—

Anularea deciziei din 5 mai 2022 prin care reclamantul nu a fost inclus în lista de rezervă a concursurilor EPSO/AD/380/19-AD7 și EPSO/AD/380/19-AD9;

—

anularea deciziei din data de 15 iulie 2022, prin care s-a respins cererea de reexaminare a neincluderii în lista de rezervă a concursurilor EPSO/AD/380/19-AD7 și EPSO AD/380/19-AD9;

—

anularea deciziei AIPN din 6 martie 2023, formată fictiv după ce EPSO a rămas în tăcere mai mult de patru luni, prin care s-a respins calea de atac introdusă la data de 6 octombrie 2022 în sensul articolului 90 al doilea paragraf din Statutul funcționarilor Uniunii Europene (denumit în continuare „statutul”);

—

obligarea Comisiei la plata cheltuielilor de judecată.

—

Primul motiv întemeiat pe încălcarea dispozițiilor legale care reglementează regimul lingvistic al instituțiilor europene. Desfășurarea probei scrise și a probei orale într-o limbă diferită (engleză și franceză) de limba maternă a obstrucționat o evaluare corectă a competențelor acestuia, întrucât rezultatul probelor a fost condiționat și de nivelul cunoștințelor lingvistice. În acest mod, a fost încălcat articolul 27 din statut.

—

Al doilea motiv întemeiat pe încălcarea principiului egalității de tratament între candidați, pe lipsa unei aprecieri obiective a candidaților (potrivit jurisprudenței Glantenay) și pe încălcarea articolului 5 primul și al treilea paragraf din Anexa III la statut. În fapt, unii dintre ei au repetat probele scrise, care aveau un nivel de dificultate în mod clar mai redus.

Comparația efectuată între candidați în cursul desfășurării probelor la assessement center (centrul de evaluare) a fost viciată deoarece comisia de evaluare nu verificase cu titlu preventiv caracterul veridic al declaraților conținute în Talent Screener („Evaluare a talentului”).

—

Al treilea motiv întemeiat pe încălcarea obligației de motivare și a principiului conex al egalității dintre părțile procesului (articolul 47 din Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene), întrucât reclamantul nu a avut posibilitatea să cunoască motivarea completă a excluderii sale din concurs, anterior formulării căii de atac. De altfel, aceasta include și încălcarea principiului egalității armelor în procedură.

—

Al patrulea motiv întemeiat pe încălcarea articolului 5 al cincilea și al șaselea paragraf din anexa III la statut, în măsura în care comisia de examinare nu a inclus în lista de rezervă un număr de candidați cel puțin de două ori mai mare decât numărul posturilor scoase la concurs.

—

Al cincilea motiv întemeiat pe încălcarea anunțului de concurs, a articolului 5 primul paragraf din Anexa III la statut și pe eroarea de apreciere subsecventă, întrucât în cadrul concursului pentru nivelul AD7 a fost evaluată și aptitudinea de conducere a candidaților, în timp ce acest criteriu privea numai posturile de nivel AD9.

—

Al șaselea motiv întemeiat pe încălcarea principiilor la care se referă jurisprudența Di Prospero/Comisia și încălcarea articolului 27 din statut și a principiului egalității, întrucât anunțul de concurs nu a permis participarea la ambele concursuri, pentru AD7 și pentru AD9, reatribuind din oficiu în lista de rezervă AD7 unii candidați care își depuseseră candidatura pentru un post AD9.

—

Al șaptelea motiv întemeiat pe încălcarea principiului egalității între candidați și pe lipsa de obiectivitate a evaluărilor, din cauza lipsei de stabilitate a comisiei de evaluare, din cauza variațiilor frecvente ale compunerii comisiei de examinare și din cauza inexistenței „shadowing” din partea președintelui.