29.3.2016   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 111/35

—

Anularea, cu efect imediat, a Deciziei (PESC) 2015/2216 a Consiliului din 30 noiembrie 2015 de modificare a Deciziei 2010/413/PESC privind adoptarea de măsuri restrictive împotriva Iranului și a Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2015/2204 al Consiliului din 30 noiembrie 2015 privind punerea în aplicare a Regulamentului (UE) nr. 267/2012 privind măsuri restrictive împotriva Iranului, în măsura în care acestea o privesc pe reclamantă;

—

adoptarea unei măsuri de organizare a procedurii în temeiul articolului 89 din Regulamentul de procedură, prin intermediul căreia să oblige pârâtul să prezinte toate înscrisurile care au o legătură cu decizia atacată, în măsura în care acestea o privesc pe reclamantă;

—

acordarea accesului la dosarul cauzei Oil Pension Fund Investment Company/Consiliul (T-121/13, ECLI:EU:T:2015:645);

—

obligarea Consiliului la plata cheltuielilor de judecată.

1.

Primul motiv, întemeiat pe încălcarea articolului 266 TFUE

În opinia reclamantei, articolul 266 TFUE se opune adoptării de către Consiliu a unor acte cu același conținut precum cele care din 21 decembrie 2012, care au fost anulate prin Hotărârea Tribunalului Oil Pension Fund Investment Company/Consiliul (T-121/13, ECLI:EU:T:2015:645).

2.

Al doilea motiv, întemeiat pe încălcarea dreptului la apărare al reclamantului, a dreptului său la o protecție jurisdicțională efectivă și a obligației de motivare

În această privință, reclamanta susține că nu a avut loc o consultare corespunzătoare și că nu i s-a acordat acces la dosar. Motivarea cuprinsă în actele atacate nu este comprehensibilă reclamantei. Prin urmare, au fost încălcate dreptul la apărare reclamantei și dreptul la protecție jurisdicțională efectivă. S-a produs, în opinia reclamantei, și o încălcare a dreptului său de a fi ascultată. În plus, susține că Consiliul nu a apreciat în mod corect împrejurările care o privesc pe reclamantă. În opinia acesteia, a fost privată de dreptul la un proces echitabil care să respecte principiile statului de drept, întrucât reclamanta nu a avut posibilitatea, necunoscând obiecțiile Consiliului și probele aferente, să se exprime în mod concret cu privire la acestea și, eventual, să prezinte probe eventuale în sens contrar.

3.

Al treilea motiv, întemeiat pe erori vădite de apreciere, neexercitarea sau exercitarea eronată a marjei de apreciere și încălcarea principiului proporționalității

În opinia reclamantei, Consiliul a săvârșit erori vădite de apreciere la adoptarea actelor atacate. Consiliul a investigat în mod insuficient sau eronat faptele care stau la baza actelor atacate. În acest context, se susține, printre altele, că motivele incluse în actele atacate ca justificare a măsurilor restrictive adoptate sunt incorecte. Actele atacate încalcă deopotrivă principiul proporționalității.

4.

Al patrulea motiv, întemeiat pe încălcarea drepturilor garantate în Carta Drepturilor Fundamentale a Uniunii Europene

În privința acestui aspect, reclamanta susține că drepturile sale fundamentale, astfel cum sunt garantate în Carta Drepturilor Fundamentale a Uniunii Europene (denumită în continuare „carta”) au fost încălcate prin actele atacate. În acest sens, reclamanta invocă încălcarea libertății de a desfășura o activitate comercială (articolul 16 din cartă) și a dreptului de a folosi în Uniunea Europeană bunurile pe care le-a dobândit în mod legal și, în special, de a dispune liber de acestea (articolul 17 din cartă). În plus, reclamanta susține o încălcare a principiului egalității în fața legii (articolul 20 din cartă) și a principiului nediscriminării (articolul 21 din cartă).