă în asigurarea unei arderi optimizate și în utilizarea unei combinații adecvate a tehnicilor indicate mai jos.
|
BAT 7. |
Pentru reducerea emisiilor de amoniac în aer provenite din utilizarea sistemului de reducere catalitică selectivă (SCR) și/sau de reducere necatalitică selectivă (SNCR) pentru reducerea emisiilor de NOX, BAT constă în optimizarea proiectării și/sau funcționării RCS și/sau SNCR (de exemplu, optimizarea raportului de reactiv la NOX, distribuția omogenă a reactivilor și stabilirea dimensiunii optime a picăturilor de reactiv). Nivelurile de emisii asociate BAT Nivelurile de emisii asociate BAT (BAT-AEL) pentru emisiile de NH3 în aer provenite din utilizarea RCS și/sau SNCR este < 3-10 mg/Nm3 ca medie anuală sau medie pe perioada de prelevare a probelor. Limita inferioară a intervalului poate fi atinsă atunci când se utilizează RCS, iar limita superioară a intervalului poate fi atinsă atunci când se utilizează SNCR fără tehnici de reducere la umed. În cazul instalațiilor care ard biomasă și funcționează la sarcini variabile, precum și în cazul motoarelor care ard păcură grea și/sau motorină, limita superioară a BAT-AEL este de 15 mg/Nm3. |
BAT 8. |
Pentru a preveni sau a reduce emisiile în aer în condiții normale de funcționare, BAT constă în asigurarea utilizării sistemelor de reducere a emisiilor la capacitatea și disponibilitatea optimă, prin proiectare, exploatare și întreținere adecvată. |
BAT 9. |
În vederea îmbunătățirii performanței generale de mediu a instalațiilor de ardere și/sau de gazeificare și a reducerii emisiilor în aer, BAT constă în includerea următoarelor elemente în programele de asigurare a calității/control al calității pentru toți combustibilii utilizați, în cadrul sistemului de management de mediu (a se vedea BAT 1):
Descriere Caracterizarea inițială și testarea periodică a combustibilului se pot efectua de către operator și/sau furnizorul de combustibil. În cazul în care acestea se efectuează de către furnizor, rezultatele complete sunt puse la dispoziția operatorului sub forma unei specificații și/sau garanții a furnizorului pentru produs (combustibil).
|
BAT 10. |
Pentru a reduce emisiile în aer și/sau în apă în condiții de funcționare altele decât cele normale (OTNOC), BAT constă în elaborarea și punerea în aplicare a unui plan de gestionare în cadrul sistemului de management de mediu (a se vedea BAT 1), proporțional cu relevanța unor posibile eliberări de poluanți, care să includă următoarele elemente:
|
BAT 11. |
BAT constă în monitorizarea corespunzătoare a emisiilor în aer și/sau în apă în timpul OTNOC. Descriere Monitorizarea se poate efectua prin măsurarea directă a emisiilor sau prin monitorizarea parametrilor surogat, dacă aceasta se dovedește a fi de o calitate științifică echivalentă sau mai bună decât măsurarea directă a emisiilor. Emisiile în fazele de pornire și de oprire (SU/SD) pot fi evaluate pe baza măsurării detaliate a acestora în cadrul unei proceduri SU/SD tipice cel puțin o dată pe an și, pe baza rezultatelor acestei măsurători, se pot estima emisiile pentru fiecare SU/SD pe parcursul anului. |
1.4. Eficiența energetică
BAT 12. |
În vederea creșterii eficienței energetice a unităților de ardere, de gazeificare și/sau IGCC care funcționează mai mult de 1 500 h/an, BAT constă în utilizarea unei combinații adecvate a tehnicilor indicate mai jos.
|
1.5. Consumul de apă și emisiile în apă
BAT 13. |
Pentru a reduce consumul de apă și volumul apelor uzate contaminate evacuate, BAT constă în utilizarea uneia sau a ambelor tehnici indicate mai jos.
|
BAT 14. |
În vederea prevenirii contaminării apelor uzate necontaminate și a reducerii emisiilor în apă, BAT constă în separarea corpurilor de ape uzate și tratarea acestora separat, în funcție de conținutul de poluanți. Descriere Cursurile de ape uzate, care sunt de obicei separate și tratate, includ apele deversate de suprafață, apa de răcire și apele uzate provenite din tratarea gazelor de ardere. Aplicabilitate Aplicabilitatea poate fi limitată, în cazul instalațiilor existente, din cauza configurării sistemelor de drenare. |
BAT 15. |
În vederea reducerii emisiilor în apă provenite din tratarea gazelor de ardere, BAT constă în utilizarea unei combinații adecvate a tehnicilor indicate mai jos și în utilizarea de tehnici secundare cât mai aproape posibil de sursă pentru evitarea diluării.
Nivelurile BAT-AEL se referă la evacuările directe într-un corp de apă receptor în punctul în care emisiile ies din instalație. Tabelul 1 Nivelurile BAT-AEL pentru evacuări directe într-un corp de apă receptor provenite de la tratarea gazelor de ardere
|
1.6. Gestionarea deșeurilor
BAT 16. |
În vederea reducerii cantității de deșeuri trimise spre eliminare, rezultate din procesul de ardere și/sau de gazeificare și din tehnicile de reducere a emisiilor, BAT constă în organizarea operațiunilor astfel încât să se maximizeze, în ordinea priorității și ținând seama de ciclul de viață, următoarele:
prin aplicarea unei combinații adecvate de tehnici precum:
|
1.7. Emisii de zgomot
BAT 17. |
Pentru a reduce emisiile de zgomot, BAT constă în utilizarea uneia dintre tehnicile indicate mai jos sau a unei combinații a acestora.
|
2. CONCLUZII PRIVIND BAT PENTRU ARDEREA DE COMBUSTIBILI SOLIZI
2.1. Concluzii privind BAT pentru arderea huilei și/sau a lignitului
În lipsa unor dispoziții contrare, concluziile privind BAT prezentate în această secțiune sunt general aplicabile pentru arderea huilei și/sau a lignitului. Acestea se aplică în plus față de concluziile generale privind BAT prezentate în secțiunea 1.
2.1.1.
BAT 18. |
În vederea îmbunătățirii performanței generale de mediu a procesului de ardere a huilei și/sau a lignitului, și în plus față de BAT 6, BAT constă în utilizarea tehnicii indicate mai jos.
|
2.1.2.
BAT 19. |
În vederea creșterii eficienței energetice a procesului de ardere a huilei și/sau a lignitului, BAT constă în utilizarea unei combinații adecvate a tehnicilor indicate la BAT 12 și mai jos.
Tabelul 2 Nivelurile de eficiență energetică asociate BAT (BAT-AEEL) pentru arderea de huilă și/sau lignit
|
2.1.3.
BAT 20. |
În vederea prevenirii sau a reducerii emisiilor de NOX în aer, limitând în același timp emisiile de CO și N2O în aer provenite din arderea huilei și/sau a lignitului, BAT constă în utilizarea uneia dintre tehnicile indicate mai jos sau a unei combinații a acestora.
Tabelul 3 Nivelurile de emisii asociate BAT (BAT-AEL) pentru emisiile de NOX în aer provenite din arderea huilei și/sau a lignitului
Cu titlu indicativ, nivelurile medii anuale de emisii de CO în cazul instalațiilor de ardere existente, care funcționează 1 500 h/an sau mai mult, sau al instalațiilor de ardere noi vor fi, în general, următoarele:
|
2.1.4.
BAT 21. |
În vederea prevenirii sau a reducerii emisiilor de SOX, HCl și HF în aer provenite din arderea huilei și/sau a lignitului, BAT constă în utilizarea uneia dintre tehnicile indicate mai jos sau a unei combinații a acestora.
Tabelul 4 Nivelurile de emisii asociate BAT (BAT-AEL) în cazul emisiilor de SO2 în aer provenite din arderea huilei și/sau a lignitului
În cazul unei instalații de ardere cu o putere termică instalată totală mai mare de 300 MW, care este proiectată în mod specific pentru lignitul indigen și poate demonstra că nu poate atinge nivelurile BAT-AEL menționate în tabelul 4 din motive tehnico-economice, media zilnică a nivelurilor BAT-AEL indicate în tabelul 4 nu se aplică, iar limita superioară a intervalului pentru media anuală a nivelurilor BAT-AEL este următoarea:
Tabelul 5 Nivelurile de emisii asociate BAT (BAT-AEL) în cazul emisiilor de HCI și HF în aer provenite din arderea huilei și/sau a lignitului
|
2.1.5.
BAT 22. |
În vederea reducerii emisiilor de pulberi și de particule metalice în aer rezultate din arderea huilei și/sau a lignitului, BAT constă în utilizarea uneia dintre tehnicile indicate mai jos sau a unei combinații a acestora.
Tabelul 6 Nivelurile de emisii asociate BAT (BAT-AEL) pentru emisiile de pulberi în aer provenite din arderea huilei și/sau a lignitului
|
2.1.6.
BAT 23. |
În vederea prevenirii sau a reducerii emisiilor de mercur în aer provenite din arderea huilei și/sau a lignitului, BAT constă în utilizarea uneia dintre tehnicile indicate mai jos sau a unei combinații a acestora.
Tabelul 7 Nivelurile de emisii asociate BAT (BAT-AEL) pentru emisiile de mercur în aer provenite din arderea huilei și a lignitului
|
2.2. Concluzii privind BAT pentru arderea biomasei solide și/sau a turbei
În lipsa unor dispoziții contrare, concluziile privind BAT prezentate în această secțiune sunt general aplicabile pentru arderea biomasei solide și/sau a turbei. Acestea se aplică în plus față de concluziile generale privind BAT prezentate în secțiunea 1.
2.2.1.
Tabelul 8
Nivelurile de eficiență energetică asociate BAT (BAT-AEEL) pentru arderea biomasei solide și/sau a turbei
Tipul unității de ardere |
||||
Randament electric net (%) (75) |
||||
Unitate nouă (78) |
Unitate existentă |
Unitate nouă |
Unitate existentă |
|
Cazan pe biomasă solidă și/sau turbă |
33,5–la > 38 |
28-38 |
73-99 |
73-99 |
2.2.2.
BAT 24. |
În vederea prevenirii sau a reducerii emisiilor de NOX în aer, totodată cu limitarea emisiilor de CO și N2O în aer provenite din arderea biomasei solide și/sau a turbei, BAT constă în utilizarea uneia dintre tehnicile indicate mai jos sau a unei combinații a acestora.
Tabelul 9 Nivelurile de emisii asociate BAT (BAT-AEL) pentru emisiile de NOX în aer provenite din arderea biomasei solide și/sau a turbei
Cu titlu orientativ, nivelurile de emisii de CO medii anuale vor fi, în general:
|
2.2.3.
BAT 25. |
În vederea prevenirii sau a reducerii emisiilor de SOX, HCl și HF în aer, provenite din arderea biomasei solide și/sau a turbei, BAT constă în utilizarea uneia dintre tehnicile indicate mai jos sau a unei combinații a acestora.
Tabelul 10 Nivelurile de emisii asociate BAT (BAT-AEL) în cazul emisiilor de SO2 în aer provenite din arderea biomasei solide și/sau a turbei
Tabelul 11 Nivelurile de emisii asociate BAT (BAT-AEL) în cazul emisiilor de HCI și HF în aer provenite din arderea biomasei solide și/sau a turbei
|
2.2.4.
BAT 26. |
În vederea reducerii emisiilor de pulberi și de particule metalice în aer, provenite din arderea biomasei solide și/sau a turbei, BAT constă în utilizarea uneia dintre tehnicile indicate mai jos sau a unei combinații a acestora.
Tabelul 12 Nivelurile de emisii asociate BAT (BAT-AEL) în cazul emisiilor de pulberi în aer provenite din arderea biomasei solide și/sau a turbei
|
2.2.5.
BAT 27. |
În vederea prevenirii sau a reducerii emisiilor de mercur în aer provenite din arderea biomasei solide și/sau a turbei, BAT constă în utilizarea uneia dintre tehnicile indicate mai jos sau a unei combinații a acestora.
Nivelurile de emisii asociate BAT (BAT-AEL) pentru emisiile de mercur în aer provenite din arderea biomasei solide și/sau a turbei este < 1–5 μg/Nm3 ca medie pe perioada de prelevare a probelor. |
3. CONCLUZII PRIVIND BAT PENTRU ARDEREA COMBUSTIBILILOR LICHIZI
Concluziile privind BAT prezentate în această secțiune nu se aplică în cazul instalațiilor de ardere de pe platformele maritime, care sunt incluse la secțiunea 4.3.
3.1. Cazane pe păcură grea și/sau motorină
În lipsa unor dispoziții contrare, concluziile privind BAT prezentate în această secțiune sunt general aplicabile pentru arderea HFO și/sau a motorinei în cazane. Acestea se aplică în plus față de concluziile generale privind BAT prezentate în secțiunea 1.
3.1.1.
Tabelul 13
Nivelurile de eficiență energetică asociate BAT (BAT-AEEL) pentru arderea HFO și/sau a motorinei în cazane
Tipul unității de ardere |
||||
Randament electric net (%) |
Consum total net de combustibil (%) (101) |
|||
Unitate nouă |
Unitate existentă |
Unitate nouă |
Unitate existentă |
|
Cazan pe păcură grea și/sau motorină |
> 36,4 |
35,6-37,4 |
80-96 |
80-96 |
3.1.2.
BAT 28. |
În vederea prevenirii sau a reducerii emisiilor de NOX în aer, totodată cu limitarea emisiilor de CO în aer, provenite din arderea HFO și/sau a motorinei, BAT constă în utilizarea uneia dintre tehnicile indicate mai jos sau a unei combinații a acestora.
Tabelul 14 Nivelurile de emisii asociate BAT (BAT-AEL) pentru emisiile de NOX în aer provenite din arderea HFO și/sau a motorinei în cazane
Cu titlu orientativ, nivelurile de emisii de CO medii anuale vor fi, în general:
|
3.1.3.
BAT 29. |
În vederea prevenirii sau a reducerii emisiilor de SOX, HCl și HF în aer, provenite din arderea HFO și/sau a motorinei, BAT constă în utilizarea uneia dintre tehnicile indicate mai jos sau a unei combinații a acestora.
Tabelul 15 Nivelurile de emisii asociate BAT (BAT-AEL) pentru emisiile de SO2 în aer provenite din arderea HFO și/sau a motorinei în cazane
|
3.1.4.
BAT 30. |
În vederea reducerii emisiilor de pulberi și de particule metalice în aer, provenite din arderea HFO și/sau a motorinei în cazane, BAT constă în utilizarea uneia dintre tehnicile indicate mai jos sau a unei combinații a acestora.
Tabelul 16 Nivelurile de emisii asociate BAT (BAT-AEL) pentru emisiile de pulberi în aer provenite din arderea HFO și/sau a motorinei în cazane
|
3.2. Motoare pe păcură grea și/sau motorină
În lipsa unor dispoziții contrare, concluziile privind BAT prezentate în această secțiune sunt general aplicabile pentru arderea păcurii grele și/sau a motorinei în motoarele cu pistoane opuse. Acestea se aplică în plus față de concluziile generale privind BAT prezentate în secțiunea 1.
În insulele care fac parte dintr-un mic sistem izolat (117) sau dintr-un microsistem izolat (118), este posibil ca tehnicile secundare de reducere a NOX, SO2 și a pulberilor să nu poată fi aplicate la motoarele pe păcură grea și/sau motorină, din cauza constrângerilor tehnice, economice, logistice/de infrastructură, până la conectarea acestora la rețeaua de energie electrică de pe continent sau până la asigurarea accesului la gaze naturale. Prin urmare, BAT-AEL pentru aceste motoare se vor aplica în micile sisteme izolate sau în microsistemele izolate de la 1 ianuarie 2025 în cazul motoarelor noi și de la 1 ianuarie 2030 în cazul motoarelor existente.
3.2.1.
BAT 31. |
În vederea creșterii eficienței energetice a arderii păcurii grele și/sau motorinei în motoarele cu pistoane opuse, BAT constă în utilizarea unei combinații adecvate a tehnicilor indicate la BAT 12 și mai jos.
Tabelul 17 Nivelurile de eficiență energetică asociate BAT (BAT-AEEL) pentru arderea păcurii grele și/sau motorinei în motoarele cu pistoane opuse
|
3.2.2.
BAT 32. |
În vederea prevenirii sau a reducerii emisiilor de NOX în aer, provenite din arderea păcurii grele și/sau a motorinei în motoarele cu pistoane opuse, BAT constă în utilizarea uneia dintre tehnicile indicate mai jos sau a unei combinații a acestora.
|
BAT 33. |
În vederea prevenirii sau a reducerii emisiilor de CO și compuși organici volatili în aer, provenite din arderea păcurii grele și/sau a motorinei în motoarele cu pistoane opuse, BAT constă în utilizarea uneia dintre tehnicile indicate mai jos sau a unei combinații a acestora.
Tabelul 18 Nivelurile de emisii asociate BAT (BAT-AEL) pentru emisiile de NOX în aer provenite din arderea păcurii grele și/sau a motorinei în motoarele cu pistoane opuse
Cu titlu orientativ, în cazul instalațiilor de ardere existente, care ard exclusiv HFO și funcționează 1 500 h/an sau mai mult, sau al noilor instalații de ardere care ard exclusiv HFO:
|
3.2.3.
BAT 34. |
În vederea prevenirii sau a reducerii emisiilor de SOX, HCl și HF în aer, provenite din arderea păcurii grele și/sau a motorinei în motoarele cu pistoane opuse, BAT constă în utilizarea uneia dintre tehnicile indicate mai jos sau a unei combinații a acestora.
Tabelul 19 Nivelurile de emisii asociate BAT (BAT-AEL) pentru emisiile de SO2 în aer provenite din arderea păcurii grele și/sau a motorinei în motoarele cu pistoane opuse
|
3.2.4.
BAT 35. |
În vederea prevenirii sau a reducerii emisiilor de pulberi și particule metalice în aer, provenite din arderea păcurii grele și/sau a motorinei în motoarele cu pistoane opuse, BAT constă în utilizarea uneia dintre tehnicile indicate mai jos sau a unei combinații a acestora.
Tabelul 20 Nivelurile de emisii asociate BAT (BAT-AEL) pentru emisiile de pulberi în aer provenite din arderea păcurii grele și/sau a motorinei în motoarele cu pistoane opuse
|
3.3. Turbine cu gaze pe motorină
În lipsa unor dispoziții contrare, concluziile privind BAT prezentate în această secțiune sunt general aplicabile pentru arderea motorinei în turbinele cu gaze. Acestea se aplică în plus față de concluziile generale privind BAT prezentate în secțiunea 1.
3.3.1.
BAT 36. |
În vederea creșterii eficienței energetice a procesului de ardere a motorinei în turbinele cu gaze, BAT constă în utilizarea unei combinații adecvate a tehnicilor indicate la BAT 12 și mai jos.
Tabelul 21 Nivelurile de eficiență energetică asociate BAT (BAT-AEEL) pentru turbinele cu gaze pe motorină
|
3.3.2.
BAT 37. |
În vederea prevenirii sau a reducerii emisiilor de NOX în aer, provenite din arderea motorinei în turbinele cu gaze, BAT constă în utilizarea uneia dintre tehnicile indicate mai jos sau a unei combinații a acestora.
|
BAT 38. |
În vederea prevenirii sau a reducerii emisiilor de CO în aer, provenite din arderea motorinei în turbinele cu gaze, BAT constă în utilizarea uneia dintre tehnicile indicate mai jos sau a unei combinații a acestora.
|
Cu titlu indicativ, nivelul emisiilor de NOX în aer provenite din arderea motorinei în turbine cu gaz cu alimentare dublă în situații de urgență, care funcționează mai puțin de 500 h/an, va fi, în general, de 145-250 mg/Nm3 ca medie zilnică sau medie pe perioada de prelevare.
3.3.3.
BAT 39. |
În vederea prevenirii sau a reducerii emisiilor de SOX și pulberi în aer, provenite din arderea motorinei în turbinele cu gaze, BAT constă în utilizarea uneia dintre tehnicile indicate mai jos sau a unei combinații a acestora.
Tabelul 22 Nivelurile de emisii asociate BAT în cazul emisiilor de SO2 și de pulberi în aer, provenite din arderea motorinei în turbine cu gaz, inclusiv turbinele cu gaze cu alimentare dublă
|
4. CONCLUZII PRIVIND BAT PENTRU ARDEREA COMBUSTIBILILOR GAZOȘI
4.1. Concluzii privind BAT pentru arderea gazului natural
În lipsa unor dispoziții contrare, concluziile privind BAT prezentate în această secțiune sunt general aplicabile pentru arderea gazului natural. Acestea se aplică în plus față de concluziile generale privind BAT prezentate în secțiunea 1. Nu se aplică în cazul instalațiilor de ardere de pe platformele maritime, care sunt incluse la secțiunea 4.3.
4.1.1.
BAT 40. |
În vederea creșterii eficienței energetice a arderii gazului natural, BAT constă în utilizarea unei combinații adecvate a tehnicilor indicate la BAT 12 și mai jos.
Tabelul 23 Nivelurile de eficiență energetică asociate BAT (BAT-AEEL) pentru arderea gazului natural
|
4.1.2.
BAT 41. |
În vederea prevenirii sau a reducerii emisiilor de NOX în aer, provenite din arderea gazului natural în cazane, BAT constă în utilizarea uneia dintre tehnicile indicate mai jos sau a unei combinații a acestora.
|
BAT 42. |
În vederea prevenirii sau a reducerii emisiilor de NOX în aer, provenite din arderea gazului natural în turbinele cu gaz, BAT constă în utilizarea uneia dintre tehnicile indicate mai jos sau a unei combinații a acestora.
|
BAT 43. |
În vederea prevenirii sau a reducerii emisiilor de NOX în aer, provenite din arderea gazului natural în motoare, BAT constă în utilizarea uneia dintre tehnicile indicate mai jos sau a unei combinații a acestora.
|
BAT 44. |
În vederea prevenirii sau a reducerii emisiilor de CO în aer, provenite din arderea gazului natural, BAT constă în asigurarea unei arderi optimizate și/sau utilizarea catalizatorilor de oxidare. Descriere A se vedea descrierile de la secțiunea 8.3. Tabelul 24 Nivelurile de emisii asociate BAT (BAT-AEL) pentru emisiile de NOX în aer provenite din arderea gazului natural în turbine cu gaz
Cu titlu indicativ, nivelurile medii anuale ale emisiilor de CO în cazul fiecărui tip de instalație de ardere existentă care funcționează 1 500 h/an sau mai mult sau al fiecărui tip de instalație de ardere nouă vor fi, în general, după cum urmează:
În cazul unei turbine cu gaz dotate cu arzătoare DLN, aceste niveluri orientative corespund cazului în care funcționarea DLN este eficace. Tabelul 25 Nivelurile de emisii asociate BAT (BAT-AEL) pentru emisiile de NOX în aer provenite din arderea gazului natural în cazane și motoare
Cu titlu orientativ, nivelurile de emisii de CO medii anuale vor fi, în general:
|
BAT 45. |
În vederea reducerii emisiilor de compuși organici volatili nemetanici (COVnm) și de metan (CH4) în aer, provenite de la arderea gazului natural în motoare cu gaz cu amestec sărac cu aprindere prin scânteie, BAT constă în asigurarea arderii optimizate și/sau utilizarea de catalizatori de oxidare. Descriere A se vedea descrierile de la secțiunea 8.3. Catalizatorii de oxidare nu sunt eficace în ceea ce privește reducerea emisiilor de hidrocarburi saturate conținând mai puțin de patru atomi de carbon. Tabelul 26 Nivelurile de emisii asociate BAT (BAT-AEL) pentru emisiile de formaldehidă și CH4 în aer provenite din arderea gazului natural într-un motor cu gaz cu amestec sărac cu aprindere prin scânteie
|
4.2. Concluzii privind BAT pentru arderea gazelor rezultate din procesele siderurgice
În lipsa unor dispoziții contrare, concluziile privind BAT prezentate în această secțiune sunt general aplicabile pentru arderea gazelor rezultate din procesele siderurgice (gazul de furnal, gazul de cocserie, gazul de convertizor cu oxigen) în mod separat, împreună sau simultan cu alți combustibili gazoși și/sau lichizi. Acestea se aplică în plus față de concluziile generale privind BAT prezentate în secțiunea 1.
4.2.1.
BAT 46. |
În vederea creșterii eficienței energetice a arderii gazelor rezultate din procesele siderurgice, BAT constă în utilizarea unei combinații adecvate a tehnicilor indicate la BAT 12 și mai jos.
Tabelul 27 Nivelurile de eficiență energetică asociate BAT (BAT-AEEL) pentru arderea în cazane a gazelor rezultate din procesele siderurgice
Tabelul 28 Nivelurile de eficiență energetică asociate BAT (BAT-AEEL) pentru arderea în CCGT a gazelor rezultate din procesele siderurgice
|
4.2.2.
BAT 47. |
În vederea prevenirii sau a reducerii emisiilor de NOX în aer, provenite din arderea în cazane a gazelor rezultate din procesele siderurgice, BAT constă în utilizarea uneia dintre tehnicile indicate mai jos sau a unei combinații a acestora.
|
BAT 48. |
În vederea prevenirii sau a reducerii emisiilor de NOX în aer, provenite din arderea în CCGT a gazelor rezultate din procesele siderurgice, BAT constă în utilizarea uneia dintre tehnicile indicate mai jos sau a unei combinații a acestora.
|
BAT 49. |
În vederea prevenirii sau a reducerii emisiilor de CO în aer, provenite din arderea gazelor rezultate din procesele siderurgice, BAT constă în utilizarea uneia dintre tehnicile indicate mai jos sau a unei combinații a acestora.
Tabelul 29 Nivelurile de emisii asociate BAT (BAT-AEL) pentru emisiile de NOX în aer provenite din arderea în proporție de 100 % a gazelor rezultate din procesele siderurgice
Cu titlu orientativ, nivelurile de emisii de CO medii anuale vor fi, în general:
|
4.2.3.
BAT 50. |
În vederea prevenirii sau a reducerii emisiilor de SOX în aer, provenite din arderea gazelor rezultate din procesele siderurgice, BAT constă în utilizarea uneia dintre tehnicile indicate mai jos sau a unei combinații a acestora.
Tabelul 30 Nivelurile de emisii asociate BAT (BAT-AEL) pentru emisiile de SO2 în aer provenite din arderea în proporție de 100 % a gazelor rezultate din procesele siderurgice
|
4.2.4.
BAT 51. |
În vederea prevenirii sau a reducerii emisiilor de pulberi în aer, provenite din arderea gazelor rezultate din procesele siderurgice, BAT constă în utilizarea uneia dintre tehnicile indicate mai jos sau a unei combinații a acestora.
Tabelul 31 Nivelurile de emisii asociate BAT (BAT-AEL) pentru emisiile de pulberi în aer provenite din arderea în proporție de 100 % a gazelor rezultate din procesele siderurgice
|
4.3. Concluzii privind BAT pentru arderea combustibililor gazoși și/sau lichizi pe platformele maritime
În lipsa unor dispoziții contrare, concluziile privind BAT prezentate în această secțiune sunt general aplicabile pentru arderea combustibililor gazoși și/sau lichizi pe platformele maritime. Acestea se aplică în plus față de concluziile generale privind BAT prezentate în secțiunea 1.
BAT 52. |
În vederea îmbunătățirii performanței generale de mediu a procesului de ardere a combustibililor gazoși și/sau lichizi pe platformele maritime, BAT constă în utilizarea uneia dintre tehnicile indicate mai jos sau a unei combinații a acestora.
|
BAT 53. |
În vederea prevenirii sau a reducerii emisiilor de NOX în aer, provenite din arderea combustibililor gazoși și/sau lichizi pe platformele maritime, BAT constă în utilizarea uneia dintre tehnicile indicate mai jos sau a unei combinații a acestora.
|
BAT 54. |
În vederea prevenirii sau a reducerii emisiilor de NOX în aer, provenite din arderea combustibililor gazoși și/sau lichizi în turbinele cu gaze de pe platformele maritime, BAT constă în utilizarea uneia dintre tehnicile indicate mai jos sau a unei combinații a acestora.
Tabelul 32 Nivelurile de emisii asociate BAT (BAT-AEL) pentru emisiile de NOX în aer provenite din arderea combustibililor gazoși în turbinele cu gaze în ciclu deschis de pe platformele maritime
Cu titlu orientativ, nivelurile de emisii de CO medii în perioada de prelevare vor fi, în general:
|
5. CONCLUZII PRIVIND BAT PENTRU INSTALAȚIILE MULTICOMBUSTIBIL
5.1. Concluzii privind BAT pentru arderea combustibililor rezultați din procesele din industria chimică
În lipsa unor dispoziții contrare, concluziile privind BAT prezentate în această secțiune sunt general aplicabile pentru arderea combustibililor rezultați din procesele din industria chimică, în mod separat, împreună sau simultan cu alți combustibili gazoși și/sau lichizi. Acestea se aplică în plus față de concluziile generale privind BAT prezentate în secțiunea 1.
5.1.1.
BAT 55. |
În vederea creșterii performanței generale de mediu a procesului de ardere în cazane a combustibililor rezultați din procesele din industria chimică, BAT constă în utilizarea unei combinații adecvate a tehnicilor indicate la BAT 6 și mai jos.
|
5.1.2.
Tabelul 33
Nivelurile de eficiență energetică asociate BAT (BAT-AEEL) pentru arderea combustibililor rezultați din procesele din industria chimică în cazane
Tipul unității de ardere |
||||
Randament electric net (%) |
||||
Unitate nouă |
Unitate existentă |
Unitate nouă |
Unitate existentă |
|
Cazan care utilizează combustibili lichizi rezultați din procesele din industria chimică, inclusiv atunci când aceștia sunt amestecați cu păcură grea, motorină și/sau alți combustibili lichizi |
> 36,4 |
35,6-37,4 |
80-96 |
80-96 |
Cazan care utilizează combustibili gazoși rezultați din procesele din industria chimică, inclusiv atunci când aceștia sunt amestecați cu gaz natural și/sau alți combustibili gazoși |
39-42,5 |
38-40 |
78-95 |
78-95 |
5.1.3.
BAT 56. |
În vederea prevenirii sau a reducerii emisiilor de NOX în aer, limitând în același timp emisiile de CO în aer, provenite din arderea combustibililor rezultați din procesele din industria chimică, BAT constă în utilizarea uneia dintre tehnicile indicate mai jos sau a unei combinații a acestora.
Tabelul 34 Nivelurile de emisii asociate BAT (BAT-AEL) pentru emisiile de NOX în aer provenite din arderea în cazane, în proporție de 100 %, a combustibililor rezultați din procesele din industria chimică
Cu titlu indicativ, nivelurile medii anuale ale emisiilor de CO în cazul instalațiilor existente care funcționează 1 500 h/an sau mai mult și al instalațiilor noi vor fi, în general, < 5–30 mg/Nm3. |
5.1.4.
BAT 57. |
În vederea reducerii emisiilor de SOX, HCl și HF în aer, provenite din arderea în cazane a combustibililor rezultați din procesele din industria chimică, BAT constă în utilizarea uneia dintre tehnicile indicate mai jos sau a unei combinații a acestora.
Tabelul 35 Nivelurile de emisii asociate BAT (BAT-AEL) pentru emisiile de SO2 în aer provenite din arderea în cazane, în proporție de 100 %, a combustibililor rezultați din procesele din industria chimică
Tabelul 36 Nivelurile de emisii asociate BAT (BAT-AEL) în cazul emisiilor de HCI și HF în aer provenite din arderea în cazane, în proporție de 100 %, a combustibililor rezultați din procesele din industria chimică
|
5.1.5.
BAT 58. |
În vederea reducerii emisiilor de pulberi, de particule metalice și de urme de specii în aer, provenite din arderea în cazane a combustibililor rezultați din procesele din industria chimică, BAT constă în utilizarea uneia dintre tehnicile indicate mai jos sau a unei combinații a acestora.
Tabelul 37 Nivelurile de emisii asociate BAT (BAT-AEL) pentru emisiile de pulberi în aer, provenite din arderea în cazane a amestecurilor de gaze și lichide compuse în proporție de 100 % din combustibilii rezultați din procesele din industria chimică
|
5.1.6.
BAT 59. |
În vederea reducerii emisiilor de compuși organici volatili și de dibenzodioxine policlorurate și dibenzofurani policlorurați în aer, provenite din arderea în cazane a combustibililor rezultați din procesele din industria chimică, BAT constă în utilizarea uneia sau a unei combinații între tehnicile indicate la BAT 6 și mai jos.
Tabelul 38 Nivelurile de emisii asociate BAT (BAT-AEL) în cazul emisiilor de PCDD/F și TCOV în aer, provenite din arderea în cazane, în proporție de 100 %, a combustibililor rezultați din procesele din industria chimică
|
6. CONCLUZII PRIVIND BAT PENTRU COINCINERAREA DEȘEURILOR
În lipsa unor dispoziții contrare, concluziile privind BAT prezentate în această secțiune se aplică, în general, pentru coincinerarea deșeurilor în instalații de ardere. Acestea se aplică în plus față de concluziile generale privind BAT prezentate în secțiunea 1.
În cazul în care se coincinerează deșeuri, nivelurile BAT-AEL din prezenta secțiune se aplică pentru întregul volum de gaze de ardere generate.
În plus, atunci când deșeurile sunt coincinerate împreună cu combustibilii incluși la secțiunea 2, nivelurile BAT-AEL stabilite la secțiunea 2 se aplică, de asemenea, (i) la întregul volum de gaze de ardere generate și (ii) la volumul de gaze de ardere rezultate din arderea combustibililor incluși la secțiunea respectivă, utilizându-se formula pentru regula amestecurilor din anexa VI (partea 4) la Directiva 2010/75/UE, în care nivelurile BAT-AEL pentru volumul de gaze de ardere rezultate din arderea deșeurilor vor fi determinate pe baza BAT 61.
6.1.1.
BAT 60. |
În vederea îmbunătățirii performanței generale de mediu a procesului de coincinerare a deșeurilor în instalațiile de ardere, pentru a asigura condiții de ardere stabile și a reduce emisiile în aer, BAT constă în utilizarea tehnicii BAT 60 de la litera (a) de mai jos și a unei combinații a tehnicilor indicate la BAT 6 și/sau a celorlalte tehnici de mai jos.
|
BAT 61. |
În vederea prevenirii creșterii emisiilor provenite din coincinerarea deșeurilor în instalațiile de ardere, BAT constă în luarea unor măsuri adecvate pentru a se obține certitudinea că emisiile de substanțe poluante pe partea gazelor de ardere rezultate din coincinerarea deșeurilor nu sunt mai mari decât cele provenite ca urmare a aplicării concluziilor privind BAT pentru incinerarea deșeurilor. |
BAT 62. |
Pentru a reduce la minimum impactul asupra reciclării reziduurilor provenite din coincinerarea deșeurilor în instalațiile de ardere, BAT constă în menținerea unei bune calități a gipsului, cenușii, zgurii și altor reziduuri, în conformitate cu cerințele stabilite pentru reciclarea acestora atunci când instalația nu coincinerează deșeuri, prin utilizarea uneia dintre tehnicile indicate la BAT 60 sau a unei combinații a tehnicilor respective și/sau prin limitarea coincinerării la fracțiile de deșeuri având concentrații de poluanți similare cu cele ale altor combustibili arși. |
6.1.2.
BAT 63. |
Pentru a crește eficiența energetică a coincinerării deșeurilor, BAT constă în utilizarea unei combinații adecvate a tehnicilor indicate la BAT 12 și BAT 19, în funcție de tipul de combustibil principal utilizat și de configurația instalației. Nivelurile de eficiență energetică asociate BAT (BAT-AEEL) sunt indicate în tabelul 8 pentru coincinerarea deșeurilor cu biomasă și/sau turbă și în tabelul 2 pentru coincinerarea deșeurilor cu huilă și/sau lignit. |
6.1.3.
BAT 64. |
În vederea prevenirii sau a reducerii emisiilor de NOX în aer, limitând în același timp emisiile de CO și N2O provenite din coincinerarea deșeurilor cu huilă și/sau lignit, BAT constă în utilizarea uneia dintre tehnicile indicate la BAT 20 sau a unei combinații a acestora. |
BAT 65. |
În vederea prevenirii sau a reducerii emisiilor de NOX în aer, limitând în același timp emisiile de CO și N2O provenite din coincinerarea deșeurilor cu biomasă și/sau turbă, BAT constă în utilizarea uneia dintre tehnicile indicate la BAT 24 sau a unei combinații a acestora. |
6.1.4.
BAT 66. |
În vederea prevenirii sau a reducerii emisiilor de SOX, HCl și HF în aer, provenite din coincinerarea deșeurilor cu huilă și/sau lignit, BAT constă în utilizarea uneia dintre tehnicile indicate la BAT 21 sau a unei combinații a acestora. |
BAT 67. |
În vederea prevenirii sau a reducerii emisiilor de SOX, HCl și HF în aer, provenite din coincinerarea deșeurilor cu biomasă și/sau turbă, BAT constă în utilizarea uneia dintre tehnicile indicate la BAT 25 sau a unei combinații a acestora. |
6.1.5.
BAT 68. |
În vederea reducerii emisiilor de pulberi și de particule metalice în aer, provenite din coincinerarea deșeurilor cu huilă și/sau lignit, BAT constă în utilizarea uneia dintre tehnicile indicate la BAT 22 sau a unei combinații a acestora. Tabelul 39 Nivelurile de emisii asociate BAT (BAT-AEL) pentru emisiile de metale în aer, provenite din coincinerarea deșeurilor cu huilă și/sau lignit
|
BAT 69. |
În vederea reducerii emisiilor de pulberi și de particule metalice în aer, provenite din coincinerarea deșeurilor cu biomasă și/sau turbă, BAT constă în utilizarea uneia dintre tehnicile indicate la BAT 26 sau a unei combinații a acestora. Tabelul 40 Nivelurile de emisii asociate BAT (BAT-AEL) pentru emisiile de metale în aer, provenite din coincinerarea deșeurilor cu biomasă și/sau turbă
|
6.1.6.
BAT 70. |
În vederea reducerii emisiilor de mercur în aer, provenite din coincinerarea deșeurilor cu biomasă, turbă, huilă și/sau lignit, BAT constă în utilizarea uneia sau a unei combinații a tehnicilor indicate la BAT 23 și BAT 27. |
6.1.7.
BAT 71. |
În vederea reducerii emisiilor de compuși organici volatili, dibenzodioxine policlorurate și dibenzofurani policlorurați în aer, provenite din coincinerarea deșeurilor cu biomasă, turbă, cărbune și/sau lignit, BAT constă în utilizarea uneia sau a unei combinații a tehnicilor indicate la BAT 6, BAT 26 și mai jos.
Tabelul 41 Nivelurile de emisii asociate BAT (BAT-AEL) în cazul emisiilor de PCDD/F și TCOV în aer provenite din coincinerarea deșeurilor cu biomasă, turbă, huilă și/sau lignit
|
7. Concluzii privind BAT pentru procesul de gazeificare
În lipsa unor dispoziții contrare, concluziile privind BAT prezentate în această secțiune se aplică, în general, pentru toate instalațiile de gazeificare corelate direct cu instalațiile de ardere și pentru instalațiile IGCC. Acestea se aplică în plus față de concluziile generale privind BAT prezentate în secțiunea 1.
7.1.1.
BAT 72. |
În vederea creșterii eficienței energetice a unităților IGCC și de gazeificare, BAT constă în utilizarea uneia sau a unei combinații a tehnicilor indicate la BAT 12 și mai jos.
Tabelul 42 Nivelurile de eficiență energetică asociate BAT (BAT-AEEL) pentru unitățile de gazeificare și IGCC
|
7.1.2.
BAT 73. |
În vederea prevenirii sau a reducerii emisiilor de NOX în aer, totodată cu limitarea emisiilor de CO în aer, provenite de la instalații IGCC, BAT constă în utilizarea uneia dintre tehnicile indicate mai jos sau a unei combinații a acestora.
Tabelul 43 Nivelurile de emisii asociate BAT (BAT-AEL) pentru emisiile de NOX în aer provenite de la instalații IGCC
Cu titlu indicativ, nivelurile medii anuale de emisii de CO în cazul instalațiilor existente exploatate timp de ≥ 1 500 h/an sau al instalațiilor noi vor fi, în general, de < 5–30 mg/Nm3. |
7.1.3.
BAT 74. |
Pentru a reduce emisiile de SOX în aer, provenite de la instalații IGCC, BAT constă în utilizarea tehnicii indicate mai jos.
Nivelul de emisii asociat cu BAT (BAT-AEL), pentru emisiile de SO2 în aer de la instalații IGCC de ≥ 100 MWt, este de 3-16 mg/Nm3, exprimat ca medie anuală. |
7.1.4.
BAT 75. |
Pentru a preveni sau a reduce emisiile de pulberi, particule metalice, amoniac și halogen în aer de la instalațiile IGCC, BAT constă în utilizarea uneia dintre tehnicile indicate mai jos sau a unei combinații a acestora.
Tabelul 44 Nivelurile de emisii asociate BAT (BAT-AEL) pentru emisiile de pulberi și de particule metalice în aer provenite de la instalațiile IGCC
|
8. DESCRIEREA TEHNICILOR
8.1. Tehnici generale
Tehnică |
Descriere |
Sistem de control avansat |
Utilizarea unui sistem de control automat computerizat pentru a controla randamentul de ardere și a susține prevenirea și/sau reducerea emisiilor. Aici se include, de asemenea, recurgerea la monitorizarea de înaltă performanță. |
Optimizarea arderii |
Efectuarea de măsurători pentru a maximiza randamentul de conversie a energiei, de exemplu, în cuptor/cazan, totodată reducându-se emisiile (în special cele de CO). Aceasta se realizează printr-o combinație de tehnici, inclusiv o bună proiectare a echipamentelor de ardere, optimizarea temperaturii (de exemplu, amestecarea eficientă a combustibilului și a aerului de ardere) și a timpului de ședere în zona de ardere, precum și prin utilizarea unui sistem avansat de control. |
8.2. Tehnici de creștere a eficienței energetice
Tehnică |
Descriere |
Sistem de control avansat |
A se vedea secțiunea 8.1 |
Disponibilitatea instalației de cogenerare |
Măsurile efectuate pentru a permite exportul ulterior al unei cantități utile de căldură la o sarcină termică externă astfel încât să se obțină o reducere de cel puțin 10 % a consumului de energie primară față de producerea separată de căldură și energie electrică. Aici se include identificarea și păstrarea accesului la anumite puncte din sistemul de producere a aburului din care se poate extrage abur, precum și asigurarea unui spațiu suficient pentru a permite montarea ulterioară de componente cum ar fi conducte, schimbătoare de căldură, capacitatea suplimentară de demineralizare a apei, o sală a cazanelor de rezervă și turbine cu contrapresiune. Sistemele de echilibrare a instalațiilor și sistemele de control/măsură sunt adecvate pentru modernizare. De asemenea, este posibilă și racordarea ulterioară a turbinei/turbinelor cu contrapresiune. |
Ciclu combinat |
O combinație de două sau mai multe cicluri termodinamice, de exemplu un ciclu Brayton (turbină cu gaz/motor cu ardere internă) cu un ciclu Rankine (turbina cu abur/cazan), pentru conversia pierderilor de căldură de la gazele de ardere din primul ciclu în energie utilă prin ciclul/ciclurile ulterior/ulterioare. |
Optimizarea arderii |
A se vedea secțiunea 8.1 |
Condensator de gaze de ardere |
Un schimbător de căldură, în care apa este preîncălzită prin gazele de ardere înainte de a fi încălzită în condensatorul de abur. Astfel, conținutul de vapori din gazele de ardere se condensează, deoarece este răcit de apa de încălzire. Condensatorul de gaze de ardere este utilizat atât pentru a crește eficiența energetică a unității de ardere, cât și pentru a se elimina poluanții precum pulberile, SOX, HCl și HF din gazele de ardere. |
Sistem de gestionare a gazelor de proces |
Un sistem ce permite redirecționarea gazelor rezultate din procesele siderurgice care pot fi utilizate drept combustibili (de exemplu, gazul de furnal, gazul de cocserie, gazul de convertizor cu oxigen) către instalațiile de ardere, în funcție de disponibilitatea acestor combustibili și de tipul instalațiilor de ardere din oțelăriile integrate. |
Parametri supercritici ai aburului |
Utilizarea unui circuit de abur cu sisteme de reîncălzire, în care aburul poate atinge presiuni de peste 220,6 bar și temperaturi de peste 540 °C. |
Parametri ultrasupercritici ai aburului |
Utilizarea unui circuit de abur cu sisteme de reîncălzire, în care aburul poate atinge presiuni de peste 250-300 bar și temperaturi de peste 580-600 °C. |
Coș de fum care funcționează în regim umed |
Proiectarea coșului pentru a permite condensarea vaporilor de apă din gazele de ardere saturate, evitând astfel folosirea unui dispozitiv de reîncălzire a gazelor de ardere după FGD umedă. |
8.3. Tehnici de reducere a emisiilor de NOX și/sau CO în aer
Tehnică |
Descriere |
Sistem de control avansat |
A se vedea secțiunea 8.1 |
Introducerea aerului în trepte |
Constituirea mai multor zone de ardere în camera de ardere, cu conținut diferit de oxigen pentru reducerea emisiilor de NOX și asigurarea arderii optimizate. Tehnica presupune constituirea unei zone de ardere primare cu aprindere sub-stoichiometrică (și anume, cu deficiență de aer) și a unei a doua zone de reardere (care funcționează cu aer în exces) pentru a îmbunătăți arderea. Este posibil ca unele cazane vechi și de dimensiuni reduse să necesite o reducere a capacității pentru a permite introducerea aerului în trepte. |
Tehnici combinate pentru reducerea NOX și SOX |
Utilizarea de tehnici de reducere complexe și integrate pentru reducerea combinată a emisiilor de NOX, SOX și deseori a altor poluanți rezultați din gazele de ardere, de exemplu, procesele cu cărbune activ și DeSONOX. Acestea pot fi aplicate fie individual, fie în combinație cu alte tehnici primare în cazanele CP pe cărbune. |
Optimizarea arderii |
A se vedea secțiunea 8.1 |
Arzătoare cu nivel redus de NOX (DLN) |
Arzătoarele turbinelor cu gaz, care includ omogenizarea prealabilă a aerului și a combustibilului înainte de intrarea în zona de ardere. Prin amestecarea aerului și a combustibilului înainte de ardere, se obține o distribuție omogenă a temperaturii și o temperatură mai mică a flăcării, ceea ce conduce la reducerea emisiilor de NOX. |
Recircularea gazelor de ardere sau a gazelor de evacuare (FGR/EGR) |
Recircularea parțială a gazelor de ardere către camera de ardere pentru a înlocui o parte din aerul de combustie proaspăt, aceasta având un efect dublu de răcire a temperaturii și de limitare a conținutului de O2 pentru oxidarea azotului, astfel limitându-se producerea de NOX. Aceasta presupune furnizarea gazelor de ardere din cuptor în flacără pentru a reduce conținutul de oxigen și, prin urmare, temperatura flăcării. Utilizarea de arzătoare speciale sau alte echipamente se bazează pe recircularea internă a gazelor de ardere care răcesc baza flăcărilor și reduc conținutul de oxigen în partea cea mai fierbinte a flăcărilor. |
Selecția combustibilului |
Utilizarea combustibilului cu un conținut redus de azot. |
Introducerea combustibilului în trepte |
Tehnica se bazează pe reducerea temperaturii flăcării sau a punctelor fierbinți localizate prin constituirea mai multor zone de ardere în camera de ardere, cu diferite niveluri de injectare a combustibilului și a aerului. Este posibil ca modernizarea să fie mai puțin eficientă în cazul instalațiilor de dimensiuni mai reduse, decât în cazul instalațiilor de dimensiuni mai mari. |
Sistemul cu amestec sărac și sistemul cu amestec sărac avansat |
Controlul temperaturii de vârf a flăcării prin condiții de ardere cu amestec sărac constituie principala metodă de ardere pentru limitarea acumulării de NOX în motoarele cu gaz. Arderea cu amestec sărac reduce raportul combustibil/aer în zonele în care se produce NOX astfel încât temperatura de vârf a flăcării să fie mai mică decât temperatura flăcării adiabatice stoichiometrice, astfel reducându-se acumularea termică de NOX. Optimizarea acestui sistem se numește „sistemul cu amestec sărac avansat”. |
Arzătoare cu nivel redus de NOX (LNB) |
Tehnica (inclusiv arzătoarele ultraavansate sau avansate cu nivel redus de NOX) se bazează pe principiile de reducere a temperaturilor de vârf ale flăcării; arzătoarele cazanelor sunt proiectate să întârzie dar să îmbunătățească arderea și să crească transferul de căldură (emisivitate crescută a flăcării). Amestecul aer/combustibil reduce disponibilitatea oxigenului și temperatura de vârf a flăcării, astfel încetinind conversia azotului din combustibil în NOX și formarea de NOX termic, menținându-se în același timp randamentul ridicat de ardere. Aceasta poate fi corelată cu un proiect modificat al camerei de ardere a cuptorului. Proiectarea arzătoarelor cu nivel ultrascăzut de NOX (ULNB) include arderea în trepte (aer/combustibil) și recircularea gazelor în focar (recircularea internă a gazelor de ardere). Performanța tehnicii poate fi influențată de tipul cazanului atunci când se modernizează instalații vechi. |
Conceptul de ardere cu nivel redus de NOX la motoarele diesel |
Tehnica constă într-o combinație de modificări aduse motorului cu ardere internă, de exemplu optimizarea combustiei și a injecției de combustibil (avansul foarte tardiv la injecția de combustibil în combinație cu închiderea timpurie a supapei de aer la admisie), turboalimentarea sau ciclul Miller. |
Catalizatori de oxidare |
Utilizarea de catalizatori (care conțin, de regulă, metale prețioase, cum ar fi paladiu sau platină) pentru oxidarea monoxidului de carbon și a hidrocarburilor nearse cu oxigen pentru a forma CO2 și vapori de apă. |
Reducerea temperaturii aerului de combustie |
Utilizarea de aer de combustie la temperatura ambiantă. Aerul de combustie nu este preîncălzit într-un preîncălzitor de aer regenerativ. |
Reducerea catalitică selectivă (RCS) |
Reducerea selectivă a oxizilor de azot cu amoniac sau uree în prezența unui catalizator. Tehnica se bazează pe reducerea NOX la azot pe un pat catalitic prin reacție cu amoniacul (în general, soluție apoasă) la o temperatură optimă de lucru de circa 300-450 °C. Se pot aplica mai multe straturi de catalizator. Se obține o reducere mai mare a NOX dacă se utilizează mai multe straturi de catalizator. Proiectul tehnicii poate fi modular și se pot utiliza catalizatori speciali și/sau sisteme de preîncălzire pentru a rezolva problema sarcinilor reduse sau a unui interval mare de temperatură a gazelor de ardere. Un sistem RCS montat „în conductă” sau „cu trecere fără reacție” este o tehnică ce combină SNCR cu RCS montat în aval care reduce scăpările de amoniac din unitatea SNCR. |
Reducerea selectivă necatalitică (SNCR) |
Reducerea selectivă a oxizilor de azot cu amoniac sau uree fără un catalizator. Tehnica se bazează pe reducerea NOX la azot prin reacție cu amoniac sau uree la o temperatură ridicată. Intervalul temperaturii de lucru se menține între 800 °C și 1 000 °C pentru o reacție optimă. |
Adăugare de apă/abur |
Apa sau aburul se utilizează ca diluant pentru a reduce temperatura de ardere la turbinele cu gaz, motoare sau cazane și, astfel, acumularea de NOX. Apa sau aburul fie se amestecă în prealabil cu combustibilul înainte de arderea acestuia (emulsie de combustibil, umidificare sau saturație), fie se injectează direct în camera de ardere (injecție de apă/abur). |
8.4. Tehnici de reducere a emisiilor de SOX, HCI și/sau HF în aer
Tehnică |
Descriere |
Injectare de adsorbant în cazan (în focar sau în patul fluidizat) |
Injectarea directă a unui adsorbant uscat în camera de ardere sau adăugarea de adsorbanți pe bază de magneziu sau calciu pe patul unui cazan cu pat fluidizat. Suprafața particulelor de adsorbant reacționează cu SO2 în gazele de ardere sau în cazanul cu pat fluidizat. Aceasta este utilizată în principal în combinație cu o tehnică de reducere a emisiilor de pulberi. |
Epurator uscat cu pat fluidizat circulant (CFB) |
Gazele de ardere din preîncălzitorul de aer al cazanului pătrund în dispozitivul de adsorbție CFB de la partea inferioară și curge pe verticală în sus printr-un segment Venturi, unde se injectează separat un adsorbant solid și apă în fluxul gazelor de ardere. Aceasta este utilizată în principal în combinație cu o tehnică de reducere a emisiilor de pulberi. |
Tehnici combinate pentru reducerea NOX și SOX |
A se vedea secțiunea 8.3 |
Injectare de adsorbant pe conductă (DSI) |
Injectarea și dispersia unui adsorbant sub formă de pulbere uscată în fluxul gazelor de ardere. Adsorbantul (de exemplu, carbonat de sodiu, bicarbonat de sodiu, var hidratat) reacționează cu gazele acide (de exemplu, speciile gazoase de sulf și HCl) pentru a forma o masă solidă care este eliminată prin tehnici de reducere a pulberilor (filtru cu sac sau filtru electrostatic). DSI se utilizează în principal în combinație cu un filtru cu sac. |
Condensator de gaze de ardere |
A se vedea secțiunea 8.2 |
Selecția combustibilului |
Utilizarea unui combustibil cu conținut redus de sulf, clor și/sau fluor |
Sistem de gestionare a gazelor rezultate din procese |
A se vedea secțiunea 8.2 |
FGD cu apă de mare |
Un tip specific neregenerativ de epurare umedă folosind alcalinitatea naturală a apei de mare pentru a absorbi compușii acizi în gazele de ardere. În general, aceasta necesită o reducere a pulberilor în amonte. |
Dispozitiv de absorbție cu pulverizare uscată (SDA) |
În fluxul gazelor de ardere se introduce și se dispersează o suspensie/soluție a unui reactiv alcalin. Materialul reacționează cu speciile gazoase de sulf pentru a forma o masă solidă care este eliminată prin tehnici de reducere a pulberilor (filtru cu sac sau filtru electrostatic). SDA se utilizează în principal în combinație cu un filtru cu sac. |
Desulfurarea umedă a gazelor de ardere (FGD de tip umed) |
O tehnică sau o combinație de tehnici de epurare prin care oxizii de sulf sunt eliminați din gazele de ardere prin diferite procese care implică, în general, un adsorbant alcalin pentru captarea SO2 în stare gazoasă și transformarea acestuia în stare solidă. În procesul de epurare umedă, compușii gazoși se dizolvă într-un lichid corespunzător (apă sau soluție alcalină). Se poate obține eliminarea simultană a compușilor solizi și gazoși. În aval de epuratorul umed, gazele de ardere sunt saturate cu apă și este necesară o separare a picăturilor înainte de descărcarea gazelor de ardere. Lichidul care rezultă din procesul de epurare umedă este trimis la o instalație de tratare a apelor uzate, iar materia insolubilă este colectată prin sedimentare sau filtrare. |
Epurare umedă |
Utilizarea unui lichid, de regulă apă sau o soluție apoasă, pentru captarea compușilor acizi din gazele de ardere prin adsorbție. |
8.5. Tehnici de reducere a emisiilor de pulberi, metale, inclusiv mercur, și/sau PCDD/F în aer
Tehnică |
Descriere |
Filtru cu sac |
Filtrele cu saci sau materiale textile sunt construite din țesătură poroasă sau împâslită prin care trec gazele pentru a elimina particulele. Utilizarea unui filtru cu sac necesită alegerea unui material textil adecvat pentru caracteristicile gazelor de ardere și pentru temperatura de lucru maximă. |
Injectare de adsorbant în cazan (în focar sau în patul fluidizat) |
A se vedea descrierea generală de la secțiunea 8.4. Există beneficii comune sub forma reducerii emisiilor de pulberi și de metal. |
Injectare de cărbune adsorbant (de exemplu, cărbune activ sau cărbune activ halogenat) în gazele de ardere |
Adsorbția mercurului și/sau a PCDD/F cu cărbune adsorbant, cum ar fi cărbunele activ (halogenat), cu sau fără tratament chimic. Sistemul de injectare a adsorbantului poate fi îmbunătățit prin adăugarea unui filtru cu sac suplimentar. |
Sistemul FGD de tip uscat sau semi-uscat |
A se vedea descrierea generală a fiecărei tehnici [și anume, dispozitivul de adsorbție uscată cu pulverizare (SDA), injectarea de adsorbant în conductă (DSI), patul fluidizat circulant (CFB) epuratorul uscat] la secțiunea 8.4. Există beneficii comune sub forma reducerii emisiilor de pulberi și de metal. |
Filtru electrostatic (ESP) |
Filtrele electrostatice acționează astfel încât particulele sunt încărcate și separate sub influența unui câmp electric. Precipitatorii electrostatici sunt capabili să funcționeze într-o varietate mare de condiții. Eficiența reducerii depinde, de regulă, de numărul de câmpuri, timpul de ședere (dimensiune), proprietățile catalizatorului și dispozitivele de eliminare a particulelor din amonte. Filtrele ESP includ, în general, între două și cinci câmpuri. Filtrele cele mai moderne (de înaltă performanță) dispun de până la șapte câmpuri. |
Selecția combustibilului |
Utilizarea unui combustibil cu un conținut redus de cenușă sau metale (de exemplu, mercur). |
Multicicloane |
Set de sisteme de control al pulberilor pe baza forței centrifuge, prin care particulele sunt separate de gazul purtător și adunate în una sau mai multe camere. |
Utilizarea de aditivi halogenați în combustibil sau injectarea acestora în cuptor |
Adăugarea de compuși halogenați (de exemplu, aditivi bromurați) în cuptor pentru a oxida mercurul elementar în specii solubile sau particule, facilitând astfel eliminarea mercurului în sistemele de reducere a emisiilor din aval. |
Desulfurarea umedă a gazelor de ardere (FGD de tip umed) |
A se vedea descrierea generală de la secțiunea 8.4. Există beneficii comune sub forma reducerii emisiilor de pulberi și de metale. |
8.6. Tehnici de reducere a emisiilor în apă
Tehnică |
Descriere |
Adsorbție pe cărbune activ |
Reținerea poluanților solubili pe suprafața particulelor solide și extrem de poroase (adsorbantul). Cărbunele activ este utilizat, de regulă, pentru adsorbția compușilor organici și a mercurului. |
Tratare biologică aerobă |
Oxidarea biologică a poluanților organici dizolvați cu oxigen rezultat din metabolismul microorganismelor. În prezența oxigenului dizolvat, care este injectat ca aer sau oxigen pur, componentele organice se mineralizează, transformându-se în bioxid de carbon și apă sau în alți metaboliți și biomasă. În anumite condiții, se produce și nitrificarea aerobă, prin aceasta microorganismele oxidând amoniul (NH4 +) în nitritul intermediar (NO2 -), care este apoi oxidat în nitrat [(NO3 -). |
Tratarea biologică anoxică/anaerobă |
Reducerea biologică a poluanților prin metabolismul microorganismelor [de exemplu, nitratul (NO3) este redus la azot gazos elementar, speciile oxidate de mercur sunt reduse la mercur elementar]. Tratarea anoxică/anaerobă a apelor uzate provenite din utilizarea sistemelor de reducere a emisiilor de tip umed are loc, de regulă, în bioreactoare cu peliculă fixă care utilizează cărbune activ ca purtător. Tratarea biologică anoxică/anaerobă pentru eliminarea mercurului este aplicată în combinație cu alte tehnici. |
Coagulare și floculare |
Coagularea și flocularea sunt utilizate pentru a separa particulele solide în suspensie de apele uzate și deseori au loc în etape succesive. Coagularea se realizează prin adăugarea de coagulanți cu sarcini opuse celor ale particulelor solide în suspensie. Flocularea se realizează prin adăugarea de polimeri, astfel încât coliziunile de particule de microflocoane le determină să se grupeze pentru a produce flocoane de dimensiuni mai mari. |
Cristalizare |
Eliminarea poluanților ionici din apele uzate prin cristalizarea acestora pe un material granular, cum ar fi nisipul sau mineralele, în cadrul unui proces în pat fluidizat. |
Filtrare |
Separarea particulelor solide de apele uzate prin trecerea acestora printr-un mediu poros. Aceasta include diferite tipuri de tehnici, de exemplu, filtrarea cu nisip, microfiltrarea și ultrafiltrarea. |
Flotație |
Separarea particulelor solide sau lichide de apele uzate prin atașarea lor la bule fine de gaz, de obicei aer. Particulele plutitoare se acumulează la suprafața apei și se colectează cu spumiere. |
Schimbul de ioni |
Reținerea poluanților ionici din apele uzate și înlocuirea lor cu ioni mai acceptabili utilizând o rășină schimbătoare de ioni. Poluanții sunt reținuți temporar și apoi eliberați într-un lichid de regenerare sau de spălare în contracurent. |
Neutralizare |
Reglarea valorii pH-ului apelor uzate la un nivel neutru (aproximativ 7) prin adăugarea de substanțe chimice. Hidroxidul de sodiu (NaOH) sau hidroxidul de calciu [Ca (OH)2] este utilizat, în general, pentru creșterea pH-ului, în timp ce acidul sulfuric (H2SO4), acidul clorhidric (HCl) sau dioxidul de carbon (CO2) este, în general, utilizat pentru a reduce pH-ul. În timpul neutralizării se poate produce precipitarea unor poluanți. |
Separarea petrol-apă |
Eliminarea petrolului în stare liberă din apele uzate prin separare gravitațională folosind dispozitive precum separatorul agreat de American Petroleum Institute, un interceptor cu placă ondulată sau un interceptor cu placă paralelă. Separarea petrol-apă este urmată, de regulă, de flotație, susținută de coagulare/floculare. În unele cazuri, ar putea fi necesară desfacerea emulsiei înainte de separarea petrol-apă. |
Oxidare |
Conversia poluanților prin agenți de oxidare chimică în compuși similari care sunt mai puțin periculoși și/sau mai ușor de redus. În cazul apelor uzate provenite de la sistemele de reducere de tip umed, se poate folosi aerul pentru oxidarea sulfitului (SO3 2-) în sulfat (SO4 2-). |
Precipitații |
Conversia poluanților dizolvați în compuși insolubili prin adăugarea de precipitate chimice. Precipitatele solide formate sunt ulterior separate prin sedimentare, flotație sau filtrare. Printre substanțele chimice tipice utilizate pentru precipitarea metalelor se află varul, dolomita, hidroxidul de sodiu, carbonatul de sodiu, sulfura de sodiu și organosulfurile. Sărurile de calciu (altele decât varul) sunt utilizate pentru precipitarea sulfatului sau a fluorurii. |
Sedimentare |
Separarea particulelor solide în suspensie prin decantare gravitațională. |
Stripare |
Eliminarea poluanților care pot fi purjați (de exemplu, amoniac) din apele uzate prin contact cu un debit mare al unui curent de gaz pentru a le transfera în faza gazoasă. Poluanții sunt eliminați din gazul de stripare printr-un tratament în aval și ar putea fi reutilizați. |
(*1) Decizia de punere în aplicare 2012/249/UE a Comisiei din 7 mai 2012 privind stabilirea perioadelor de pornire și de oprire în sensul Directivei 2010/75/UE a Parlamentului European și a Consiliului privind emisiile industriale JO L 123, 9.5.2012, p. 44.
(1) Pentru orice parametru în cazul căruia, din cauza unor restricții legate de prelevare sau analitice, o măsurare de 30 de minute este inadecvată, se aplică o perioadă de prelevare adecvată. În cazul PCDD/F, se aplică o perioadă de prelevare de 6-8 ore.
(2) În cazul unităților de cogenerare, dacă din motive tehnice nu se poate efectua un test de performanță cu unitatea operată la sarcina maximă pentru furnizarea de căldură, testul poate fi completat sau înlocuit cu un calcul care utilizează parametrii sarcinii maxime.
(3) Nu este necesară măsurarea continuă a conținutului de vapori de apă din gazele de ardere dacă proba de gaz de ardere este uscată înainte de analiză.
(4) Standardele EN generice pentru măsurare continuă sunt EN 15267-1, EN 15267-2, EN 15267-3 și EN 14181. Standardele EN pentru măsurare periodică sunt prezentate în tabel.
(5) Frecvența de monitorizare nu se aplică în cazul în care instalația ar fi exploatată exclusiv în scopul de a măsura emisiile.
(6) În cazul instalațiilor cu o putere termică nominală < 100 MW care funcționează mai puțin de 1 500 h/an, frecvența minimă de monitorizare poate fi de cel puțin o dată la șase luni. În cazul turbinelor cu gaz, monitorizarea periodică se efectuează la o sarcină a instalației de ardere > 70 %. Pentru coincinerarea deșeurilor cu huilă, lignit, biomasă solidă și/sau turbă, pentru frecvența de monitorizare trebuie să se țină cont și de anexa VI partea 6 la Directiva privind emisiile industriale.
(7) Dacă se utilizează RCS, frecvența minimă de monitorizare poate fi de cel puțin o dată pe an, în cazul în care nivelurile de emisie se dovedesc a fi suficient de stabile.
(8) În cazul turbinelor pe gaz natural cu o putere termică nominală < 100 MW care funcționează mai puțin de 1 500 h/an sau în cazul instalațiilor OCGT existente se poate folosi în schimb sistemul PEMS.
(9) Se poate folosi în schimb sistemul PEMS.
(10) Se efectuează două seturi de măsurători, unul cu instalația exploatată la sarcini > 70 %, iar celălalt la sarcini < 70 %.
(11) Ca alternativă la măsurarea continuă în cazul instalațiilor care ard petrol cu un conținut cunoscut de sulf și dacă nu există un sistem de desulfurare a gazelor de ardere, se poate recurge la măsurători periodice cel puțin o dată la trei luni și/sau la alte proceduri care asigură furnizarea datelor de o calitate științifică echivalentă pentru stabilirea emisiilor de SO2.
(12) În cazul combustibililor rezultați din procesele din industria chimică, frecvența de monitorizare poate fi adaptată în cazul instalațiilor < 100 MWt după o caracterizare inițială a combustibilului (a se vedea BAT 5) pe baza unei evaluări a relevanței poluanților (de exemplu, concentrația în combustibil, tratamentul aplicat gazelor de ardere) din emisiile în aer, însă, în orice caz, cel puțin de fiecare dată când o modificare a caracteristicilor combustibililor ar putea avea un impact asupra emisiilor.
(13) În cazul în care nivelurile de emisie se dovedesc a fi suficient de stabile, se pot efectua măsurători periodice de fiecare dată când o schimbare la nivelul combustibilului și/sau al caracteristicilor deșeurilor ar putea avea un impact asupra emisiilor, însă, în orice caz, cel puțin o dată pe an. Pentru coincinerarea deșeurilor cu huilă, lignit, biomasă solidă și/sau turbă, pentru frecvența de monitorizare trebuie să se țină cont și de anexa VI partea 6 la Directiva privind emisiile industriale.
(14) În cazul combustibililor rezultați din procesele din industria chimică, frecvența de monitorizare poate fi adaptată după o caracterizare inițială a combustibilului (a se vedea BAT 5) pe baza unei evaluări a relevanței poluanților (de exemplu, concentrația în combustibil, tratamentul aplicat gazelor de ardere) din emisiile în aer, însă, în orice caz, cel puțin de fiecare dată când o modificare a caracteristicilor combustibililor ar putea avea un impact asupra emisiilor.
(15) În cazul instalațiilor cu o putere termică nominală < 100 MW care funcționează mai puțin de 500 h/an, frecvența minimă de monitorizare poate fi de cel puțin o dată pe an. În cazul instalațiilor cu o putere termică nominală < 100 MW care funcționează între 500 h/an și 1 500 h/an, frecvența de monitorizare poate fi redusă la cel puțin o dată la șase luni.
(16) În cazul în care nivelurile de emisie se dovedesc a fi suficient de stabile, se pot efectua măsurători periodice de fiecare dată când o schimbare la nivelul combustibilului și/sau al caracteristicilor deșeurilor ar putea avea un impact asupra emisiilor, însă, în orice caz, cel puțin o dată la șase luni.
(17) În cazul instalațiilor care ard gaze pentru procese tehnologice în siderurgie, frecvența minimă de monitorizare poate fi de cel puțin o dată la șase luni, în cazul în care nivelurile de emisie se dovedesc a fi suficient de stabile.
(18) Lista poluanților monitorizați și frecvența de monitorizare pot fi adaptate după o caracterizare inițială a combustibilului (a se vedea BAT 5) pe baza unei evaluări a relevanței poluanților (de exemplu, concentrația în combustibil, tratamentul aplicat gazelor de ardere) din emisiile în aer, însă, în orice caz, cel puțin de fiecare dată când o modificare a caracteristicilor combustibililor ar putea avea un impact asupra emisiilor.
(19) În cazul instalațiilor care funcționează mai puțin de 1 500 h/an, frecvența minimă de monitorizare poate fi de cel puțin o dată la șase luni.
(20) În cazul instalațiilor care funcționează mai puțin de 1 500 h/an, frecvența minimă de monitorizare poate fi de cel puțin o dată pe an.
(21) Ca alternativă la măsurarea continuă, se poate recurge la prelevarea continuă combinată cu analiza frecventă a probelor integrate în timp, de exemplu printr-o metodă standardizată de monitorizare cu colectare prin absorbție.
(22) În cazul în care nivelurile de emisie se dovedesc a fi suficient de stabile datorită conținutului redus de mercur din combustibil, se pot efectua măsurători periodice doar atunci când o modificare a caracteristicilor combustibililor poate avea un impact asupra emisiilor.
(23) Frecvența minimă de monitorizare nu se aplică în cazul instalațiilor care funcționează mai puțin de 1 500 h/an.
(24) Se efectuează măsurători cu instalația exploatată la sarcini > 70 %.
(25) În cazul combustibililor rezultați din procesele din industria chimică, monitorizarea se aplică doar în cazul în care combustibilii conțin substanțe clorurate.
(26) Monitorizarea COT și CCO sunt alternative. Monitorizarea COT este opțiunea preferată, deoarece nu se bazează pe utilizarea unor compuși extrem de toxici.
(27) Lista substanțelor/parametrilor caracterizate/caracterizați poate fi redusă doar la cele care pot fi prevăzute în mod rezonabil a fi prezente în combustibil(i) pe baza informațiilor privind materiile prime și procesele de producție.
(28) Această caracterizare se efectuează fără a aduce atingere aplicării procedurii privind acceptarea prealabilă și acceptarea deșeurilor, care este prevăzută la BAT 70(a), ceea ce poate conduce la caracterizarea și/sau controlul altor substanțe/parametri pe lângă cele enumerate/cei enumerați în prezentul document.
(29) Aceste tehnici sunt descrise la secțiunea 8.6.
(30) Se aplică fie BAT-AEL pentru COT, fie BAT-AEL pentru CCO. Monitorizarea COT este opțiunea preferată, deoarece aceasta nu se bazează pe utilizarea unor compuși extrem de toxici.
(31) Acest nivel BAT-AEL se aplică după scăderea aportului de sarcină.
(32) Acest nivel BAT-AEL se aplică numai în cazul apelor uzate provenite din utilizarea sistemului FGD de tip umed.
(33) Acest nivel BAT-AEL se aplică numai în cazul instalațiilor de ardere care utilizează compuși de calciu în tratarea gazelor de ardere.
(34) Limita superioară a intervalului BAT-AEL nu se poate aplica în cazul apelor uzate cu salinitate ridicată (de exemplu, concentrații de cloruri ≥ 5 g/l) ca urmare a creșterii solubilității sulfatului de calciu.
(35) Acest nivel BAT-AEL nu se aplică în cazul deversărilor în mare sau în corpuri de apă sărate.
(36) Aceste niveluri BAT-AEEL nu se aplică în cazul unităților care funcționează mai puțin de1 500 h/an.
(37) În cazul unităților de cogenerare, se aplică numai unul dintre cele două niveluri BAT-AEEL, și anume „Randamentul electric net” sau „Consumul total net de combustibil”, în funcție de tipul unității de cogenerare (și anume, de orientarea cu precădere către producția de energie electrică sau către producția de căldură).
(38) Limita inferioară a intervalului poate corespunde cazurilor în care eficiența energetică atinsă este afectată în mod negativ (cu până la patru puncte procentuale) de tipul sistemului de răcire utilizat sau de locația geografică a unității.
(39) Este posibil ca aceste niveluri să nu poată fi atinse dacă cererea potențială de energie termică este prea scăzută.
(40) Aceste niveluri BAT-AEEL nu se aplică în cazul instalațiilor care generează exclusiv energie electrică.
(41) Limitele inferioare ale intervalelor BAT-AEEL sunt atinse în cazul condițiilor climatice nefavorabile, al unităților pe lignit de calitate inferioară și/sau al unităților vechi (date în exploatare prima dată înainte de 1985).
(42) Limita superioară a intervalului BAT-AEEL poate fi atinsă la valori ridicate ale parametrilor aburului (presiune, temperatură).
(43) Măsura în care randamentul electric poate fi îmbunătățit depinde de unitatea în cauză, însă se consideră că o creștere cu peste trei puncte procentuale este o reflectare a utilizării BAT la unitățile existente și depinde de proiectul original al unității și de modernizările deja efectuate.
(44) În cazul unităților care ard lignit cu puterea calorifică mai mică de 6 MJ/kg, limita inferioară a intervalului BAT-AEEL este de 41,5 %.
(45) Limita superioară a intervalului BAT-AEEL poate fi de până la 46 % în cazul unităților cu o putere mai mare sau egală cu 600 MWt și parametri supercritici sau ultrasupercritici ai aburului.
(46) Limita superioară a intervalului BAT-AEEL poate fi de până la 44 % în cazul unităților cu o putere mai mare sau egală cu 600 MWt și parametri supercritici sau ultrasupercritici ai aburului.
(47) Aceste BAT-AEL nu se aplică în cazul instalațiilor care funcționează mai puțin de 1 500 h/an.
(48) În cazul instalațiilor cu cazan PC pe huilă puse în funcțiune cel târziu la 1 iulie 1987, care funcționează mai puțin de 1 500 h/an și la care RCS și/sau SNCR nu se aplică, limita superioară a intervalului este de 340 mg/Nm3.
(49) În cazul instalațiilor care funcționează mai puțin de 500 h/an, aceste niveluri sunt orientative.
(50) Se consideră că limita inferioară a intervalului poate fi atinsă dacă se utilizează RCS.
(51) Limita superioară a intervalului este de 175 mg/Nm3 pentru cazanele FBC puse în funcțiune cel târziu la 7 ianuarie 2014 și pentru cazanele PC pe lignit.
(52) Limita superioară a intervalului este de 220 mg/Nm3 pentru cazanele FBC puse în funcțiune cel târziu la 7 ianuarie 2014 și pentru cazanele PC pe lignit.
(53) În cazul instalațiilor puse în funcțiune cel târziu la 7 ianuarie 2014, limita superioară a intervalului este de 200 mg/Nm3 pentru instalațiile care funcționează 1 500 h/an sau mai mult și, respectiv, de 220 mg/Nm3 pentru instalațiile care funcționează mai puțin de 1 500 h/an.
(54) Limita superioară a intervalului poate fi de până la 140 mg/Nm3 dacă tipul cazanului impune restricții și/sau în cazul cazanelor cu pat fluidizat care nu sunt prevăzute cu tehnici secundare de reducere a emisiilor de NOX.
(55) Aceste BAT-AEL nu se aplică în cazul instalațiilor care funcționează mai puțin de 1 500 h/an.
(56) În cazul instalațiilor care funcționează mai puțin de 500 h/an, aceste niveluri sunt orientative.
(57) În cazul instalațiilor puse în funcțiune cel târziu la 7 ianuarie 2014, limita superioară a intervalului BAT-AEL este de 250 mg/Nm3.
(58) Limita inferioară a intervalului poate fi atinsă dacă se utilizează combustibili cu conținut scăzut de sulf și cele mai avansate tipuri de sisteme de reducere umedă a emisiilor.
(59) Limita superioară a intervalului BAT-AEL este de 220 mg/Nm3 în cazul instalațiilor puse în funcțiune cel târziu la 7 ianuarie 2014 și care funcționează mai puțin de 1 500 h/an. În cazul altor instalații existente, puse în funcțiune cel târziu la 7 ianuarie 2014, limita superioară a intervalului BAT-AEL este de 205 mg/Nm3.
(60) Pentru cazanele cu pat fluidizat circulant, limita inferioară a intervalului poate fi atinsă utilizând sistemul de FGD umedă cu randament ridicat. Limita superioară a intervalului poate fi atinsă dacă se recurge la injectarea adsorbantului în patul fluidizat al cazanului.
(61) Limita inferioară a acestor intervale BAT-AEL poate fi dificil de atins în cazul instalațiilor dotate cu sistem de FGD umedă și schimbător de căldură gaz-gaz în aval.
(62) Limita superioară a intervalului BAT-AEL este de 20 mg/Nm3 în următoarele cazuri: instalații care ard combustibili cu un conținut mediu de clor de 1 000 mg/kg (în stare uscată) sau mai mult; instalații care funcționează mai puțin de 1 500 h/an; cazane FBC. În cazul instalațiilor care funcționează mai puțin de 500 h/an, aceste niveluri sunt orientative.
(63) În cazul instalațiilor dotate cu sistem de FGD umedă și schimbător de căldură gaz-gaz în aval, limita superioară a intervalului BAT-AEL este de 7 mg/Nm3.
(64) Limita superioară a intervalului BAT-AEL este de 7 mg/Nm3 în următoarele cazuri: instalații dotate cu sistem de FGD umedă și schimbător de căldură gaz-gaz în aval; instalații care funcționează mai puțin de 1 500 h/an; cazane FBC. În cazul instalațiilor care funcționează mai puțin de 500 h/an, aceste niveluri sunt orientative.
(65) Aceste BAT-AEL nu se aplică în cazul instalațiilor care funcționează mai puțin de 1 500 h/an.
(66) În cazul instalațiilor care funcționează mai puțin de 500 h/an, aceste niveluri sunt orientative.
(67) Limita superioară a intervalului BAT-AEL este de 28 mg/Nm3 pentru instalațiile puse în funcțiune cel târziu la 7 ianuarie 2014.
(68) Limita superioară a intervalului BAT-AEL este de 25 mg/Nm3 pentru instalațiile puse în funcțiune cel târziu la 7 ianuarie 2014.
(69) Limita superioară a intervalului BAT-AEL este de 12 mg/Nm3 pentru instalațiile puse în funcțiune cel târziu la 7 ianuarie 2014.
(70) Limita superioară a intervalului BAT-AEL este de 20 mg/Nm3 pentru instalațiile puse în funcțiune cel târziu la 7 ianuarie 2014.
(71) Limita superioară a intervalului BAT-AEL este de 14 mg/Nm3 pentru instalațiile puse în funcțiune cel târziu la 7 ianuarie 2014.
(72) Limita inferioară a intervalului BAT-AEL poate fi atinsă utilizând tehnici specifice de reducere a mercurului.
(73) Aceste niveluri BAT-AEEL nu se aplică în cazul instalațiilor care funcționează mai puțin de 1 500 h/an.
(74) În cazul unităților de cogenerare, se aplică numai unul dintre cele două niveluri BAT-AEEL, și anume „Randamentul electric net” sau „Consumul total net de combustibil”, în funcție de tipul unității de cogenerare (și anume, de orientarea cu precădere către producția de energie electrică sau către producția de căldură).
(75) Limita inferioară a intervalului poate corespunde cazurilor în care eficiența energetică realizată este afectată în mod negativ (până la patru puncte procentuale) de tipul sistemului de răcire utilizat sau de locația geografică a unității.
(76) Este posibil ca aceste niveluri să nu poată fi atinse dacă cererea de energie termică potențială este prea scăzută.
(77) Aceste niveluri BAT-AEEL nu se aplică în cazul instalațiilor care generează exclusiv energie electrică.
(78) Limita inferioară a intervalului poate fi de până la 32 % în cazul unităților < 150 MWt care ard combustibili din biomasă cu umiditate ridicată.
(79) Aceste BAT-AEL nu se aplică în cazul instalațiilor care funcționează mai puțin de 1 500 h/an.
(80) În cazul instalațiilor de ardere care funcționează mai puțin de 500 h/an, aceste niveluri sunt orientative.
(81) În cazul instalațiilor care ard combustibili cu un conținut mediu de potasiu mai mare sau egal cu 2 000 mg/kg (substanță uscată) și/sau un conținut mediu de sodiu mai mare sau egal cu 300 mg/kg, limita superioară a intervalului BAT-AEL este de 200 mg/Nm3.
(82) În cazul instalațiilor care ard combustibili cu un conținut mediu de potasiu mai mare sau egal cu 2 000 mg/kg (substanță uscată) și/sau un conținut mediu de sodiu mai mare sau egal cu 300 mg/kg, limita superioară a intervalului BAT-AEL este de 250 mg/Nm3.
(83) În cazul instalațiilor care ard combustibili cu un conținut mediu de potasiu mai mare sau egal cu 2 000 mg/kg (substanță uscată) și/sau un conținut mediu de sodiu mai mare sau egal cu 300 mg/kg, limita superioară a intervalului BAT-AEL este de 260 mg/Nm3.
(84) În cazul instalațiilor puse în funcțiune cel târziu la 7 ianuarie 2014, care ard combustibili cu un conținut mediu de potasiu mai mare sau egal cu 2 000 mg/kg (substanță uscată) și/sau un conținut mediu de sodiu mai mare sau egal cu 300 mg/kg, limita superioară a intervalului BAT-AEL este de 310 mg/Nm3.
(85) Limita superioară a intervalului BAT-AEL este de 160 mg/Nm3 pentru instalațiile puse în funcțiune cel târziu la 7 ianuarie 2014.
(86) Limita superioară a intervalului BAT-AEL este de 200 mg/Nm3 pentru instalațiile puse în funcțiune cel târziu la 7 ianuarie 2014.
(87) Aceste BAT-AEL nu se aplică în cazul instalațiilor care funcționează mai puțin de 1 500 h/an.
(88) În cazul instalațiilor care funcționează mai puțin de 500 h/an, aceste niveluri sunt orientative.
(89) În cazul instalațiilor existente care ard combustibili cu un conținut mediu de sulf mai mare sau egal cu 0,1 % în greutate (substanță uscată), limita superioară a intervalului BAT-AEL este de 100 mg/Nm3.
(90) În cazul instalațiilor existente care ard combustibili cu un conținut mediu de sulf mai mare sau egal cu 0,1 % în greutate (substanță uscată), limita superioară a intervalului BAT-AEL este de 215 mg/Nm3.
(91) În cazul instalațiilor existente care ard combustibili cu un conținut mediu de sulf mai mare sau egal cu 0,1 % în greutate (substanță uscată), limita superioară a intervalului BAT-AEL este de 165 mg/Nm3 sau 215 mg/Nm3 în cazul în care instalațiile respective au fost puse în funcțiune nu mai târziu de 7 ianuarie 2014 și/sau sunt cazane FBC care ard turbă.
(92) În cazul instalațiilor care ard combustibili cu un conținut mediu de clor ≥ 0,1 % în greutate (substanță uscată) sau al instalațiilor existente care ard în comun biomasă cu combustibil bogat în sulf (de exemplu turbă) sau folosind aditivi cu alcalii de transformare a clorului (de exemplu, sulf elementar), limita superioară a intervalului BAT-AEL pentru media anuală în cazul instalațiilor noi este de 15 mg/Nm3 și limita superioară a intervalului BAT-AEL pentru media anuală în cazul instalațiilor existente este de 25 mg/Nm3. Media zilnică a intervalului BAT-AEL nu se aplică în cazul acestor instalații.
(93) Intervalul mediu zilnic BAT-AEL nu se aplică în cazul instalațiilor care funcționează mai puțin de 1 500 h/an. Limita superioară a intervalului BAT-AEL pentru media anuală în cazul instalațiilor noi care funcționează mai puțin de 1 500 h/an este de 15 mg/Nm3.
(94) Aceste BAT-AEL nu se aplică în cazul instalațiilor care funcționează mai puțin de 1 500 h/an.
(95) Limita inferioară a acestor intervale BAT-AEL poate fi dificil de atins în cazul instalațiilor dotate cu sistem FGD de tip umed și un încălzitor cu gaz în aval.
(96) În cazul instalațiilor care funcționează mai puțin de 500 h/an, aceste niveluri sunt orientative.
(97) Aceste BAT-AEL nu se aplică în cazul instalațiilor care funcționează mai puțin de 1 500 h/an.
(98) În cazul instalațiilor care funcționează mai puțin de 500 h/an, aceste niveluri sunt orientative.
(99) Aceste BAT-AEEL nu se aplică în cazul unităților care funcționează mai puțin de 1 500 h/an.
(100) În cazul unităților de cogenerare, se aplică numai unul dintre cele două niveluri BAT-AEEL, și anume „Randamentul electric net” sau „Consumul total net de combustibil”, în funcție de tipul unității de cogenerare (și anume, de orientarea cu precădere către producția de energie electrică sau către producția de căldură).
(101) Este posibil ca aceste niveluri să nu poată fi atinse dacă cererea de energie termică potențială este prea scăzută.
(102) Aceste BAT-AEL nu se aplică în cazul instalațiilor care funcționează mai puțin de 1 500 h/an.
(103) În cazul instalațiilor care funcționează mai puțin de 500 h/an, aceste niveluri sunt orientative.
(104) În cazul cazanelor industriale și al instalațiilor de termoficare puse în funcțiune cel târziu la 27 noiembrie 2003, care funcționează mai puțin de 1 500 h/an și pentru care RCS și/sau SNCR nu se aplică, limita superioară a intervalului BAT-AEL este de 450 mg/Nm3.
(105) Limita superioară a intervalului BAT-AEL este de 110 mg/Nm3 în cazul instalațiilor de 100–300 MWt și al instalațiilor de ≥ 300 MWt puse în funcțiune cel târziu la 7 ianuarie 2014.
(106) Limita superioară a intervalului BAT-AEL este de 145 mg/Nm3 în cazul instalațiilor de 100–300 MWt și al instalațiilor de ≥ 300 MWt puse în funcțiune cel târziu la 7 ianuarie 2014.
(107) În cazul cazanelor industriale și al instalațiilor de termoficare > 100 MWt puse în funcțiune cel târziu la 27 noiembrie 2003, care funcționează mai puțin de 1 500 h/an și pentru care RCS și/sau SNCR nu se aplică, limita superioară a intervalului BAT-AEL este de 365 mg/Nm3.
(108) Aceste BAT-AEL nu se aplică în cazul instalațiilor care funcționează mai puțin de 1 500 h/an.
(109) În cazul instalațiilor care funcționează mai puțin de 500 h/an, aceste niveluri sunt orientative.
(110) În cazul cazanelor industriale și al instalațiilor de termoficare puse în funcțiune cel târziu la 27 noiembrie 2003 și care funcționează mai puțin de 1 500 h/an, limita superioară a intervalului BAT-AEL este de 400 mg/Nm3.
(111) Limita superioară a intervalului BAT-AEL este de 175 mg/Nm3 pentru instalațiile puse în funcțiune cel târziu la 7 ianuarie 2014.
(112) În cazul cazanelor industriale și al instalațiilor de termoficare puse în funcțiune cel târziu la 27 noiembrie 2003, care funcționează mai puțin de 1 500 h/an și pentru care sistemul FGD de tip umed nu se aplică, limita superioară a intervalului BAT-AEL este de 200 mg/Nm3.
(113) Aceste BAT-AEL nu se aplică în cazul instalațiilor care funcționează mai puțin de 1 500 h/an.
(114) În cazul instalațiilor care funcționează mai puțin de 500 h/an, aceste niveluri sunt orientative.
(115) Limita superioară a intervalului BAT-AEL este de 25 mg/Nm3 pentru instalațiile puse în funcțiune cel târziu la 7 ianuarie 2014.
(116) Limita superioară a intervalului BAT-AEL este de 15 mg/Nm3 pentru instalațiile puse în funcțiune cel târziu la 7 ianuarie 2014.
(117) Definit la articolul 2 punctul 26 din Directiva 2009/72/CE.
(118) Definit la articolul 2 punctul 27 din Directiva 2009/72/CE.
(119) Aceste BAT-AEEL nu se aplică în cazul unităților care funcționează mai puțin de 1 500 h/an.
(120) Randamentul electric net BAT-AEEL se aplică în cazul unităților de cogenerare proiectate pentru producția de energie electrică și al unităților care produc exclusiv energie electrică.
(121) Aceste niveluri pot fi dificil de atins în cazul motoarelor dotate cu tehnici de reducere secundară mari consumatoare de energie.
(122) În zonele uscate și foarte calde, acest nivel poate fi dificil de atins în cazul motoarelor care utilizează un radiator ca sistem de răcire.
(123) Aceste niveluri BAT-AEL nu se aplică în cazul instalațiilor care funcționează mai puțin de 1 500 h/an sau al instalațiilor care nu pot fi dotate cu tehnici secundare de reducere.
(124) Intervalul BAT-AEL este de 1 150–1 900 mg/Nm3 în cazul instalațiilor care funcționează mai puțin de 1 500 h/an sau al instalațiilor care nu pot fi dotate cu tehnici secundare de reducere.
(125) În cazul instalațiilor care funcționează mai puțin de 500 h/an, aceste niveluri sunt orientative.
(126) În cazul instalațiilor care includ unități < 20 MWt care ard HFO, limita superioară a intervalului BAT-AEL aplicabilă unităților respective este de 225 mg/Nm3.
(127) Aceste BAT-AEL nu se aplică în cazul instalațiilor care funcționează mai puțin de 1 500 h/an.
(128) În cazul instalațiilor care funcționează mai puțin de 500 h/an, aceste niveluri sunt orientative.
(129) Limita superioară a intervalului BAT-AEL este de 280 mg/Nm3 dacă nu se poate aplica nicio tehnică secundară de reducere. Aceasta corespunde unui conținut de sulf în combustibil de 0,5 % în greutate (substanță uscată).
(130) Aceste BAT-AEL nu se aplică în cazul instalațiilor care funcționează mai puțin de 1 500 h/an.
(131) În cazul instalațiilor care funcționează mai puțin de 500 h/an, aceste niveluri sunt orientative.
(132) Aceste BAT-AEEL nu se aplică în cazul unităților care funcționează mai puțin de 1 500 h/an.
(133) Randamentul electric net BAT-AEEL se aplică în cazul unităților de cogenerare proiectate pentru producția de energie electrică și al unităților care produc exclusiv energie electrică.
(134) Aceste BAT-AEL nu se aplică în cazul instalațiilor existente care funcționează mai puțin de 1 500 h/an.
(135) În cazul instalațiilor existente care funcționează mai puțin de 500 h/an, aceste niveluri sunt orientative.
(136) Aceste BAT-AEEL nu se aplică în cazul unităților care funcționează mai puțin de 1 500 h/an.
(137) În cazul unităților de cogenerare, se aplică numai unul dintre cele două niveluri BAT-AEEL, și anume „Randamentul electric net” sau „Consumul total net de combustibil”, în funcție de tipul unității de cogenerare (și anume, de orientarea cu precădere către producția de energie electrică sau către producția de căldură).
(138) Este posibil ca nivelurile BAT-AEEL pentru utilizarea netă totală de combustibil să nu poată fi atinse dacă cererea de energie termică potențială este prea scăzută.
(139) Aceste niveluri BAT-AEEL nu se aplică în cazul instalațiilor care generează exclusiv energie electrică.
(140) Aceste niveluri BAT-AEEL se aplică în cazul unităților utilizate în aplicații cu acționare mecanică.
(141) Aceste niveluri pot fi dificil de atins în cazul motoarelor adaptate pentru a ajunge la niveluri de NOX mai mici de 190 mg/Nm3.
(142) Prezentele BAT-AEL se aplică și în cazul arderii gazului natural în turbine cu alimentare dublă.
(143) În cazul unei turbine cu gaz dotate cu DLN, aceste BAT-AEL se aplică doar atunci când funcționarea DLN este eficace.
(144) Aceste BAT-AEL nu se aplică în cazul instalațiilor existente care funcționează mai puțin de 1 500 h/an.
(145) Optimizarea funcționării unui tehnici existente pentru reducerea emisiilor de NOX poate conduce în continuare la niveluri ale emisiilor de CO la limita superioară a intervalului orientativ pentru emisiile de CO indicate după acest tabel.
(146) Aceste BAT-AEL nu se aplică în cazul turbinelor existente pentru aplicații cu acționare mecanică sau al instalațiilor care funcționează mai puțin de 500 h/an.
(147) În cazul instalațiilor cu un randament electric net (EE) mai mare de 39 %, se poate aplica un factor de corecție la limita superioară a intervalului, echivalent cu [limita superioară] × EE/39, unde EE este randamentul electric net sau randamentul mecanic net al instalației, stabilit în condiții ISO cu sarcină de bază.
(148) Nivelul superior al intervalului este de 80 mg/Nm3 în cazul instalațiilor puse în funcțiune cel târziu la 27 noiembrie 2003 și exploatate între 500 h/an și 1 500 h/an.
(149) În cazul instalațiilor cu un randament electric net (EE) mai mare de 55 %, se poate aplica un factor de corecție la limita superioară a intervalului BAT-AEL, echivalent cu [limita superioară] × EE/55, unde EE este randamentul electric net al instalației, stabilit în condiții ISO cu sarcină de bază.
(150) În cazul instalațiilor existente puse în funcțiune cel târziu la 7 ianuarie 2014, limita superioară a intervalului BAT-AEL este de 65 mg/Nm3.
(151) În cazul instalațiilor existente puse în funcțiune cel târziu la 7 ianuarie 2014, limita superioară a intervalului BAT-AEL este de 55 mg/Nm3.
(152) În cazul instalațiilor existente puse în funcțiune cel târziu la 7 ianuarie 2014, limita superioară a intervalului BAT-AEL este de 80 mg/Nm3.
(153) Limita inferioară a intervalului BAT-AEL pentru NOX poate fi atinsă cu arzătoare DLN.
(154) Aceste niveluri sunt orientative.
(155) În cazul instalațiilor existente puse în funcțiune cel târziu la 7 ianuarie 2014, limita superioară a intervalului BAT-AEL este de 60 mg/Nm3.
(156) În cazul instalațiilor existente puse în funcțiune cel târziu la 7 ianuarie 2014, limita superioară a intervalului BAT-AEL este de 65 mg/Nm3.
(157) Optimizarea funcționării unui tehnici existente pentru reducerea emisiilor de NOX poate conduce în continuare la niveluri ale emisiilor de CO la limita superioară a intervalului orientativ pentru emisiile de CO indicate după acest tabel.
(158) Aceste BAT-AEL nu se aplică în cazul instalațiilor care funcționează mai puțin de 1 500 h/an.
(159) În cazul instalațiilor care funcționează mai puțin de 500 h/an, aceste niveluri sunt orientative.
(160) Aceste niveluri BAT-AEL se aplică doar în cazul motoarelor cu aprindere prin scânteie și cu dublă alimentare. Acestea nu se aplică în cazul motoarelor diesel, pe motorină.
(161) În cazul motoarelor utilizate în situații de urgență, care funcționează mai puțin de 500 h/an și la care nu s-a putut aplica tehnica amestecului sărac sau nu s-a putut utiliza RCS, limita superioară a intervalului orientativ este de 175 mg/Nm3.
(162) În cazul instalațiilor existente care funcționează mai puțin de 500 h/an, aceste niveluri sunt orientative.
(163) Acest BAT-AEL este exprimat ca C la sarcină maximă de funcționare.
(164) Aceste niveluri BAT-AEEL nu se aplică în cazul instalațiilor care funcționează mai puțin de 1 500 h/an.
(165) În cazul unităților de cogenerare, se aplică numai unul dintre cele două niveluri BAT-AEEL, și anume „Randamentul electric net” sau „Consumul total net de combustibil”, în funcție de tipul unității de cogenerare (și anume, de orientarea cu precădere către producția de energie electrică sau către producția de căldură).
(166) Aceste niveluri BAT-AEEL nu se aplică în cazul instalațiilor care generează exclusiv energie electrică.
(167) Gama largă de valori ale eficienței energetice în unități de cogenerare depinde în mare parte de cererea locală de energie electrică și termică.
(168) Aceste niveluri BAT-AEEL nu se aplică în cazul instalațiilor care funcționează mai puțin de 1 500 h/an.
(169) În cazul unităților de cogenerare, se aplică numai unul dintre cele două niveluri BAT-AEEL, și anume „Randamentul electric net” sau „Consumul total net de combustibil”, în funcție de tipul unității de cogenerare (și anume, de orientarea cu precădere către producția de energie electrică sau către producția de căldură).
(170) Aceste niveluri BAT-AEEL nu se aplică în cazul instalațiilor care generează exclusiv energie electrică.
(171) Instalațiile care ard un amestec de gaze având o valoare PCN echivalentă > 20 MJ/Nm3 sunt prevăzute a genera emisii la limita superioară a intervalelor BAT-AEL.
(172) Limita inferioară a intervalului BAT-AEL poate fi atinsă folosind RCS.
(173) În cazul instalațiilor care funcționează mai puțin de 1 500 h/an, aceste niveluri BAT-AEL nu se aplică.
(174) În cazul instalațiilor puse în funcțiune cel târziu la 7 ianuarie 2014, limita superioară a intervalului BAT-AEL este de 160 mg/Nm3. În plus, limita superioară a intervalului BAT-AEL poate fi depășit în cazul în care RCS nu poate fi utilizat și în care se utilizează un procent ridicat de GC (de exemplu > 50 %) și/sau în care se arde GC cu un nivel relativ ridicat de H2. În acest caz, limita superioară a intervalului BAT-AEL este de 220 mg/Nm3.
(175) În cazul instalațiilor care funcționează mai puțin de 500 h/an, aceste niveluri sunt orientative.
(176) În cazul instalațiilor puse în funcțiune cel târziu la 7 ianuarie 2014, limita superioară a intervalului BAT-AEL este de 70 mg/Nm3.
(177) În cazul instalațiilor care funcționează mai puțin de 1 500 h/an, aceste niveluri BAT-AEL nu se aplică.
(178) În cazul instalațiilor existente care funcționează mai puțin de 500 h/an, aceste niveluri sunt orientative.
(179) Limita superioară a intervalului BAT-AEL poate fi depășită atunci când se utilizează o cotă ridicată de GC (de exemplu > 50 %). În acest caz, limita superioară a intervalului BAT-AEL este de 300 mg/Nm3.
(180) În cazul instalațiilor existente care funcționează mai puțin de 1 500 h/an, aceste niveluri BAT-AEL nu se aplică.
(181) În cazul instalațiilor existente care funcționează mai puțin de 500 h/an, aceste niveluri sunt orientative
(182) Aceste niveluri BAT-AEL se bazează pe o putere de > 70 % la sarcina de bază disponibilă pe zi.
(183) Aici se includ turbinele cu gaz cu alimentare simplă și dublă.
(184) Limita superioară a intervalului BAT-AEL este de 250 mg/Nm3 dacă arzătoarele DLN nu se aplică.
(185) Limita inferioară a intervalului BAT-AEL poate fi atinsă cu arzătoare DLN.
(186) Aceste BAT-AEEL nu se aplică în cazul unităților care funcționează mai puțin de 1 500 h/an.
(187) În cazul unităților de cogenerare, se aplică numai unul dintre cele două niveluri BAT-AEEL, și anume „Randamentul electric net” sau „Consumul total net de combustibil”, în funcție de tipul unității de cogenerare (și anume, de orientarea cu precădere către producția de energie electrică sau către producția de căldură).
(188) Este posibil ca aceste niveluri BAT-AEEL să nu poată fi atinse dacă cererea de energie termică potențială este prea scăzută.
(189) Aceste niveluri BAT-AEEL nu se aplică în cazul instalațiilor care generează exclusiv energie electrică.
(190) În cazul instalațiilor care funcționează mai puțin de 1 500 h/an, aceste niveluri BAT-AEL nu se aplică.
(191) În cazul instalațiilor care funcționează mai puțin de 500 h/an, aceste niveluri sunt orientative.
(192) În cazul instalațiilor existente ≤ 500 MWt puse în funcțiune cel târziu la 27 noiembrie 2003, care utilizează combustibili lichizi cu un conținut de azot mai mare de 0,6 % în greutate, limita superioară a intervalului BAT-AEL este de 380 mg/Nm3.
(193) În cazul instalațiilor existente puse în funcțiune cel târziu la 7 ianuarie 2014, limita superioară a intervalului BAT-AEL este de 180 mg/Nm3.
(194) În cazul instalațiilor existente puse în funcțiune cel târziu la 7 ianuarie 2014, limita superioară a intervalului BAT-AEL este de 210 mg/Nm3.
(195) În cazul instalațiilor existente care funcționează mai puțin de 1 500 h/an, aceste niveluri BAT-AEL nu se aplică.
(196) În cazul instalațiilor existente care funcționează mai puțin de 500 h/an, aceste niveluri sunt orientative.
(197) În cazul instalațiilor care funcționează mai puțin de 500 h/an, aceste niveluri sunt orientative.
(198) În cazul instalațiilor care funcționează mai puțin de 1 500 h/an, limita superioară a intervalului BAT-AEL este de 20 mg/Nm3.
(199) În cazul instalațiilor care funcționează mai puțin de 1 500 h/an, limita superioară a intervalului BAT-AEL este de 7 mg/Nm3.
(200) În cazul instalațiilor care funcționează mai puțin de 1 500 h/an, aceste niveluri BAT-AEL nu se aplică.
(201) În cazul instalațiilor care funcționează mai puțin de 500 h/an, aceste niveluri sunt orientative.
(202) În cazul instalațiilor puse în funcțiune cel târziu la 7 ianuarie 2014, limita superioară a intervalului BAT-AEL este de 25 mg/Nm3.
(203) În cazul instalațiilor puse în funcțiune cel târziu la 7 ianuarie 2014, limita superioară a intervalului BAT-AEL este de 15 mg/Nm3.
(204) Aceste niveluri BAT-AEL se aplică doar în cazul instalațiilor care utilizează combustibili derivați din procese chimice care implică substanțe clorurate.