Choose the experimental features you want to try

This document is an excerpt from the EUR-Lex website

Document 62013CA0165

    Cauza C-165/13: Hotărârea Curții (Camera a doua) din 3 iulie 2014 (cerere de decizie preliminară formulată de Bundesfinanzhof – Germania) – Stanislav Gross/Hauptzollamt Braunschweig (Fiscalitate — Directiva 92/12/CEE — Articolele 7-9 — Regimul general al produselor supuse accizelor — Produse puse în consum într-un stat membru și deținute în scopuri comerciale într-un alt stat membru — Exigibilitatea accizelor de la un deținător al acestor produse care le-a dobândit în statul membru de destinație — Achiziționare în urma operațiunii de intrare)

    JO C 292, 1.9.2014, p. 7–8 (BG, ES, CS, DA, DE, ET, EL, EN, FR, HR, IT, LV, LT, HU, MT, NL, PL, PT, RO, SK, SL, FI, SV)

    1.9.2014   

    RO

    Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

    C 292/7


    Hotărârea Curții (Camera a doua) din 3 iulie 2014 (cerere de decizie preliminară formulată de Bundesfinanzhof – Germania) – Stanislav Gross/Hauptzollamt Braunschweig

    (Cauza C-165/13) (1)

    ((Fiscalitate - Directiva 92/12/CEE - Articolele 7-9 - Regimul general al produselor supuse accizelor - Produse puse în consum într-un stat membru și deținute în scopuri comerciale într-un alt stat membru - Exigibilitatea accizelor de la un deținător al acestor produse care le-a dobândit în statul membru de destinație - Achiziționare în urma operațiunii de intrare))

    2014/C 292/09

    Limba de procedură: germana

    Instanța de trimitere

    Bundesfinanzhof

    Părțile din procedura principală

    Reclamant: Stanislav Gross

    Pârâtă: Hauptzollamt Braunschweig

    Dispozitivul

    Articolul 9 alineatul (1) din Directiva 92/12/CEE a Consiliului din 25 februarie 1992 privind regimul general al produselor supuse accizelor și privind deținerea, circulația și monitorizarea acestor produse, astfel cum a fost modificată prin Directiva 92/108/CEE a Consiliului din 14 decembrie 1992, coroborat cu articolul 7 din această directivă trebuie interpretat în sensul că dispoziția menționată permite unui stat membru să considere debitor al accizelor o persoană care deține, pe teritoriul fiscal al acestui stat, în scopuri comerciale, produse supuse accizelor puse în consum în alt stat membru, în împrejurări precum cele din litigiul principal, chiar dacă această persoană nu este prima deținătoare a acestor produse în statul membru de destinație.


    (1)  JO C 207, 20.7.2013.


    Top