Raportor:

Ioannis VARDAKASTANIS

Consilier	Haydn HAMMERSLEY (pentru raportor, Grupul III)
Decizia Adunării Plenare	27.2.2025
Temei juridic	Articolul 52 alineatul (2) din Regulamentul de procedură
Secțiunea competentă	Secțiunea pentru ocuparea forței de muncă, afaceri sociale și cetățenie
Data adoptării în secțiune	22.5.2025
Data adoptării în sesiunea plenară	18.6.2025
Sesiunea plenară nr.	597
Rezultatul votului (pentru/împotrivă/abțineri)	117/1/0

1.   Concluzii și recomandări

1.1.

Având în vedere că Strategia UE privind drepturile persoanelor cu handicap 2021-2030 se află acum în a doua jumătate a perioadei de punere în aplicare și că toate acțiunile și inițiativele emblematice planificate până în prezent au fost finalizate, CESE salută angajamentul Comisiei Europene de a elabora noi acțiuni pentru perioada 2025-2030. Comitetul subliniază, de asemenea, importanța evaluării recente a UE efectuate de Comitetul ONU pentru drepturile persoanelor cu handicap, prin care se solicită continuarea acțiunilor și în a doua jumătate a perioadei de derulare a strategiei.

1.2.

CESE consideră că în prima jumătate a perioadei de derulare a strategiei au avut loc o serie de realizări importante. Cu toate acestea, au existat și domenii în care sunt necesare eforturi suplimentare și în care s-au constatat lacune lăsate în urmă de acțiunile desfășurate în perioada 2021-2025. În acest aviz, CESE indică acțiunile și inițiativele emblematice asupra cărora, în opinia sa, Comisia Europeană ar trebui să se concentreze de acum până în 2030.

1.3.

CESE îndeamnă Comisia Europeană să înceapă să își contureze rapid planul de acțiune pentru ultimii cinci ani ai strategiei și să organizeze consultări semnificative cu persoanele cu handicap și cu organizațiile lor reprezentative.

1.4.

CESE solicită Comisiei să propună cu prioritate acțiuni care au caracter obligatoriu comparativ cu cele propuse între 2021 și 2025 și care au un impact care va fi resimțit direct de persoanele cu handicap. În următorul cadru financiar multianual ar trebui planificat un buget alocat pentru a contribui la punerea în aplicare a acestor acțiuni, asigurând o politică de coeziune puternică și sprijin pentru organizațiile persoanelor cu handicap.

1.5.

În secțiunea 4 din prezentul aviz, CESE enumeră acțiunile propuse pentru: — dezvoltarea unei alternative viabile la Directiva orizontală privind egalitatea de tratament; — valorificarea învățămintelor desprinse din pachetul privind ocuparea forței de muncă în rândul persoanelor cu handicap; — eliminarea lacunelor rămase în urma introducerii cardului european pentru dizabilitate în ceea ce privește libertatea de circulație; — intensificarea accentului pus pe accesibilitate și dezvoltarea conceptului care a stat la baza Centrului AccesibleEU; — înregistrarea de progrese privind protecția femeilor și a fetelor cu handicap acolo unde legislația UE a dat greș; — soluționarea crizei locuințelor pentru persoanele cu handicap; — instituirea unui mecanism comun pentru certificarea reciprocă a tehnologiilor asistive între țări; — rezolvarea problemelor persistente cu care se confruntă persoanele cu handicap când călătoresc în UE; — adoptarea unei abordări mai active și cuprinzătoare privind facilitarea renunțării la îngrijirea instituționalizată; — protejarea persoanelor cu handicap împotriva discriminării de către inteligența artificială; și — sporirea consecvenței acțiunilor externe ale UE cu politica internă a UE în ceea ce privește respectarea drepturilor persoanelor cu handicap.

2.   Contextul Strategiei UE privind drepturile persoanelor cu handicap 2021-2030

2.1.

Strategia UE privind drepturile persoanelor cu handicap a fost inițiată în 2021, iar desfășurarea ei este planificată să dureze zece ani, urmând să se încheie în 2030.

2.2.

La lansarea strategiei în 2021, Comisia a propus 64 de acțiuni, care au inclus șapte inițiative emblematice. Conform planificării, acestea aveau să se încheie la sfârșitul anului 2024. Acum, la jumătatea perioadei acoperite de strategie, este necesar să se elaboreze noi inițiative emblematice și acțiuni.

2.3.

Noua Comisie și-a confirmat intenția de a continua strategia și de a o actualiza cu o serie de noi inițiative.

2.4.

La 21 martie 2025, Comitetul ONU pentru drepturile persoanelor cu handicap (CDPH) a publicat observațiile intitulate Concluding observations on the combined second and third periodic reports of the European Union, în calitate de parte la Convenția ONU privind drepturile persoanelor cu handicap. Punctul 13 din observațiile finale recomandă ca UE să „stabilească un proces prin care să adopte noi acțiuni specifice, măsuri și intervale de timp pentru a pune în aplicare Strategia privind drepturile persoanelor cu handicap pentru perioada 2025-2030”.

2.5.

CESE a avut un rol esențial în influențarea conținutului primei jumătăți a perioadei de aplicare a strategiei. În 2019, CESE a prezentat un aviz din proprie inițiativă (1). S-a observat o suprapunere clară între recomandările CESE și acțiunile din strategia finală.

2.6.

Situația în care se vor desfășura noile acțiuni este complet diferită de cea existentă în timpul primei jumătăți a perioadei acoperite de strategie. Strategia a fost inițiată în timpul pandemiei de COVID-19, însă, în prezent, sprijinul UE pentru grupurile marginalizate riscă să fie neglijat și să fie tratat pe nedrept ca fiind mai puțin urgent, în graba Europei de a majora finanțarea pentru apărare și de a răspunde îngrijorărilor financiare generate de tarifele comerciale impuse de Guvernul SUA.

2.7.

La 23 mai 2024, peste 700 de delegați cu dizabilități din întreaga Europă s-au întâlnit în cadrul celui de-al 5-lea Parlament European al Persoanelor cu Handicap și au adoptat un manifest privind alegerile europene 2024 și viitoarele mandate ale Comisiei Europene și Parlamentului European (2). Aspectele prezentate în manifest au fost folosite pentru a ghida elaborarea acestui aviz al CESE. CESE subliniază necesitatea de a continua și de a consolida consultarea cu persoanele cu handicap și cu organizațiile reprezentative ale acestora atunci când elaborează acțiuni în cadrul strategiei.

3.   Evaluarea strategiei de către CESE până în prezent

3.1.

CESE salută abordarea conștiincioasă și consultativă utilizată de Comisia European pentru a contura inițiativele emblematice și acțiunile sale pentru prima jumătate a perioadei acoperite de strategie. Cadrul de monitorizare (3) a garantat că situația acțiunilor și legăturile lor cu rezultatele finale sunt transparente.

3.2.

CESE salută calitatea livrabilelor oferite de acțiunile strategiei și măsura în care ele reflectă contribuțiile aduse de persoanele cu handicap și de organismele lor reprezentative.

3.3.

Există mai multe elemente deosebit de pozitive, cum ar fi acordul privind cardul european pentru dizabilitate și cardul european de parcare pentru persoanele cu dizabilități (4), Orientările UE privind viața independentă și incluziunea în comunitate a persoanelor cu handicap (5) și înființarea/dezvoltarea Centrului AccessibleEU (6).

3.4.

CESE semnalează că, în unele cazuri, calitatea activității desfășurate a fost subminată de lipsa unor măsuri cu caracter obligatoriu, generând riscul ca persoanele cu handicap să nu se bucure de beneficii în mod direct. Este cazul Pachetului privind ocuparea forței de muncă în rândul persoanelor cu handicap (7), care a prezentat informații și orientări foarte valoroase pentru angajatori și autoritățile naționale, dar complet opționale. Și Orientările UE privind viața independentă și incluziunea în comunitate conțin instrucțiuni clare, dar, întrucât ele sunt lipsite de un temei juridic, autoritățile naționale de management nu sunt obligate să le respecte.

3.5.

Alte inițiative nu au reușit să îndeplinească solicitările CESE. Centrul AccesibleEU este o versiune la scară redusă a Agenției pentru Accesibilitate a UE – o agenție de sine stătătoare recomandată de Comitet. Directiva UE privind combaterea violenței împotriva femeilor și a violenței domestice nu a reușit să rezolve problema sterilizării forțate cu care se confruntă femeile și fetele cu dizabilități din mai multe state membre.

3.6.

CESE constată, de asemenea, că nu s-au înregistrat progrese din partea Comisiei în legătură cu promovarea unui acord referitor la Directiva orizontală privind egalitatea de tratament. CESE regretă decizia Comisiei de a retrage propunerea de directivă din programul său de lucru pentru 2025.

4.   Prioritățile pentru a doua jumătate a perioadei de aplicare a Strategiei UE privind drepturile persoanelor cu handicap

4.1.

În condițiile în care mai sunt cinci ani de aplicare a strategiei, CESE subliniază că Comisia trebuie să rămână ambițioasă și proactivă atunci când propune și întreprinde noi inițiative emblematice și acțiuni pentru strategie. Analizând realizările din 2021 până în prezent, noile acțiuni ar trebui să se bazeze pe rezultatele obținute în prima jumătate a strategiei în curs de derulare și în strategia 2010-2020 și să corecteze eventualele lacune sau deficiențe.

4.2.

Dezvoltarea unei alternative viabile pentru Directiva orizontală privind egalitatea de tratament: Dată fiind decizia Comisiei de a renunța la directiva esențială [2008/0140 (CNS)], CESE subliniază nevoia urgentă de a elabora o nouă propunere care să garanteze drepturile persoanelor cu handicap și ale altor grupuri marginalizate. Această idee este susținută de punctul 19A din observațiile finale ale Comitetului pentru drepturile persoanelor cu handicap.

4.3.

Valorificarea experienței dobândite ca urmare a Pachetului privind ocuparea forței de muncă în rândul persoanelor cu handicap: CESE solicită Comisiei să canalizeze livrabilele Pachetului privind ocuparea forței de muncă într-o inițiativă practică ce va avea impact direct asupra rezultatelor ocupării forței de muncă obținute de persoanele cu handicap pe piața deschisă a forței de muncă. CESE sprijină introducerea unei Garanții pentru ocuparea forței de muncă și dezvoltarea competențelor în rândul persoanelor cu handicap, care să funcționeze similar cu Garanția pentru tineret (8). Garanția ar utiliza Fondul social european pentru a oferi sprijin atât persoanelor cu handicap de toate vârstele care ocupă un loc de muncă sau care participă la formare sau la învățarea pe tot parcursul vieții, cât și angajatorilor și instituțiilor de învățământ atunci când îi primesc și îi sprijină, adaptându-se la nevoile lor. Această inițiativă ar trebui însoțită de un sprijin sporit din partea UE pentru educația incluzivă de calitate, care promovează dezvoltarea personală și competențele necesare pentru piața deschisă a forței de muncă.

4.4.

Eliminarea lacunelor rămase în urma introducerii cardului european pentru dizabilitate în ceea ce privește libertatea de mișcare: CESE solicită Comisiei să își respecte angajamentul stabilit în acordul final privind cardul european pentru dizabilitate, continuând să înlăture barierele din calea libertății de mișcare în UE cu care se confruntă persoanele cu handicap. CESE observă că punctele 47A și 47B din observațiile finale ale Comitetului pentru drepturile persoanelor cu handicap (CDPH) ar însemna să se solicite Comisiei să analizeze posibilitatea introducerii unei directive privind libera circulație a persoanelor cu handicap. Comitetul ia notă, de asemenea, de faptul că o astfel de directivă ar avea scopul de a stabili responsabilitatea comună a statelor membre privind finanțarea serviciilor de sprijin și a prestațiilor de invaliditate pentru persoanele cu handicap care se mută într-un alt stat membru, până când acestea primesc evaluarea dizabilității în noua țară de rezidență.

4.5.

Intensificarea accentului pus pe accesibilitate și dezvoltarea conceptului care a stat la baza Centrului AccesibleEU: în spiritul solicitării ambițioase din avizul său (9), CESE își reînnoiește îndemnul de a înființa o agenție europeană de reglementare de sine stătătoare în domeniul accesibilității. Această agenție ar trebui să aibă un mandat mai puternic decât Centrul AccessibleEU. Ea ar trebui să monitorizeze punerea eficientă în aplicare a legislației UE în materie de accesibilitate și să sprijine Comisia în ceea ce privește stabilirea priorităților privind legislația și inițiativele viitoare.

4.6.

Înregistrarea de progrese privind protecția femeilor și a fetelor cu handicap acolo unde legislația UE a dat greș: CESE atrage atenția că Directiva privind combaterea violenței împotriva femeilor și a violenței domestice nu a reușit să incrimineze sterilizarea forțată. Strategia trebuie să adopte o poziție fermă cu privire la această chestiune, fără nicio excepție bazată pe handicap sau capacitate juridică. Aceste măsuri trebuie să asigure respectarea acțiunilor la nivelul UE și al statelor membre pentru a preveni sterilizarea forțată, a asigura accesul egal la servicii de sănătate sexuală și reproductivă, justiție și despăgubiri pentru victime și a încuraja toate statele membre să ratifice Convenția de la Istanbul. Instituțiile UE ar putea organiza la nivelul UE o campanie împotriva sterilizării forțate. Aceste acțiuni sunt susținute de punctele 43, 44 și 45 din observațiile finale ale Comitetului pentru drepturile persoanelor cu handicap.

4.7.

Adaptarea la prioritățile actuale privind criza locuințelor: CESE solicită insistent Comisiei să integreze accesibilitatea în activitatea sa privind locuințele la prețuri accesibile. CESE susține solicitările referitoare la un fond pentru locuințe la un preț rezonabil care să fie prevăzut în următorul cadru financiar multianual. Acest fond ar impulsiona construcția de noi locuințe accesibile aliniate la nevoile evoluției demografice a UE și ar face locuințele existente accesibile, dacă este posibil și există cerere. Această inițiativă este susținută de punctul 67C din observațiile finale ale Comitetului pentru drepturile persoanelor cu handicap.

4.8.

Asigurarea accesului la tehnologie asistivă la un preț rezonabil pentru cei care au nevoie de ea: CESE încurajează ferm Comisia să elaboreze o legislație care să garanteze disponibilitatea și accesibilitatea prețurilor tehnologiilor asistive pentru persoanele cu handicap pe piața unică a UE și să țină seama de recomandările formulate în avizul (10) său privind noile tehnologii și IA. Legislația ar trebui să rezolve problema sistemelor naționale de certificare care împiedică persoanele cu handicap să acceseze tehnologia asistivă cea mai potrivită pentru ele și să garanteze că operatorii economici și utilizatorii profită pe deplin de piața unică și beneficiază de pe urma liberei circulații a produselor și serviciilor. Ar trebui instituit un mecanism comun de certificare reciprocă între țări a tehnologiilor asistive relevante. Această inițiativă este susținută de punctul 53D din observațiile finale ale Comitetului pentru drepturile persoanelor cu handicap.

4.9.

Rezolvarea problemelor persistente cu care se confruntă persoanele cu handicap când călătoresc în UE: CESE solicită UE să pună, într-un final, capăt dificultăților întâmpinate mult prea des de călătorii cu dizabilități în UE. A doua jumătate a perioadei acoperite de Strategia UE privind drepturile persoanelor cu handicap ar trebui să asigure revizuiri în profunzime ale Regulamentului privind drepturile pasagerilor din transportul aerian (11) și ale Regulamentului privind accesibilitatea sistemului feroviar pentru persoanele cu handicap (12). Această propunere este susținută de punctul 51A din observațiile finale ale Comitetului pentru drepturile persoanelor cu handicap.

4.10.

Adoptarea unei abordări mai active și cuprinzătoare privind facilitarea renunțării la îngrijirea instituționalizată: CESE solicită Comisiei să elaboreze o strategie cuprinzătoare a UE pentru tranziția de la serviciile instituționale către viața independentă și îngrijirea în comunitate. Aceasta ar trebui să includă îmbunătățiri legate de modul în care sunt colectate date despre persoanele care trăiesc în instituții la nivelul UE, de modul în care sunt utilizate fondurile UE pentru a sprijini statele membre pe parcursul tranziției, de pregătirea lucrătorilor care asigură sprijin pentru a oferi un ajutor mai personalizat, conform Convenției Națiunilor Unite privind drepturile persoanelor cu handicap, și de modul în care ar putea fi consolidat sectorul furnizării de servicii pentru persoanele cu handicap și pentru familiile care îngrijesc persoane cu handicap, pentru a preveni instituționalizarea acestora. Totodată, CESE consideră că Comisia ar trebui să își bazeze noile Orientări privind viața independentă și incluziunea în comunitate pe reglementările de finanțare pentru următorul cadru financiar multianual, în special Fondul social european, Fondul european de dezvoltare regională și Regulamentul privind dispozițiile comune. Acest îndemn este susținut de punctele 48 și 49 din observațiile finale ale Comitetului pentru drepturile persoanelor cu handicap.

4.11.

Protejarea persoanelor cu handicap împotriva discriminării de către inteligența artificială (IA): CESE subliniază amenințările specifice pe care inteligența artificială le poate reprezenta pentru persoanele cu handicap, astfel cum sunt recunoscute în Regulamentul privind IA (13). Aplicațiile de recrutare și de evaluare a performanței profesionale bazate pe IA pot fi discriminatorii dacă nu iau în considerare aspectele specifice și obstacolele obișnuite legate de educație și muncă cu care persoanele cu handicap se confruntă. În cazul unei legislații viitoare, pe care, conform informațiilor disponibile (14), Comisia o are deja în vedere, CESE subliniază nevoia de a garanta că legislația în domeniu elimină foarte clar riscurile de discriminare la care sunt expuși candidații și angajații cu dizabilități. Acest îndemn este susținut de punctul 54 din observațiile finale ale Comitetului pentru drepturile persoanelor cu handicap.

4.12.

Sporirea consecvenței acțiunilor externe ale UE în cadrul activității sale privind dizabilitatea: CESE este ferm convins că este nevoie de o reacție rapidă din partea Comisiei Europene pentru a contracara efectele hotărârii SUA de a reduce finanțarea pentru dezvoltarea internațională și ajutorul umanitar. Prin urmare, în opinia CESE, Comisia ar trebui să elaboreze un plan de acțiune pentru abordarea dizabilității în acțiunea externă a Uniunii ca parte a Strategiei UE privind drepturile persoanelor cu handicap. Planul de acțiune ar trebui să acopere cinci domenii tematice principale: apărarea și integrarea drepturilor persoanelor cu handicap; stabilirea unor mecanisme de finanțare și a unei monitorizări clare; asigurarea participării și a accesibilității depline și eficiente; elaborarea și punerea în aplicare a unor politici și programe pe deplin favorabile incluziunii; și consolidarea cooperării, coordonării și parteneriatului incluziv pentru persoanele cu handicap pe plan intern și extern. Această propunere este susținută de punctele 21D, 23A și 57 din observațiile finale ale Comitetului pentru drepturile persoanelor cu handicap.

4.13.

Intensificarea demersurilor necesare pentru a crește nivelul de incluziune a persoanelor cu handicap în instituțiile UE: CESE subliniază că Comisia și celelalte instituții UE ar trebui să fie mai incluzive, mai ales în ceea ce privește promovarea unui mediu intern în care persoanele cu handicap să își poată aduce contribuția profesională. De asemenea, este necesar să se pună mai mult accentul pe sprijinirea stagiarilor cu dizabilități care participă la programele de stagiu din instituții.

4.14.

Analizarea și evaluarea punerii în aplicare a acțiunilor în prima jumătate a perioadei acoperite de strategie și în strategia anterioară: Chiar dacă CESE îndeamnă Comisia să se orienteze spre viitor, acesta subliniază, de asemenea, nevoia de a monitoriza cu atenție punerea în aplicare a măsurilor introduse în prima jumătate a perioadei acoperite de strategie și înainte de 2021. Monitorizarea este deosebit de importantă mai ales în ceea ce privește transpunerea Directivelor privind cardul european pentru dizabilitate și cardul european de parcare pentru persoanele cu dizabilități, precum și evaluarea punerii în aplicare a Actului european privind accesibilitatea (Directiva (UE) 2019/882 (15)) și a Directivei privind accesibilitatea site-urilor web (UE) 2016/2102 (16). Înainte de 2027 ar trebui efectuată o evaluare cuprinzătoare pentru a informa Comisia cu privire la necesitatea unei strategii post-2030 pentru persoanele cu handicap și la aspectele pe care aceasta va trebui să le abordeze.

4.15.

Înlăturarea altor bariere importante care afectează persoanele cu handicap din UE: Acest demers ar trebui să includă adoptarea de măsuri pentru a garanta că persoanele cu handicap își pot exercita dreptul de vot și că nu vor întâmpina bariere în timpul alegerilor organizate la nivelul UE în 2028; concentrarea pe sănătatea mintală și reducerea stigmatizării asociate cu aceasta; abordarea reprezentării/percepției asupra persoanelor cu handicap în mass-media; adoptarea de măsuri împotriva discursului instigator la ură și a violenței pe internet cu care se confruntă persoanele cu handicap; și protejarea siguranței și securității persoanelor cu handicap.

4.16.

Asigurarea unui buget solid pentru coeziune: CESE subliniază că, pentru a obține rezultate de pe urma acestor inițiative emblematice și acțiuni și pentru a asigura respectarea angajamentului UE față de CDPH, este nevoie de o finanțare solidă și ambițioasă pentru politica de coeziune, care să fie prevăzută în următorul cadru financiar multianual.

---

(1)  Avizul Comitetului Economic și Social European pe tema „Definirea Agendei UE privind drepturile persoanelor cu handicap 2020-2030: o contribuție a Comitetului Economic și Social European” (aviz din proprie inițiativă) ( JO C 97, 24.3.2020, p. 41).

(2)   https://www.edf-feph.org/publications/eppd-manifesto-2023/.

(3)   Cadrul de monitorizare.

(4)  Avizul Comitetului Economic și Social European privind Directiva Parlamentului European și a Consiliului de instituire a cardului european pentru dizabilitate și a cardului european de parcare pentru persoanele cu dizabilități [COM(2023) 512 final – 2023/0311 (COD)] (JO C, C/2024/1595, 5.3.2024, ELI: http://data.europa.eu/eli/C/2024/1595/oj).

(5)   Orientările UE privind viața independentă și incluziunea în comunitate a persoanelor cu handicap.

(6)   Centrul AccessibleEU.

(7)   Pachetul privind ocuparea forței de muncă în rândul persoanelor cu handicap.

(8)   Garanția pentru tineret consolidată.

(9)  Avizul Comitetului Economic și Social European pe tema „Definirea Agendei UE privind drepturile persoanelor cu handicap 2020-2030: o contribuție a Comitetului Economic și Social European” (aviz din proprie inițiativă) ( JO C 97, 24.3.2020, p. 41).

(10)  Avizul Comitetului Economic și Social European – Către o propunere legislativă privind tranziția justă și instrumente de politică ale UE care să consolideze dimensiunea socială a Pactului verde european (aviz din proprie inițiativă) (JO C, C/2025/2959, 16.6.2025, ELI: http://data.europa.eu/eli/C/2025/2959/oj).

(11)  Regulamentul (CE) nr. 1107/2006 al Parlamentului European și al Consiliului din 5 iulie 2006 privind drepturile persoanelor cu handicap și ale persoanelor cu mobilitate redusă pe durata călătoriei pe calea aerului (Text cu relevanță pentru SEE) (JO L 204, 26.7.2006, p. 1, ELI: http://data.europa.eu/eli/reg/2006/1107/oj).

(12)  Regulamentul (UE) nr. 1300/2014 al Comisiei din 18 noiembrie 2014 privind specificațiile tehnice de interoperabilitate referitoare la accesibilitatea sistemului feroviar al Uniunii pentru persoanele cu handicap și persoanele cu mobilitate redusă (Text cu relevanță pentru SEE) (JO L 356, 12.12.2014, p. 110, ELI: http://data.europa.eu/eli/reg/2014/1300/oj).

(13)   https://digital-strategy.ec.europa.eu/en/policies/regulatory-framework-ai.

(14)   EU Commission mulls rules on algorithmic management in workplace for next mandate – Euractiv.

(15)  Directiva (UE) 2019/882 a Parlamentului European și a Consiliului din 17 aprilie 2019 privind cerințele de accesibilitate aplicabile produselor și serviciilor (Text cu relevanță pentru SEE) ( JO L 151, 7.6.2019, p. 70).

(16)  Directiva (UE) 2016/2102 a Parlamentului European și a Consiliului din 26 octombrie 2016 privind accesibilitatea site-urilor web și a aplicațiilor mobile ale organismelor din sectorul public (Text cu relevanță pentru SEE) ( JO L 327, 2.12.2016, p. 1).