COMISIA EUROPEANĂ

Bruxelles, 3.7.2026

JOIN(2026) 15 final

RAPORT COMUN CĂTRE PARLAMENTUL EUROPEAN ȘI CONSILIU

privind punerea în aplicare a abordării strategice a UE pentru regiunea Mării Negre

1.Introducere

Comunicarea comună privind abordarea strategică a Uniunii Europene pentru regiunea Mării Negre ( 1 ) (denumită și „Strategia pentru Marea Neagră” sau „strategia”) solicită Comisiei Europene și Înaltului Reprezentant/Vicepreședintelui (ÎR/VP) să prezinte un raport privind progresele înregistrate la un an de la punerea sa în aplicare. În consecință, prezentul raport comun prezintă progresele înregistrate de la adoptarea sa în mai 2025.

În iunie 2025, Consiliul European a salutat comunicarea comună ( 2 ), care reafirmă rolul geostrategic al Mării Negre și stabilește o viziune pentru o regiune mai sigură, mai interconectată, mai prosperă și mai rezilientă – ancorată în valori comune, în statul de drept, în durabilitate și într-o cooperare eficace. UE se angajează să promoveze această viziune împreună cu Armenia, Azerbaidjan, Georgia, Republica Moldova („Moldova”), Turcia și Ucraina, prin consolidarea reciprocă a cooperării.

În primul an de punere în aplicare a strategiei s-au intensificat atacurile hibride ale Rusiei, războiul cu drone și rachete împotriva infrastructurii militare și civile și critice, inclusiv a porturilor, în special în regiunea Odesa. Războiul de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei, care durează de peste patru ani, început fiind în 2022, continuă să submineze grav securitatea și stabilitatea în regiunea Mării Negre, amplificând dramatic consecințele negative pentru regiune și dincolo de aceasta.

În pofida impactului războiului, majoritatea țărilor din regiune mențin stabilitatea macroeconomică și pun în aplicare reforme structurale ( 3 ). Unele dintre acestea se află pe calea aderării la UE, iar integrarea lor treptată în inițiativele UE a consolidat cooperarea, coeziunea și acțiunea coordonată cu UE. Procesul de pace în curs dintre Armenia și Azerbaidjan oferă o ocazie istorică de a consolida cooperarea transfrontalieră și conectivitatea în Caucazul de Sud și de a facilita legăturile cu Asia Centrală. Au fost urmărite complementaritățile cu Strategia UE pentru Asia Centrală, în special în ceea ce privește eforturile transregionale în materie de conectivitate.

În conformitate cu obiectivele Strategiei pentru Marea Neagră, prezentul raport evidențiază angajamentul strategic sporit al UE și acțiunile coordonate pentru: (i) consolidarea securității, stabilității și rezilienței în întreaga regiune a Mării Negre (pilonul 1); (ii) consolidarea creșterii economice și a transporturilor, energiei și conectivității digitale (pilonul 2) și (iii) asigurarea rezilienței și a pregătirii în materie de mediu și climă, precum și a protecției civile (Pilonul 3). În centrul acestor eforturi s-a aflat sprijinul acordat de UE Ucrainei.

2.Promovarea angajamentului și a cooperării UE în regiunea Mării Negre

Angajamentul UE în regiunea Mării Negre și cu țările sale partenere reflectă noi niveluri de ambiție și măsuri semnificative luate în vederea aprofundării cooperării politice, economice și sectoriale cu țările partenere. Reuniunea ministerială privind securitatea și conectivitatea transregională de la Luxemburg din 20 octombrie 2025 a marcat un pas important în promovarea unor parteneriate mai strânse și reciproc avantajoase și în promovarea cooperării transregionale în materie de securitate și conectivitate. Reuniunea a adus laolaltă state membre ale UE și țări partenere din regiunea Mării Negre, Caucazul de Sud și Asia Centrală ( 4 ). Discuțiile au aprofundat dialogul politic privind securitatea, stabilitatea și reziliența în regiune. Reuniunea a impulsionat, de asemenea, Agenda privind conectivitatea transregională, care vizează consolidarea comerțului și a creșterii economice printr-o mai bună conectare a UE cu Caucazul de Sud și Asia Centrală prin Marea Neagră și Turcia. Participanții și-au subliniat hotărârea de a aprofunda cooperarea în domenii de interes comun, de a spori reziliența și de a promova regiuni mai conectate, mai sigure și mai prospere.

Ucraina și-a demonstrat angajamentul ferm față de reformă, astfel încât să îndeplinească cerințele de aderare la UE ( 5 ) și să se pregătească pentru reconstrucția viitoare, în pofida escaladării continue a atacurilor Rusiei împotriva orașelor și a infrastructurii civile și energetice. Punerea în aplicare a reformelor convenite în Planul pentru Ucraina a fost solidă, până în prezent fiind finalizate 77 de etape de reformă și de investiții în sectoare-cheie, cum ar fi statul de drept, combaterea corupției, piețele energiei, administrația publică și guvernanța întreprinderilor de stat. Ucraina a profitat, de asemenea, de oportunitățile de integrare timpurie pe piața UE puse la dispoziție prin intermediul DCFTA și al altor acorduri cu UE: Ucraina a aderat la zona UE de roaming la prețurile de pe piața națională, a adoptat legislația pentru a începe cuplarea piețelor energiei electrice și și-a actualizat parteneriatul cu UE privind materiile prime critice.

Moldova a înregistrat progrese semnificative în ceea ce privește agenda sa ambițioasă de reforme ( 6 ) și pe calea către aderarea la UE. În pofida ingerinței masive a Rusiei, alegerile parlamentare din septembrie 2025 au confirmat din nou angajamentul ferm al țării față de calea către UE. Pe lângă facilitarea unei integrări mai profunde a UE, cooperarea UE cu Republica Moldova a inclus sprijin în domeniul energiei, în special reducerea dependenței de aprovizionarea din Rusia și integrarea în continuare în sistemele energetice ale UE, precum și pentru securitatea cibernetică și creșterea rezilienței la ingerințele electorale.

La 15 iunie 2026, au fost deschise în mod oficial negocierile de aderare cu privire la clusterul 1 – elemente fundamentale pentru Ucraina și Moldova, marcând un important pas înainte pe calea aderării acestor țări la UE.

Recentele evoluții regionale pozitive, în special dinamica istorică a procesului de pace dintre Armenia și Azerbaidjan, deschid calea pentru noua cale transformatoare a regiunii. Industriile strategice interconectate, piețele, coridoarele de transport, rețelele digitale și interconexiunile energetice contribuie la consolidarea încrederii și la promovarea relațiilor de bună vecinătate. Acest lucru este ilustrat de progresele înregistrate în normalizarea relațiilor dintre Armenia și Azerbaidjan, inclusiv prin parafarea unui tratat de pace bilateral, a Declarației politice de la Washington din 2025 și a proiectului de conectivitate TRIPP ( 7 ). De asemenea, Armenia și Turcia au înregistrat progrese în ceea ce privește normalizarea relațiilor lor, inclusiv prin eforturi de facilitare a comerțului bilateral și prin discuții pentru restabilirea legăturilor feroviare.

Relațiile UE cu Armenia au reconfirmat un puternic impuls pozitiv, reflectat în Agenda strategică adoptată în decembrie 2025 ( 8 ), care a sporit nivelul de ambiție cu priorități pe termen scurt și mediu în toate sectoarele cooperării. Primul summit UE-Armenia ( 9 ), care a avut loc la Erevan în perioada 4-5 mai 2026, a reprezentat o etapă importantă în relațiile dintre UE și Armenia. Odată cu anunțarea parteneriatului pentru conectivitate UE-Armenia ( 10 ), a fost consolidat angajamentul bilateral în domeniul energiei, al transporturilor și în domeniul digital, care va fi esențial pentru implicarea viitoare. Dialogul UE-Armenia privind liberalizarea vizelor înregistrează progrese, iar Armenia a inițiat reformele necesare pentru a trece la un regim de călătorii fără viză cu UE. Alegerile recente au reafirmat angajamentul țării către calea păcii, a guvernanței democratice și a normalizării regionale. În paralel, ca răspuns la măsurile economice coercitive ale Rusiei, UE a mobilizat un pachet cuprinzător de sprijin menit să consolideze reziliența Armeniei și să atenueze impactul economic al presiunii externe.

Importanța strategică a parteneriatului UE-Azerbaidjan a fost reafirmată la cel mai înalt nivel în martie 2026 ( 11 ), cu angajamentul de a aprofunda în continuare dialogul politic și cooperarea practică, inclusiv în sectorul transporturilor, al energiei și cel digital. Pe baza acestui impuls pozitiv, UE și Azerbaidjanul înregistrează progrese în discuțiile privind noile priorități ale parteneriatului și au reluat recent negocierile privind un acord bilateral cuprinzător, care să reflecte un interes comun în modernizarea relației bilaterale. Azerbaidjanul continuă să îndeplinească un rol esențial în conectivitatea regională și rămâne un partener de încredere în diversificarea aprovizionării cu energie a Europei și în extinderea potențialului de transport al legăturilor regionale. Cooperarea dintre UE și Azerbaidjan reflectă interesul comun al ambelor părți și contribuie la promovarea păcii, a stabilității, a conectivității și a dezvoltării durabile în regiunea extinsă a Mării Negre, a Caucazului de Sud și a Asiei Centrale.

Poziția geografică a Georgiei face din aceasta un coridor natural de tranzit care leagă Asia Centrală de Europa. Cooperarea dintre UE și Georgia ( 12 ) a continuat să fie puternic afectată de regresul democratic al țării, care a dus la oprirea în fapt a procesului de aderare a țării la UE și la suspendarea de către UE, în martie 2026, a regimului de călătorii fără viză pentru titularii de pașapoarte diplomatice, de serviciu și oficiale georgiene. Rolul Georgiei în cadrul acestei strategii va depinde în mare măsură de disponibilitatea autorităților de a lua măsuri concrete în vederea îmbunătățirii situației.

UE și Turcia, un partener-cheie, aliat NATO și țară candidată la aderarea la UE, au desfășurat un schimb de opinii cu privire la Strategia pentru Marea Neagră și au discutat punerea sa în aplicare în mai multe rânduri în ultimul an, inclusiv în cursul consultărilor periodice privind politica externă și de securitate. Strategia UE pentru Marea Neagră a fost discutată cel mai recent în cadrul consultărilor UE-Turcia din 2026 privind politica de securitate și apărare comună (PSAC). Cooperarea bilaterală și regională în materie de conectivitate, în cadrul căreia Turcia are un rol central, este de interes reciproc și reprezintă un pilon al relațiilor UE-Turcia. În special, ambele părți au convenit să consolideze coordonarea în ceea ce privește conturarea agendei regionale privind conectivitatea în sectoarele energiei, transporturilor, digitalizării și comerțului, pentru a contribui la stabilitate, reziliență și creștere durabilă în Marea Neagră, Caucazul de Sud și Asia Centrală. Turcia a inițiat lucrări privind un plan de investiții pentru conectivitate în vederea dezvoltării unei rezerve de proiecte. În paralel, Turcia a luat măsuri pozitive în direcția normalizării relațiilor cu Armenia, inclusiv ridicarea restricțiilor în vederea pregătirii pentru comerțul bilateral direct și lansarea lucrărilor pregătitoare pentru reabilitarea liniei de cale ferată Kars-Gyumri. Procesul de normalizare poate avea un rol important în promovarea securității, stabilității și rezilienței în regiune, deblocând în același timp oportunități economice și de conectivitate.

Relevanța strategiei a fost subliniată în mai multe foruri, inclusiv în Adunarea Parlamentară Euronest de la Erevan (octombrie 2025) și în reuniunea la nivel de înalți funcționari ai Parteneriatului estic de la Bruxelles (martie 2026). În avizul său adoptat în decembrie 2025 ( 13 ), Comitetul Economic și Social European a solicitat utilizarea unor resurse suficiente pentru punerea în aplicare rapidă și decisivă a strategiei. În martie 2026, a urmat Comitetul Regiunilor cu un aviz în care se solicita o punere în aplicare structurată și dotată cu resursele necesare ( 14 ).

3.Pilonul 1: Securitate, stabilitate și reziliență

În ultimul an, peisajul de securitate din regiunea Mării Negre a continuat să fie afectat de acțiunile multiple ale Rusiei de destabilizare a acesteia. Rusia a utilizat în mod sistematic atacurile cu drone și rachete împotriva porturilor ucrainene și a infrastructurii lor de acces. În special în Odesa, Chornomorsk și de-a lungul coridorului Dunării, atacurile au perturbat exporturile de cereale și au amplificat riscurile pentru activitățile comerciale de transport maritim. Aceste atacuri au afectat, de asemenea, statele costiere învecinate, cum ar fi România, care s-a confruntat cu multiple încălcări ale spațiului său aerian și cu deșeuri care au căzut pe teritoriul său. La sfârșitul lunii mai 2026, o dronă rusească pătrunsă în spațiul aerian românesc a lovit o zonă dens populată din Galați, cel mai mare port fluvial și maritim al României de pe fluviul Dunărea și al doilea port ca mărime, provocând rănirea unor civili. Securitatea maritimă în Marea Neagră continuă să fie afectată de tacticile hibride ale Rusiei – inclusiv de utilizarea războiului electronic – precum și de interferențele cu sistemele de navigație (spoofing și bruiaj). Aceste atacuri continue cresc costurile comerțului și ale transportului maritim, pun în pericol navigatorii și cauzează daune majore mediului. În plus, flota fantomă a Rusiei și-a continuat eforturile de eludare a sancțiunilor, utilizând practici înșelătoare, cum ar fi navigarea sub un pavilion fals. Acest lucru prezintă riscuri suplimentare de sabotaj și de degradare a mediului, subminând și mai mult protecția infrastructurii maritime critice, inclusiv a coridoarelor subacvatice și energetice.

Ca răspuns, UE își menține angajamentul de a sprijini în mod proactiv stabilitatea și securitatea la nivel regional. UE a adoptat noi pachete de sancțiuni care vizează lanțurile de aprovizionare militar-industriale ale Rusiei, veniturile din energie și navele legate de activități ilicite. Aceste măsuri, combinate cu un sprijin sporit pentru apărarea și reziliența Ucrainei, în special prin intermediul împrumutului pentru sprijinirea Ucrainei în valoare de 90 de miliarde EUR pentru perioada 2026-2027 ( 15 ), contribuie la operaționalizarea pilonului de securitate al strategiei.

UE a adus în discuție provocările în materie de securitate din Marea Neagră și răspunsurile aduse de strategia UE în cadrul celei de a 3-a Conferințe pentru securitatea Mării Negre din cadrul Platformei internaționale pentru Crimeea, găzduită la Chișinău, la 23 aprilie 2026 ( 16 ), și al celui de al 3-lea Forum pentru securitatea Mării Negre de la Odesa, care a avut loc în perioada 29-31 mai 2026 ( 17 ). Au fost organizate schimburi concrete de experiență pentru a evidenția abordarea coerentă între bazinele maritime europene în ceea ce privește abordarea provocărilor în materie de securitate cu care se confruntă Marea Baltică și Marea Neagră – inclusiv subminarea siguranței navigației, provocarea securității maritime, tacticile hibride, inclusiv războiul electronic, interferența cu sistemele de navigație (spoofing și bruiaj). Mai multe schimburi colegiale la nivel de experți vor permite schimbul de experiență între bazinul Mării Baltice și cel al Mării Negre, cu accent pe pregătirea și reziliența civilă ( 18 ) și pe abordarea flotei fantomă ruse și a activităților hibride.

INIȚIATIVA EMBLEMATICĂ 1: Securitatea maritimă la Marea Neagră

3.1.Cooperarea privind deminarea și siguranța, apărarea și securitatea maritimă

În sprijinul siguranței și securității maritime în Marea Neagră, misiunea UE de consiliere (EUAM) în Ucraina a contribuit la instituirea Centrului național comun pentru securitate maritimă (Joint Maritime Security Centre – JMSC) la Odesa. JMSC urmărește să îmbunătățească coordonarea între agenții și să consolideze capacitățile operaționale ale Ucrainei în ceea ce privește operațiunile de securitate maritimă din Marea Neagră. Prima reuniune a Comitetului director la nivel ministerial privind instituirea JMSC a avut loc la 26 februarie 2026, urmată de a doua reuniune la 6 mai 2026, în cursul căreia Comitetul director a aprobat conceptul de operații. Găzduite de EUAM, reuniunile au adus laolaltă ministerele și agențiile ucrainene responsabile cu securitatea maritimă, Coaliția internațională pentru capacități maritime și Reprezentanța NATO în Ucraina. JMSC va permite integrarea Ucrainei în cadrele europene de cooperare.

În februarie 2026, UE a adoptat Planul de acțiune privind securitatea în materie de drone și soluții antidrone ( 19 ), care prevede acțiuni-pilot pentru o mai bună cunoaștere a domeniului maritim și implementarea capacităților de detecție submarină pentru a proteja mai bine infrastructura maritimă critică din Marea Neagră și Marea Baltică.

În urma aprobării de către Consiliu, în februarie 2026, a asistenței financiare acordate României și Bulgariei în cadrul SAFE și a semnării acordurilor de împrumut, aproximativ 20 de miliarde EUR vor fi puse la dispoziția acestor state membre pentru a elimina lacunele critice în materie de capabilități, sprijinind astfel securitatea în regiunea Mării Negre.

Împrumutul pentru sprijinirea Ucrainei, cu o alocare de 90 de miliarde EUR, din care 60 de miliarde EUR planificate pentru a acoperi cele mai urgente nevoi ale țării în materie de capacitate industrială de apărare în 2026 și 2027, reprezintă un pilon important pentru securitatea Mării Negre. În martie 2026, UE a aprobat o alocare de aproximativ 6 miliarde EUR pentru drone din Ucraina, pentru Ucraina.

Ca parte a sprijinului acordat de UE Ucrainei în domeniul protecției infrastructurii critice, în februarie 2026 a fost organizat un atelier privind protecția securității infrastructurii critice. Cu sprijinul TAIEX, Ucraina lucrează la transpunerea Directivei privind reziliența entităților critice. Pentru participanții ucraineni, a fost deschisă o cerere de propuneri în cadrul Fondului pentru securitate internă privind reziliența infrastructurii critice, cu un buget de 15 milioane EUR. 

În urma adoptării Planului de acțiune privind securitatea cablurilor ( 20 ) în februarie 2025 și a publicării „Raportului privind securitatea și reziliența infrastructurilor de cabluri submarine ale UE”, Grupul informal de experți privind infrastructurile de cabluri submarine securizate și reziliente a convenit, în octombrie 2025, asupra unei cartografieri la nivelul UE și a unei evaluări coordonate a riscurilor aferente infrastructurilor de cabluri submarine ( 21 ). Raportul afirmă importanța elaborării unei abordări coordonate cu Turcia în ceea ce privește promovarea și menținerea securității, stabilității și conectivității în regiunea Mării Negre.

În februarie 2026, UE a publicat setul de instrumente pentru securitatea cablurilor ( 22 ), în care sunt recomandate măsuri de atenuare pentru a aborda scenariile de risc identificate în raportul menționat mai sus și propune Marea Neagră ca domeniu prioritar pentru proiectele de interes european privind cablurile (PIEC). Comisia Europeană a lansat o cerere inițială de propuneri în valoare de 10 milioane EUR pentru a finanța centre regionale de cabluri de care să beneficieze toate bazinele maritime din jurul UE, inclusiv Marea Neagră. În cadrul viitoarelor cereri de propuneri digitale din cadrul Mecanismului pentru interconectarea Europei (MIE) ( 23 ) se va acorda prioritate domeniilor PIEC.

În cadrul Fondului european de apărare din 2026, UE intenționează să sprijine sistemele maritime semiautonome, precum și protecția infrastructurii critice stratificate de pe fundul mării. Odată disponibile, capacitățile dezvoltate ar putea fi mobilizate pentru a sprijini securitatea regională.

Pentru a limita amenințările și riscurile prezentate de flota fantomă rusă, inclusiv în Marea Neagră, UE a impus până în prezent sancțiuni care includ pe listă 632 de nave și peste 60 de factori de sprijin strategic ( 24 ). UE continuă să se adreseze altor țări pentru a anula înregistrarea unor astfel de nave și pentru a sensibiliza publicul cu privire la riscurile de mediu și la costurile asociate oricăror efecte de propagare. În cadrul Organizației Maritime Internaționale (OMI), UE este, de asemenea, activă în ceea ce privește avansarea lucrărilor privind cadrele de reglementare, abordarea transportului maritim care nu corespunde standardelor și introducerea raportării obligatorii a navelor și a certificatelor de răspundere civilă.

UE a consolidat capacitatea Europei de deminare maritimă, de atenuare a riscurilor de mediu și de protecție a infrastructurii maritime critice, sprijinind în același timp viitoarea cooperare regională în ceea ce privește remedierea situației marine post-conflict. Pactul european privind oceanul planetar din 2025 cuprinde o acțiune emblematică pentru o strategie cuprinzătoare de eliminare a muniției neexplodate, începând cu Marea Baltică și Marea Nordului și extinzându-se la Marea Neagră, utilizând tehnologii avansate de detectare și eliminare. Țările de Jos și Belgia au donat Bulgariei șapte nave antimine în 2025, cu scopul de a consolida securitatea maritimă în Marea Neagră.

UE extinde tehnologiile și metodologiile pentru curățarea pe scară largă a muniției neexplodate aruncate în mare. Deși eforturile actuale se axează pe Marea Baltică, o abordare similară a curățării muniției neexplodate la scară largă poate fi aplicată și pentru Marea Neagră, de îndată ce condițiile de securitate vor permite acest lucru. Prin inițiative finanțate de UE, în special proiectul CAMMera sprijinit de Parlamentul European, UE dezvoltă și testează tehnologii inovatoare pentru detectarea și remedierea în condiții de siguranță a munițiilor scufundate. În cadrul unui atelier organizat în ianuarie 2026 la Sofia, experți din statele membre ale UE, organizații regionale și instituții de cercetare au evaluat potențialul transfer de soluții tehnologice și învățămintele desprinse din experiența de operare către Marea Neagră și alte bazine maritime. UE a continuat să sprijine Ucraina în eforturile de deminare prin predarea către autoritățile ucrainene, în februarie 2026, a celui de al cincilea lot de câini dresați de UE pentru detectarea minelor.

3.2.Consolidarea mobilității militare și a infrastructurii cu dublă utilizare

În noiembrie 2025, Comisia și Înaltul Reprezentant au prezentat pachetul privind mobilitatea militară ( 25 ), care constă într-o comunicare comună și o propunere de regulament menite să asigure circulația fără sincope a trupelor, a echipamentelor și a activelor militare în întreaga UE. Împreună cu statele membre și cu sprijinul Statului-Major al UE, Comisia a identificat 500 de proiecte de interes pentru investiții urgente menite să alinieze cele patru coridoare prioritare de mobilitate militară ( 26 ) la cerințele militare și să sporească reziliența rețelei. Aceste proiecte includ consolidarea podurilor, extinderea tunelurilor și creșterea capacității în porturi și aeroporturi. Comisia se coordonează cu statele membre pentru a se asigura că investițiile sunt puse în aplicare rapid și coerent de-a lungul coridoarelor. Acest lucru este, de asemenea, în concordanță cu o nouă componentă de lucru a UE menită să sprijine industriile cu dublă utilizare din Ucraina.

Patru dintre cele nouă coridoare europene de transport ale TEN-T se extind deja în Ucraina și unul în Republica Moldova, un prim set de investiții importante în infrastructura cu dublă utilizare fiind în desfășurare. În paralel, sunt în curs lucrări pregătitoare pentru implementarea ecartamentului nominal standard european al liniilor de cale ferată pe coridoarele europene de transport care leagă Republica Moldova și Ucraina de statele membre ale UE.

3.3.Contracararea amenințărilor hibride

Peisajul securității din regiunea Mării Negre este, de asemenea, definit de o creștere fără precedent a amenințărilor hibride. Rusia a continuat să utilizeze instrumente multidimensionale menite să destabilizeze procesele democratice, să erodeze încrederea publicului, să degradeze infrastructura critică, să descopere vulnerabilitățile și să testeze răspunsurile.

Uniunea rămâne hotărâtă să impună costuri actorilor răuvoitori prin intermediul regimului de sancțiuni ( 27 ) împotriva activităților destabilizatoare ale Rusiei. Începând din aprilie 2026, Consiliul a extins măsurile restrictive pentru a include 69 de persoane și 19 entități identificate pentru rolul lor în manipularea informațiilor la scară largă. În plus, regimul de sancțiuni al UE în materie de securitate cibernetică ( 28 ) este pus în aplicare în mod riguros, în prezent aplicându-se măsuri restrictive unui număr de 19 persoane și 74 de entități.

De asemenea, UE și-a adaptat mecanismele de răspuns la evoluția peisajului amenințărilor și pentru a contracara operațiunile ostile menite să submineze integritatea electorală și procesele democratice. În Moldova, UE sprijină eforturile acestei țări de a-și proteja procesele democratice de ingerințele Rusiei. De asemenea, UE și-a consolidat în mod activ sprijinul pentru reziliența democratică și instituțională în Armenia înainte de alegerile din iunie. O realizare esențială a fost desfășurarea echipelor UE de răspuns rapid în caz de amenințări hibride (HRRT) în ambele cazuri, care a oferit sprijin consultativ tehnic și strategic adaptat pe termen scurt autorităților naționale în ceea ce privește consolidarea integrității electorale.

Sprijinul direct pentru țările partenere de la Marea Neagră prin intermediul misiunilor din cadrul politicii de securitate și apărare comune (PSAC) rămâne principalul vector pentru consolidarea rezilienței, contribuind în același timp la securitatea regională. Misiunea de parteneriat a UE în Republica Moldova a sprijinit eforturile autorităților moldovene de a asigura integritatea democratică în timpul alegerilor din 2025 și continuă să se concentreze pe consolidarea capacităților instituționale pe termen lung în vederea consolidării rezilienței Republicii Moldova. În mod similar, EUAM Ucraina își extinde sprijinul acordat autorităților ucrainene pentru a contracara amenințările hibride în conformitate cu nevoile în continuă evoluție, inclusiv în domeniul maritim, prin sprijinirea dezvoltării Centrului comun pentru securitate maritimă (JMSC). EUAM Ucraina a furnizat expertiză specifică privind securitatea cibernetică maritimă în Marea Neagră și în coridorul Dunării în cadrul celui de al doilea forum „Reconstrucția Ucrainei” din decembrie 2025.

Misiunea de parteneriat a UE în Armenia este cea mai nouă misiune civilă PSAC a UE ( 29 ), instituită la 21 aprilie 2026 cu scopul de a consolida reziliența democratică a țării și capacitatea acesteia de a gestiona crizele pe termen lung. Misiunea va sprijini Armenia în confruntarea sa cu amenințări pe mai multe niveluri, cum ar fi acțiunile străine de manipulare a informațiilor și ingerințele străine (FIMI), atacurile cibernetice și fluxurile financiare ilicite. ( 30 ) 

Inițiativa regională CyberEast+ a continuat să consolideze reziliența cibernetică în țările de la Marea Neagră și din cadrul Parteneriatului estic, prin sprijinirea alinierii la Directiva NIS 2 ( 31 ), prin asigurarea de formare adaptată și prin consolidarea capacităților, prin organizarea de exerciții de simulare și de ateliere pentru a contracara amenințările cibernetice, dezinformarea și acțiunile străine de manipulare a informațiilor și ingerințele străine (FIMI), inclusiv în contexte electorale.

În Armenia, UE a organizat o serie de ateliere și evenimente TAIEX pentru reprezentanții instituțiilor de stat și și-a intensificat sprijinul acordat societății civile locale și mass-mediei independente în eforturile lor de combatere a acțiunilor străine de manipulare a informațiilor și a ingerințelor străine.

În cadrul Consiliului de parteneriat UE-Armenia din decembrie ( 32 ), a fost lansată o nouă inițiativă regională pentru a combate acțiunile străine de manipulare a informațiilor și ingerințele străine și dezinformarea în vecinătatea estică prin consolidarea capacităților societății civile și ale mass-mediei independente de a se implica în comunicarea strategică și de a promova educația în domeniul mass-mediei în rândul cetățenilor.

La începutul anului 2026, a fost instituită o măsură excepțională regională de asistență pentru răspuns rapid a UE menită să sprijine țările partenere, în special din Europa și Asia Centrală, expuse amenințărilor hibride, pe baza unor modele de asistență de succes dezvoltate pentru Ucraina și care continuă să sprijine Ucraina. Republica Moldova beneficiază deja de sprijin în temeiul noului cadru. Prin intermediul acestor inițiative și al altora, UE continuă să dezvolte o abordare la nivelul întregii societăți prin promovarea parteneriatelor între instituțiile de stat, societatea civilă, mediul academic și mass-media, atât în interiorul fiecărei țări, cât și în întreaga regiune, pentru a contribui la asigurarea rezilienței durabile împotriva amenințărilor hibride.

În Republica Moldova, UE a oferit un răspuns rapid pentru securitatea cibernetică și internă (inclusiv echipamente relevante). În timpul ciclurilor electorale recente, răspunsul rapid a fost esențial pentru a contribui la protejarea proceselor democratice ale țării împotriva ingerințelor hibride. În plus, UE a mobilizat un răspuns rapid pentru a sprijini mass-media independentă și continuă să depună eforturi pentru a consolida capacitățile de comunicare strategică ale Republicii Moldova.

Tot în Republica Moldova, UE sprijină eforturile acestei țări de a-și proteja procesele democratice de ingerințele Rusiei, inclusiv prin activitatea unui nou centru regional al Observatorului european al mass-mediei digitale (EDMO), care sprijină Republica Moldova și alte țări în detectarea și analizarea campaniilor de manipulare și dezinformare, în special a dezinformării din partea Rusiei.

Prin măsuri de răspuns rapid, UE sprijină reziliența Ucrainei în fața războiului de agresiune al Rusiei și a amenințărilor hibride, în special prin consolidarea securității și siguranței interne și civile, precum și a capacităților strategice de comunicare ale țării.

3.4.Combaterea criminalității organizate și a traficului

Comisia, în cooperare cu Institutul de Cercetare Interregional al Națiunilor Unite în domeniul Criminalității și Justiției (UNICRI), a oferit sprijin juridic și politic pentru urmărirea, sechestrarea și confiscarea activelor provenite din săvârșirea de infracțiuni. Această inițiativă a contribuit la reforme legislative (în special în Ucraina și Moldova), a promovat reutilizarea socială a activelor confiscate provenite din săvârșirea de infracțiuni și a îmbunătățit competențele practicienilor prin formare și mentorat bazat pe cazuri concrete. În cadrul proiectului regional „Formare și parteneriat operațional împotriva criminalității organizate” (TOPCOP II), CEPOL ( 33 ) a sprijinit cooperarea structurată și capacitatea de asigurare a respectării legii prin ateliere și cursuri de formare privind gestionarea operațională, informațiile din surse deschise, introducerea ilegală de migranți și contrafacerea. Rețeaua de sprijin EMPACT ( 34 ), cu experți din partea Europol și a Agenției Europene pentru Poliția de Frontieră și Garda de Coastă („Frontex”), a sprijinit dezvoltarea informațiilor strategice, introducând abordări analitice avansate și noi surse de date, cum ar fi informațiile privind călătoriile. În parteneriat cu Europol, în cadrul proiectului finanțat de UE „Combaterea criminalității organizate în țările Parteneriatului estic”, Comisia a continuat să integreze partenerii estici în EMPACT, consolidând capacitățile operaționale, abordând prioritățile-cheie în materie de criminalitate, inclusiv criminalitatea informatică, și sprijinind anchetele privind crimele de război din Ucraina.

Prin intermediul EUAM Ucraina, UE a continuat să sprijine autoritățile ucrainene în consolidarea cooperării dintre agenții și a capacităților analitice de combatere a criminalității grave și organizate, de consolidare a gestionării integrate a frontierelor în conformitate cu standardele UE, de îmbunătățire a coordonării transfrontaliere cu țările învecinate și de combatere a traficului ilicit de arme de foc prin consolidarea specifică a capacităților și consiliere strategică. EUAM Ucraina a sprijinit coordonarea operațională transfrontalieră prin reuniuni trilaterale trimestriale între autoritățile vamale și de frontieră ucrainene, române și moldovene, contribuind la consolidarea cooperării împotriva criminalității organizate transfrontaliere.

Ca parte a punerii în aplicare a Strategiei UE în materie de droguri ( 35 ), potrivit căreia Comisia urmează să analizeze posibilitățile de cooperare cu țările candidate în ceea ce privește securitatea portuară, Comisia a invitat – printre alte țări terțe – Ucraina și Moldova în calitate de observatori la atelierul său de experți privind securitatea portuară în porturile maritime mai mici și în porturile interioare din cadrul Parteneriatului public-privat (PPP) al Alianței portuare europene, în februarie 2026. În plus, Comisia și-a împărtășit opiniile cu privire la securitatea portuară din cadrul PPP al Alianței portuare europene cu ocazia unei reuniuni la nivel de experți a Comisiei Dunării din aprilie 2026.

4.Pilonul 2: Creștere și prosperitate printr-o mai bună conectivitate

Strategia pentru Marea Neagră a introdus Agenda privind conectivitatea transregională ca inițiativă strategică pe termen lung pentru a facilita diversificarea rutelor comerciale dincolo de dependențele cu grad ridicat de risc, făcând conectivitatea mai integrată, mai eficientă din punctul de vedere al costurilor și mai rapidă. În conformitate cu strategia, Comisia a depus eforturi pentru a consolida comerțul, investițiile și conectivitatea. Agenda emblematică privind conectivitatea transregională este esențială pentru stimularea competitivității economiilor țărilor de la Marea Neagră și pentru aprofundarea integrării regionale.

4.1.Stimularea conectivității și a securității energetice

Dialogul politic susținut a generat un sprijin politic puternic pentru Agenda privind conectivitatea transregională în rândul țărilor partenere și al statelor membre ale UE, aliniind părțile interesate la necesitatea de a coordona și de a accelera realizarea de acțiuni concrete. Datorită eforturilor comune, această inițiativă emblematică a înregistrat progrese satisfăcătoare în ceea ce privește formalizarea cooperării regionale structurate cu priorități clare.

INIȚIATIVA EMBLEMATICĂ 2: Agenda privind conectivitatea

Ca punct de acces care leagă Europa de Turcia, Caucazul de Sud, Asia Centrală și nu numai, regiunea Mării Negre îndeplinește un rol esențial pentru securitatea europeană și globală, comerțul internațional, energie, materiile prime critice și securitatea alimentară. Regiunea are un potențial semnificativ neexploatat de dezvoltare economică și este traversată de rute de tranzit strategice. Consolidarea cooperării regionale și îmbunătățirea legăturilor economice ar contribui la competitivitatea regiunii și a UE. În acest scop, Agenda privind conectivitatea urmărește să valorifice întregul potențial al coridorului de transport transcaspic (TCTC) în domeniul transporturilor, inclusiv facilitarea comerțului, și să îmbunătățească legăturile energetice și digitale. De la adoptarea strategiei, Comisia a depus eforturi pentru a pune în aplicare această inițiativă emblematică. S-au înregistrat progrese semnificative în ceea ce privește îmbunătățirea și coordonarea planificării investițiilor în sprijinul Agendei privind conectivitatea:

-În februarie 2026, Comisia a publicat un meta-studiu pentru a consolida recomandările privind investițiile prioritare și reformele în materie de reglementare necesare pentru punerea în aplicare operațională a Agendei privind conectivitatea. Această analiză cuprinzătoare, efectuată în cadrul programului EU4Digital ( 36 ), a analizat mai multe studii și peste 200 de proiecte de investiții în curs sau planificate și a cartografiat domeniile în care sunt necesare investiții pentru a consolida transporturile, comerțul, energia și conexiunile digitale de-a lungul coridorului de transport transcaspic. Studiul evidențiază principalele sectoare în care infrastructura din țările învecinate lipsește, este depășită sau nu este adecvată volumelor actuale, oferind o bază strategică pentru stabilirea priorităților de investiții cu țările partenere și cu instituțiile financiare internaționale (IFI). Orientările practice pentru investiții și măsurile de reglementare necesare („conectivitatea nematerială”) vor oferi guvernelor și sectorului privat o imagine clară a domeniilor în care investițiile lor pot contribui cel mai mult la construirea unei infrastructuri moderne și fiabile.

-Pe baza rezultatelor reuniunii ministeriale privind securitatea și conectivitatea transregionale din octombrie 2025 ( 37 ), Comisia și-a intensificat colaborarea bilaterală printr-o serie de misiuni tehnice și la nivel înalt în țările partenere, inclusiv Turcia, Armenia și Azerbaidjan. Discuțiile vizează consolidarea cooperării privind stabilitatea și conectivitatea regională, inclusiv investițiile prioritare.

-În consultare cu țările partenere, Comisia a conceput o platformă de coordonare, care se va concentra asupra țărilor partenere din Marea Neagră și Caucazul de Sud și va funcționa în sinergie cu cadrul de cooperare existent care acoperă Asia Centrală. Atât actorii din sectorul public, cât și cei din sectorul privat au confirmat necesitatea unui astfel de mecanism de coordonare în cadrul Forumului privind coridorul de transport transcaspic și al Forumului investitorilor în conectivitate de la Tașkent din noiembrie 2025 ( 38 ). Platforma Agendei privind conectivitatea, lansată la 23 iunie 2026, va orienta eforturile colective, va optimiza rezervele de proiecte și va asigura eficiența în cadrul inițiativelor privind conectivitatea fizică și nematerială.

Acordurile multilaterale recente au consolidat conectivitatea și securitatea maritimă. În decembrie, Grecia, Bulgaria și România au instituit Platforma privind coridorul Marea Neagră-Marea Egee ( 39 ). În martie 2026, România, Moldova și Ucraina au convenit să își continue colaborarea la Planul de acțiune pentru Dunăre 2.0, creat în cadrul inițiativei Comisiei Europene privind culoarele de solidaritate ( 40 ). Această inițiativă optimizează siguranța navigației, comunicarea portuară și schimbul de informații și atenuează perturbările traficului din Marea Neagră/de pe Dunăre. Pentru a sprijini funcționarea culoarelor de solidaritate, MIE a oferit finanțare suplimentară în 2025( 41 ). În cadrul proiectelor Global Gateway ( 42 ), este facilitată reabilitarea căilor ferate și a drumurilor în Republica Moldova. Punerea în aplicare a proiectelor de infrastructură în cadrul rețelei TEN-T extinse ( 43 ) ar trebui, de asemenea, să contribuie la deblocarea întregului potențial economic al coridorului de transport transcaspic. Planul indicativ de acțiune privind investițiile TEN-T a fost actualizat în decembrie 2025 pentru Moldova și Ucraina.

Mai multe proiecte de interconectare electrică între UE și Ucraina și Georgia au fost incluse în a doua listă de proiecte de interes comun și de proiecte de interes reciproc ( 44 ) (PIR) în temeiul Regulamentului TEN-E ( 45 ). Prin intermediul Grupului la nivel înalt pentru conectivitatea energetică în Europa Centrală și de Sud-Est (CESEC) ( 46 ), Comisia continuă să promoveze integrarea energetică regională, menținând supravegherea proiectelor prioritare în Ucraina, Moldova, România și Bulgaria.

În martie, în cadrul celei de a 12-a reuniuni ministeriale a Consiliului consultativ pentru coridorul sudic al gazelor ( 47 ) și al celei de a 4-a reuniuni ministeriale a Consiliului consultativ pentru energie verde de la Baku, Azerbaidjan, s-au identificat noi oportunități de cooperare în domeniul energiei curate și al conectivității energetice regionale în Caucazul de Sud. Reprezentanți ai guvernelor partenere, ai principalelor întreprinderi din domeniul energiei, ai organismelor de reglementare și ai instituțiilor financiare internaționale au subliniat rolul esențial al coridorului sudic al gazelor în eforturile UE de diversificare către alte surse decât importurile de gaze din Rusia. În marja reuniunii ministeriale, masa rotundă la nivel înalt UE-Azerbaidjan privind investițiile în conectivitatea verde a contribuit la transpunerea politicii în oportunități de investiții de-a lungul celor trei coridoare de energie verde, precum și în infrastructura de rețea și transportul energiei electrice, în sursele regenerabile de energie, în eficiența energetică și în energia eoliană offshore.

Comisia a lansat cea de a treia etapă a programului regional EU4Energy ( 48 ) în ianuarie 2026, consolidând accentul pus pe îmbunătățirea conectivității energetice regionale și pe coordonarea cadrelor de reglementare. Această activitate sprijină în mod direct măsurile Strategiei pentru Marea Neagră de abordare a lacunelor din cadrele de reglementare și convergența cadrelor de reglementare și a codurilor de rețea.

Odată cu adoptarea strategiilor portuare și maritime industriale ale UE ( 49 ), Comisia a pus l dispoziție instrumentele de care au nevoie sectorul transportului maritim și cel al construcțiilor navale din Europa pentru a conduce tranziția către o energie curată, pentru a asigura comerțul și apărarea și pentru a-și menține competitivitatea la nivel mondial. Pentru a atinge aceste obiective, Comisia sprijină proiecte de eficiență energetică la scară largă, de exemplu, în portul Constanța.

Cu sprijinul programului Interreg NEXT pentru bazinul Mării Negre ( 50 ), Bulgaria, Turcia și Georgia cooperează pentru a îmbunătăți performanța în sectorul logisticii. Până la sfârșitul anului 2027, proiectul BSB-LOGINET ( 51 ), lansat recent, își propune să lanseze un portal pentru schimbul transfrontalier de informații logistice.

Ca urmare a summitului UE-Asia Centrală (din aprilie 2025) ( 52 ), UE oferă sprijin pentru abordarea blocajelor din porturile de la Marea Neagră și Marea Caspică și pentru reducerea costurilor de tranzit, contribuind astfel la creșterea volumelor comerciale în conformitate cu obiectivul Strategiei pentru Marea Neagră de a aprofunda cooperarea privind materiile prime critice și de a securiza lanțurile de aprovizionare. Armenia primește în prezent sprijin din partea Mecanismului privind materiile prime critice ( 53 ), cofinanțat de UE. Mecanismul urmărește să consolideze parteneriatele globale și să promoveze proiecte internaționale pentru a construi lanțuri valorice durabile și reziliente ale materiilor prime critice. Ucraina și țările din Asia Centrală au semnat parteneriate privind materiile prime critice cu UE și au acces la acest mecanism. Diversificarea rutelor de import și securizarea lanțurilor de aprovizionare din Marea Neagră vor rămâne esențiale. În același timp, UE oferă sprijin pentru inițiativele economiei circulare de gestionare a cererii.

În conformitate cu eforturile de promovare a legăturilor digitale și de creare a unui mediu digital de încredere, în a doua jumătate a anului 2026, Comisia va organiza un summit digital al Agendei privind conectivitatea. Se preconizează că summitul inaugural va aduce laolaltă miniștri, lideri din mediul de afaceri digital și investitori-cheie din sectorul privat din întreaga UE și din țările partenere pentru un schimb la nivel înalt privind viitorul conectivității digitale regionale. Acesta va servi drept platformă pentru promovarea cooperării în domeniul tehnologiilor emergente, al securității cibernetice și al infrastructurii digitale de încredere.

4.2.Dezvoltare integrată pentru o regiune a Mării Negre competitivă

În 2025 s-au înregistrat progrese semnificative în ceea ce privește punerea în aplicare a Agendei maritime comune pentru Marea Neagră ( 54 ), consolidând acțiunea comună privind dezvoltarea durabilă a economiei albastre sub coordonarea Ucrainei. Printre principalele realizări se numără activitatea operațională a Mecanismului de asistență pentru Marea Neagră și a centrelor naționale în ceea ce privește oferirea de sprijin practic pentru îndeplinirea obiectivelor economiei albastre, cum ar fi reunirea comunității regionale a economiei albastre în cadrul Conferinței părților interesate din cadrul Agendei maritime comune de la Constanța, stimularea accesului la finanțare, schimbul de bune practici și sprijinirea dezvoltării de proiecte. Evenimentele naționale, în special cele privind conectivitatea maritimă (Bulgaria) și acvacultura durabilă (Turcia), au sensibilizat actorii locali. Grupul tehnic privind acvacultura a propus un program comun de monitorizare a acvaculturii. Grupul tehnic privind turismul durabil și-a încheiat primul an complet de funcționare, punând bazele unei viziuni regionale pe termen lung pentru turismul durabil, care ar urma să coreleze patrimoniul cultural, inovarea și dezvoltarea bazată pe comunitate. În toate activitățile sale, Agenda maritimă comună a promovat alinierea în regiunea Mării Negre la prioritățile mai ample ale UE, în special la misiunea UE „Refacerea oceanelor și apelor noastre” și la Pactul european privind oceanul planetar.

Pentru a facilita cooperarea la nivelul bazinelor maritime în ceea ce privește amenajarea spațiului maritim, Comisia a lansat o cerere de propuneri în ianuarie 2026, finanțată din Fondul european pentru afaceri maritime, pescuit și acvacultură ( 55 ). Obiectivul cererii de propuneri este de a dezvolta soluții inovatoare pentru ca statele membre ale UE din Oceanul Atlantic și din Marea Neagră să facă față provocărilor legate de punerea în aplicare, monitorizarea și revizuirea planurilor lor de amenajare a spațiului maritim.

Pentru a asigura utilizarea durabilă a resurselor marine, Comisia continuă să colaboreze îndeaproape cu Comisia Generală pentru Pescuit în Marea Mediterană ( 56 ) (CGPM), axându-se pe sustenabilitate prin limite de captură și planuri de gestionare pentru specii-cheie, cum ar fi calcanul și șprotul. UE are un rol esențial în asigurarea conformității, prin combaterea pescuitului ilegal în cadrul Strategiei CGPM pentru 2030. O etapă esențială a fost atinsă în cadrul sesiunii anuale a CGPM din 2025, când Grupul de lucru pentru Marea Neagră a fost extins la un organism statutar din cadrul CGPM, recunoscându-se astfel rolul său esențial în consilierea cu privire la gestionarea și conservarea pescuitului la nivel regional. Pentru prima dată, CGPM a convenit să introducă un mecanism de monitorizare și de asigurare a respectării măsurilor regionale în domeniul pescuitului ( 57 ). În cazul în care măsurile regionale nu sunt respectate, CGPM va solicita țărilor din Marea Mediterană și din Marea Neagră să remedieze deficiențele identificate.

UE oferă un sprijin financiar semnificativ pentru inițiativele CGPM. Proiectul BlackSea4Fish, de lungă durată, continuă să promoveze o colaborare științifică eficace în domeniul pescuitului. Prin susținerea unei platforme operaționale multinaționale incluzive care reunește părțile interesate din domeniul pescuitului, proiectul a consolidat expertiza națională și capacitatea științifică și depune eforturi în vederea asigurării unor condiții de concurență echitabile pentru gestionarea pescuitului. Aceste eforturi s-au concretizat în rezultate măsurabile: conform publicației CGPM din 2025 „The State of Mediterranean and Black Sea Fisheries” (Situația pescuitului în Marea Mediterană și Marea Neagră) ( 58 ), procentul stocurilor supraexploatate a scăzut la 52 %, cel mai scăzut nivel înregistrat în seriile cronologice.

Programul Interreg NEXT pentru bazinul Mării Negre a contribuit, de asemenea, la dezvoltarea și coeziunea în regiune prin proiecte de cooperare multinațională la care participă organizații din Armenia, Bulgaria, Georgia, Grecia, Moldova, România, Turcia și Ucraina. De la adoptarea strategiei, au fost puse în aplicare zece proiecte pentru a stimula acvacultura durabilă și turismul costier și maritim, îmbunătățind amenajarea spațiului maritim și consolidând cooperarea cu alte bazine maritime (a se vedea proiectele din anexa I). De exemplu, proiectul INTERSMARTS remodelează turismul în bazinul Mării Negre. Cu parteneri din Bulgaria, Grecia, Moldova și Turcia, proiectul a creat o rețea transfrontalieră și a câștigat mai multe premii internaționale pentru platforma sa de inovare în domeniul turismului inteligent și al creșterii albastre în 2025. Proiectul BlueDial a introdus platforma multinațională BlackBlueNET, care vizează consolidarea guvernanței maritime în întreaga regiune a Mării Negre.

În plus, prin Comunicarea privind regiunile estice ale UE care se învecinează cu Rusia, Belarus și Ucraina ( 59 ), adoptată în februarie 2026, UE și-a consolidat sprijinul pentru stabilitatea, prosperitatea și reziliența regiunilor frontaliere estice ale UE, inclusiv de-a lungul frontierei maritime a României și Bulgariei în Marea Neagră, concentrându-se pe cinci domenii prioritare. Comunicarea a fost însoțită de primul dialog politic anual la nivel înalt și de lansarea „mecanismului EastInvest”, o platformă de finanțare specifică care se estimează că va asigura investiții private și publice în valoare de cel puțin 28 de miliarde EUR în regiunile respective.

În cadrul Orizont Europa, programul-cadru european pentru cercetare și inovare, au fost acordate 205 milioane EUR pentru 481 de granturi în întreaga regiune a Mării Negre în perioada de raportare. Participarea țărilor de la Marea Neagră demonstrează importanța acestora pentru cercetarea și inovarea europeană. Rețeaua operațională a finanțatorilor (inclusiv Bulgaria, România, Georgia, Moldova, Turcia și Ucraina) coordonează cooperarea regională în acest domeniu și se asigură că Agenda strategică de cercetare și inovare pentru Marea Neagră este pusă în aplicare în mod eficace. Printre etapele intermediare recente se numără lansarea, în decembrie 2025, a unor cereri de propuneri specifice în cadrul programului de lucru al UE pentru perioada 2025-2026 intitulat „Refacerea oceanelor și a apelor noastre până în 2030”.

Platforma „Black Sea Digital Twin”, lansată în 2025 prin intermediul proiectelor DOORS ( 60 ) și BRIDGE-BS ( 61 ) finanțate de UE și dezvoltată în cooperare cu principalele părți interesate regionale ( 62 ), integrează date din surse multiple în timp real cu modele de dinamică a mării bazate pe IA. Aceasta le permite utilizatorilor să anticipeze impactul schimbărilor climatice și al factorilor de stres din mediu, promovând un proces decizional mai informat și bazat pe dovezi.

Centrul Comun de Cercetare (JRC) este un furnizor esențial de orientări metodologice și de sprijin analitic pentru politicile de inovare în regiunea Mării Negre, în special în Ucraina, Moldova și Turcia. Un atelier din februarie 2026 care a reunit reprezentanți ai economiilor tuturor țărilor candidate a fost conceput pentru a transforma viziunea strategică a specializării inteligente în acțiuni concrete de cooperare transfrontalieră, consolidând ecosistemul de inovare al regiunii și promovând integrarea economică cu UE.

5.Pilonul 3: Protecția mediului, reziliența la schimbările climatice și pregătirea pentru acestea, protecția civilă

UE este hotărâtă să promoveze dezvoltarea durabilă și pregătirea în regiunea Mării Negre și consolidează protecția mediului, reziliența la schimbările climatice și protecția civilă.

INIȚIATIVA EMBLEMATICĂ 3: Pregătirea comunităților costiere și a sectoarelor economiei albastre

Comunitățile costiere de la Marea Neagră se confruntă cu impactul schimbărilor climatice, al degradării mediului și, în anumite zone, al amenințărilor la adresa securității din cauza activităților militare în curs. Împreună, aceste presiuni afectează stabilitatea regională și afectează mijloacele de subzistență locale. În același timp, patrimoniul natural și cultural bogat al regiunilor oferă un potențial semnificativ de creștere durabilă și inovare. Pentru a contribui la abordarea provocărilor și la valorificarea oportunităților, Comisia a adoptat, la 10 iunie 2026, două strategii specifice, una pentru insulele din UE și una pentru comunitățile costiere din UE ( 63 ). În cadrul mai multor proiecte, măsurile de îmbunătățire a gradului de pregătire sunt puse în aplicare pe teren.

UE sprijină activitatea de monitorizare și evaluare a daunelor tot mai mari aduse mediului de Rusia ca urmare a războiului său de agresiune împotriva Ucrainei. În perioada 2025-2026, în cadrul proiectului „Uniunea Europeană pentru îmbunătățirea monitorizării mediului în regiunea Mării Negre” ( 64 ) s-au efectuat activități de prelevare de probe pentru a documenta impactul deversării de petrol în strâmtoarea Kerci în decembrie 2024 și al distrugerii barajului Nova Kahovka în iunie 2023. În pofida dificultăților și limitărilor care afectează activitățile de prelevare de probe, analiza datelor colectate a oferit informații cu privire la efectele imediate și pe termen mai lung ale războiului asupra mediului, sănătății și economiei. O masă rotundă regională privind poluarea legată de război, care a avut loc în iunie 2025 sub coordonarea Ucrainei în cadrul Agendei maritime comune, a urmărit să identifice prioritățile în materie de monitorizare și atenuare, promovând în același timp cooperarea regională.

UE a consolidat schimbul de date și analiza acestora pentru a extinde monitorizarea comună a mediului Mării Negre. Aceasta include întreținerea Platformei de date electronice a Mării Negre ( 65 ), care acoperă majoritatea descriptorilor prevăzuți de Directiva-cadru a UE „Strategia pentru mediul marin” și conține serii de date multianuale. Desemnarea Moldovei ( 66 ) și a Ucrainei ( 67 ) ca țări cooperante împreună cu Agenția Europeană de Mediu în 2026 marchează o nouă etapă promițătoare în îmbunătățirea cooperării UE și regionale în domeniul mediului. Comisia a contribuit la valorificarea noilor tehnologii pentru a aborda provocările climatice și de mediu. La începutul anului 2026, asistența UE a permis furnizarea de echipamente analitice avansate Ucrainei pentru analiza calității apei și a microplasticelor. Au continuat lucrările de implementare a unor tehnici inovatoare, cum ar fi analiza și modelarea ADN-ului de mediu (eDNA).

Pentru a consolida în continuare cooperarea și guvernanța regională în domeniul mediului, Comisia și-a continuat activitatea în legătură cu Convenția privind protecția Mării Negre împotriva poluării. Secretariatul permanent al Comisiei Mării Negre s-a implicat activ în guvernanța diferitelor inițiative finanțate de UE. Obiectivul strategic al UE de a deveni membră a acestei convenții rămâne valabil.

Comisia, în cooperare cu EMSA, a continuat să acorde sprijin țărilor partenere de la Marea Neagră pentru a preveni și a reduce poluarea marină. În septembrie, mai multe țări de la Marea Neagră au participat la un exercițiu de răspuns la poluarea cu petrol găzduit de Turcia. EMSA și-a mobilizat nava de intervenție în caz de scurgeri de petrol „Aktea II” și alte echipamente specializate. Autoritatea portuară maritimă ucraineană a primit echipamente pentru a-și consolida capacitățile de răspuns în situații de urgență. EMSA a oferit, de asemenea, sprijin pentru ratificarea, punerea în aplicare și asigurarea respectării convențiilor maritime internaționale și pentru punerea în aplicare a acquis-ului UE.

În total, în cursul perioadei de raportare, au fost puse în aplicare sau lansate 34 de proiecte Interreg NEXT privind bazinul Mării Negre, în valoare de aproape 38 de milioane EUR (finanțarea din partea UE ridicându-se la aproximativ 34 de milioane EUR), care contribuie la pilonul 3. Printre inițiativele-cheie se numără: AIRQUEST, care dezvoltă un sistem integrat de monitorizare a calității aerului în întreaga regiune, combinând monitorizarea prin satelit și monitorizarea terestră; MACRO CLEAN, care a publicat un ghid metodologic pentru transformarea macroalgelor marine în îngrășăminte și bioplastice, și LEARN4SEA, care a ajutat Bulgaria și Turcia să înființeze centre de informare asupra mediului.

Comisia a alocat resurse pentru promovarea inițiativelor comune care îmbunătățesc reziliența în materie de mediu și la schimbările climatice, inclusiv reziliența în domeniul apei. În perioada 2025-2026, programele regionale, cum ar fi EU4Climate Resilience ( 68 ), au promovat soluții bazate pe natură pentru adaptarea la schimbările climatice. Orașul Cantemir și raionul Ceadîr-Lunga din Moldova au primit granturi pentru acțiuni-pilot menite să consolideze reziliența locală la impactul schimbărilor climatice. În Armenia, astfel de granturi aduc beneficii orașelor Gavar și Tashir. Proiectul Interreg BRIGHT sprijină actorii de la nivel local din Bulgaria, Georgia, Moldova și Turcia să pună în aplicare acțiuni în domeniul energiei și al climei aliniate la obiectivele climatice ale UE pentru 2050.

Strategia UE pentru reziliența în domeniul apei ( 69 ) a fost adoptată în iunie 2025 și a prezentat o abordare proactivă în ceea ce privește refacerea și protejarea ciclurilor apei de la sursă la mare, construirea unei economii inteligente în domeniul apei și garantarea securității apei pentru toți, în vederea asigurării sustenabilității și a rezilienței. Sprijinul pentru măsurile de politică privind reziliența în domeniul apei este furnizat, de exemplu, prin intermediul programului EU4Green Recovery East ( 70 ). Programul va analiza legătura dintre apă și climă dintr-o perspectivă transfrontalieră, cu accent pe Caucazul de Sud. În plus, noul proiect Interreg privind reziliența infrastructurii albastre-verzi, lansat în martie, sprijină orașele de la Marea Neagră în abordarea problemei deficitului de apă și a riscurilor climatice prin soluții bazate pe natură și o cooperare transfrontalieră mai strânsă.

UE sprijină în mod activ acțiunile la nivel local, cum ar fi acțiunile de curățare și evenimentele educaționale. Printre exemple se numără activitățile de monitorizare a cetaceelor care implică elevi georgieni și o tabără WaterTech din Azerbaidjan, în care tinerii inovatori și-au prezentat soluțiile pentru gestionarea durabilă a apei. În Ucraina, „școala de sfârșit de săptămână” de la Marea Neagră a reunit copii și oameni de știință timp de patru luni în 2025, cu 29 de diplome acordate cu ocazia Zilei Mării Negre.

Pregătirea și gestionarea dezastrelor au înregistrat progrese în conformitate cu Strategia privind o Uniune a pregătirii ( 71 ). Cea de a patra fază a programului regional de protecție civilă finanțat de UE în țările din cadrul Parteneriatului estic a fost lansată în noiembrie, pentru a îmbunătăți reziliența la dezastre și capacitățile de răspuns la acestea, promovând în același timp integrarea cu mecanismul de protecție civilă al Uniunii (UCPM). De asemenea, Comisia a continuat eforturile bilaterale de consolidare a capacităților pentru a sprijini pregătirea pentru dezastre și prevenirea acestora: în 2025, au fost finalizate cu succes șase proiecte finanțate de UCPM care implică entități din Turcia (inclusiv un proiect condus de autoritatea națională de protecție civilă, cu accent pe o abordare ecosistemică menită să consolideze schimbul de cunoștințe și bunele practici care leagă refacerea ecosistemelor, soluțiile bazate pe natură și prevenirea riscurilor de dezastre și pregătirea pentru acestea), două proiecte care implică entități din România (inclusiv un proiect condus de autoritatea națională de protecție civilă, axat pe consolidarea capacităților pentru operațiunile de căutare și salvare în cazul unor incidente aviatice) și un proiect care implică entități din Moldova (condus de autoritatea națională de protecție civilă, care a elaborat un studiu de fezabilitate pentru un sistem național de alertă timpurie). Un alt proiect axat pe îmbunătățirea gestionării inundațiilor în Samsun, un port important de la Marea Neagră, era în desfășurare în cursul anului 2026. În aprilie 2026, a fost lansat un nou proiect UCPM care implică Turcia și România, alături de Franța, Germania, Italia și Portugalia, pentru a proteja patrimoniul cultural de impactul dezastrelor, utilizând un model pentru întreaga societate. În contextul aprofundării parteneriatului UE-Armenia și înainte de primul summit UE-Armenia de la Erevan din 5 mai 2026, UE și Armenia au semnat un nou acord privind cooperarea în materie de protecție civilă, menit să consolideze cooperarea în domenii precum reziliența la dezastre, pregătirea pentru situații de criză și răspunsul la situații de urgență.

Prin intermediul UCPM, UE a răspuns rapid la cererile de asistență din partea Republicii Moldova și a Ucrainei. În 2026, asistența UE a contribuit la eliminarea deversărilor de petrol în râul transfrontalier Nistru, o sursă majoră de apă potabilă pentru Moldova, situație cauzată de atacurile Rusiei asupra infrastructurii critice din Ucraina. Contaminarea râului nu numai că pune în pericol aprovizionarea cu apă, ci și integritatea ecosistemelor acvatice și calitatea generală a apei din regiune. România, Belgia și Luxemburg au contribuit cu materiale și echipamente absorbante. Materialele absorbante au fost, de asemenea, furnizate prin intermediul Serviciului Instrumente de Politică Externă al UE. În plus, Centrul de coordonare a răspunsului la situații de urgență al UE (ERCC) a mobilizat echipamente individuale de protecție din rezervele sale strategice rescEU găzduite de Germania și Polonia și a activat serviciile de imagistică prin satelit ale EMSA pentru a detecta și a monitoriza deversările de petrol. În Ucraina, ca răspuns la atacurile susținute asupra infrastructurii energetice, au fost furnizate generatoare și transformatoare pentru a consolida și a repara rețeaua de energie electrică. Livrarea centralei termice de la Vilnius a fost cea mai mare și mai complexă operațiune logistică din cadrul UCPM până în prezent, asigurându-se capacitatea electrică necesară pentru a deservi aproximativ un milion de persoane.

Mai multe proiecte Interreg NEXT privind bazinul Mării Negre au contribuit la cooperarea regională în materie de pregătire și de gestionare a dezastrelor. În cadrul IMPACT+, a fost elaborat un plan comun de răspuns la situații de urgență cu scopul de a îmbunătăți pregătirea pentru situații de urgență în zonele rurale și coordonarea eficace între autorități și comunitățile locale. Proiectul CO-RESILIENCE a oferit sprijin pentru dezvoltarea unui centru de formare la Çatalca Elbasan în Turcia, pentru experți și voluntari în combaterea incendiilor forestiere, care va fi esențial pentru consolidarea capacităților regionale de prevenire și răspuns la incendiile forestiere. Investiții similare sunt planificate la Kameno, în Bulgaria, și la Nestoia, în Ucraina, precum și prin intermediul unui centru mobil de informare și prevenire în Moldova. Se preconizează că proiectele suplimentare lansate în 2025, inclusiv NAT-RES, BSB-BSUAND, RISCARE și ISTROS (a se vedea anexa I), vor stimula și mai mult reziliența și pregătirea la nivel regional.

Comisia Europeană îndeplinește un rol esențial în răspunsul la incidentele radiologice prin intermediul sistemului de alertă timpurie al Sistemului de schimb rapid de informații în caz de urgență radiologică al Comunității Europene (ECURIE) și al Platformei europene de schimb de date radiologice (EURDEP). Ucraina și Turcia participă în prezent la EURDEP, iar Ucraina urmează să adere la ECURIE în 2026.

6.Calea de urmat

În primul an de punere în aplicare, Comisia și Înaltul Reprezentant au înregistrat progrese considerabile în ceea ce privește angajamentul UE față de țările partenere din regiunea Mării Negre. Acest angajament consolidat s-a axat pe interese comune, atât prin noi inițiative, cum ar fi Agenda privind conectivitatea, cât și prin fluxuri consacrate de cooperare regională, cum ar fi Agenda maritimă comună pentru Marea Neagră și Agenda strategică de cercetare și inovare pentru Marea Neagră.

Regiunea Mării Negre va rămâne o prioritate fundamentală a UE. Ca răspuns la intensificarea presiunilor geopolitice, UE se angajează să elaboreze o abordare unitară a securității și conectivității în întreaga regiune.

Prima reuniune ministerială privind securitatea și conectivitatea transregională din octombrie 2025 a încurajat voința politică și o înțelegere comună a intereselor comune într-o regiune diversă care se confruntă cu provocări geopolitice semnificative. Pentru sfârșitul anului 2026 este planificată o reuniune ministerială ulterioară, care urmărește să susțină impulsul politic puternic, să facă o trecere în revistă a progreselor înregistrate și să convină asupra acțiunilor prioritare ulterioare.

Eforturile comune din cadrul pilonului 1 „Securitate, stabilitate și reziliență” vor continua să abordeze amenințările hibride, să consolideze siguranța și securitatea maritimă și să protejeze infrastructura critică și rutele comerciale, în contextul intensificării atacurilor Rusiei împotriva infrastructurii civile a Ucrainei, cum ar fi infrastructura energetică, și a porturilor sale de la Marea Neagră. În acest context, UE va sprijini statele de pe litoralul Mării Negre în punerea în aplicare a conceptului de centru regional de securitate maritimă, în coordonare cu statele membre ale UE și cu țările partenere relevante.

Pilonul 1 asigură faptul că Strategia UE pentru Marea Neagră face parte dintr-un nou mix de politici ale UE care se bazează pe principiul „pregătirii din momentul conceperii”, contribuind la reziliența pe termen lung în diferite sectoare. Prezentul raport privind punerea în aplicare a Strategiei pentru Marea Neagră este plasat într-un context în care acțiunea UE este orientată și raționalizată prin acțiuni concrete, modelate de inițiative precum Planul de acțiune privind securitatea în materie de drone și soluții antidrone ( 72 ), Comunicarea privind regiunile estice ale UE care se învecinează cu Rusia, Belarus și Ucraina ( 73 ) sau Strategia portuară a UE ( 74 ). Privind în perspectivă, UE își va consolida angajamentele în materie de securitate față de regiunea Mării Negre și va asigura coerența între inițiativele în materie de securitate și apărare din regiune.

Punerea în aplicare a Strategiei pentru Marea Neagră, în special prin intermediul pilonului 1 al acesteia, sprijină obiectivul mai larg al UE de a integra anticiparea crizelor, reziliența și capacitățile de răspuns coordonat în cadrul său de politică. Aceasta contribuie, de asemenea, la o abordare mai coerentă și mai integrată a acțiunii în bazinele maritime din jurul UE. Privind în perspectivă, se vor depune eforturi pentru consolidarea coerenței, în special prin promovarea schimbului de experiență și de bune practici între bazinul Mării Baltice și cel al Mării Negre. Se va acorda o atenție deosebită abordării provocărilor reprezentate de flota fantomă care nu corespunde standardelor, protecției infrastructurii maritime critice și contracarării amenințărilor hibride.

În cadrul pilonului 2, „Creștere și prosperitate”, strategia a stabilit eforturi de deblocare a potențialului economic și de consolidare a conectivității, în special prin inițiativa emblematică referitoare la Agenda privind conectivitatea transregională și la Agenda maritimă comună pentru Marea Neagră. Aceste inițiative sunt esențiale pentru stimularea comerțului, a investițiilor și a creșterii durabile în întreaga regiune. Agenda privind conectivitatea demonstrează determinarea strategică a UE de a promova prosperitatea, cooperarea și stabilitatea în regiunile Mării Negre și Caucazului de Sud, precum și în Asia Centrală. Comisia colaborează îndeaproape cu țările partenere și cu IFI pentru a identifica și a pregăti proiectele prioritare de infrastructură și pentru a mobiliza investițiile necesare în vederea punerii lor în aplicare. În acest sens, platforma Agendei privind conectivitatea, lansată în iunie 2026, va fi un mecanism de coordonare esențial, oferind o platformă de dezvoltare coerentă pentru întregul coridor de transport transcaspic. De asemenea, Comisia va sprijini statele membre în promovarea implicării sectorului privat prin intermediul rezervei de proiecte emergente.

Acțiunile prioritare vor include, de asemenea, promovarea sinergiilor dintre Marea Neagră și regiunea Dunării ca legătură strategică pentru conectivitate, cooperare economică și dezvoltare durabilă.

Bulgaria a devenit coordonatorul Agendei maritime comune pentru 2026 ( 75 ), succedând Ucrainei. Activitățile viitoare și conferința anuală a părților interesate, planificată pentru a doua jumătate a anului 2026, vor contribui la consolidarea în continuare a dialogului strategic și a cooperării regionale în materie de siguranță și securitate maritimă, protecția mediului, inovare și dezvoltarea durabilă a economiei albastre în regiunea Mării Negre.

În cadrul pilonului 3, „Protecția mediului, reziliența la schimbările climatice și pregătirea pentru acestea, protecția civilă”, schimburile colegiale și cooperarea în materie de reziliență la schimbările climatice și de mediu au contribuit la găsirea unor soluții rapide, inclusiv la problema poluării provocate de războiul de agresiune al Rusiei. UE va continua să colaboreze îndeaproape cu comunitățile costiere și să își consolideze în continuare sprijinul acordat acestora. Comisia va mobiliza întreaga gamă de instrumente de care dispune pentru a intensifica acțiunile coordonate de protejare a mediului, de consolidare a rezilienței la schimbările climatice și de îmbunătățire a pregătirii și a protecției civile în întreaga regiune.

UE își menține angajamentul ferm de a promova o regiune a Mării Negre mai sigură, mai bine conectată și mai rezilientă, ca o chestiune de interes strategic pentru Uniune și partenerii săi, favorizând totodată oportunitățile de creștere durabilă într-un mod reciproc avantajos și cu efect de consolidare reciprocă. Pe fondul războiului de agresiune al Rusiei și într-un context geopolitic care evoluează rapid, punerea în aplicare a strategiei va rămâne flexibilă și adaptabilă, ghidată de o evaluare continuă a condițiilor și a provocărilor care afectează punerea sa în aplicare. În cadrul fiecăruia dintre cei trei piloni, statele membre ale UE și țările partenere au un rol esențial în realizarea obiectivelor comune din cadrul strategiei. În continuare, Comisia și Înaltul Reprezentant vor continua să acorde prioritate dialogului orientat spre rezultate și acțiunii comune la toate nivelurile de cooperare, cu un accent clar pe impactul strategic, pe unitatea scopului și pe obținerea de rezultate concrete în regiune.

Annex AProiecte multinaționale majore în curs de implementare în regiunea Mării Negre în perioada 2025-2026

* Finanțarea UE pentru proiectele Interreg NEXT privind bazinul Mării Negre se ridică la 90 % din bugetul total al proiectului.

(1) ()     https://eur-lex.europa.eu/legal-content/RO/TXT/?uri=celex:52025JC0135 . 

(2) ()     https://www.consilium.europa.eu/media/cjtb3oep/20250626-european-council-conclusions-en.pdf .

(3) ()     https://www.ebrd.com/home/news-and-events/publications/economics/transition-reports/transition-report-2025-26.html .

(4) ()     https://www.consilium.europa.eu/ro/press/press-releases/2025/10/20/co-chairs-conclusions-on-strengthening-cross-regional-security-and-connectivity/ .

(5) ()     https://enlargement.ec.europa.eu/ukraine-report-2025_en .

(6) ()     https://enlargement.ec.europa.eu/moldova-report-2025_en .

(7) ()    Drumul Trump pentru pace și prosperitate internațională (TRIPP) este un coridor de tranzit intermediat de SUA care traversează regiunea Syunik din Armenia pentru a conecta Azerbaidjanul cu exclava sa Nakhchivan.

(8) ()     https://enlargement.ec.europa.eu/news/european-union-and-armenia-adopt-new-strategic-agenda-deepen-partnership-2025-12-02_en .

(9) ()     https://www.consilium.europa.eu/ro/press/press-releases/2026/05/05/joint-declaration-following-the-first-armenia-eu-summit/ .

(10) ()     https://ec.europa.eu/commission/presscorner/detail/ro/ip_26_988 .

(11) ()     https://www.consilium.europa.eu/en/press/press-releases/2026/03/11/joint-press-statement-by-president-of-the-european-council-antonio-costa-and-president-of-the-republic-of-azerbaijan-ilham-aliyev/ .

(12) ()     https://enlargement.ec.europa.eu/georgia-report-2025_en .

(13) ()     https://www.eesc.europa.eu/en/news-media/news/eesc-calls-ambitious-and-pragmatic-implementation-eus-strategic-approach-black-sea-region-0 .

(14) ()     https://cor.europa.eu/ro/our-work/opinions/cdr-2757-2025 .

(15) ()     https://www.consilium.europa.eu/ro/press/press-releases/2026/04/23/council-finalises-90-billion-support-loan-to-ukraine/ .

(16) ()     https://crimea-platform.org/en/news/third-black-sea-security-conference-of-the-international-crimea-platform-begins-in-moldova/ . https://mfa.gov.md/ro/content/republic-moldova-host-third-edition-black-sea-security-conference-under-auspices .

(17) ()     https://odesaforum.org/ .

(18) ()    Un eveniment conex în cadrul Zilelor strategiilor macroregionale și privind bazinele maritime (Bruxelles, 8-9 iulie 2026).

(19) ()     https://digital-strategy.ec.europa.eu/ro/library/action-plan-drone-and-counter-drone-security .

(20) ()     https://eur-lex.europa.eu/legal-content/RO/TXT/?uri=celex:52025JC0009 .

(21) ()     https://digital-strategy.ec.europa.eu/en/library/report-security-and-resilience-eu-submarine-cable-infrastructures .

(22) ()     https://digital-strategy.ec.europa.eu/ro/library/submarine-cable-security-toolbox-and-cable-projects-european-interest .

(23) ()     https://digital-strategy.ec.europa.eu/en/activities/cef-digital .

(24) ()     https://www.consilium.europa.eu/ro/press/press-releases/2026/04/23/russia-s-war-of-aggression-against-ukraine-20th-round-of-stern-eu-sanctions-hits-energy-military-industrial-complex-trade-and-financial-services-including-crypto/ .

(25) ()     https://defence-industry-space.ec.europa.eu/eu-defence-industry/military-mobility_en .

(26) () https://transport.ec.europa.eu/transport-themes/military-mobility_en .

(27) ()     https://www.consilium.europa.eu/ro/policies/sanctions-against-russia-hybrid-threats/ .

(28) () https://www.consilium.europa.eu/ro/policies/sanctions-against-cyber-attacks/ .

(29) ()     https://www.consilium.europa.eu/ro/press/press-releases/2026/04/21/armenia-eu-establishes-a-new-civilian-mission-to-contribute-strengthening-the-country-s-resilience/ .

(30) ()     https://www.consilium.europa.eu/ro/press/press-releases/2026/04/21/armenia-eu-establishes-a-new-civilian-mission-to-contribute-strengthening-the-country-s-resilience/ .

(31) ()    Directiva (UE) 2022/2555, JO L 333, 27.12.2022, p. 80, http://data.europa.eu/eli/dir/2022/2555/2022-12-27 . 

(32) ()     https://www.consilium.europa.eu/ro/meetings/international-ministerial-meetings/2025/12/02/ .

(33) ()    CEPOL este Agenția Uniunii Europene pentru Formare în Materie de Aplicare a Legii.

(34) ()    EMPACT (Platforma multidisciplinară europeană împotriva amenințărilor infracționale) este o inițiativă permanentă a UE în materie de securitate, care reunește state membre, agenții ale UE (cum ar fi Europol) și parteneri internaționali pentru a combate formele grave de criminalitate organizată.

(35) ()     https://eur-lex.europa.eu/legal-content/RO/TXT/?uri=celex:52025DC0743 .

(36) ()     https://enlargement.ec.europa.eu/meta-study-advancing-cross-regional-connectivity-agenda_en .

(37) ()     https://ec.europa.eu/commission/presscorner/detail/ro/ip_25_2452 .

(38) ()     https://enlargement.ec.europa.eu/news/trans-caspian-transport-corridor-and-connectivity-investors-forum-eu-advances-cross-regional-2025-11-27_en .

(39) ()     https://transport.ec.europa.eu/news-events/news/greece-bulgaria-and-romania-strengthen-cooperation-key-transport-links-2025-12-04_en .

(40) ()     https://transport.ec.europa.eu/ukraine/eu-ukraine-solidarity-lanes_ro .

(41) ()     https://transport.ec.europa.eu/news-events/news/eu-support-better-transport-connections-eastern-europe-ukraine-and-moldova-2025-11-07_en .

(42) ()     https://data.consilium.europa.eu/doc/document/ST-16415-2025-INIT/en/pdf .

(43) ()     https://transport.ec.europa.eu/transport-themes/infrastructure-and-investment/trans-european-transport-network-ten-t/tentec-information-system-and-ten-t-map-library/ten-t-maps-indicative-extension-neighbouring-countries_en .

(44) ()    Statutul de proiect de interes reciproc oferă proceduri accelerate de autorizare, o mai mare vizibilitate pentru investitori și eligibilitate pentru finanțare din partea UE în cadrul „Mecanismului pentru interconectarea Europei”.

(45) ()    Proiectul de act delegat a fost publicat la 1 decembrie 2025, cu o perioadă de control a Consiliului UE și a Parlamentului European până la 1 aprilie 2026. https://eur-lex.europa.eu/legal-content/ro/TXT/?uri=PI_COM%3AC%282025%298144&qid=17661571877922 .

(46) ()     https://energy.ec.europa.eu/topics/infrastructure/high-level-groups/central-and-south-eastern-europe-energy-connectivity_en .

(47) ()     https://energy.ec.europa.eu/news/press-statement-dan-jorgensen-european-commissioner-energy-and-housing-and-parviz-shahbazov-minister-2026-03-03_en .

(48) ()     https://energy.ec.europa.eu/topics/international-cooperation/key-partner-countries-and-regions/neighbourhood-east_en .

(49) ()     https://transport.ec.europa.eu/news-events/news/commission-unveils-eu-ports-strategy-strengthen-competitiveness-security-and-sustainability-european-2026-03-04_en .

(50) ()     https://blacksea-cbc.net/interreg-next-bsb-2021-2027 .

(51) ()     https://www.blacksea-cbc.net/interreg-next-bsb-2021-2027/projects/bsb00959 .

(52) ()     https://www.consilium.europa.eu/ro/press/press-releases/2025/04/04/joint-declaration-following-the-first-european-union-central-asia-summit/ .

(53) ()     https://crmfacility.eu/ .

(54) ()     https://black-sea-maritime-agenda.ec.europa.eu/sites/default/files/2026-03/CMA%20-%202025%20implementation%20report%20_compressed.pdf .

(55) ()     https://black-sea-maritime-agenda.ec.europa.eu/node/755 .

(56) ()     https://www.fao.org/gfcm/en/ .

(57) ()     https://oceans-and-fisheries.ec.europa.eu/news/eu-leads-efforts-harmonise-fishing-rules-across-mediterranean-and-black-seas-countries-2025-11-11_en .

(58) ()    FAO. 2025. The State of Mediterranean and Black Sea Fisheries 2025 (Situația pescuitului în Marea Mediterană și Marea Neagră pentru anul 2025). Comisia Generală pentru Pescuit în Marea Mediterană. Roma. https://doi.org/10.4060/cd7701en .

(59) ()     https://eur-lex.europa.eu/legal-content/RO/TXT/?uri=CELEX:52026DC0082 .

(60) ()     https://doi.org/10.3030/101000518 .

(61) ()     https://doi.org/10.3030/101000240 .

(62) ()    Comisia Europeană: Direcția Generală Cercetare și Inovare, Connecting the DOTs – An exploratory study of global activities and collaboration potential for Digital Ocean Twins (Aducerea elementelor înfrățite la un numitor comun – Studiu exploratoriu privind activitățile la nivel mondial și potențialul de colaborare pentru gemenii digitali ai oceanelor), Kluckner, S.(editor), 2025, https://data.europa.eu/doi/10.2777/2375732 .

(63) ()     https://ec.europa.eu/commission/presscorner/detail/en/ip_26_1318 .

(64) ()     https://emblasproject.org/ .

(65) ()     https://blackseadb.org/ .

(66) ()     https://www.eea.europa.eu/en/newsroom/news/eea-and-eionet-welcome-moldova-as-a-cooperating-country .

(67) ()     https://www.eea.europa.eu/en/newsroom/news/eea-and-eionet-welcome-ukraine-as-a-cooperating-country .

(68) ()     https://eu4climate.eu/ .

(69) ()     https://eur-lex.europa.eu/legal-content/RO/TXT/?uri=celex:52025DC0280 .

(70) ()     https://www.eu4greenrecoveryeast.eu/ .

(71) ()     https://commission.europa.eu/topics/preparedness_ro .

(72) ()     https://eur-lex.europa.eu/legal-content/RO/TXT/?uri=celex:52026DC0081 .

(73) ()     https://eur-lex.europa.eu/legal-content/RO/TXT/?uri=celex:52026DC0082 .

(74) ()     https://eur-lex.europa.eu/legal-content/RO/TXT/?uri=celex:52026DC0112 .

(75) ()     https://black-sea-maritime-agenda.ec.europa.eu/bulgaria-takes-lead-coordinating-common-maritime-agenda-black-sea-2026 .