EUR-Lex Access to European Union law
This document is an excerpt from the EUR-Lex website
Document 62010TN0103
Case T-103/10 P(R): Appeal brought on 5 March 2010 by the European Parliament against the order of 18 December 2009 of the President of the Civil Service Tribunal in Case F-92/09 R U v Parliament
Recurs introdus la 5 martie 2010 de Parlamentul European împotriva Ordonanței pronunțate la 18 decembrie 2009 de Președintele Tribunalului Funcției Publice în cauza F-92/09 R, U/Parlamentul European [Cauza T-103/10 P(R)]
Recurs introdus la 5 martie 2010 de Parlamentul European împotriva Ordonanței pronunțate la 18 decembrie 2009 de Președintele Tribunalului Funcției Publice în cauza F-92/09 R, U/Parlamentul European [Cauza T-103/10 P(R)]
JO C 113, 1.5.2010, p. 70–70
(BG, ES, CS, DA, DE, ET, EL, EN, FR, IT, LV, LT, HU, MT, NL, PL, PT, RO, SK, SL, FI, SV)
|
1.5.2010 |
RO |
Jurnalul Oficial al Uniunii Europene |
C 113/70 |
Recurs introdus la 5 martie 2010 de Parlamentul European împotriva Ordonanței pronunțate la 18 decembrie 2009 de Președintele Tribunalului Funcției Publice în cauza F-92/09 R, U/Parlamentul European
(Cauza T-103/10 P(R))
2010/C 113/103
Limba de procedură: franceza
Părțile
Recurent: Parlamentul European (reprezentanți: S. Seyr și K. Zejdová, agenți)
Cealaltă parte în proces: U
Concluziile recurentului
|
— |
Anularea ordonanței atacate a Președintelui Tribunalului Funcției Publice; |
|
— |
soluționarea definitivă a cererii de măsuri provizorii prin respingerea acesteia ca nefondată; |
|
— |
soluționarea cererii privind cheltuielile de judecată odată cu fondul. |
Motivele și principalele argumente
Prin prezentul recurs, recurentul solicită anularea Ordonanței Președintelui Tribunalului Funcției Publice (TFP) pronunțate la 18 decembrie 2009 în cauza F-92/09 R, U/Parlamentul European, prin care a fost suspendată decizia de concediere din 6 iulie 2009 până la pronunțarea deciziei Tribunalului prin care se finalizează judecată.
În susținerea recursului formulat, recurentul invocă trei motive întemeiate:
|
— |
pe lipsa motivării, întrucât raționamentul din cuprinsul ordonanței atacate nu ar permite să se cunoască, în mai multe privințe, motivele care justifică decizia pronunțată de judecătorul delegat cu luarea măsurilor provizorii; |
|
— |
pe nerespectarea dreptului la apărare al Parlamentul European, întrucât ordonanța privind măsurile provizorii ar depăși cadrul unei evaluări elementare în temeiul articolului 102 alineatul (2) din Regulamentul de procedură al Tribunalului Funcției Publice, potrivit căruia cererile privind măsurile provizorii trebuie să indice, printre altele, împrejurările care determină urgența, precum și motivele de fapt și de drept care justifică la prima vedere dispunerea măsurii provizorii solicitate. Intrând în aspecte de detaliu privind fondul cauzei, în special, prin pronunțarea asupra unor împrejurări detaliate privind derularea procedurii de ameliorare, ordonanța ar încălca dreptul la apărare al Parlamentul European, care a fost privat de posibilitatea de a lua poziție și de a se apăra în aceste privințe; |
|
— |
pe nerespectarea normelor privind sarcina și administrarea probelor, întrucât în ceea ce privește condiția urgenței nu ar fi fost luate în considerare toate elementele pertinente care puteau influența situația financiară a reclamantei, ceea ce ar nesocoti principiul egalității părților în fața instanței. |