Choose the experimental features you want to try

This document is an excerpt from the EUR-Lex website

Document 52022XC0324(10)

    Comunicare a Comisiei Cadru temporar de criză pentru măsuri de ajutor de stat de sprijinire a economiei ca urmare a agresiunii Rusiei împotriva Ucrainei 2022/C 131 I/01

    C/2022/1890

    JO C 131I, 24.3.2022, p. 1–17 (BG, ES, CS, DA, DE, ET, EL, EN, FR, GA, HR, IT, LV, LT, HU, MT, NL, PL, PT, RO, SK, SL, FI, SV)

    24.3.2022   

    RO

    Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

    CI 131/1


    COMUNICARE A COMISIEI

    Cadru temporar de criză pentru măsuri de ajutor de stat de sprijinire a economiei ca urmare a agresiunii Rusiei împotriva Ucrainei

    (2022/C 131 I/01)

    1.   AGRESIUNEA RUSIEI ÎMPOTRIVA UCRAINEI, EFECTELE SALE ASUPRA ECONOMIEI UE ȘI NECESITATEA DE A INSTITUI MĂSURI TEMPORARE DE AJUTOR DE STAT

    1.

    La 22 februarie 2022, Rusia a recunoscut în mod ilegal zonele care nu sunt controlate de guvern din regiunile Donețk și Luhansk din Ucraina ca entități independente. La 24 februarie 2022, Rusia a lansat o agresiune armată neprovocată și nejustificată împotriva Ucrainei. Uniunea Europeană (UE) și partenerii internaționali au reacționat imediat la încălcarea gravă a integrității teritoriale, a suveranității și a independenței Ucrainei prin impunerea unor măsuri restrictive (sancțiuni). Au fost impuse sancțiuni și împotriva Belarusului, ca urmare a rolului său în facilitarea agresiunii armate a Rusiei. În următoarele săptămâni au fost adoptate măsuri suplimentare, iar altele ar putea fi adoptate pe măsură ce situația evoluează. Rusia a decis, la rândul său, să ia anumite contramăsuri economice restrictive (1).

    2.

    Agresiunea armată rusă împotriva Ucrainei, sancțiunile impuse și contramăsurile luate, de exemplu de către Rusia, vor avea repercusiuni economice asupra întregii piețe interne. Este posibil ca întreprinderile din UE să fie afectate pe mai multe planuri, atât direct, cât și indirect. Repercusiunile respective pot lua forma unei scăderi a cererii, a întreruperii contractelor și a proiectelor existente, având drept rezultat pierderi în cifra de afaceri, a unor perturbări ale lanțurilor de aprovizionare, în special în ceea ce privește materiile prime și preprodusele, sau a imposibilității de a mai utiliza sau de a dispune în condiții avantajoase din punct de vedere economic de alți factori de producție.

    3.

    Agresiunea armată rusă împotriva Ucrainei a dus la o perturbare a lanțurilor de aprovizionare pentru importurile în UE din Ucraina de anumite produse, în special cereale și uleiuri vegetale, precum și pentru exporturile din UE către Ucraina. Piața energiei a fost afectată în mod semnificativ, înregistrându-se creșteri ale prețurilor la energie electrică și la gaze în UE. Probabilitatea unei agresiuni armate din partea Rusiei împotriva Ucrainei a avut deja repercusiuni asupra pieței energiei în săptămânile care au precedat agresiunea fizică. Prețurile ridicate ale energiei afectează mai multe sectoare economice, inclusiv unele dintre cele care au fost afectate în mod deosebit de pandemia de COVID-19, cum ar fi transporturile și turismul. Impactul s-a resimțit și pe piețele financiare, existând preocupări legate mai ales de lichidități și de volatilitatea pieței în ceea ce privește comerțul cu mărfuri. Agresiunea armată a Rusiei împotriva Ucrainei a dus, de asemenea, la o strămutare majoră a cetățenilor ucraineni, atât pe plan intern, cât și în țările învecinate, cu un aflux fără precedent de refugiați în UE, ceea ce va avea consecințe umanitare și economice majore.

    4.

    Criza geopolitică provocată de agresiunea Rusiei împotriva Ucrainei are, de asemenea, un impact deosebit de grav asupra sectoarelor agriculturii, prelucrării alimentelor, pescuitului și acvaculturii. Prețurile ridicate ale energiei contribuie la creșterea prețurilor la îngrășăminte. Aprovizionarea cu îngrășăminte este, de asemenea, afectată de aceste restricții asupra importurilor de îngrășăminte din Rusia și Belarus. Criza va avea probabil consecințe grave asupra aprovizionării cu cereale (îndeosebi cu porumb și grâu) și cu semințe oleaginoase (floarea-soarelui, rapiță) sau cu derivate de amidon din Ucraina și Rusia către UE, antrenând o creștere puternică a prețurilor la furaje. Impactul combinat al acestor creșteri ale costurilor la energie, îngrășăminte, cereale și uleiuri este resimțit cel mai puternic de către sectorul creșterii animalelor (2). Ucraina este, de asemenea, un producător și exportator important de uleiuri vegetale (în special de floarea-soarelui) și, prin urmare, creșterile de prețuri pentru aceste produse îi afectează pe operatorii din sectorul de prelucrare a alimentelor, impunându-le să caute soluții alternative.

    5.

    O a doua preocupare este imposibilitatea circulației în continuare a produselor UE către Ucraina și, eventual, către Rusia și Belarus din cauza războiului sau a sancțiunilor. Acest lucru ar afecta în principal sectorul vinurilor și băuturilor spirtoase, al alimentelor prelucrate (inclusiv fructele și legumele prelucrate), al ciocolatei, al produselor de cofetărie, al preparatelor pentru sugari și al hranei pentru animale de companie în cazul Rusiei, precum și sectorul fructelor și legumelor în cazul Belarusului și al majorității produselor agricole în cazul Ucrainei.

    6.

    Situația este agravată de creșterea bruscă a costurilor de producție, în parte prin creșterea costurilor îngrășămintelor cu azot ca urmare a creșterii extreme a prețurilor la gaze naturale, dar și de utilizarea directă a energiei în procesele de producție agricolă. Întrucât Rusia și Belarus sunt producători și exportatori importanți de toate cele trei îngrășăminte esențiale (azot, fosfor, potasiu), sancțiunile vor antrena o creștere ulterioară a prețurilor îngrășămintelor.

    7.

    Având în vedere aspectele menționate anterior, Comisia a decis să adopte prezenta comunicare pentru a specifica criteriile de evaluare a compatibilității cu piața internă a măsurilor de ajutor de stat pe care statele membre le pot lua pentru a remedia efectele economice ca urmare a agresiunii Rusiei împotriva Ucrainei și a sancțiunilor ulterioare impuse de UE și de partenerii internaționali, precum și a contramăsurilor adoptate, de exemplu, de către Rusia (3). Un răspuns economic coordonat din partea statelor membre și a instituțiilor UE este esențial pentru atenuarea repercusiunilor negative imediate de natură socială și economică în UE, pentru menținerea activităților economice și a locurilor de muncă și pentru facilitarea ajustărilor structurale necesare ca răspuns la noua situație economică creată de agresiunea armată rusă împotriva Ucrainei.

    1.1.   Sancțiuni impuse de Uniunea Europeană și de partenerii internaționali

    8.

    În urma agresiunii neprovocate și nejustificate a Rusiei împotriva Ucrainei, Consiliul Uniunii Europene a convenit asupra mai multor pachete de măsuri restrictive.

    9.

    La 23 februarie 2022, Consiliul a convenit asupra unui pachet care include (i) sancțiuni specifice împotriva celor 351 de membri ai Dumei de Stat a Rusiei și a unui număr suplimentar de 27 de persoane, (ii) restricții privind relațiile economice cu zonele necontrolate de guvern din regiunile Donețk și Luhansk din Ucraina și (iii) restricții privind accesul Rusiei la piețele de capital și la piețele și serviciile financiare ale UE (4).

    10.

    La 25 februarie 2022, Consiliul a convenit asupra unor noi sancțiuni împotriva Rusiei care vizează: (i) sectorul financiar, (ii) sectorul energiei, sectorul spațial și cel al transporturilor (aviație), (iii) produsele cu dublă utilizare, (iv) controlul exporturilor și finanțarea exporturilor, (v) politica în domeniul vizelor și (vi) sancțiuni suplimentare împotriva cetățenilor ruși și a altor cetățeni (inclusiv belaruși) (5).

    11.

    La 28 februarie 2022, Consiliul a decis să închidă spațiul aerian european pentru aeronavele ruse și a adoptat măsuri preventive pentru a se asigura că Banca Centrală a Rusiei nu își poate utiliza rezervele internaționale în moduri care subminează impactul măsurilor luate (6). De asemenea, Consiliul a adoptat sancțiuni suplimentare împotriva persoanelor ruse (7).

    12.

    La 1 martie 2022, Consiliul a adoptat măsuri suplimentare: (i) eliminarea anumitor bănci ruse din sistemul de mesagerie SWIFT (8), (ii) măsuri împotriva dezinformării răspândite de mass-media rusă de stat Russia Today și Sputnik (9).

    13.

    La 2 martie 2022, ca urmare a rolului său în facilitarea agresiunii armate, Consiliul a decis să introducă sancțiuni suplimentare împotriva Belarusului în legătură cu comerțul de bunuri utilizate pentru producția sau fabricarea produselor din tutun, a produselor minerale, a produselor din clorură de potasiu („potasă”), a produselor din lemn, a produselor din ciment, a produselor din fier și oțel și a produselor din cauciuc. De asemenea, Consiliul a interzis exportul în Belarus sau în scopul utilizării în Belarus de produse și tehnologii cu dublă utilizare, exporturile de bunuri și tehnologii care ar putea contribui la dezvoltarea militară, tehnologică, de apărare și de securitate a Belarusului, precum și exporturile de utilaje, impunând totodată restricții privind furnizarea de servicii conexe (10). De asemenea, Consiliul a adoptat măsuri individuale împotriva a 22 de persoane din Belarus (11).

    14.

    La 9 martie 2022, Consiliul a adoptat măsuri suplimentare care vizează sectorul financiar belarus, inclusiv o interdicție SWIFT pentru trei bănci din Belarus, o interdicție privind tranzacțiile cu Banca Centrală a Belarusului, limite privind intrările financiare din Belarus în UE și o interdicție privind furnizarea de bancnote euro către Belarus (12). De asemenea, Consiliul a introdus măsuri restrictive suplimentare cu privire la exportul de produse de navigație maritimă și tehnologie de radiocomunicații către Rusia. În plus, Consiliul a impus măsuri restrictive unui număr suplimentar de 160 de persoane (13). La 15 martie 2022 (14), Consiliul a convenit asupra unor măsuri sectoriale și individuale suplimentare împotriva Rusiei. Consiliul a decis în special: (i) să interzică toate tranzacțiile cu anumite întreprinderi de stat, (ii) să interzică furnizarea, către orice persoană sau entitate rusă, a oricăror servicii de rating de credit, precum și accesul la orice servicii de abonament legate de activitățile de rating de credit, (iii) să extindă lista persoanelor care au legătură cu baza industrială și de apărare a Rusiei, cărora li se impun restricții mai stricte la export în ceea ce privește produsele și tehnologiile cu dublă utilizare care ar putea contribui la consolidarea tehnologică de către Rusia a sectorului său de apărare și securitate, (iv) să interzică noi investiții în sectorul energetic al Rusiei și să introducă o restricție cuprinzătoare la exportul de echipamente, tehnologii și servicii pentru industria energetică, (v) să introducă restricții comerciale suplimentare în domeniul fierului și al oțelului, precum și în domeniul produselor de lux (15). În plus, Consiliul a decis să îi sancționeze pe principalii oligarhi, lobbyiști și propagandiști ruși, precum și principalele întreprinderi din sectorul aviației, din sectorul militar și al produselor cu dublă utilizare, precum și din sectorul construcțiilor navale și al construcțiilor de mașini (16).

    15.

    În strânsă cooperare cu UE, partenerii internaționali, în special Statele Unite ale Americii, Regatul Unit, Canada, Norvegia, Japonia, Coreea de Sud, Elveția și Australia, au impus, de asemenea, sancțiuni.

    1.2.   Întreprinderi și gospodării afectate de prețurile ridicate la gaze și energie electrică sau de perturbările în aprovizionarea cu energie

    16.

    Criza actuală a dus deja la creșterea prețurilor la energie electrică și gaze cu mult peste nivelurile deja ridicate înregistrate în perioada anterioară agresiunii. În acest context, Comisia se referă la setul de instrumente pe care l-a prezentat deja în octombrie 2021 (17) („comunicarea din octombrie”) și Comunicarea privind REPowerEU din 8 martie 2022 („comunicarea REPowerEU”) (18) (19).

    17.

    Prețurile foarte ridicate la energie afectează atât economia, cât și puterea de cumpărare a cetățenilor UE, în special a celor mai vulnerabili. Banca Centrală Europeană a estimat, înainte de agresiunea rusă, că șocurile prețurilor energiei vor reduce creșterea PIB-ului cu aproximativ 0,5 puncte procentuale în 2022. Prețurile constant ridicate ale energiei sunt susceptibile să ducă la creșterea sărăciei și să afecteze competitivitatea întreprinderilor. În special industriile mari consumatoare de energie s-au confruntat cu costuri de producție mai ridicate. În anumite cazuri, aceste creșteri ale costurilor pot pune sub semnul întrebării continuarea activității întreprinderilor care, altfel, ar fi profitabile, ceea ce poate antrena un impact probabil asupra ocupării forței de muncă.

    18.

    Setul de instrumente prezentat de Comisie în octombrie 2021 s-a dovedit util și a fost aplicat pe scară largă. Majoritatea statelor membre au adoptat măsuri în concordanță cu setul de instrumente. Măsurile respective au dus la reducerea facturilor la energie pentru aproximativ 71 de milioane de gospodării și pentru câteva milioane de întreprinderi mici și mijlocii (IMM-uri) și de microîntreprinderi. În total, costurile acestor măsuri se ridică la peste 23 de miliarde EUR.

    19.

    Comunicarea REPowerEU oferă orientări suplimentare și noi acțiuni pentru intensificarea producției de energie verde, pentru diversificarea aprovizionării și reducerea cererii, inclusiv măsuri pregătitoare pentru iarna următoare. Accelerarea tranziției verzi va reduce emisiile, va diminua dependența de combustibilii fosili importați și va asigura o protecție împotriva creșterii prețurilor. Prin urmare, remedierea crizei actuale este crucială. Cu toate acestea, pe termen scurt, ar putea fi necesar un sprijin temporar pentru a ajuta întreprinderile care se confruntă cu prețuri ridicate la energie.

    1.3.   Necesitatea unei coordonări strânse la nivel european a măsurilor naționale de ajutor

    20.

    Aplicarea direcționată și proporțională a controlului UE privind ajutoarele de stat servește la garantarea faptului că măsurile naționale de sprijin sunt eficace în a susține întreprinderile și lucrătorii afectați de criza actuală. Controlul UE privind ajutoarele de stat asigură și faptul că piața internă a UE nu este fragmentată și că nu sunt afectate condițiile de concurență echitabile. Integritatea pieței interne este importantă pentru a face față presiunii externe și pentru a evita competițiile pentru subvenții, care constau în faptul că statele membre cu mai multe resurse financiare își permit să cheltuie mai mult decât statele vecine, în detrimentul coeziunii la nivelul Uniunii.

    1.4.   Măsuri adecvate de ajutor de stat

    21.

    În efortul general al statelor membre de a aborda provocările antrenate de situația geopolitică, prezenta comunicare stabilește posibilitățile pe care statele membre le au în temeiul normelor UE privind ajutoarele de stat pentru a asigura lichiditatea și accesul la finanțare pentru întreprinderi, în special pentru IMM-urile care se confruntă cu provocări economice în contextul crizei actuale.

    22.

    Astfel cum se prevede în comunicarea din octombrie, măsurile în beneficiul consumatorilor de energie necomerciali nu constituie ajutor de stat, cu condiția ca acestea să nu aducă beneficii indirecte unui anumit sector sau unei anumite întreprinderi. Statele membre pot acorda, de exemplu, prestații sociale specifice persoanelor celor mai expuse riscurilor astfel încât acestea să poată să își plătească facturile la energie pe termen scurt sau pot oferi sprijin pentru îmbunătățirea eficienței energetice, asigurând, în același timp, funcționarea eficace a pieței.

    23.

    Măsurile îndreptate către consumatorii comerciali de energie nu constituie ajutor de stat, cu condiția ca aceste măsuri să aibă un caracter general. Astfel de măsuri neselective pot lua, de exemplu, forma unor reduceri generale ale impozitelor sau ale taxelor, a unei cote reduse pentru furnizarea de gaze naturale, energie electrică sau încălzire centralizată sau a unor costuri de rețea reduse. În măsura în care intervențiile naționale pot fi considerate măsuri de ajutor, acestea pot fi considerate compatibile cu normele privind ajutoarele de stat dacă îndeplinesc anumite cerințe. De exemplu, ajutoarele sub formă de reduceri ale taxelor de mediu armonizate care respectă nivelurile minime de impozitare și normele stabilite în Directiva privind impozitarea energiei (20) și care sunt în conformitate cu dispozițiile unui regulament de exceptare pe categorii pot fi puse în aplicare de statele membre fără notificarea prealabilă a Comisiei.

    24.

    Statele membre sunt invitate să ia în considerare, în mod nediscriminatoriu, stabilirea unor cerințe legate de protecția mediului sau de securitatea aprovizionării în vederea acordării de ajutoare în temeiul secțiunii 2.4 din prezenta comunicare. Acestea ar putea lua, de exemplu, următoarele forme (21):

    a.

    stabilirea cerinței ca beneficiarul să satisfacă o parte din nevoile de consum de energie din surse regenerabile de energie, de exemplu prin acorduri de cumpărare de energie electrică sau prin investiții directe în producția de energie din surse regenerabile;

    b.

    stabilirea cerinței de a efectua investiții în eficiența energetică, de a reduce consumul de energie în raport cu producția economică, de exemplu prin reducerea consumului pentru procesele de producție, încălzire sau transport;

    c.

    stabilirea cerinței de a efectua investiții pentru reducerea sau diversificarea consumului de gaze naturale, de exemplu prin măsuri de electrificare care utilizează surse regenerabile de energie sau soluții circulare, cum ar fi reutilizarea gazelor reziduale;

    d.

    stabilirea cerinței de flexibilizare a investițiilor, pentru a facilita o mai bună adaptare a proceselor comerciale la semnalele de preț de pe piețele energiei electrice.

    25.

    Statele membre pot acorda, de asemenea, ajutoare pentru repararea pagubelor cauzate de evenimente extraordinare în temeiul articolului 107 alineatul (2) litera (b) din TFUE. Astfel de ajutoare de stat menite să atenueze pagubele cauzate în mod direct de evenimentele actuale și excepționale ale agresiunii ruse împotriva Ucrainei pot acoperi, de asemenea, anumite efecte directe ale sancțiunilor economice impuse sau ale contramăsurilor care afectează în mod negativ beneficiarul împiedicându-l să își desfășoare activitatea economică sau o anumită parte disociabilă din activitatea sa economică.

    26.

    Statele membre trebuie să notifice aceste măsuri de ajutor, iar Comisia le va evalua în mod direct, în temeiul articolului 107 alineatul (2) litera (b) din TFUE. Astfel de ajutoare pot fi acordate întreprinderilor aflate în dificultate.

    27.

    Transportul refugiaților și al materialelor umanitare nu intră, în principiu, sub incidența normelor UE privind ajutoarele de stat, atât timp cât statul acționează în exercitarea prerogativelor de autoritate publică (spre deosebire de situația în care ar desfășura o activitate economică) și atât timp cât serviciile de transport nu sunt achiziționate la un nivel care să fie peste prețul pieței.

    28.

    Ajutoarele acordate de statele membre întreprinderilor în temeiul prezentei comunicări, care sunt canalizate prin intermediul instituțiilor de credit în calitate de intermediari financiari, trebuie să aducă în mod direct beneficii acestor întreprinderi. Totuși, acest lucru le poate conferi intermediarilor financiari un avantaj indirect. Sub rezerva garanțiilor prevăzute în secțiunile 2.2 și 2.3, acest tip de avantaje indirecte nu are însă ca obiectiv menținerea sau restabilirea viabilității, a lichidității sau a solvabilității instituțiilor de credit. Drept urmare, astfel de ajutoare nu vor fi considerate sprijin financiar public extraordinar în temeiul Directivei 2014/59/UE a Parlamentului European și a Consiliului (Directiva privind redresarea și rezoluția instituțiilor bancare – BRRD) (22) și nici în temeiul Regulamentului 806/2014 al Parlamentului European și al Consiliului (Regulamentul privind mecanismul unic de rezoluție – Regulamentul MUR) (23) și nu vor face obiectul unei evaluări în temeiul normelor privind ajutoarele de stat aplicabile sectorului bancar (24).

    29.

    Ajutoarele acordate de statele membre instituțiilor de credit în temeiul articolului 107 alineatul (2) litera (b) din TFUE pentru a compensa daunele directe suferite ca urmare a crizei actuale, care nu au obiectivul de a menține sau de a restabili viabilitatea, lichiditatea sau solvabilitatea unei instituții sau a unei entități, nu vor fi considerate drept sprijin financiar public extraordinar în temeiul BRRD și nici în temeiul Regulamentului MUR și, de asemenea, nu vor fi evaluate în temeiul normelor privind ajutoarele de stat aplicabile sectorului bancar (25).

    30.

    În cazul în care, din cauza actualei crize și a sancțiunilor impuse în legătură cu agresiunea sus-menționată, instituțiile de credit ar avea nevoie de sprijin financiar public extraordinar [a se vedea articolul 2 alineatul (1) punctul 28 din BRRD și articolul 3 alineatul (1) punctul 29 din Regulamentul MUR] sub forma unor lichidități, a recapitalizării sau a unei măsuri privind activele depreciate, va trebui să se evalueze dacă măsura îndeplinește condițiile prevăzute la articolul 32 alineatul (4) litera (d) punctul (i), (ii) sau (iii) din BRRD și la articolul 18 alineatul (4) litera (d) punctul (i), (ii) sau (iii) din Regulamentul MUR. În cazul în care sunt întrunite condițiile menționate anterior, nu se va considera că instituția de credit ce beneficiază de un astfel de sprijin financiar public extraordinar este în curs de a intra în dificultate sau susceptibilă de a intra în dificultate.

    31.

    În măsura în care aceste măsuri abordează probleme legate de agresiunea Rusiei împotriva Ucrainei și de sancțiunile impuse în legătură cu agresiunea respectivă, se va considera că acestea intră sub incidența punctului 45 din Comunicarea din 2013 privind sectorul bancar (26), care prevede o derogare de la cerința privind repartizarea sarcinilor între acționari și creditorii subordonați.

    32.

    Ajutorul acordat în temeiul prezentei comunicări nu trebuie să fie condiționat de relocarea unei activități de producție sau a altei activități a beneficiarului dintr-o altă țară din SEE pe teritoriul statului membru care acordă ajutorul. S-ar părea că impunerea unei astfel de condiții ar cauza prejudicii pieței interne. Aceasta indiferent de numărul de locuri de muncă pierdute efectiv în unitatea inițială a beneficiarului din SEE.

    33.

    Ajutoarele în temeiul prezentei comunicări nu se acordă întreprinderilor care fac obiectul sancțiunilor adoptate de UE și nici:

    a.

    persoanelor, entităților sau organismelor desemnate în mod specific în actele juridice care impun sancțiunile respective;

    b.

    întreprinderilor deținute sau controlate de persoane, entități sau organisme vizate de sancțiunile adoptate de UE, nici

    c.

    întreprinderilor care își desfășoară activitatea în industrii vizate de sancțiunile adoptate de UE, în măsura în care ajutoarele ar submina obiectivele aferente sancțiunilor relevante, nelimitându-se însă la acestea.

    1.5.   Aplicabilitatea articolului 107 alineatul (3) litera (b) din TFUE

    34.

    În temeiul articolului 107 alineatul (3) litera (b) din TFUE, Comisia poate declara compatibile cu piața internă ajutoarele menite „să remedieze perturbări grave ale economiei unui stat membru”. În acest context, instanțele Uniunii au statuat că perturbările trebuie să afecteze întreaga economie sau o parte importantă a economiei statului membru în cauză, nu numai economia unei regiuni sau a unei părți a teritoriului acestuia. În plus, acest lucru este în concordanță cu necesitatea unei interpretări stricte a oricărei dispoziții excepționale, așa cum este articolul 107 alineatul (3) litera (b) din TFUE (27). Această interpretare a fost aplicată în mod constant de Comisie în practica sa de luare a deciziilor (28).

    35.

    Comisia consideră că agresiunea Rusiei împotriva Ucrainei, sancțiunile impuse de UE sau de partenerii săi internaționali și contramăsurile luate, de exemplu, de către Rusia au creat incertitudini economice semnificative, au perturbat fluxurile comerciale și lanțurile de aprovizionare și au condus la creșteri excepțional de mari și neașteptate ale prețurilor, în special la gaze naturale și energie electrică, dar și la numeroși alți factori de producție și la materii prime și bunuri primare, inclusiv în sectorul agroalimentar. Aceste efecte, luate împreună, au cauzat o perturbare gravă a economiei în toate statele membre. Perturbările lanțului de aprovizionare și incertitudinea sporită au efecte directe sau indirecte care afectează multe sectoare. În plus, creșterea prețurilor la energie afectează practic orice activitate economică din toate statele membre. În consecință, Comisia consideră că o gamă largă de sectoare economice din toate statele membre sunt afectate de o perturbare economică gravă. Pe această bază, Comisia consideră că este oportun să se stabilească criteriile de evaluare a măsurilor de ajutoare de stat pe care statele membre le pot adopta pentru a remedia această perturbare gravă.

    36.

    Ajutoarele de stat sunt îndeosebi justificate și pot fi declarate compatibile cu piața internă pe baza articolului 107 alineatul (3) litera (b) din TFUE, pentru o perioadă limitată, în cazul în care servesc la remedierea deficitului de lichidități cu care se confruntă întreprinderile care sunt afectate direct sau indirect de perturbarea gravă a economiei cauzată de agresiunea armată rusă împotriva Ucrainei, de sancțiunile impuse de UE sau de partenerii săi internaționali, precum și de contramăsurile economice care au fost luate, de exemplu, de Rusia.

    37.

    Comisia stabilește în prezenta comunicare criteriile pentru evaluarea compatibilității pe care le va aplica, în principiu, ajutoarelor acordate de statele membre în acest context în temeiul articolului 107 alineatul (3) litera (b) din TFUE. În consecință, statele membre trebuie să demonstreze că măsurile de ajutor de stat notificate Comisiei, care intră în sfera de aplicare a prezentei comunicări, sunt necesare, adecvate și proporționale pentru remedierea unei perturbări grave a economiei statului membru în cauză și că toate cerințele prezentei comunicări sunt îndeplinite.

    38.

    Măsurile de ajutor de stat notificate și evaluate în temeiul prezentei comunicări sunt menite să sprijine întreprinderile care își desfășoară activitatea în UE și care sunt afectate de agresiunea armată rusă și/sau de consecințele sancțiunilor economice impuse și ale contramăsurilor de retorsiune adoptate, de exemplu, de către Rusia. Măsurile de ajutor nu pot fi utilizate în niciun fel pentru a submina efectele scontate ale sancțiunilor impuse de UE sau de partenerii săi internaționali și trebuie să fie în deplină concordanță cu normele de combatere a eludării din regulamentele aplicabile (29). În special, trebuie să se evite situațiile în care persoanele fizice sau entitățile care fac obiectul sancțiunilor ar beneficia direct sau indirect de astfel de măsuri (30).

    39.

    Măsurile de ajutor de stat care intră în sfera de aplicare a prezentei comunicări pot fi cumulate unele cu altele în conformitate cu cerințele din secțiunile specifice ale prezentei comunicări. Măsurile de ajutor de stat prevăzute în prezenta comunicare pot fi cumulate cu ajutoarele acordate în temeiul regulamentelor de minimis (31) sau cu ajutoarele acordate în temeiul regulamentelor de exceptare pe categorii (32), cu condiția respectării dispozițiilor și a normelor privind cumularea prevăzute în regulamentele respective. Măsurile de ajutor de stat care fac obiectul prezentei comunicări pot fi cumulate cu ajutoarele acordate în temeiul cadrului temporar privind pandemia de COVID-19 (33), cu condiția respectării normelor respective în materie de cumulare. Atunci când statele membre acordă aceluiași beneficiar împrumuturi sau garanții în temeiul Cadrului temporar privind pandemia de COVID-19 și al prezentei comunicări și atunci când valoarea totală a principalului împrumutului este calculată pe baza nevoilor de lichidități autodeclarate ale beneficiarului, statele membre trebuie să se asigure că aceste nevoi de lichidități sunt acoperite numai o singură dată cu ajutorul respectiv. De asemenea, ajutoarele acordate în temeiul prezentei comunicări pot fi cumulate cu ajutoarele acordate în temeiul articolului 107 alineatul (2) litera (b) din TFUE, însă nu poate să existe o supracompensare a daunelor suferite de beneficiar.

    2.   MĂSURI TEMPORARE DE AJUTOR DE STAT

    2.1.   Ajutoare limitate

    40.

    Pe lângă posibilitățile existente în baza articolului 107 alineatul (3) litera (c) din TFUE, ajutoarele temporare limitate pentru întreprinderile afectate de agresiunea Rusiei împotriva Ucrainei și/sau de sancțiunile impuse sau de contramăsurile de retorsiune luate în semn de răspuns pot constitui, pe durata crizei actuale, o soluție adecvată, necesară și clar direcționată.

    41.

    Comisia va considera aceste ajutoare de stat compatibile cu piața internă în temeiul articolului 107 alineatul (3) litera (b) din TFUE, sub rezerva îndeplinirii tuturor condițiilor următoare (dispozițiile specifice pentru sectoarele agriculturii primare, pescuitului și acvaculturii sunt prevăzute la punctul 42):

    a.

    ajutorul total nu depășește 400 000 EUR pe întreprindere în orice moment (34). Ajutorul poate fi acordat sub formă de granturi directe, avantaje fiscale și de plată ori sub alte forme, ca de exemplu, avansuri rambursabile, garanții (35), împrumuturi (36) și titluri de capital, cu condiția ca valoarea nominală totală a acestor măsuri să nu depășească plafonul global de 400 000 EUR pe întreprindere; toate cifrele utilizate trebuie să fie brute, și anume înainte de deducerea impozitelor sau a altor taxe;

    b.

    ajutorul este acordat pe baza unei scheme cu un buget estimat;

    c.

    ajutorul se acordă cel târziu la 31 decembrie 2022 (37);

    d.

    ajutorul se acordă întreprinderilor afectate de criză;

    e.

    se poate acorda ajutor întreprinderilor care își desfășoară activitatea în domeniul prelucrării și comercializării de produse agricole (38) cu condiția ca acest ajutor să nu fie transferat parțial sau total către producători primari; cuantumul ajutorului nu se stabilește pe baza prețului sau a cantității de produse introduse pe piață de întreprinderile în cauză sau achiziționate de la producători primari, cu excepția cazului în care, în acest din urmă caz, produsele fie nu au fost introduse pe piață, fie au fost utilizate în scopuri nealimentare, cum ar fi distilarea, metanizarea sau compostarea de către întreprinderile în cauză.

    42.

    Prin derogare de la punctul 41 litera (a), pentru ajutoarele acordate întreprinderilor care își desfășoară activitatea în sectoarele producției agricole primare (39), pescuitului și acvaculturii (40), pe lângă condițiile de la punctul 41 Error! No bookmark name given. literele (b)-(d), se aplică și următoarele condiții specifice:

    a.

    ajutorul total nu depășește în niciun moment 35 000 EUR pe întreprindere (41); ajutorul poate fi acordat sub formă de granturi directe, avantaje fiscale și de plată ori sub alte forme, ca de exemplu, avansuri rambursabile, garanții (42), împrumuturi (43) și titluri de capital, cu condiția ca valoarea nominală totală a acestor măsuri să nu depășească plafonul global de 35 000 EUR pe întreprindere; toate cifrele utilizate trebuie să fie brute, și anume înainte de deducerea impozitelor sau a altor taxe;

    b.

    ajutorul pentru întreprinderile care își desfășoară activitatea în domeniul producției agricole primare nu se stabilește pe baza prețului sau a cantității produselor introduse pe piață;

    c.

    ajutorul pentru întreprinderile care își desfășoară activitatea în sectorul pescuitului și acvaculturii nu se încadrează în niciuna dintre categoriile de ajutoare menționate la articolul 1 alineatul (1) literele (a)-(k) din Regulamentul (UE) nr. 717/2014 (44).

    43.

    În cazul în care o întreprindere își desfășoară activitatea în mai multe sectoare cărora li se aplică cuantumuri maxime diferite în conformitate cu punctul 41Error! No bookmark name given. litera (a) și cu punctul 42Error! No bookmark name given. litera (a), statul membru în cauză trebuie să asigure, prin mijloace adecvate, cum ar fi separarea conturilor, faptul că pentru fiecare dintre aceste activități se respectă plafonul relevant și că nu se depășește cuantumul maxim total de 400 000 EUR pe întreprindere. În cazul în care o întreprindere își desfășoară activitatea în sectoarele menționate la punctul 42Error! No bookmark name given. litera (a), nu ar trebui să se depășească cuantumul maxim total de 35 000 EUR pe întreprindere.

    44.

    Măsurile acordate în temeiul prezentei comunicări sub formă de avansuri rambursabile, garanții, împrumuturi sau alte instrumente rambursabile pot fi convertite în alte forme de ajutor, cum ar fi granturile, cu condiția ca această conversie să aibă loc până la 30 iunie 2023 cel târziu și să fie îndeplinite condițiile din prezenta secțiune.

    2.2.   Sprijin de lichiditate sub formă de garanții

    45.

    În vederea asigurării accesului la lichidități pentru întreprinderile afectate de criza actuală, garanțiile publice pentru împrumuturi pe o perioadă limitată și pentru un cuantum limitat al împrumutului pot constitui, în condițiile actuale, o soluție adecvată, necesară și clar direcționată.

    46.

    Pentru același principal al împrumutului suport nu se pot cumula garanții acordate în temeiul prezentei secțiuni cu ajutoare acordate în temeiul secțiunii 2.3 din prezenta comunicare și viceversa sau cu ajutoare acordate în temeiul secțiunii 3.2 sau 3.3 din cadrul temporar privind COVID-19. Garanțiile acordate în temeiul prezentei secțiuni pot fi cumulate pentru împrumuturi diferite, cu condiția ca cuantumul total al împrumuturilor per beneficiar să nu depășească plafoanele stabilite la punctul 47 litera (e) din prezenta comunicare. Un beneficiar poate beneficia în paralel de mai multe măsuri prevăzute în prezenta secțiune, cu condiția ca cuantumul total al împrumuturilor per beneficiar să nu depășească plafoanele stabilite la punctul 47 litera (e).

    47.

    Comisia va considera aceste ajutoare de stat sub forma unor garanții publice ca fiind compatibile cu piața internă în temeiul articolului 107 alineatul (3) litera (b) din TFUE sub rezerva îndeplinirii următoarelor condiții:

    a.

    garanțiile publice sunt destinate noilor împrumuturi individuale acordate întreprinderilor;

    b.

    primele de garantare se stabilesc per împrumuturi individuale la un nivel minim, care crește progresiv pe măsură ce crește durata împrumuturilor garantate, astfel cum se indică în tabelul următor:

    Tipul de beneficiar

    În primul an

    În al 2-lea - al 3-lea an

    În al 4-lea - al 6-lea an

    IMM-uri

    25 de puncte de bază

    50 de puncte de bază

    100 de puncte de bază

    Întreprinderi mari

    50 de puncte de bază

    100 de puncte de bază

    200 de puncte de bază

    c.

    alternativ, statele membre pot notifica scheme luând ca bază tabelul de mai sus, dar în care durata, primele și acoperirea garanției pot să fie modulate pentru fiecare principal al împrumutului individual suport (de exemplu, o acoperire mai redusă a garanției ar putea să compenseze o durată mai mare sau ar putea permite prime de garantare mai reduse); se poate utiliza o primă fixă pentru întreaga durată a garanției, dacă este mai mare decât primele minime pentru primul an, stabilite în tabelul de mai sus pentru fiecare tip de beneficiar, ajustate în funcție de durata și de acoperirea garanției prevăzute în prezentul paragraf;

    d.

    garanția se acordă până cel târziu la 31 decembrie 2022;

    e.

    cuantumul total al împrumuturilor per beneficiar pentru care se acordă o garanție în temeiul prezentei secțiuni nu depășește:

    (i)

    15 % din cifra de afaceri anuală totală medie a beneficiarului din ultimele trei perioade contabile închise sau

    (ii)

    50 % din cheltuielile cu energia din cele 12 luni anterioare celei în care se depune cererea de ajutor

    (iii)

    cu condiția ca statul membru să furnizeze Comisiei o justificare adecvată, care să îi permită acesteia să își efectueze evaluarea (de exemplu, în legătură cu problemele întâmpinate de beneficiar în cursul crizei actuale) (45), cuantumul împrumutului poate fi majorat astfel încât să acopere nevoile de lichidități de la momentul acordării acestuia pentru următoarele 12 luni în cazul IMM-urilor (46) și pentru următoarele 6 luni în cazul întreprinderilor mari. Nevoile de lichidități acoperite deja de măsuri de ajutor instituite în temeiul cadrului temporar privind COVID-19 nu pot face obiectul măsurilor adoptate în temeiul prezentei comunicări. Nevoile de lichidități ar trebui stabilite prin intermediul autocertificării de către beneficiar (47);

    f.

    durata garanției este limitată la maximum șase ani, cu excepția cazului în care este modulată în conformitate cu punctul 47 litera (c), iar garanția nu poate depăși:

    (i)

    90 % din principalul împrumutului, în cazul în care pierderile sunt suportate proporțional și în aceleași condiții de instituția de credit și de stat sau

    (ii)

    35 % din principalul împrumutului, în cazul în care pierderile sunt atribuite mai întâi statului și doar ulterior instituțiilor de credit (și anume, o garanție de primă pierdere) și

    (iii)

    în ambele cazuri de mai sus, atunci când valoarea împrumutului scade în timp, de exemplu deoarece împrumutul începe să fie rambursat, suma garantată trebuie să scadă proporțional.

    g.

    garanția vizează împrumuturile pentru investiții și/sau pentru capital circulant;

    h.

    garanțiile se pot furniza direct beneficiarilor finali sau instituțiilor de credit și altor instituții financiare în calitate de intermediari financiari. Instituțiile de credit sau alte instituții financiare ar trebui să transfere în cea mai mare măsură posibilă beneficiarilor finali avantajele garanțiilor publice. Intermediarul financiar trebuie să fie în măsură să demonstreze că utilizează un mecanism prin care se asigură că avantajele sunt transferate în cea mai mare măsură posibilă beneficiarilor finali sub forma unor volume mai mari de finanțare, a unor portofolii mai riscante, a unor cerințe mai reduse în materie de garanții reale, a unor prime de garantare mai mici sau a unor rate ale dobânzii mai scăzute decât în absența unor astfel de garanții publice.

    2.3.   Sprijin de lichiditate sub formă de împrumuturi subvenționate

    48.

    În vederea asigurării accesului la lichidități pentru întreprinderile afectate de criza actuală, subvenționarea ratelor dobânzii pe o perioadă limitată și pentru un cuantum limitat al împrumutului poate constitui, în condițiile actuale, o soluție adecvată, necesară și clar direcționată.

    49.

    Pentru același principal al împrumutului suport nu se pot cumula împrumuturi acordate în temeiul prezentei secțiuni cu ajutoare acordate în temeiul secțiunii 2.2 din prezenta comunicare și viceversa. Împrumuturile și garanțiile acordate în temeiul prezentei comunicări pot fi cumulate pentru împrumuturi diferite, cu condiția ca cuantumul total al împrumuturilor per beneficiar să nu depășească pragurile stabilite la punctul 47 litera (d) sau la punctul 50 litera (e). Un beneficiar poate beneficia în paralel de mai multe împrumuturi subvenționate în temeiul prezentei secțiuni, cu condiția ca cuantumul total al împrumuturilor per beneficiar să nu depășească plafoanele stabilite la punctul 50 litera (e).

    50.

    Comisia va considera că ajutoarele de stat acordate sub formă de împrumuturi subvenționate ca răspuns la criza actuală sunt compatibile cu piața internă în temeiul articolului 107 alineatul (3) litera (b) din TFUE dacă sunt îndeplinite condițiile de mai jos:

    a.

    împrumuturile nu sunt acordate instituțiilor de credit sau altor instituții financiare;

    b.

    împrumuturile pot fi acordate cu rate reduse ale dobânzii care să fie cel puțin egale cu rata de bază (rata IBOR corespunzătoare scadenței de 1 an sau echivalentul acesteia, publicată de Comisie (48)) disponibilă fie la 1 februarie 2022, fie la momentul notificării, la care se adaugă marjele riscului de credit prevăzute în tabelul de mai jos:

    Tipul de beneficiar

    Marja riscului de credit pentru primul an

    Marja riscului de credit pentru al 2-lea - al 3-lea an

    Marja riscului de credit pentru al 4-lea -al 6-lea an

    IMM-uri

    25 de puncte de bază (49)

    50 de puncte de bază (49)

    100 de puncte de bază

    Întreprinderi mari

    50 de puncte de bază

    100 de puncte de bază

    200 de puncte de bază

    c.

    alternativ, statele membre pot notifica scheme luând ca bază tabelul de mai sus, dar în care scadența împrumutului și nivelul marjelor riscului de credit pot fi modulate, de exemplu o marjă forfetară a riscului de credit poate fi utilizată pentru întreaga durată a împrumutului dacă aceasta este mai mare decât marja minimă a riscului de credit aferentă primului an pentru fiecare tip de beneficiar, ajustată în funcție de scadența împrumutului în temeiul prezentului punct (50);

    d.

    contractele de împrumut sunt semnate până cel târziu la 31 decembrie 2022 și sunt limitate la maximum șase ani, cu excepția cazului în care sunt modulate în conformitate cu punctul 50 litera (c);

    e.

    cuantumul total al împrumuturilor per beneficiar nu depășește:

    (i)

    15 % din cifra de afaceri anuală totală medie a beneficiarului din ultimele trei perioade contabile închise sau

    (ii)

    50 % din cheltuielile cu energia din cele 12 luni anterioare celei în care se depune cererea de ajutor;

    (iii)

    cu condiția furnizării unei justificări adecvate Comisiei de către statul membru (de exemplu, în legătură cu problemele întâmpinate de beneficiar în cursul crizei actuale) (51), cuantumul împrumutului poate fi majorat pentru a acoperi nevoile de lichidități de la momentul acordării acestuia pentru următoarele 12 luni în cazul IMM-urilor (52) și pentru următoarele 6 luni în cazul întreprinderilor mari. Nevoile de lichidități acoperite deja de măsuri de ajutor instituite în temeiul cadrului temporar privind COVID-19 nu fac obiectul prezentei comunicări. Nevoile de lichidități ar trebui stabilite prin intermediul autocertificării de către beneficiar (53);

    f.

    împrumuturile vizează nevoi de capital de investiții și/sau de capital circulant;

    g.

    împrumuturile se pot furniza direct beneficiarilor finali sau prin intermediul instituțiilor de credit și al altor instituții financiare în calitate de intermediari financiari. Într-un astfel de caz, instituțiile de credit sau alte instituții financiare ar trebui să transfere în cea mai mare măsură posibilă beneficiarilor finali avantajele ratelor dobânzii subvenționate pentru împrumuturi. Intermediarul financiar trebuie să fie în măsură să demonstreze că utilizează un mecanism prin care se asigură că avantajele sunt transferate în cea mai mare măsură posibilă către beneficiarii finali, fără a condiționa acordarea de împrumuturi subvenționate în temeiul prezentei secțiuni de refinanțarea împrumuturilor existente.

    2.4.   Ajutoare pentru costuri suplimentare generate de creșterile deosebit de puternice ale prețurilor la gazele naturale și energia electrică

    51.

    Pe lângă posibilitățile existente în baza articolului 107 alineatul (3) litera (c) din TFUE și posibilitățile prevăzute mai sus, sprijinul temporar ar putea atenua creșterile deosebit de puternice ale prețurilor la gazele naturale și energia electrică, pe care s-ar putea ca întreprinderile să nu fie în măsură să le transfere și nici să se adapteze la ele pe termen scurt. Acest sprijin ar putea atenua consecințele pentru întreprinderi și le-ar putea ajuta să facă față creșterilor bruște ale costurilor ca urmare a crizei actuale și, de asemenea, ar putea reduce presiunea inflaționistă exercitată de creșterea prețurilor la energie. Sprijinul suplimentar se poate justifica prin necesitatea de a permite continuarea activității întreprinderilor mari consumatoare de energie.

    52.

    Comisia va considera aceste ajutoare de stat compatibile cu piața internă în temeiul articolului 107 alineatul (3) litera (b) din TFUE sub rezerva îndeplinirii următoarelor condiții:

    a.

    ajutorul se acordă cel târziu la 31 decembrie 2022;

    b.

    ajutorul se poate acorda sub formă de granturi directe, avantaje fiscale (54) și de plată ori sub alte forme, ca de exemplu, avansuri rambursabile, garanții (55), împrumuturi (56) și titluri de capital, cu condiția ca valoarea nominală totală a acestor măsuri să nu depășească plafoanele aplicabile în ceea ce privește intensitatea ajutorului și ajutoarele. Toate cifrele utilizate trebuie să fie brute, și anume înainte de deducerea impozitelor sau a altor taxe;

    c.

    ajutoarele acordate sub formă de avansuri rambursabile, garanții, împrumuturi sau alte instrumente rambursabile pot fi convertite în alte forme de ajutor, cum ar fi granturile, cu condiția ca această conversie să aibă loc până la 30 iunie 2023, cel târziu și să fie respectate condițiile din prezenta secțiune;

    d.

    ajutorul este acordat pe baza unei scheme cu un buget estimat; statele membre pot limita ajutorul la activități care sprijină domenii economice specifice de o importanță deosebită pentru economie sau pentru securitatea și reziliența pieței interne. Aceste limite trebuie însă concepute în sens larg și nu trebuie să conducă la o limitare artificială a potențialilor beneficiari;

    e.

    costurile eligibile în cadrul acestei măsuri se calculează în funcție de creșterea costurilor gazelor naturale și energiei electrice legată de agresiunea Rusiei împotriva Ucrainei. Costul eligibil este produsul următoarelor elemente: numărul de unități de gaze naturale și energie electrică achiziționate de întreprindere de la furnizori externi în calitate de consumator final (57) în perioada cuprinsă între 1 februarie 2022 și 31 decembrie 2022, cel târziu („perioada eligibilă”) și o anumită creștere a prețului pe care întreprinderea îl plătește pe unitate consumată (măsurat, de exemplu, în EUR/MWh). Această creștere de preț se calculează ca diferența dintre prețul unitar plătit de întreprindere într-o anumită lună din perioada eligibilă și dublul (200 %) prețului unitar plătit de întreprindere în medie în perioada de referință cuprinsă între 1 ianuarie 2021 și 31 decembrie 2021 (58);

    f.

    ajutorul total pe întreprindere nu depășește 30 % din costurile eligibile până la un cuantum maxim de 2 milioane EUR în orice moment;

    g.

    autoritatea care acordă ajutorul poate vărsa întreprinderii o plată în avans în cazul în care ajutorul a fost acordat înainte de suportarea costurilor eligibile. Atunci când procedează astfel, autoritatea care acordă ajutorul se poate baza pe estimările costului eligibil, cu condiția respectării plafoanelor ajutoarelor prevăzute la punctul 52 litera (f). Autoritatea care acordă ajutorul are obligația de a verifica ex post plafoanele relevante pe baza costurilor efectiv suportate și de a recupera orice plată de ajutoare care depășește plafoanele respective în termen de cel mult șase luni de la expirarea perioadei eligibile;

    h.

    ajutoarele acordate în temeiul punctului 52 pot fi cumulate cu ajutoarele acordate în temeiul secțiunii 2.1, cu condiția să nu se depășească un cuantum total de 2 milioane EUR.

    53.

    În anumite situații, asigurarea continuării activității economice poate necesita ajutoare suplimentare. În acest scop, statele membre pot acorda ajutoare care depășesc valorile calculate în temeiul punctului 52 literele (e) și (f), în cazul în care, pe lângă îndeplinirea condițiilor de la punctul 52 literele (a)-(d) și (g), se îndeplinesc următoarele condiții:

    a.

    întreprinderea este eligibilă dacă este o „întreprindere mare consumatoare de energie” în sensul articolului 17 alineatul (1) litera (a) prima teză din Directiva privind impozitarea energiei (59), și anume atunci când achizițiile de produse energetice (inclusiv alte produse energetice decât gazele naturale și energia electrică) reprezintă cel puțin 3,0 % din valoarea producției (60)

    b.

    întreprinderea este eligibilă dacă suportă pierderi din exploatare (61), caz în care creșterea costului eligibil, astfel cum este definit la punctul 52 litera (e), trebuie să fie de cel puțin 50 % din pierderea din exploatare înregistrată în perioada eligibilă, astfel cum este definită la punctul 52 litera (e);

    c.

    ajutorul total nu depășește 50 % din costurile eligibile și se ridică la maximum 80 % din pierderile din exploatare ale întreprinderii;

    d.

    ajutorul total nu depășește 25 de milioane EUR pe întreprindere în orice moment;

    e.

    în cazul întreprinderilor mari consumatoare de energie care își desfășoară activitatea într-unul din sectoarele sau subsectoarele enumerate în anexa I, ajutorul total poate fi majorat până la maximum 70 % din costurile eligibile legate de fabricarea produselor din sectoarele sau subsectoarele enumerate în anexa I și poate reprezenta maximum 80 % din pierderile din exploatare înregistrate pentru activitățile respective. Ajutorul total nu poate depăși 50 de milioane EUR pe întreprindere în orice moment, în timp ce activitățile care nu sunt enumerate în anexa I nu pot primi mai mult de 25 de milioane EUR. În cazul în care o întreprindere își desfășoară activitatea în mai multe sectoare cărora li se aplică cuantumuri maxime diferite în conformitate cu punctul 53, statul membru în cauză trebuie să se asigure, prin mijloace adecvate, cum ar fi separarea conturilor, că pentru fiecare dintre aceste activități se respectă plafonul relevant și nu se depășește cuantumul maxim total de 50 de milioane EUR pe întreprindere;

    f.

    ajutoarele prevăzute la punctul 53 pot fi cumulate cu ajutoarele prevăzute în secțiunea 2.1, cu condiția să nu se depășească plafoanele indicate la punctul 53 litera (d) sau la punctul 53 litera (e), în funcție de care dintre acestea se aplică.

    3.   MONITORIZARE ȘI RAPORTARE

    54.

    Statele membre trebuie să publice informațiile relevante cu privire la fiecare ajutor individual în valoare de peste 100 000 EUR (62) acordat în temeiul prezentei comunicări și, respectiv, de peste 10 000 EUR (63) în sectoarele agriculturii primare și pescuitului pe site-ul web cuprinzător dedicat ajutoarelor de stat sau folosind instrumentul IT al Comisiei (64), în termen de 12 luni de la data acordării.

    55.

    Statele membre trebuie să prezinte Comisiei rapoarte anuale (65).

    56.

    Statele membre trebuie să se asigure că păstrează evidențe detaliate privind acordarea ajutoarelor care fac obiectul prezentei comunicări. Aceste evidențe, care trebuie să conțină toate informațiile necesare pentru a se stabili că au fost respectate condițiile necesare, trebuie păstrate timp de 10 ani de la acordarea ajutorului și furnizate, la cerere, Comisiei.

    57.

    Comisia poate solicita informații suplimentare cu privire la ajutorul acordat, în special pentru a verifica dacă s-au respectat condițiile prevăzute în decizia Comisiei de aprobare a măsurii de ajutor.

    58.

    Pentru a monitoriza punerea în aplicare a prezentei comunicări, Comisia poate solicita statelor membre să furnizeze informații agregate cu privire la utilizarea măsurilor de ajutor de stat pentru a remedia perturbarea gravă a economiei cauzată de criza actuală și de măsurile restrictive aferente.

    4.   DISPOZIȚII FINALE

    59.

    Comisia aplică prezenta comunicare începând cu 1 februarie 2022, având în vedere impactul economic al agresiunii Rusiei împotriva Ucrainei și al sancțiunilor subsecvente. Prezenta comunicare este justificată de actualele circumstanțe excepționale și nu se va aplica după datele specificate în cadrul comunicării.

    60.

    Comisia va revizui toate secțiunile prezentei comunicări înainte de 31 decembrie 2022 pe baza unor considerente importante care țin de politica de concurență sau pe baza unor considerente economice importante, precum și în funcție de evoluțiile de pe plan internațional. Dacă va fi util, Comisia va putea, de asemenea, să ofere clarificări suplimentare cu privire la anumite aspecte ale abordării sale.

    61.

    Comisia, în strânsă cooperare cu statele membre în cauză, asigură evaluarea rapidă a măsurilor în momentul notificării clare și complete a măsurilor care fac obiectul prezentei comunicări. Statele membre ar trebui să informeze Comisia cu privire la intențiile lor și să notifice planurile de a introduce astfel de măsuri cât mai repede și cât mai detaliat. Comisia va oferi orientări și asistență statelor membre pe parcursul acestui proces.

    (1)  De exemplu, la 6 martie 2022, Guvernul Federației Ruse a adoptat Decretul nr. 299 privind modificarea punctului 2 din metodologia de stabilire a cuantumului compensației care trebuie plătită titularului de brevet în momentul luării deciziei de a utiliza invenția sau modelul de utilitate, decizia privind utilizarea invenției, fără consimțământul său, precum și procedura de plată a compensației. Această modificare nu prevede „nicio compensație pentru utilizarea unei invenții, a unui model de utilitate sau a unui desen industrial de către «titularii de brevete» din state străine care comit «acte neprietenoase»”.

    (2)  Ucraina este al patrulea furnizor extern de alimente al UE și un furnizor important de cereale (52 % din importurile de porumb ale UE, 19 % de grâu comun), de uleiuri vegetale (23 %) și de semințe oleaginoase (22 %, în special rapiță: 72 %). Prețurile alimentelor la nivel mondial sunt deja ridicate și ar putea crește în continuare, având în vedere situația actuală.

    (3)  De exemplu, conform bazei de date privind mărcile mondiale a OMPI, bazei de date privind desenele și modelele industriale mondiale a OMPI și, respectiv, bazei de date PatentSight, în martie 2022, existau aproximativ 150 000 de mărci comerciale, 2 000 de desene industriale și 44 000 de brevete deținute de întreprinderile din UE în Rusia. Mărcile comerciale ale întreprinderilor din UE care sunt protejate în Rusia vizează în principal următoarele sectoare: farmaceutic, al produselor cosmetice, al industriei autovehiculelor, al produselor chimice și de consum, al modei și al produselor de lux. Având în vedere terminologia vagă a amendamentului metodologiei de compensare care trebuie plătită titularului de brevet prin Decretul nr. 299 din 6 martie 2022 (a se vedea nota de subsol 1) adoptat de guvernul rus și expunerea economică a întreprinderilor din UE și a activelor necorporale ale acestora în Rusia, o astfel de contramăsură poate avea un impact potențial amplu și dăunător asupra întreprinderilor din UE.

    (4)  Regulamentul (UE) 2022/259 al Consiliului din 23 februarie 2022 de modificare a Regulamentului (UE) nr. 269/2014 privind măsuri restrictive în raport cu acțiunile care subminează sau amenință integritatea teritorială, suveranitatea și independența Ucrainei (JO L 42 I, 23.2.2022, p. 1); Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2022/260 și Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2022/261 ale Consiliului din 23 februarie 2022 privind punerea în aplicare a Regulamentului (UE) nr. 269/2014 privind măsuri restrictive în raport cu acțiunile care subminează sau amenință integritatea teritorială, suveranitatea și independența Ucrainei (JO L 42 I, 23.2.2022, p. 3; JO L 42 I, 23.2.2022, p. 15); Regulamentul (UE) 2022/262 al Consiliului din 23 februarie 2022 de modificare a Regulamentului (UE) nr. 833/2014 privind măsuri restrictive având în vedere acțiunile Rusiei de destabilizare a situației în Ucraina (JO L 42 I, 23.2.2022, p. 74); Regulamentul (UE) 2022/263 al Consiliului din 23 februarie 2022 privind măsuri restrictive ca răspuns la recunoașterea zonelor necontrolate de guvern din oblastele Donețk și Lugansk ale Ucrainei și la decizia subsecventă de a trimite trupe ruse în aceste zone (JO L 42 I, 23.2.2022, p. 77); Decizia (PESC) 2022/264 a Consiliului din 23 februarie 2022 de modificare a Deciziei 2014/512/PESC privind măsuri restrictive având în vedere acțiunile Rusiei de destabilizare a situației în Ucraina (JO L 42 I, 23.2.2022, p. 95); Decizia (PESC) 2022/265 a Consiliului și Decizia (PESC) 2022/267 a Consiliului din 23 februarie 2022 de modificare a Deciziei 2014/145/PESC privind măsuri restrictive în raport cu acțiunile care subminează sau amenință integritatea teritorială, suveranitatea și independența Ucrainei (JO L 42 I, 23.2.2022, p. 98; JO L 42 I, 23.2.2022, p. 114) și Decizia (PESC) 2022/266 a Consiliului din 23 februarie 2022 privind măsuri restrictive ca răspuns la recunoașterea zonelor necontrolate de guvern din oblastele Donețk și Lugansk ale Ucrainei și la decizia subsecventă de a trimite trupe ruse în aceste zone (JO L 42 I, 23.2.2022, p. 109).

    (5)  Decizia (PESC) 2022/327 a Consiliului din 25 februarie 2022 de modificare a Deciziei 2014/512/PESC privind măsuri restrictive având în vedere acțiunile Rusiei de destabilizare a situației în Ucraina (JO L 48, 25.2.2022, p. 1); Regulamentul (UE) 2022/328 al Consiliului din 25 februarie 2022 de modificare a Regulamentului (UE) nr. 833/2014 privind măsuri restrictive având în vedere acțiunile Rusiei de destabilizare a situației în Ucraina (JO L 49, 25.2.2022, p. 1); Decizia (PESC) 2022/329 a Consiliului din 25 februarie 2022 de modificare a Deciziei 2014/145/PESC privind măsuri restrictive în raport cu acțiunile care subminează sau amenință integritatea teritorială, suveranitatea și independența Ucrainei (JO L 50, 25.2.2022, p. 1); Regulamentul (UE) 2022/330 al Consiliului din 25 februarie 2022 de modificare a Regulamentului (UE) nr. 269/2014 privind măsuri restrictive în raport cu acțiunile care subminează sau amenință integritatea teritorială, suveranitatea și independența Ucrainei (JO L 51, 25.2.2022, p. 1); Decizia (PESC) 2022/331 a Consiliului din 25 februarie 2022 de modificare a Deciziei 2014/145/PESC privind măsuri restrictive în raport cu acțiunile care subminează sau amenință integritatea teritorială, suveranitatea și independența Ucrainei (JO L 52, 25.2.2022, p. 1); Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2022/332 al Consiliului din 25 februarie 2022 privind punerea în aplicare a Regulamentului (UE) nr. 269/2014 privind măsuri restrictive în raport cu acțiunile care subminează sau amenință integritatea teritorială, suveranitatea și independența Ucrainei (JO L 53, 25.2.2022, p. 1); Decizia (UE) 2022/333 a Consiliului din 25 februarie 2022 privind suspendarea parțială a aplicării Acordului dintre Comunitatea Europeană și Federația Rusă privind facilitarea eliberării vizelor pentru cetățenii Uniunii Europene și ai Federației Ruse (JO L 54, 25.2.2022, p. 1).

    (6)  Regulamentul (UE) 2022/334 al Consiliului din 28 februarie 2022 de modificare a Regulamentului (UE) nr. 833/2014 al Consiliului privind măsuri restrictive având în vedere acțiunile Rusiei de destabilizare a situației în Ucraina (JO L 57, 28.2.2022, p. 1) și Decizia (PESC) 2022/335 a Consiliului din 28 februarie 2022 de modificare a Deciziei 2014/512/PESC privind măsuri restrictive având în vedere acțiunile Rusiei de destabilizare a situației în Ucraina (JO L 57, 28.2.2022, p. 4).

    (7)  Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2022/336 al Consiliului din 28 februarie 2022 privind punerea în aplicare a Regulamentului (UE) nr. 269/2014 privind măsuri restrictive în raport cu acțiunile care subminează sau amenință integritatea teritorială, suveranitatea și independența Ucrainei (JO L 58, 28.2.2022, p. 1) și Decizia (PESC) 2022/337 a Consiliului din 28 februarie 2022 de modificare a Deciziei 2014/145/PESC privind măsuri restrictive în raport cu acțiunile care subminează sau amenință integritatea teritorială, suveranitatea și independența Ucrainei (JO L 59, 28.2.2022, p. 1).

    (8)  Regulamentul (UE) 2022/345 al Consiliului din 1 martie 2022 de modificare a Regulamentului (UE) nr. 833/2014 privind măsuri restrictive având în vedere acțiunile Rusiei de destabilizare a situației în Ucraina (JO L 63, 2.3.2022, p. 1) și Decizia (PESC) 2022/346 a Consiliului din 1 martie 2022 de modificare a Deciziei 2014/512/PESC privind măsuri restrictive având în vedere acțiunile Rusiei de destabilizare a situației în Ucraina (JO L 63, 2.3.2022, p. 5).

    (9)  Regulamentul (UE) 2022/350 al Consiliului din 1 martie 2022 de modificare a Regulamentului (UE) nr. 833/2014 privind măsuri restrictive având în vedere acțiunile Rusiei de destabilizare a situației în Ucraina (JO L 65, 2.3.2022, p. 1) și Decizia (PESC) 2022/351 a Consiliului din 1 martie 2022 de modificare a Deciziei 2014/512/PESC privind măsuri restrictive având în vedere acțiunile Rusiei de destabilizare a situației în Ucraina (JO L 65, 2.3.2022, p. 5).

    (10)  Regulamentul (UE) 2022/355 al Consiliului din 2 martie 2022 de modificare a Regulamentului (CE) nr. 765/2006 privind măsuri restrictive având în vedere situația din Belarus (JO L 67, 2.3.2022, p. 1) și Decizia (PESC) 2022/356 a Consiliului din 2 martie 2022 de modificare a Deciziei 2012/642/PESC privind măsuri restrictive având în vedere situația din Belarus (JO L 67, 2.3.2022, p. 103).

    (11)  Regulamentul (UE) 2022/345 al Consiliului din 1 martie 2022 de modificare a Regulamentului (UE) nr. 833/2014 privind măsuri restrictive având în vedere acțiunile Rusiei de destabilizare a situației în Ucraina (JO L 63, 2.3.2022, p. 1) și Decizia (PESC) 2022/354 a Consiliului din 2 martie 2022 de modificare a Deciziei 2014/145/PESC privind măsuri restrictive în raport cu acțiunile care subminează sau amenință integritatea teritorială, suveranitatea și independența Ucrainei (JO L 63, 2.3.2022, p. 5).

    (12)  Regulamentul (UE) 2022/398 al Consiliului din 9 martie 2022 de modificare a Regulamentului (CE) nr. 765/2006 privind măsuri restrictive având în vedere situația din Belarus și implicarea Belarusului în agresiunea Rusiei împotriva Ucrainei (JO L 82, 9.3.2022, p. 1).

    (13)  Regulamentul (UE) 2022/394 al Consiliului din 9 martie 2022 de modificare a Regulamentului (UE) nr. 833/2014 privind măsuri restrictive având în vedere acțiunile Rusiei de destabilizare a situației în Ucraina (JO L 81, 9.3.2022, p. 1).

    (14)  Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2022/427 al Consiliului din 15 martie 2022 privind punerea în aplicare a Regulamentului (UE) nr. 269/2014 privind măsuri restrictive în raport cu acțiunile care subminează sau amenință integritatea teritorială, suveranitatea și independența Ucrainei (JO L 87, 15.3.2022, p. 1); Regulamentul (UE) 2022/428 al Consiliului din 15 martie 2022 de modificare a Regulamentului (UE) nr. 833/2014 privind măsuri restrictive având în vedere acțiunile Rusiei de destabilizare a situației în Ucraina (JO L 87 I, 15.3.2022, p. 13).

    (15)  Regulamentul (UE) 2022/428 al Consiliului din 15 martie 2022 de modificare a Regulamentului (UE) nr. 833/2014 privind măsuri restrictive având în vedere acțiunile Rusiei de destabilizare a situației în Ucraina (JO L 87 I, 15.3.2022, p. 13) și Decizia (PESC) 2022/430 a Consiliului din 15 martie 2022 de modificare a Deciziei 2014/512/PESC privind măsuri restrictive având în vedere acțiunile Rusiei de destabilizare a situației în Ucraina (JO L 87 I, 15.3.2022, p. 56).

    (16)  Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2022/427 al Consiliului din 15 martie 2022 privind punerea în aplicare a Regulamentului (UE) nr. 269/2014 privind măsuri restrictive în raport cu acțiunile care subminează sau amenință integritatea teritorială, suveranitatea și independența Ucrainei (JO L 87I, 15.3.2022, p. 1) și Decizia (PESC) 2022/429 a Consiliului din 15 martie 2022 de modificare a Deciziei 2014/145/PESC privind măsuri restrictive în raport cu acțiunile care subminează sau amenință integritatea teritorială, suveranitatea și independența Ucrainei (JO L 87 I, 15.3.2022, p. 44).

    (17)  Comunicarea Comisiei către Parlamentul European, Consiliul European, Consiliu, Comitetul Economic și Social European și Comitetul Regiunilor, COM(2021) 660 final din 13 octombrie 2021 – Un set de măsuri de acțiune și de sprijin pentru abordarea creșterii prețurilor energiei.

    (18)  Comunicarea Comisiei către Parlamentul European, Consiliul European, Consiliu, Comitetul Economic și Social European și Comitetul Regiunilor, COM(2022) 108 final din 8 martie 2022 – REPowerEU: acțiuni europene comune pentru o energie mai accesibilă ca preț, sigură și durabilă.

    (19)  Prin intermediul Instrumentului de sprijin tehnic instituit prin Regulamentul (UE) 2021/240 al Parlamentului European și al Consiliului din 10 februarie 2021 (JO L 57, 18.2.2021, p. 1), Comisia sprijină statele membre, la cerere, în conceperea și punerea în aplicare a reformelor menite să asigure o energie mai accesibilă ca preț, sigură și durabilă.

    (20)  Directiva 2003/96/CE a Consiliului din 27 octombrie 2003 privind restructurarea cadrului comunitar de impozitare a produselor energetice și a electricității (JO L 283, 31.10.2003, p. 51).

    (21)  Statele membre sunt invitate să recurgă la posibilitățile de acordare a ajutoarelor aprobate în temeiul Orientărilor din 2022 privind ajutoarele de stat pentru climă, protecția mediului și energie, în special în ceea ce privește energiile din surse regenerabile, eficiența energetică sau alte măsuri de decarbonizare.

    (22)  JO L 173, 12.6.2014, p. 190, a se vedea articolul 2 alineatul (1) punctul 28 din BRRD.

    (23)  JO L 225, 30.7.2014, p. 1, a se vedea articolul 3 alineatul (1) punctul 29 din Regulamentul MUR.

    (24)  Comunicarea privind recapitalizarea instituțiilor financiare în contextul actualei crize financiare: limitarea ajutorului la minimul necesar și garanții împotriva denaturărilor nejustificate ale concurenței (JO C 10, 15.1.2009, p. 2); Comunicarea Comisiei privind tratarea activelor depreciate în sectorul bancar comunitar (JO C 72, 26.3.2009, p. 1); Comunicarea Comisiei privind restabilirea viabilității și evaluarea măsurilor de restructurare luate în sectorul financiar, în contextul crizei actuale, în conformitate cu normele privind ajutoarele de stat (JO C 195, 19.8.2009, p. 9); Comunicarea Comisiei privind aplicarea, de la 1 ianuarie 2011, a normelor privind ajutorul de stat pentru a sprijini măsurile în favoarea băncilor, în contextul crizei financiare (JO C 329, 7.12.2010, p. 7); Comunicarea Comisiei privind aplicarea, de la 1 ianuarie 2012, a normelor privind ajutoarele de stat în cazul măsurilor de sprijin în favoarea băncilor, în contextul crizei financiare (JO C 356, 6.12.2011, p. 7) și Comunicarea Comisiei privind aplicarea, de la 1 august 2013, a normelor privind ajutoarele de stat pentru măsurile de sprijin în favoarea băncilor în contextul crizei financiare („Comunicarea din 2013 privind sectorul bancar”) (JO C 216, 30.7.2013, p. 1).

    (25)  Toate măsurile de sprijinire a instituțiilor de credit sau a altor instituții financiare care constituie ajutor de stat în sensul articolului 107 alineatul (1) din TFUE și care nu intră în domeniul de aplicare al prezentei comunicări trebuie să fie notificate Comisiei și vor fi evaluate în temeiul normelor relevante privind ajutoarele de stat.

    (26)  Astfel cum este definită în nota de subsol 24.

    (27)  Cauzele conexate T-132/96 și T-143/96, Freistaat Sachsen și alții/Comisia, EU:T:1999:326, punctul 167.

    (28)  Decizia 98/490/CE a Comisiei în cazul C 47/96 Crédit Lyonnais (JO L 221, 8.8.1998, p. 28), punctul 10.1; Decizia 2005/345/CE a Comisiei în cazul C 28/02 Bankgesellschaft Berlin (JO L 116, 4.5.2005, p. 1), punctul 153 și următoarele și Decizia 2008/263/CE a Comisiei în cazul C 50/06 BAWAG (JO L 83, 26.3.2008, p. 7), punctul 166. A se vedea Decizia Comisiei în cazul NN 70/07 Northern Rock (JO C 43, 16.2.2008, p. 1); Decizia Comisiei în cazul NN 25/08, Ajutor de salvare pentru Risikoabschirmung WestLB (JO C 189, 26.7.2008, p. 3); Decizia Comisiei din 4 iunie 2008 în cazul de ajutor de stat C 9/08 SachsenLB (JO L 104, 24.4.2009, p. 34) și Decizia Comisiei din 16 iunie 2017 în cazul SA.32544 (2011/C) Restructurarea TRAINOSE S.A (JO L 186, 24.7.2018, p. 25).

    (29)  De exemplu, articolul 12 din Regulamentul (UE) nr. 833/2014 al Consiliului din 31 iulie 2014 privind măsuri restrictive având în vedere acțiunile Rusiei de destabilizare a situației în Ucraina (JO L 229, 31.7.2014, p. 1).

    (30)  Având în vedere situația specifică a două crize care s-au succedat și care au afectat întreprinderile în mai multe moduri, statele membre pot alege să acorde ajutoare în temeiul prezentei comunicări și întreprinderilor aflate în dificultate.

    (31)  Regulamentul (UE) nr. 1407/2013 al Comisiei din 18 decembrie 2013 privind aplicarea articolelor 107 și 108 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene ajutoarelor de minimis (JO L 352, 24.12.2013, p. 1); Regulamentul (UE) nr. 1408/2013 al Comisiei din 18 decembrie 2013 privind aplicarea articolelor 107 și 108 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene ajutoarelor de minimis în sectorul agricol (JO L 352, 24.12.2013, p. 9); Regulamentul (UE) nr. 717/2014 al Comisiei din 27 iunie 2014 privind aplicarea articolelor 107 și 108 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene ajutoarelor de minimis în sectorul pescuitului și acvaculturii (JO L 190, 28.6.2014, p. 45) și Regulamentul (UE) nr. 360/2012 al Comisiei din 25 aprilie 2012 privind aplicarea articolelor 107 și 108 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene în cazul ajutoarelor de minimis acordate întreprinderilor care prestează servicii de interes economic general (JO L 114, 26.4.2012, p. 8).

    (32)  Regulamentul (UE) nr. 651/2014 al Comisiei din 17 iunie 2014 de declarare a anumitor categorii de ajutoare compatibile cu piața internă în aplicarea articolelor 107 și 108 din tratat (Regulamentul general de exceptare pe categorii de ajutoare); Regulamentul (UE) nr. 702/2014 al Comisiei din 25 iunie 2014 de declarare a anumitor categorii de ajutoare în sectoarele agricol și forestier și în zonele rurale ca fiind compatibile cu piața internă, în aplicarea articolelor 107 și 108 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene (JO L 193, 1.7.2014, p. 1) și Regulamentul (UE) nr. 1388/2014 al Comisiei din 16 decembrie 2014 de declarare a anumitor categorii de ajutoare acordate întreprinderilor care își desfășoară activitatea în producția, prelucrarea și comercializarea produselor obținute din pescuit și acvacultură ca fiind compatibile cu piața internă, în aplicarea articolelor 107 și 108 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene (JO L 369, 24.12.2014, p. 37).

    (33)  Comunicarea Comisiei – Cadru temporar pentru măsuri de ajutor de stat de sprijinire a economiei în contextul actualei epidemii de COVID-19 (JO C 91I, 20.3.2020, p. 1), astfel cum a fost modificată prin Comunicările Comisiei C(2020) 2215 (JO C 112I, 4.4.2020, p. 1), C(2020) 3156 (JO C 164, 13.5.2020, p. 3), C(2020) 4509 (JO C 218, 2.7.2020, p. 3), C(2020) 7127 (JO C 340I, 13.10.2020, p. 1), C(2021) 564 (JO C 34, 1.2.2021, p. 6) și C(2021) 8442 (JO C 473, 24.11.2021, p. 1).

    (34)  Ajutoarele acordate pe baza schemelor aprobate în temeiul prezentei secțiuni care sunt rambursate înainte de acordarea unor noi ajutoare în temeiul prezentei secțiuni nu se vor lua în considerare pentru a se stabili dacă s-a depășit plafonul relevant.

    (35)  Atunci când ajutoarele se acordă sub formă de garanții în temeiul prezentei secțiuni, se aplică condițiile suplimentare prevăzute la punctul 47 litera (h).

    (36)  Atunci când ajutoarele se acordă sub formă de împrumuturi în temeiul prezentei secțiuni, se aplică condițiile suplimentare prevăzute la punctul 50 litera (g).

    (37)  În cazul în care ajutorul se acordă sub formă de avantaj fiscal, datoria fiscală pentru care se acordă avantajul respectiv trebuie să fi fost contractată cel târziu la 31 decembrie 2022.

    (38)  Astfel cum sunt definite la articolul 2 punctele 6 și 7 din Regulamentul (CE) nr. 702/2014 al Comisiei din 25 iunie 2014 de declarare a anumitor categorii de ajutoare în sectoarele agricol și forestier și în zonele rurale ca fiind compatibile cu piața internă, în aplicarea articolelor 107 și 108 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene (JO L 193, 1.7.2014, p. 1).

    (39)  Astfel cum este definită la articolul 2 punctul 5 din Regulamentul (CE) nr. 702/2014 al Comisiei din 25 iunie 2014 de declarare a anumitor categorii de ajutoare în sectoarele agricol și forestier și în zonele rurale ca fiind compatibile cu piața internă, în aplicarea articolelor 107 și 108 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene (JO L 193, 1.7.2014, p. 1).

    (40)  Astfel cum sunt definite la articolul 2 alineatul (1) din Regulamentul (UE) nr. 717/2014 al Comisiei din 27 iunie 2014 privind aplicarea articolelor 107 și 108 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene ajutoarelor de minimis în sectorul pescuitului și acvaculturii (JO L 190, 28.6.2014, p. 45).

    (41)  Ajutoarele acordate pe baza schemelor aprobate în temeiul prezentei secțiuni care sunt rambursate înainte de acordarea unor noi ajutoare în temeiul prezentei secțiuni nu se iau în considerare pentru a se stabili dacă s-a depășit plafonul relevant.

    (42)  Atunci când ajutoarele se acordă sub formă de garanții în temeiul prezentei secțiuni, se aplică condițiile suplimentare prevăzute la punctul 47 litera (h).

    (43)  Atunci când ajutoarele se acordă sub formă de împrumuturi în temeiul prezentei secțiuni, se aplică condițiile suplimentare prevăzute la punctul 50 litera (g).

    (44)  Regulamentul (UE) nr. 717/2014 al Comisiei din 27 iunie 2014 privind aplicarea articolelor 107 și 108 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene ajutoarelor de minimis în sectorul pescuitului și acvaculturii (JO L 90, 28.6.2014, p. 45).

    (45)  Justificarea relevantă ar putea viza beneficiari care își desfășoară activitatea în sectoare deosebit de afectate de efectele directe sau indirecte ale agresiunii, inclusiv de sancțiunile impuse de UE și de partenerii săi internaționali, precum și de contramăsurile luate de Rusia, de exemplu. Efectele respective pot consta inclusiv în perturbări ale lanțurilor de aprovizionare sau în plăți restante din Rusia sau Ucraina, în riscuri sporite de atacuri cibernetice sau în creșteri de prețuri la anumiți factori de producție sau anumite materii prime afectate de criza actuală.

    (46)  Astfel cum sunt definite în anexa I la Regulamentul general de exceptare pe categorii de ajutoare.

    (47)  Planul de lichidități poate include atât costurile cu capitalul circulant, cât și costurile de investiții.

    (48)  Rate de bază calculate în conformitate cu Comunicarea Comisiei privind revizuirea metodei de stabilire a ratelor de referință și de scont (JO C 14, 19.1.2008, p. 6) și publicate pe site-ul web al DG Concurență la adresa https://ec.europa.eu/competition/state_aid/legislation/reference_rates.html.

    (49)  Nivelul minim al ratei globale a dobânzii (rata de bază plus marjele riscului de credit) ar trebui să fie de cel puțin 10 puncte de bază pe an.

    (50)  Nivelul minim al ratei globale a dobânzii (rata de bază plus marjele riscului de credit) ar trebui să fie de cel puțin 10 puncte de bază pe an.

    (51)  Justificarea relevantă ar putea viza beneficiari care își desfășoară activitatea în sectoare deosebit de afectate de efectele directe sau indirecte ale agresiunii ruse, inclusiv de măsurile economice restrictive luate de UE și de partenerii săi internaționali, precum și de contramăsurile luate de Rusia. Efectele respective pot consta inclusiv în perturbări ale lanțurilor de aprovizionare sau în plăți restante din Rusia sau Ucraina, în riscuri sporite de atacuri cibernetice sau în creșteri de prețuri la anumiți factori de producție sau anumite materii prime afectate de criza actuală.

    (52)  Astfel cum sunt definite în anexa I la Regulamentul general de exceptare pe categorii de ajutoare.

    (53)  Planul de lichidități poate include atât costurile cu capitalul circulant, cât și costurile de investiții.

    (54)  În cazul în care ajutorul se acordă sub formă de avantaj fiscal, datoria fiscală pentru care se acordă avantajul respectiv trebuie să fi fost contractată cel târziu la 31 decembrie 2022.

    (55)  Atunci când ajutorul se acordă sub formă de garanții în temeiul prezentei secțiuni, se aplică condițiile suplimentare prevăzute la punctul 47 litera (h).

    (56)  Atunci când ajutoarele se acordă sub formă de împrumuturi în temeiul prezentei secțiuni, se aplică condițiile suplimentare prevăzute la punctul 50 litera (g).

    (57)  Astfel cum a demonstrat întreprinderea, de exemplu, pe baza facturii corespunzătoare. Se contabilizează numai consumul final și se exclud vânzările și producția proprie.

    (58)  p(t) - p(ref) * 2) * q(t), unde p desemnează prețul unitar, q, cantitatea consumată, ref, perioada de referință 1 ianuarie 2021-31 decembrie 2021 și t, o anumită lună din perioada 1 februarie-31 decembrie 2022.

    (59)  Directiva 2003/96/CE a Consiliului din 27 octombrie 2003 privind restructurarea cadrului comunitar de impozitare a produselor energetice și a electricității, JO L 283, 31.10.2003, p. 51.

    (60)  Pe baza rapoartelor contabile financiare pentru anul calendaristic 2021 sau a celor mai recente situații anuale disponibile.

    (61)  Se consideră că întreprinderea înregistrează pierderi din exploatare atunci când EBITDA (câștigul înainte de dobânzi, taxe, depreciere și amortizare, cu excepția deprecierilor punctuale) pentru perioada eligibilă este negativ.

    (62)  Este vorba de informațiile solicitate în anexa III la Regulamentul (UE) nr. 651/2014 al Comisiei din 17 iunie 2014 și în anexa III la Regulamentul (UE) nr. 702/2014 al Comisiei. Pentru avansurile rambursabile, garanții, împrumuturi, împrumuturi subordonate și alte forme de ajutor, trebuie indicată valoarea nominală a instrumentului financiar suport pentru fiecare beneficiar. În ceea ce privește avantajele fiscale și de plată, cuantumul ajutorului individual poate fi indicat sub formă de intervale.

    (63)  Este vorba de informațiile solicitate în anexa III la Regulamentul (UE) nr. 702/2014 al Comisiei și în anexa III la Regulamentul (UE) nr. 1388/2014 al Comisiei din 16 decembrie 2014. Pentru avansurile rambursabile, garanții, împrumuturi, împrumuturi subordonate și alte forme de ajutor, trebuie indicată valoarea nominală a instrumentului financiar suport pentru fiecare beneficiar. În ceea ce privește avantajele fiscale și de plată, cuantumul ajutorului individual poate fi indicat sub formă de intervale.

    (64)  Pagina de căutare publică privind transparența ajutoarelor de stat oferă acces la datele privind fiecare ajutor de stat acordat de statele membre în conformitate cu cerințele UE privind transparența ajutoarelor de stat și poate fi consultată la adresa https://webgate.ec.europa.eu/competition/transparency/public?lang=ro

    (65)  JO L 140, 30.4.2004, p. 1.


    ANEXA

    Sectoare și subsectoare deosebit de afectate

     

    Cod NACE

    Descriere

    1.

    14.11

    Fabricarea articolelor de îmbrăcăminte din piele

    2.

    24.42

    Metalurgia aluminiului

    3.

    20.13

    Fabricarea altor produse chimice anorganice, de bază

    4.

    24.43

    Producția plumbului, zincului și cositorului

    5.

    17.11

    Fabricarea celulozei

    6.

    07.29

    Extracția altor minereuri metalifere neferoase

    7.

    17.12

    Fabricarea hârtiei și cartonului

    8.

    24.10

    Producția de metale feroase sub forme primare și de feroaliaje

    9.

    20.17

    Fabricarea cauciucului sintetic în forme primare

    10.

    24.51

    Turnarea fontei

    11.

    20.60

    Fabricarea fibrelor artificiale și sintetice

    12.

    19.20

    Fabricarea produselor obținute din prelucrarea țițeiului

    13.

    24.44

    Metalurgia cuprului

    14.

    20.16

    Fabricarea materialelor plastice în forme primare

    15.

    13.10

    Pregătirea și filarea fibrelor textile

    16.

    24.45

    Producția altor metale neferoase

    17.

    23.31

    Fabricarea plăcilor și dalelor din ceramică

    18.

    13.95

    Fabricarea materialelor nețesute și articolelor din materiale nețesute, cu excepția confecțiilor de îmbrăcăminte

    19.

    23.14

    Fabricarea fibrelor din sticlă

    20.

    20.15

    Fabricarea îngrășămintelor și a produselor azotoase

    21.

    16.21

    Fabricarea de furnire și a panourilor din lemn

    22.

    23.11

    Fabricarea sticlei plate

    23.

    23.13

    Fabricarea articolelor din sticlă

    24.

     

    Următoarele subsectoare din sectorul fabricării gazelor industriale (20.11):

     

    20.11.11.50

    20.11.12.90

    Hidrogen

    Compuși oxigenați anorganici ai nemetalelor

    25.

     

    Următoarele subsectoare din sectorul fabricării altor produse chimice organice de bază (20.14):

     

    20.14.12.13

    20.14.12.23

    20.14.12.25

    20.14.12.43

    20.14.12.45

    20.14.12.47

    20.14.12.50

    20.14.12.60

    20.14.12.70

    20.14.12.90

    20.14.23.10

    20.14.63.33

    20.14.63.73

    20.14.73.20

    20.14.73.40

    Ciclohexan

    Benzen

    Toluen

    o-Xilen

    p-Xilen

    m-Xilen și amestec de izomeri ai xilenului

    Stiren

    Etilbenzen

    Cumen

    Alte hidrocarburi ciclice

    Etilen glicol (etandiol)

    2,2-oxidietanol (dietilenglicol; digol)

    Oxiran (oxid de etilenă)

    Benzol (benzen), toluol (toluen) și xilol (xileni)

    Naftalină și alte amestecuri de hidrocarburi aromatice (excluzând benzolul, toluolul, xilolul)

    26.

     

    Următorul subsector din sectorul fabricării altor produse din minerale nemetalice, n.a.p. (23.99):

     

    23.99.19.10

    Lână de zgură, lână de rocă și alte tipuri de vată minerală și amestecuri ale acestora, în vrac ori sub formă de foi sau rulouri


    Top