EUR-Lex Access to European Union law

Back to EUR-Lex homepage

This document is an excerpt from the EUR-Lex website

Document 62022TN0404

Cauza T-404/22: Acțiune introdusă la 29 iunie 2022 – Deutsche Kreditbank/SRB

JO C 380, 3.10.2022, p. 15–16 (BG, ES, CS, DA, DE, ET, EL, EN, FR, GA, HR, IT, LV, LT, HU, MT, NL, PL, PT, RO, SK, SL, FI, SV)

3.10.2022   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 380/15


Acțiune introdusă la 29 iunie 2022 – Deutsche Kreditbank/SRB

(Cauza T-404/22)

(2022/C 380/18)

Limba de procedură: germana

Părțile

Reclamantă: Deutsche Kreditbank AG (Berlin, Germania) (reprezentanți: H. Berger și M. Weber, avocați)

Pârât: Comitetul Unic de Rezoluție (SRB)

Concluziile

Reclamanta solicită Tribunalului:

anularea Deciziei Comitetului Unic de Rezoluție din 11 aprilie 2022 privind calcularea contribuțiilor ex ante pentru anul 2022 la Fondul unic de rezoluție (SRB/ES/2022/18), inclusiv a anexelor la aceasta, în măsura în care decizia atacată și anexele I, II și III la aceasta privesc contribuția reclamantei;

obligarea pârâtului la plata cheltuielilor de judecată.

Cu titlu subsidiar, în ipoteza în care Tribunalul ar admite că decizia atacată nu există din punct de vedere juridic ca urmare a utilizării de către pârât a limbii oficiale greșite, iar acțiunea în anulare ar fi, în consecință, inadmisibilă, fiind lipsită de obiect, reclamanta solicită Tribunalului:

constatarea inexistenței din punct de vedere juridic a deciziei atacate;

obligarea pârâtului la plata cheltuielilor de judecată.

Motivele și principalele argumente

În susținerea acțiunii sale, reclamanta invocă șapte motive.

1.

Primul motiv: decizia încalcă articolul 81 alineatul (1) din Regulamentul (UE) nr. 806/2014 (1) coroborat cu articolul 3 din Regulamentul nr. 1 al Consiliului din 15 aprilie 1958 (2), întrucât nu este redactată în limba germană aleasă în relația cu reclamanta.

2.

Al doilea motiv: decizia încalcă obligația de motivare prevăzută la articolul 296 al doilea paragraf TFUE și la articolul 41 alineatul (1) și alineatul (2) litera (c) din Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene (denumită în continuare „carta”) și dreptul fundamental la protecție jurisdicțională efectivă prevăzut la articolul 47 primul paragraf din cartă, întrucât prezintă lacune în motivare, în special în ceea ce privește aplicarea de către pârât a numeroase marje de apreciere prevăzute de lege, și nu face publice datele celorlalte instituții, iar controlul jurisdicțional al deciziei este practic imposibil.

3.

Al treilea motiv: decizia încalcă articolele 69 și 70 din Regulamentul (UE) nr. 806/2014, precum și articolele 16, 17, 41 și 53 din cartă, întrucât pârâta a stabilit în mod incorect nivelul-țintă anual; cu titlu subsidiar, articolele 69 și 70 din Regulamentul (UE) nr. 806/2014 încalcă dreptul de rang superior.

4.

Al patrulea motiv: articolele 6, 7 și 9 din Regulamentul delegat (UE) 2015/63, precum și anexa I la acesta încalcă dreptul de rang superior, printre altele întrucât nu respectă cerința calculării contribuțiilor în funcție de risc, principiul proporționalității și obligația de a lua în considerare întreaga situație de fapt.

5.

Al cincilea motiv: decizia încalcă libertatea reclamantei de a desfășura o activitate comercială în temeiul articolului 16 din cartă și al principiului proporționalității, întrucât multiplicatorii de ajustare pentru risc utilizați nu corespund profilului corect de risc, peste medie, al reclamantei.

6.

Al șaselea motiv: decizia încalcă articolele 16 și 20 din cartă, precum și principiul proporționalității și dreptul la bună administrare, ca urmare a erorilor vădite săvârșite de pârât în utilizarea a numeroase marje de apreciere.

7.

Al șaptelea motiv: articolul 20 alineatul (1) prima și a doua teză din regulamentul delegat încalcă articolul 103 alineatul (7) din Directiva 2014/59/EU (3), precum și cerința calculării contribuțiilor în funcție de risc.


(1)  Regulamentul (UE) nr. 806/2014 al Parlamentului European și al Consiliului din 15 iulie 2014 de stabilire a unor norme uniforme și a unei proceduri uniforme de rezoluție a instituțiilor de credit și a anumitor firme de investiții în cadrul unui mecanism unic de rezoluție și al unui fond unic de rezoluție și de modificare a Regulamentului (UE) nr. 1093/2010 (JO 2014, L 225, p. 1).

(2)  Regulamentul nr. 1 de stabilire a regimului lingvistic al Comunității Economice Europene (JO 1958, 17, p. 385, Ediție specială, 01/vol. 1, p. 3).

(3)  Directiva 2014/59/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 15 mai 2014 de instituire a unui cadru pentru redresarea și rezoluția instituțiilor de credit și a firmelor de investiții și de modificare a Directivei 82/891/CEE a Consiliului și a Directivelor 2001/24/CE, 2002/47/CE, 2004/25/CE, 2005/56/CE, 2007/36/CE, 2011/35/UE, 2012/30/UE și 2013/36/UE ale Parlamentului European și ale Consiliului, precum și a Regulamentelor (UE) nr. 1093/2010 și (UE) nr. 648/2012 ale Parlamentului European și ale Consiliului (JO 2014, L 173, p. 190).


Top