COMISIA EUROPEANĂ

Bruxelles, 26.4.2023

COM(2023) 241 final

2023/0137(CNS)

Propunere de

REGULAMENT AL CONSILIULUI

de modificare a Regulamentului (CE) nr. 1467/97 privind accelerarea și clarificarea aplicării procedurii de deficit excesiv

EXPUNERE DE MOTIVE

1.CONTEXTUL PROPUNERII

•Motivele și obiectivele propunerii

•Coerența cu dispozițiile existente în domeniul de politică vizat

•Coerența cu alte politici ale Uniunii

2.TEMEI JURIDIC, SUBSIDIARITATE ȘI PROPORȚIONALITATE

•Temeiul juridic

•Subsidiaritate

•Proporționalitatea

•Alegerea instrumentului

3.REZULTATELE EVALUĂRILOR EX POST, ALE CONSULTĂRILOR CU PĂRȚILE INTERESATE ȘI ALE EVALUĂRILOR IMPACTULUI

•Evaluările ex post/verificarea adecvării legislației existente

•Consultările cu părțile interesate

·o consultare online pentru a colecta opiniile părților interesate, ale societății civile și ale cetățenilor; un raport de sinteză privind rezultatul acestei consultări, publicat în martie 2022 15 .

·Au avut loc discuții tematice aprofundate cu statele membre în cadrul Consiliului (ECOFIN), al Eurogrupului, al Comitetului economic și financiar și al Comitetului pentru politică economică.

·Parlamentul European a adoptat rapoartele sale anuale privind semestrul european la 15 martie 2023, care s-au axat, de asemenea, pe reforma cadrului de guvernanță economică al UE și pe viitorul semestrului european;

·la 14 martie 2023, Consiliul (ECOFIN) a adoptat concluzii referitoare la orientările privind o reformă a cadrului de guvernanță economică al UE, care au fost aprobate de Consiliul European din 23-24 martie 2023.

•Evaluarea impactului

4.IMPLICAȚIILE BUGETARE

5.ALTE ELEMENTE

•Planuri de punere în aplicare și măsuri de monitorizare, evaluare și raportare

6. Explicații detaliate cu privire la dispozițiile specifice ale propunerii

2023/0137 (CNS)

Propunere de

REGULAMENT AL CONSILIULUI

de modificare a Regulamentului (CE) nr. 1467/97 privind accelerarea și clarificarea aplicării procedurii de deficit excesiv

CONSILIUL UNIUNII EUROPENE,

având în vedere Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, în special articolul 126 alineatul (14) al doilea paragraf,

având în vedere propunerea Comisiei Europene,

după transmiterea proiectului de act legislativ către parlamentele naționale,

având în vedere avizul Parlamentului European 18 ,

având în vedere avizul Băncii Centrale Europene,

hotărând în conformitate cu o procedură legislativă specială,

întrucât:

(1)Coordonarea politicilor economice ale statelor membre în Uniune, în conformitate cu Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene (TFUE), implică respectarea unor principii directoare și anume stabilitatea prețurilor, soliditatea finanțelor publice și a condițiilor monetare, precum și sustenabilitatea balanței de plăți.

(2)Cadrul de guvernanță economică al Uniunii, care cuprinde un sistem complex de coordonare și supraveghere a politicilor economice ale statelor membre, îndrumă statele membre în eforturile lor de a-și îndeplini obiectivele de politică economică și bugetară. De la încheierea Tratatului de la Maastricht în 1992, cadrul contribuie la realizarea convergenței macroeconomice, la asigurarea unor finanțe publice solide, precum și la combaterea dezechilibrelor macroeconomice. Alături de politica monetară comună și de moneda comună în zona euro, cadrul a creat condiții pentru stabilitate economică, creștere economică durabilă și favorabilă incluziunii și un grad sporit de ocupare a forței de muncă pentru cetățenii Uniunii.

(3)Pactul de stabilitate și de creștere (PSC), care consta inițial în Regulamentul (CE) nr. 1466/97 al Consiliului 19 , Regulamentul (CE) nr. 1467/97 al Consiliului din 7 iulie 1997 20 și în Rezoluția Consiliului European din 17 iunie 1997 privind PSC 21 , are la bază obiectivul unor finanțe publice solide și sustenabile ca mijloc de consolidare a condițiilor de realizare a stabilității prețurilor și a unei creșteri susținute, durabile și favorabile incluziunii bazate pe stabilitate financiară și contribuie astfel la realizarea obiectivelor Uniunii privind creșterea economică durabilă și ocuparea forței de muncă.

(4)În etapa a treia a uniunii economice și monetare (UEM), statelor membre le revine, în conformitate cu articolul 126 alineatul (1) din TFUE, obligația să evite deficitele publice excesive.

(5)Cadrul de guvernanță economică al Uniunii ar trebui să fie adaptat pentru a ține seama mai bine de eterogenitatea tot mai mare a pozițiilor bugetare, de riscurile legate de sustenabilitate și de alte vulnerabilități din statele membre. Răspunsul ferm în materie de politici dat pandemiei de COVID-19 s-a dovedit eficace în atenuarea daunelor economice și sociale cauzate de criză, dar a generat o creștere semnificativă a ponderii datoriei publice și private, subliniind importanța reducerii ponderii datoriei până la niveluri prudente într-un mod treptat, susținut și favorabil creșterii și a abordării dezechilibrelor macroeconomice, acordând totodată atenția cuvenită obiectivelor sociale și de ocupare a forței de muncă. În același timp, cadrul de guvernanță economică al Uniunii ar trebui să fie adaptat pentru a contribui la abordarea unor provocări cu care se confruntă Uniunea pe termen mediu și lung, cum ar fi realizarea unei tranziții digitale și verzi echitabile, inclusiv Legea climei 22 , asigurarea securității energetice, autonomia strategică deschisă, abordarea schimbărilor demografice, consolidarea rezilienței sociale și economice și implementarea Busolei strategice pentru securitate și apărare, toate acestea necesitând reforme și niveluri ridicate și susținute ale investițiilor în anii următori.

(6)Cadrul de guvernanță economică al Uniunii ar trebui să pună în centrul său sustenabilitatea datoriei și creșterea durabilă și, prin urmare, să facă distincție între statele membre, ținând seama de provocările cu care se confruntă acestea în materie de datorie publică și permițând traiectorii bugetare specifice fiecărei țări.

(7)În același timp, pentru a asigura un cadru transparent și comun al Uniunii bazat pe valorile de referință menționate la articolul 126 alineatul (2) din TFUE, în Protocolul nr. 12 privind procedura aplicabilă deficitelor excesive anexat la TFUE și în Tratatul privind Uniunea Europeană (TUE), o aplicare mai strictă a supravegherii multilaterale ar trebui să fie contrapartida necesară a unui cadru de supraveghere bazat pe riscuri care să permită traiectorii bugetare specifice fiecărei țări.

(8)Pentru a simplifica cadrul bugetar al Uniunii și a spori transparența, un indicator operațional unic vizând sustenabilitatea datoriei ar trebui să servească drept bază pentru stabilirea traiectoriei bugetare și pentru realizarea supravegherii bugetare anuale pentru fiecare stat membru. Acest indicator unic ar trebui să se bazeze pe cheltuielile primare nete finanțate la nivel național, și anume pe cheltuieli excluzând măsurile discreționare privind veniturile și excluzând cheltuielile cu dobânzile, cheltuielile ciclice cu șomajul și cheltuielile aferente programelor Uniunii care sunt acoperite integral de venituri din fondurile Uniunii. Indicatorul respectiv permite stabilizarea macroeconomică deoarece nu este afectat de funcționarea unor stabilizatori automați precum fluctuațiile în materie de venituri și cheltuieli aflate în afara controlului direct al administrației publice.

(9)Procedura aplicabilă deficitelor excesive (PDE) pentru nerespectarea valorii de referință a deficitului de 3 % din produsul intern brut (PIB) (denumită în continuare „PDE bazată pe deficit”), menționată la articolul 126 alineatul (2) din TFUE și în Protocolul nr. 12, este un element consacrat al cadrului de supraveghere bugetară al Uniunii, care a fost eficace în influențarea politicii bugetare a statelor membre.

(10)Pentru a consolida PDE pentru nerespectarea criteriului datoriei de 60 % din PIB („PDE bazată pe datorie”), menționat la articolul 126 alineatul (2) din TFUE și în Protocolul nr. 12, ar trebui să se pună accentul pe abaterile de la traiectoria bugetară stabilită de Consiliu în temeiul Regulamentului (UE) [...] al Parlamentului European și al Consiliului 23 .

(11)În temeiul articolului 126 alineatul (2) din TFUE, criteriul deficitului este îndeplinit și în cazul în care depășirea valorii de referință de 3 % din PIB este doar excepțională și temporară, iar raportul rămâne apropiat de valoarea de referință. Prin urmare, o încălcare temporară care rămâne apropiată de valoarea de referință nu ar trebui să conducă la deschiderea unei PDE bazate pe deficit dacă aceasta rezultă din circumstanțe excepționale neaflate sub controlul administrației publice și cu un impact major asupra finanțelor publice ale statului membru în cauză, care includ o recesiune economică gravă în statul membru în cauză.

(12)În plus, în cazul unei recesiuni economice grave în zona euro sau în Uniune în ansamblu și în urma aplicării articolului 24 din Regulamentul (UE) [privind componenta preventivă], Comisia și Consiliul pot decide să nu concluzioneze cu privire la existența unui deficit excesiv.

(13)În conformitate cu articolele 24 și 25 din Regulamentul (UE) [privind componenta preventivă], în urma unei recomandări din partea Comisiei, Consiliul poate permite statelor membre să se abată de la traiectoria cheltuielilor nete stabilită de Consiliu în temeiul regulamentului respectiv în cazul unei recesiuni economice grave în zona euro sau în Uniune în ansamblu sau în cazul unor circumstanțe excepționale care nu se află sub controlul administrației publice și care au un impact major asupra finanțelor publice ale statului membru în cauză, cu condiția ca aceasta să nu pună în pericol sustenabilitatea bugetară pe termen mediu. În consecință, o astfel de abatere nu ar trebui să conducă la deschiderea unei PDE bazate pe datorie.

(14)Atunci când evaluează existența unui deficit excesiv în conformitate cu articolul 126 alineatul (3) din TFUE, Comisia ar trebui să ia în considerare, ca factor-cheie relevant, nivelul provocărilor cu care se confruntă statul membru în cauză în ceea ce privește datoria. O provocare substanțială în materie de datorie publică stabilită în conformitate cu cel mai recent Monitor privind sustenabilitatea datoriei ar trebui considerată un factor-cheie care conduce în mod normal la deschiderea unei PDE. Întrucât, în conformitate cu articolul 126 alineatul (3) din TFUE, Comisia trebuie să țină seama de toți ceilalți factori relevanți – în măsura în care aceștia influențează semnificativ evaluarea respectării de către statul membru în cauză a criteriilor privind deficitul și datoria – printre care ar trebui să se numere în special evoluțiile poziției economice pe termen mediu și evoluțiile poziției bugetare pe termen mediu, precum și implementarea reformelor structurale și a investițiilor. Pentru a spori asumarea responsabilității la nivel național, instituțiile fiscal-bugetare independente menționate la articolul 8 din Directiva Consiliului [privind cadrele bugetare naționale] 24 ar trebui să emită un aviz cu privire la factorii relevanți. 

(15)Pentru a ține evidența abaterilor anuale efective și planificate de la traiectoria cheltuielilor nete, astfel cum se prevede în anexa IV la Regulamentul (UE) [privind componenta preventivă], Comisia ar trebui să creeze un cont de control pentru fiecare stat membru, care să însumeze abaterile respective de-a lungul timpului. Informațiile din contul de control ar trebui să stea la baza acțiunilor de asigurare a respectării legislației, în special a unui raport întocmit în temeiul articolului 126 alineatul (3) din TFUE în urma unei abateri de la traiectoria cheltuielilor nete. În același timp, gradul de ambiție al traiectoriei cheltuielilor nete în planul bugetar-structural național pe termen mediu menționat în Regulamentul (UE) [privind componenta preventivă] ar trebui luat în considerare atunci când se decide cu privire la deschiderea unei PDE bazate pe datorie. În particular, în cazul în care traiectoria cheltuielilor nete a statului membru stabilită de Consiliu este mai ambițioasă decât traiectoria tehnică pe termen mediu prezentată de Comisie în conformitate cu Regulamentul (UE) [privind componenta preventivă], iar abaterea de la traiectorie nu este semnificativă atunci când este măsurată în raport cu această traiectorie, ar trebui evitată inițierea unei proceduri de deficit excesiv.

(16)Traiectoria corectivă a cheltuielilor nete în cadrul PDE ar trebui să aducă sau să mențină deficitul public în mod durabil sub valoarea de referință de 3 % din PIB menționată la articolul 126 alineatul (2) din TFUE și în Protocolul nr. 12 până la termenul stabilit de Consiliu. De asemenea, traiectoria corectivă a cheltuielilor nete în cadrul PDE ar trebui să asigure progrese suficiente în perioada vizată de recomandare în ceea ce privește plasarea ponderii previzionate a datoriei pe o traiectorie descendentă plauzibilă sau menținerea acesteia la un nivel prudent. Atunci când stabilește traiectoria corectivă a cheltuielilor nete în cadrul PDE, Consiliul ar trebui să se asigure și că efortul de ajustare bugetară necesar nu este concentrat la sfârșitul perioadei. Traiectoria corectivă a cheltuielilor nete în cadrul PDE ar fi, în principiu, cea stabilită inițial de Consiliu, ținând seama, în același timp, de necesitatea de a corecta abaterea de la această traiectorie. În cazul în care traiectoria inițială nu mai este fezabilă, din cauza unor circumstanțe obiective, Consiliul ar putea stabili o traiectorie diferită în cadrul PDE.

(17)Pentru statele membre care fac obiectul unei PDE, Consiliul, la recomandarea Comisiei, ar trebui să poată prelungi în continuare termenul pentru corectarea deficitului excesiv, în cazul în care constată existența unei recesiuni economice grave în zona euro sau în Uniune în ansamblu, în conformitate cu articolul 24 din Regulamentul (UE) [privind componenta preventivă] sau în cazul unor circumstanțe excepționale care nu se află sub controlul administrației publice și care au un impact major asupra finanțelor publice ale unui anumit stat membru, și cu condiția ca acest lucru să nu pună în pericol sustenabilitatea bugetară pe termen mediu. Această prelungire s-ar aplica dacă dimensiunea globală a șocului ar depăși un interval normal, de exemplu, costurile dezastrelor naturale ar trebui anticipate în limitele unor intervale.

(18)Dispozițiile specifice din Regulamentul (CE) nr. 1467/97 referitoare la contribuțiile la al doilea pilon al sistemelor de pensii ar trebui eliminate, deoarece traiectoria cheltuielilor nete stabilită de Consiliu ar trebui să ia deja în considerare pierderile de venituri legate de aceste contribuții.

(19)Instituțiile fiscal-bugetare independente și-au dovedit capacitatea de a promova disciplina fiscală și de a consolida credibilitatea finanțelor publice ale statelor membre. Pentru a spori asumarea responsabilității la nivel național, rolul instituțiilor fiscal-bugetare independente, mandatate în mod tradițional să monitorizeze respectarea cadrului național, ar trebui extins la cadrul de guvernanță economică al Uniunii.

(20)Ar trebui stabilite condiții clare pentru abrogarea procedurilor aplicabile deficitelor excesive. Abrogarea ar trebui să impună ca deficitul să rămână în mod credibil sub valoarea de referință de 3 % din PIB menționată la articolul 126 alineatul (2) din TFUE și în Protocolul nr. 12, iar în cazul unei PDE bazate pe datorie, ca statul membru să demonstreze respectarea traiectoriei cheltuielilor nete în cadrul PDE.

(21)Amenzile prevăzute la articolul 126 alineatul (11) din TFUE nu ar trebui să prevadă o sumă minimă, ci ar trebui să se acumuleze până la luarea unor măsuri eficiente, pentru a constitui un stimulent real de a da curs somațiilor adresate statelor membre în cadrul unei PDE în conformitate cu articolul 126 alineatul (9) din TFUE.

(22)Dispozițiile referitoare la Regatul Unit ar trebui eliminate.

(23)Prezentul regulament face parte dintr-un pachet care mai include și Regulamentul (UE) [privind componenta preventivă] și Directiva (UE) [...] de modificare a 2011/85/UE privind cerințele referitoare la cadrele bugetare ale statelor membre. Împreună, acestea instituie un cadru reformat de guvernanță economică al Uniunii care încorporează în dreptul Uniunii conținutul titlului III „Pactul bugetar” din Tratatul privind stabilitatea, coordonarea și guvernanța (TSCG) în cadrul uniunii economice și monetare 25 , în conformitate cu articolul 16 din TSCG. Bazându-se pe experiența punerii în aplicare a TSCG de către statele membre, pachetul menține orientarea pe termen mediu a pactului bugetar ca instrument de realizare a disciplinei bugetare și de promovare a creșterii. Pachetul include o dimensiune consolidată specifică fiecărei țări, menită să sporească asumarea responsabilității la nivel național, inclusiv printr-un rol mai puternic al instituțiilor fiscal-bugetare independente, care se bazează pe principiile comune ale pactului bugetar propuse de Comisie 26 în conformitate cu articolul 3 alineatul (2) din TSCG. Analiza cheltuielilor, exceptând măsurile discreționare privind veniturile, pentru evaluarea globală a conformității impuse de pactul bugetar este prevăzută în Regulamentul (UE) [privind componenta preventivă]. La fel ca în pactul bugetar, abaterile temporare de la planul pe termen mediu sunt permise numai în circumstanțe excepționale în Regulamentul (UE) [privind componenta preventivă]. În mod similar, în cazul unor abateri semnificative de la planul pe termen mediu, ar trebui puse în aplicare măsuri pentru corectarea abaterilor într-o perioadă de timp definită. Pachetul întărește supravegherea fiscală și procedurile de asigurare a punerii în aplicare pentru a îndeplini angajamentul de promovare a unor finanțe publice solide și sustenabile și a unei creșteri durabile. Prin urmare, reforma cadrului de guvernanță economică menține obiectivele fundamentale ale disciplinei bugetare și sustenabilității datoriei prevăzute în TSCG.

(24)Sunt necesare dispoziții tranzitorii pentru statele membre care fac obiectul unei PDE atunci când intră în vigoare cadrul reformat. Recomandările formulate în temeiul articolului 126 alineatul (7) din TFUE și somațiile emise în temeiul articolului 126 alineatul (9) din TFUE care au fost adoptate înainte de intrarea în vigoare a prezentului regulament de modificare trebuie revizuite pentru a le alinia la dispozițiile articolului 3 alineatul (4) și ale articolului 5 alineatul (1) modificate. Acest lucru ar permite Consiliului să stabilească o traiectorie corectivă a cheltuielilor nete în conformitate cu noile dispoziții pentru statele membre care au luat măsuri, fără a intensifica procedura de deficit excesiv.

(25)Prin urmare, Regulamentul (CE) nr. 1467/97 ar trebui să fie modificat în consecință,

ADOPTĂ PREZENTUL REGULAMENT:

Articolul 1

Regulamentul (CE) nr. 1467/97 se modifică după cum urmează:

(1)articolele 1 și 2 se înlocuiesc cu următorul text:

„Articolul 1

(1) Prezentul regulament stabilește dispozițiile privind accelerarea și clarificarea punerii în aplicare a procedurii deficitului excesiv. Obiectul procedurii deficitului excesiv îl reprezintă descurajarea deficitelor publice excesive și, în situația în care acestea se produc, stimularea corectării lor prompte; respectarea disciplinei bugetare este examinată pe baza criteriului deficitului public și a criteriului datoriei publice.

(2) În sensul prezentului regulament, se aplică următoarele definiții: 

(a)«state membre participante» înseamnă statele membre a căror monedă este euro;

(b)«cheltuieli nete» înseamnă cheltuielile publice, excluzând cheltuielile cu dobânzile, măsurile discreționare privind veniturile și alte variabile bugetare care nu se află sub controlul administrației publice, astfel cum sunt definite în anexa II litera (a) la Regulamentul (UE) al Parlamentului European și al Consiliului [privind componenta preventivă]*;

(c)«traiectorie tehnică» înseamnă traiectoria cheltuielilor nete prezentată de Comisie în conformitate cu Regulamentul (UE) [privind componenta preventivă];

(d)«traiectorie a cheltuielilor nete» înseamnă traiectoria multianuală pentru cheltuielile nete ale unui stat membru, astfel cum a fost stabilită de Consiliu în conformitate cu Regulamentul (UE) [privind componenta preventivă];

(e)«cont de control» înseamnă o evidență a abaterilor cumulate ale cheltuielilor nete reale ale unui stat membru de la traiectoria cheltuielilor nete.

Articolul 2

(1) Deficitul public excesiv care depășește valoarea de referință se consideră a fi excepțional în conformitate cu articolul 126 alineatul (2) litera (a) a doua liniuță din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene (TFUE) atunci când Consiliul constată existența unei recesiuni economice grave în zona euro sau în Uniune în ansamblu, în conformitate cu articolul 24 din Regulamentul (UE) [privind componenta preventivă], sau existența unor circumstanțe excepționale care nu se află sub controlul administrației publice și care au un impact major asupra finanțelor publice ale statului membru în cauză, în conformitate cu articolul 25 din Regulamentul (UE) [privind componenta preventivă].

De asemenea, depășirea valorii de referință se consideră temporară atunci când previziunile bugetare furnizate de Comisie indică faptul că deficitul va scădea sub valoarea de referință după încheierea recesiunii economice grave sau a circumstanțelor excepționale menționate la primul paragraf.

(1a) Atunci când raportul dintre datoria publică și produsul intern brut (PIB) depășește valoarea de referință, se consideră că acesta scade suficient și se apropie de valoarea de referință într-un ritm satisfăcător, în conformitate cu articolul 126 alineatul (2) litera (b) din TFUE dacă statul membru în cauză își respectă traiectoria cheltuielilor nete.

(2) Atunci când evaluează și decid în conformitate cu articolul 126 alineatele (3)-(6) din TFUE asupra existenței unui deficit excesiv, Comisia și Consiliul pot considera drept excepțional un excedent peste valoarea de referință ce rezultă dintr-o recesiune economică gravă în sensul articolului 126 alineatul (2) litera (a) a doua liniuță din TFUE, atunci când Consiliul constată existența unor circumstanțe excepționale în conformitate cu articolul 25 din Regulamentul (UE) [privind componenta preventivă].

(3) La elaborarea raportului în temeiul articolului 126 alineatul (3) din TFUE, Comisia ia în considerare, ca factor-cheie relevant, nivelul provocărilor în materie de datorii cu care se confruntă statul membru în cauză. În particular, dacă statul membru se confruntă cu provocări substanțiale în materie de datorie publică în conformitate cu cel mai recent Monitor privind sustenabilitatea datoriei, acest lucru considerat un factor-cheie care conduce în mod normal la deschiderea unei proceduri de deficit excesiv.

De asemenea, Comisia ia în considerare toți ceilalți factorii relevanți, astfel cum se indică la articolul 126 alineatul (3) din TFUE, în măsura în care aceștia influențează semnificativ evaluarea respectării de către statul membru în cauză a criteriilor privind deficitul și datoria.

Raportul trebuie să reflecte în mod corespunzător:

(a)evoluțiile poziției economice pe termen mediu, în special evoluția inflației și evoluțiile ciclice în comparație cu ipotezele care stau la baza traiectoriei cheltuielilor nete;

(b)evoluțiile pozițiilor bugetare pe termen mediu, inclusiv, în particular, amploarea abaterii efective de la traiectoria cheltuielilor nete, în termeni anuali și cumulativi măsurați de contul de control, precum și măsura în care abaterea este cauzată de o recesiune economică gravă în zona euro sau în Uniune în ansamblu, sau de circumstanțe excepționale care nu se află sub controlul administrației publice și care au un impact major asupra finanțelor publice ale statului membru în cauză, în conformitate cu articolele 24 și 25 din Regulamentul (UE) [privind componenta preventivă]. După caz, atunci când se ia în considerare dimensiunea abaterii, se ține cont și de abaterea față de traiectoria tehnică;

(c)evoluția poziției datoriei publice și a finanțării acesteia, precum și factorii de risc aferenți, în special structura scadențelor, moneda de denominare a datoriei și datoriile contingente;

(d)punerea în aplicare a reformelor și a investițiilor, inclusiv, în particular, a politicilor de prevenire și corectare a dezechilibrelor macroeconomice excesive și a politicilor de implementare a strategiei comune a Uniunii privind creșterea economică și ocuparea forței de muncă, inclusiv a celor sprijinite de NextGenerationEU, precum și calitatea generală a finanțelor publice, în special eficacitatea cadrelor bugetare naționale.

Comisia ține seama în mod adecvat și expres de orice alți factori care, în opinia statului membru în cauză, sunt relevanți pentru evaluarea globală a respectării criteriilor privind deficitul și datoria și pe care statul membru i-a prezentat Consiliului și Comisiei. În acest context, o atenție specială trebuie acordată contribuțiilor financiare destinate promovării solidarității internaționale și atingerii obiectivelor de politică ale Uniunii. Avizul prezentat Comisiei de către statul membru în cauză trebuie să includă avizul instituției sale fiscal-bugetare independente naționale cu privire la factorii relevanți.

(4) Consiliul și Comisia realizează o evaluare globală echilibrată a tuturor factorilor relevanți, mai exact a măsurii în care aceștia influențează evaluarea respectării criteriului datoriei și/sau a criteriului deficitului ca factori atenuanți sau agravanți. 

La evaluarea conformității pe baza criteriul deficitului, dacă ponderea datoriei publice în PIB depășește valoarea de referință, acești factori trebuie luați în considerare în etapele care conduc la decizia privind existența unui deficit excesiv conform prevederilor articolului 126 alineatele (4), (5) și (6) din TFUE doar în cazul în care este pe deplin îndeplinită dubla condiție a principiului general conform căruia, pentru a putea lua în considerare acești factori relevanți, deficitul public trebuie să rămână apropiat de valoarea de referință, iar depășirea valorii de referință are caracter temporar.

Cu toate acestea, la evaluarea respectării criteriul privind deficitul, acești factori trebuie luați în considerare în etapele care conduc la decizia privind existența unui deficit excesiv.

(5) Atunci când statelor membre li se permite să se abată de la traiectoria cheltuielilor lor nete în caz de recesiune economică gravă în zona euro sau în Uniune în ansamblu, în conformitate cu articolul 24 din Regulamentul (UE) [privind componenta preventivă], Comisia și Consiliul pot decide, în evaluarea lor, să nu concluzioneze cu privire la existența unui deficit excesiv.

(6) În cazul în care Consiliul, hotărând în temeiul articolului 126 alineatul (6) din TFUE, decide că există un deficit excesiv într-un stat membru, Consiliul și Comisia țin seama, în cadrul etapelor procedurale ulterioare prevăzute la articolul menționat din TFUE, de factorii relevanți menționați la alineatul (3) de la prezentul articol, având în vedere că aceștia influențează situația statului membru în cauză, inclusiv conform celor menționate la articolul 5 alineatul (2) din prezentul regulament, în special atunci când se decide asupra unui termen pentru corectarea deficitului excesiv și, eventual, asupra prelungirii termenului respectiv. Cu toate acestea, factorii relevanți respectivi nu se iau în considerare pentru decizia Consiliului în temeiul articolului 126 alineatul (12) din TFUE privind abrogarea unora sau a tuturor deciziilor sale în temeiul articolului 126 alineatele (6)-(9) și alineatul (11) din TFUE.”;

--------------------------

*Regulamentul (UE) […] din [a se introduce data] [a se introduce titlul complet] (JO L …).

(2)articolul 3 se înlocuiește cu următorul text:

„Articolul 3

(1) În decurs de două săptămâni de la adoptarea de către Comisie a unui raport emis în conformitate cu articolul 126 alineatul (3) din TFUE, Comitetul Economic și Financiar formulează un aviz în conformitate cu articolul 126 alineatul (4) din TFUE. Avizul Comitetului Economic și Financiar este făcut public.

(2) Ținând pe deplin cont de avizul menționat la alineatul (1) de la prezentul articol, în cazul în care consideră că există un deficit excesiv, Comisia adresează un aviz și o propunere Consiliului în conformitate cu articolul 126 alineatele (5) și (6) din TFUE și informează Parlamentul European cu privire la aceasta.

(3) Consiliul decide cu privire la existența unui deficit excesiv în conformitate cu articolul 126 alineatul (6) din TFUE în decurs de patru luni de la datele de raportare prevăzute la articolul 3 alineatele (2) și (3) din Regulamentul (CE) nr. 479/2009. Atunci când decide că există un deficit excesiv, Consiliul face, în același timp, recomandări statului membru respectiv în conformitate cu articolul 126 alineatul (7) din TFUE. Consiliul își face publice deciziile și recomandările.

(4) Recomandarea Consiliului emisă în conformitate cu articolul 126 alineatul (7) din TFUE trebuie să stabilească un termen de maximum șase luni pentru ca respectivul stat membru să întreprindă măsuri eficiente. Atunci când gravitatea situației justifică acest lucru, termenul acordat pentru a întreprinde măsuri eficiente poate fi stabilit la trei luni. Recomandarea Consiliului trebuie să stabilească, de asemenea, un termen pentru corectarea deficitului excesiv. În recomandarea sa, Consiliul solicită totodată ca statul membru să implementeze o traiectorie corectivă a cheltuielilor nete, care să garanteze că deficitul public rămâne sub valoarea de referință sau este adus și menținut sub aceasta în termenul stabilit în recomandare. Pentru exercițiile în care se preconizează că deficitul public va depăși valoarea de referință, traiectoria corectivă a cheltuielilor nete trebuie să fie în concordanță cu o ajustare anuală minimă de cel puțin 0,5 % din PIB ca valoare de referință.

Traiectoria corectivă a cheltuielilor nete trebuie, de asemenea, să plaseze rata datoriei pe o traiectorie descendentă plauzibilă sau să o mențină la un nivel prudent, având în vedere criteriile stabilite în anexa I la Regulamentul (UE) [privind componenta preventivă]. Traiectoria corectivă a cheltuielilor nete trebuie să asigure faptul că efortul mediu anual de ajustare bugetară din primii trei ani este cel puțin la fel de ridicat ca efortul bugetar anual mediu al întregii perioade de ajustare.

(5) În termenul prevăzut la alineatul (4) de la prezentul articol, statul membru în cauză raportează Consiliului și Comisiei cu privire la măsurile luate ca răspuns la recomandarea Consiliului emisă în conformitate cu articolul 126 alineatul (7) din TFUE. În ceea ce privește cheltuielile și veniturile publice, precum și măsurile discreționare atât pe partea de cheltuieli, cât și pe partea de venituri, raportul trebuie să includă țintele stabilite în conformitate cu recomandarea Consiliului, precum și informații cu privire la măsurile luate deja și la natura măsurilor care urmează să fie luate pentru atingerea țintelor. Raportul trebuie, de asemenea, să includă avizul instituției fiscal-bugetare independente din statul membru în cauză cu privire la caracterul adecvat al măsurilor luate și preconizate în raport cu țintele. Statul membru dă publicității respectivul raport.

(6) Atunci când au fost întreprinse măsuri eficiente în conformitate cu o recomandare emisă în temeiul articolului 126 alineatul (7) din TFUE sau atunci când, după adoptarea recomandării respective, apar circumstanțe excepționale care nu se află sub controlul guvernului și care au un impact major asupra finanțelor publice ale statului membru în cauză, inclusiv în ceea ce privește respectarea traiectoriei corective a cheltuielilor nete recomandată de Consiliu în temeiul alineatului (4) din prezentul articol, Consiliul poate decide, la recomandarea Comisiei, să adopte o recomandare revizuită în temeiul articolului 126 alineatul (7) din TFUE. Recomandarea revizuită, care ia în considerare factorii relevanți menționați la articolul 2 alineatul (3) din prezentul regulament, poate în special prelungi termenul acordat pentru corectarea deficitului excesiv, în principiu cu un an. În cazul în care Consiliul a stabilit existența unei recesiuni economice grave în zona euro sau în Uniune în ansamblu în conformitate cu articolul 24 din Regulamentul (UE) [privind componenta corectivă], Consiliul, la recomandarea Comisiei, poate de asemenea să decidă adoptarea unei recomandări revizuite în temeiul articolului 126 alineatul (7) din TFUE, cu condiția ca aceasta să nu pună în pericol sustenabilitatea bugetară pe termen mediu. Recomandarea revizuită poate, în particular, prelungi termenul acordat pentru corectarea deficitului excesiv, în principiu cu un an.”;

(3)articolul 4 se înlocuiește cu următorul text:

„Articolul 4

Pentru a stabili dacă au fost întreprinse măsuri eficiente ca urmare a recomandărilor sale făcute în temeiul articolului 126 alineatul (7) din TFUE, Consiliul își bazează decizia pe raportul prezentat de către statul membru în cauză în conformitate cu articolul 3 alineatul (5) din prezentul regulament și pe implementarea sa, precum și pe orice alte decizii suficient de detaliate anunțate public de guvernul statului membru în cauză.

Atunci când Consiliul stabilește, în conformitate cu articolul 126 alineatul (8) din TFUE, că statul membru în cauză nu a întreprins măsuri eficiente, acesta informează în consecință Consiliul European.”;

(4)articolul 5 se modifică după cum urmează:

(a)alineatul (1) se înlocuiește cu următorul text:

„(1) Orice decizie a Consiliului de a soma statul membru participant să ia măsuri de reducere a deficitului în conformitate cu articolul 126 alineatul (9) din TFUE se ia în termen de două luni de la decizia Consiliului adoptată în temeiul articolului 126 alineatul (8) din TFUE prin care se constată că nu s-au întreprins măsuri eficiente. În somația sa, Consiliul solicită ca statul membru să implementeze o traiectorie corectivă a cheltuielilor nete care să garanteze că deficitul public rămâne sub valoarea de referință sau este adus și menținut sub aceasta în termenul stabilit în somație. Pentru exercițiile în care se preconizează că deficitul public va depăși valoarea de referință, traiectoria corectivă a cheltuielilor nete trebuie să fie în concordanță cu o ajustare anuală minimă de cel puțin 0,5 % din PIB ca valoare de referință.

Traiectoria corectivă a cheltuielilor nete trebuie, de asemenea, să plaseze rata datoriei pe o traiectorie descendentă plauzibilă sau să o mențină la un nivel prudent, având în vedere criteriile stabilite în anexa I la Regulamentul (UE) [privind componenta preventivă]. Traiectoria corectivă a cheltuielilor nete trebuie să asigure faptul că efortul mediu anual de ajustare bugetară din primii trei ani este cel puțin la fel de ridicat ca efortul bugetar anual mediu al întregii perioade de ajustare. Consiliul indică, de asemenea, măsurile care sprijină realizarea traiectoriei corective a cheltuielilor nete.”;

(b)alineatul (2) se înlocuiește cu următorul text:

„(2) Atunci când au fost luate măsuri eficiente în conformitate cu o somație emisă în temeiul articolului 126 alineatul (9) din TFUE sau când, după adoptarea somației respective, apar circumstanțe excepționale care nu se află sub controlul guvernului și care au un impact major asupra finanțelor publice ale statului membru în cauză, inclusiv în ceea ce privește respectarea traiectoriei corective a cheltuielilor nete menționată la alineatul (1) de la prezentul articol, Consiliul, la recomandarea Comisiei, poate decide să adopte o somație revizuită în temeiul articolului 126 alineatul (9) din TFUE. Somația revizuită, care ia în considerare factorii relevanți menționați la articolul 2 alineatul (3) din prezentul regulament, poate, în particular, prelungi termenul acordat pentru corectarea deficitului excesiv, în principiu cu un an. În cazul în care Consiliul stabilește existența unei recesiuni economice grave în zona euro sau în Uniune în ansamblu în conformitate cu articolul 24 din Regulamentul (UE) [privind componenta corectivă], Consiliul poate de asemenea să decidă, la recomandarea Comisiei, adoptarea unei somații revizuite în temeiul articolului 126 alineatul (9) din TFUE, cu condiția ca aceasta să nu pună în pericol sustenabilitatea bugetară pe termen mediu. Somația revizuită poate, în particular, prelungi termenul acordat pentru corectarea deficitului excesiv, în principiu cu un an.”;

(5)la articolul 6, alineatul (1) se înlocuiește cu următorul text:

„(1) Pentru a stabili dacă au fost întreprinse măsuri eficiente ca răspuns la somația sa adoptată în temeiul articolului 126 alineatul (9) din TFUE, Consiliul își bazează decizia pe raportul prezentat de statul membru în cauză în conformitate cu articolul 5 alineatul (1a) din prezentul regulament și pe implementarea acestuia, precum și pe orice alte decizii suficient de detaliate anunțate public de guvernul statului membru în cauză. Se ia în considerare și rezultatul misiunii de supraveghere desfășurate de Comisie în conformitate cu articolul 10a din prezentul regulament.”;

(6)articolul 8 se înlocuiește cu următorul text:

„Articolul 8

(1) Orice decizie de a înăspri sancțiunile, luată de Consiliu în temeiul articolului 126 alineatul (11) din TFUE, se adoptă în termen de maximum două luni de la datele de raportare prevăzute în Regulamentul (CE) nr. 479/2009.

(2) Orice decizie privind abrogarea unora sau a tuturor deciziilor sale, luată de Consiliu în temeiul articolului 126 alineatul (12) din TFUE, se adoptă cât de curând posibil, în termen de maximum două luni de la datele de raportare prevăzute de Regulamentul (CE) nr. 479/2009.

(3) O decizie a Consiliului se adoptă în temeiul articolului 126 alineatul (12) din TFUE numai atunci când previziunile bugetare furnizate de Comisie indică faptul că deficitul a fost adus în mod durabil sub valoarea de referință și atunci când procedura de deficit excesiv a fost inițiată pe baza criteriului datoriei, statul membru în cauză a respectat, în cei doi ani precedenți, traiectoria corectivă a cheltuielilor nete stabilită de Consiliu în conformitate cu articolul 3 alineatul (4) sau cu articolul 5 alineatul (1) din prezentul regulament și se preconizează că va continua să facă acest lucru în anul curent pe baza previziunilor Comisiei.”;

(7)la articolul 9, alineatul (1) se înlocuiește cu următorul text:

„(1) Procedura de deficit excesiv se suspendă:

(a)dacă statul membru în cauză acționează în conformitate cu recomandările făcute în conformitate cu articolul 126 alineatul (7) din TFUE;

(b)dacă statul membru participant în cauză acționează în conformitate cu somațiile făcute conform articolului 126 alineatul (9) din TFUE.”;

(8)articolul 10 se înlocuiește cu următorul text:

„Articolul 10

(1) Consiliul și Comisia monitorizează cu regularitate punerea în aplicare a măsurilor întreprinse:

- de către statul membru în cauză ca urmare a recomandărilor făcute în temeiul articolului 126 alineatul (7) din TFUE;

- de către statul membru participant în cauză ca urmare a somațiilor făcute în temeiul articolului 126 alineatul (9) din TFUE.

(2) Atunci când un stat membru participant nu pune în aplicare măsurile sau când, în opinia Consiliului, măsurile se dovedesc a nu fi adecvate, Consiliul ia imediat o decizie în temeiul articolului 126 alineatul (9) din TFUE, respectiv al articolului 126 alineatul (11) din TFUE.

(3) Dacă datele reale ce rezultă din Regulamentul (CE) nr. 479/2009 indică faptul că un deficit excesiv nu a fost corectat de către un stat membru participant în limitele de timp specificate fie în recomandările emise în temeiul articolului 126 alineatul (7) din TFUE, fie în somațiile emise în temeiul articolului 126 alineatul (9) din TFUE, Consiliul ia imediat o decizie în temeiul articolului 126 alineatul (9) din TFUE sau, respectiv, al articolului 126 alineatul (11) din TFUE.”;

(9)articolul 10a se modifică după cum urmează:

(a)alineatul (1) se înlocuiește cu următorul text:

„(1) Comisia asigură un dialog permanent cu autoritățile din statele membre în conformitate cu obiectivele prezentului regulament. În acest sens, în particular, Comisia desfășoară misiuni pentru a evalua situația economică reală din statul membru și pentru a identifica riscurile sau dificultățile legate de atingerea obiectivelor prezentului regulament și pentru a permite un schimb cu alte părți interesate relevante, inclusiv cu instituțiile fiscal-bugetare independente naționale.”;

(b)alineatul (2) se înlocuiește cu următorul text:

„(2) În urma adoptării de către Consiliu a unei somații în temeiul articolului 126 alineatul (9) din TFUE, Comisia efectuează o misiune de supraveghere specifică în statul membru în cauză pentru a discuta măsurile pe care statul membru intenționează să le ia ca răspuns la măsurile considerate necesare în urma somației emise în temeiul articolului 126 alineatul (9) din TFUE. La invitația parlamentului statului membru în cauză, Comisia poate prezenta propria evaluare a situației economice și fiscal-bugetare din statul membru în cauză. Supravegherea consolidată poate fi exercitată în cazul statelor membre care fac obiectul unor recomandări și somații emise în urma unei decizii adoptate în temeiul articolului 126 alineatul (8) și a deciziilor adoptate în temeiul articolului 126 alineatul (11) din TFUE în vederea monitorizării la fața locului. Statele membre în cauză pun la dispoziție toate informațiile necesare pentru pregătirea și desfășurarea misiunii.”;

(10)articolul 12 se înlocuiește cu următorul text:

„Articolul 12

(1) Cuantumul amenzii se ridică până la 0,05 % din PIB pentru o perioadă de șase luni și se plătește o dată la șase luni până când, potrivit evaluării Consiliului, statul membru în cauză a luat măsuri eficiente ca răspuns la somația emisă în temeiul articolului 126 alineatul (9) din TFUE.

(2) În fiecare perioadă de șase luni ulterioară celei în care s-a impus amenda și până la abrogarea deciziei privind existența unui deficit excesiv, Consiliul evaluează dacă respectivul stat membru participant a întreprins măsuri eficiente ca răspuns la somația Consiliului în conformitate cu articolul 126 alineatul (9) din TFUE. În această evaluare bianuală, Consiliul decide, în conformitate cu articolul 126 alineatul (11) din TFUE, înăsprirea sancțiunilor, în afara cazului în care statul membru participant s-a conformat somației Consiliului.

(3) Cuantumul cumulat al amenzilor menționate la alineatele (1) și (2) nu trebuie să depășească 0,5 % din PIB.”;

(11)articolele 14 și 15 se înlocuiesc cu următorul text:

„Articolul 14

(1) În conformitate cu articolul 126 alineatul (12) din TFUE, Consiliul abrogă sancțiunile menționate la articolul 126 alineatul (11) prima și a doua liniuță din TFUE în funcție de amploarea progreselor în corectarea deficitului excesiv obținute de statul membru participant în cauză.

Articolul 15

În conformitate cu articolul 126 alineatul (12) din TFUE, Consiliul abrogă toate sancțiunile rămase în vigoare dacă decizia privind existența unui deficit excesiv se abrogă. Amenzile impuse în conformitate cu articolul 12 din prezentul regulament nu se rambursează statului membru participant în cauză.”;

(12)articolele 16 și 17 se elimină;

(13)la articolul 17a, alineatul (1) se înlocuiește cu următorul text:

„(1) Până la 31 decembrie 2030 și, ulterior, la fiecare cinci ani, Comisia publică un raport privind aplicarea prezentului regulament.

Raportul trebuie să evalueze cel puțin:

(a) eficacitatea prezentului regulament;

(b) progresele înregistrate în asigurarea unei coordonări mai strânse a politicilor economice și a unei convergențe durabile a performanțelor economice ale statelor membre, în conformitate cu TFUE.

(2) Raportul menționat la alineatul (1) este însoțit, după caz, de o propunere de modificare a prezentului regulament.

(3) Raportul se transmite Parlamentului European și Consiliului.”;

(14)se introduce următorul articol 17b:

„Articolul 17b

Consiliul, la recomandarea Comisiei, adoptă o recomandare revizuită în temeiul articolului 126 alineatul (7) din TFUE sau o somație revizuită în temeiul articolului 126 alineatul (9) din TFUE adresată statelor membre care fac obiectul unei recomandări în temeiul articolului 126 alineatul (7) din TFUE sau al unei somații în temeiul articolului 126 alineatul (9) din TFUE la [data intrării în vigoare a regulamentului de modificare] și care au luat măsuri eficiente.

Acesta adoptă recomandarea sau somația revizuită împreună cu adoptarea recomandării în temeiul articolului 16 din Regulamentul (UE) [privind componenta preventivă] de stabilire a traiectoriei cheltuielilor nete.”;

(15)anexa se elimină.

Articolul 2

Intrarea în vigoare

Prezentul regulament intră în vigoare în a […] zi de la data publicării în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.

Prezentul regulament este obligatoriu în toate elementele sale și se aplică direct în toate statele membre.

Adoptat la Bruxelles,

(1)     JO L 209, 2.8.1997, p. 6 .

(2)     JO L 209, 2.8.1997, p. 1 .

(3)    JO L 306, 23.11.2011, p. 41.

(4)    Regulamentul (UE) nr. 1175/2011 al Parlamentului European și al Consiliului din 16 noiembrie 2011 de modificare a Regulamentului (CE) nr. 1466/97 al Consiliului privind consolidarea supravegherii pozițiilor bugetare și supravegherea și coordonarea politicilor economice ( JO L 306, 23.11.2011, p. 12 ).

(5)    Regulamentul (UE) nr. 1177/2011 al Consiliului din 8 noiembrie 2011 de modificare a Regulamentului (CE) nr. 1467/97 privind accelerarea și clarificarea aplicării procedurii deficitului excesiv ( JO L 306, 23.11.2011, p. 33 ).

(6)    Comunicarea COM(2020) 55 final a Comisiei din 5 februarie 2020 intitulată „Evaluarea guvernanței economice Raport privind aplicarea Regulamentelor (UE) nr. 1173/2011, 1174/2011, 1175/2011, 1176/2011, 1177/2011, 472/2013 și 473/2013 și privind adecvarea Directivei 2011/85/UE a Consiliului”.

(7)    Comunicarea COM(2022) 583 final a Comisiei din 9 noiembrie 2022 referitoare la orientările privind o reformă a cadrului de guvernanță economică al UE.

(8)    Documentul de lucru al serviciilor Comisiei SWD(2022) 104 final din 28 martie 2022 „Consultare publică online privind evaluarea cadrului de guvernanță economică al UE – Sinteza răspunsurilor – Raport final”.

(9)    În vederea consolidării disciplinei bugetare pe parcursul întregului ciclu economic, la 2 martie 2012, 25 de state membre au ratificat TSCG interguvernamental. La primul alineat, articolul 2 din TSCG reamintește că el „se aplică și este interpretat de către pârțile contractante în conformitate cu tratatele pe care se întemeiază Uniunea Europeană, în special cu articolul 4 alineatul (3) din Tratatul privind Uniunea Europeană, și în conformitate cu dreptul Uniunii Europene, inclusiv cu dreptul procedural atunci când se impune adoptarea de legislație secundară”. La al doilea alineat, articolul 2 din TSCG reamintește că el „se aplică în măsura în care este compatibil cu tratatele pe care se întemeiază Uniunea Europeană și cu dreptul Uniunii Europene. Acesta nu aduce atingere competențelor Uniunii de a acționa în domeniul uniunii economice”. Titlul III din TSCG, „Pactul bugetar”, este obligatoriu pentru statele membre a căror monedă este euro și, în mod voluntar, pentru alte state membre [TSCG, articolul 1 alineatul (2) și articolul 14 alineatul (5)]. Articolul 16 din TSCG prevede următoarele: „În termen de cel mult cinci ani de la data intrării în vigoare a prezentului tratat, pe baza unei evaluări a experienței acumulate în punerea sa în aplicare, se iau măsurile necesare, în conformitate cu Tratatul privind Uniunea Europeană și cu Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, cu scopul de a include dispozițiile prezentului tratat în cadrul juridic al Uniunii Europene”.

(10)    A se vedea Comunicarea COM(2012) 342 final a Comisiei din 20 iunie 2012 intitulată „Principii comune privind mecanismele naționale de corecție fiscală”.

(11)    Raportul C(2017) 1201 final din 22 februarie 2017 al Comisiei, prezentat în temeiul articolului 8 din TSCG.

(12)    Buna guvernanță și respectarea statului de drept, în special sistemele de justiție independente, de calitate și eficiente, sistemele fiscale funcționale și eficace, precum și cadrele eficace de insolvență și cadrele anticorupție și antifraudă solide sunt factori-cheie în acest context.

(13)    Comunicarea COM(2020) 55 final a Comisiei din 5 februarie 2020 intitulată „Evaluarea guvernanței economice Raport privind aplicarea Regulamentelor (UE) nr. 1173/2011, 1174/2011, 1175/2011, 1176/2011, 1177/2011, 472/2013 și 473/2013 și privind adecvarea Directivei 2011/85/UE a Consiliului”.

(14)    Comunicarea COM(2021) 662 final a Comisiei din 19 octombrie 2021 intitulată „Economia UE după pandemia de COVID-19: implicații pentru guvernanța economică”.

(15)    Documentul de lucru al serviciilor Comisiei SWD(2022) 104 final din 28 martie 2022 „Consultare publică online privind evaluarea cadrului de guvernanță economică al UE – Sinteza răspunsurilor – Raport final”.

(16)    Comunicarea COM(2022) 583 final a Comisiei din 9 noiembrie 2022 referitoare la orientările privind o reformă a cadrului de guvernanță economică al UE.

(17)    Regulamentul (UE, Euratom) 2018/1046 al Parlamentului European și al Consiliului din 18 iulie 2018 privind normele financiare aplicabile bugetului general al Uniunii, de modificare a Regulamentelor (UE) nr. 1296/2013, (UE) nr. 1301/2013, (UE) nr. 1303/2013, (UE) nr. 1304/2013, (UE) nr. 1309/2013, (UE) nr. 1316/2013, (UE) nr. 223/2014, (UE) nr. 283/2014 și a Deciziei nr. 541/2014/UE și de abrogare a Regulamentului (UE, Euratom) nr. 966/2012 (JO L 193, 30.7.2018, p. 1). 

(18)    JO C , , p. .

(19)    Regulamentul (CE) nr. 1466/97 al Consiliului din 7 iulie 1997 privind consolidarea supravegherii pozițiilor bugetare și supravegherea și coordonarea politicilor economice (JO L 209, 2.8.1997, p. 1).

(20)    Regulamentul (CE) nr. 1467/97 al Consiliului din 7 iulie 1997 privind accelerarea și clarificarea aplicării procedurii de deficit excesiv (JO L 209, 2.8.1997, p. 6).

(21)    Rezoluția Consiliului European privind Pactul de stabilitate și de creștere de la Amsterdam, 17 iunie 1997 (JO C 236, 2.8.1997, p. 1).

(22)    Legea europeană a climei stabilește un obiectiv de neutralitate climatică la nivelul Uniunii până în 2050 și impune instituțiilor Uniunii și statelor membre să facă progrese în ceea ce privește consolidarea capacității de adaptare, prevăzând investiții publice semnificative pentru a reduce impactul socioeconomic negativ al schimbărilor climatice asupra UE și a statelor sale membre, inclusiv impactul negativ asupra creșterii economice și a sustenabilității bugetare.

(23)    Regulamentul (UE) [...] al Parlamentului European și al Consiliului din [...] [privind coordonarea eficientă a politicilor economice și supravegherea bugetară multilaterală] (JO L...,..., p....).

(24)    Directiva [...] a Consiliului din [...] [de modificare a Directivei 2011/85/UE a Consiliului privind cerințele referitoare la cadrele bugetare ale statelor membre] (JO L...,..., p....).

(25)    Tratatul privind stabilitatea, coordonarea și guvernanța în cadrul uniunii economice și monetare din 2 martie 2012.

(26)    Comunicarea COM(2012) 342 final a Comisiei din 20 iunie 2012 intitulată „Principii comune privind mecanismele naționale de corecție fiscală”.