Choose the experimental features you want to try

This document is an excerpt from the EUR-Lex website

Document 52022PC0540

Propunere de DIRECTIVĂ A PARLAMENTULUI EUROPEAN ȘI A CONSILIULUI de modificare a Directivei 2000/60/CE de stabilire a unui cadru de politică comunitară în domeniul apei, a Directivei 2006/118/CE privind protecția apelor subterane împotriva poluării și a deteriorării și a Directivei 2008/105/CE privind standardele de calitate a mediului în domeniul apei

COM/2022/540 final

Bruxelles, 26.10.2022

COM(2022) 540 final

2022/0344(COD)

Propunere de

DIRECTIVĂ A PARLAMENTULUI EUROPEAN ȘI A CONSILIULUI

de modificare a Directivei 2000/60/CE de stabilire a unui cadru de politică comunitară în domeniul apei, a Directivei 2006/118/CE privind protecția apelor subterane împotriva poluării și a deteriorării și a Directivei 2008/105/CE privind standardele de calitate a mediului în domeniul apei

(Text cu relevanță pentru SEE)

{SEC(2022) 540 final} - {SWD(2022) 540 final} - {SWD(2022) 543 final}


EXPUNERE DE MOTIVE

1.CONTEXTUL PROPUNERII

Motivele și obiectivele propunerii

Actele legislative ale UE din domeniul apei au în comun un obiectiv global de protecție a sănătății umane și a mediului împotriva efectelor combinate ale poluanților toxici și/sau persistenți. Prezenta inițiativă vizează Directiva 2000/60/CE 1 (Directiva-cadru privind apa sau DCA) și cele două directive specifice ale acesteia, Directiva 2006/118/CE 2 (Directiva privind apele subterane sau DAS) și Directiva 2008/105/CE 3 (Directiva privind standardele de calitate a mediului sau DSCM), care se axează, împreună, pe protecția apelor subterane și a apelor de suprafață 4 . Acestea completează alte acte legislative relevante în domeniul apei, și anume Directiva (UE) 2020/2184 5 (Directiva privind apa potabilă sau DAP), Directiva 91/271/CEE a Consiliului 6 (Directiva privind epurarea apelor uzate urbane sau DTAUR), Directiva 2008/56/CE 7 (Directiva-cadru „Strategia pentru mediul marin” sau DCSMM), Directiva 2006/7/CE 8 (Directiva privind apa pentru scăldat sau DS), Directiva 2007/60/CE 9 (Directiva privind inundațiile sau DI) și Directiva 91/676/CEE a Consiliului 10 (Directiva privind nitrații sau DN).

Actele legislative cuprind liste de poluanți și standarde de calitate, precum și cerințe privind revizuirea periodică a acestora 11 . În temeiul articolului 16 alineatul (4) din DCA, Comisia are obligația de a revizui periodic, la intervale de cel puțin patru ani, lista substanțelor prioritare care prezintă un risc pentru mediul acvatic, și anume atât pentru apele de suprafață, cât și pentru apele subterane. În mod specific, Comisia are, în temeiul articolului 8 din DSCM, obligația de a revizui anexa X la DCA (lista substanțelor prioritare) în ceea ce privește apele de suprafață și, în temeiul articolului 10 din DAS, obligația de a revizui o dată la șase ani anexele I și II la DAS în ceea ce privește apele subterane. Această revizuire și evaluarea impactului servesc, de asemenea, la raportarea către Parlamentul European și Consiliu, astfel cum se menționează la articolul 8 din DSCM.

Necesitatea de actualizare a listelor a fost confirmată în cadrul verificării adecvării din 2019 12 , în care s-a concluzionat, de asemenea, că alte îmbunătățiri ale legislației ar spori eficacitatea, eficiența și coerența acesteia. Având în vedere obiectivul global al politicii UE în domeniul apei, obiectivele generale ale prezentei inițiative sunt:

(1)sporirea protecției cetățenilor UE și a ecosistemelor naturale în concordanță cu Strategia privind biodiversitatea 13 și cu Planul de acțiune privind reducerea la zero a poluării 14 , ambele incluse în Pactul verde european 15 ;

(2)sporirea eficacității legislației și reducerea sarcinii administrative create de aceasta, astfel încât UE să poată reacționa mai rapid la riscurile emergente.

Expunerea la substanțe chimice prin intermediul apei potabile poate avea o mulțime de efecte variate pe termen scurt și lung asupra sănătății. Substanțele chimice pun în pericol și mediul acvatic, având ca rezultat schimbări la nivelul speciilor dominante și scăderea sau pierderea biodiversității. Prin stabilirea unor standarde de calitate a mediului (SCM-uri) pentru substanțele chimice din corpurile de apă și prin controlarea respectivelor standarde se completează legislația privind sursele și căile, insistându-se asupra unor standarde de producție, de emisii sau de utilizare mai stricte, când este necesar, și reducându-se costurile de epurare a apei potabile.

Obiectivele specifice ale prezentei inițiative sunt:

1.actualizarea listelor de poluanți care afectează apele de suprafață și apele subterane prin adăugarea și eliminarea de substanțe și prin actualizarea standardelor de calitate existente;

2.îmbunătățirea monitorizării amestecurilor de substanțe chimice, pentru a se evalua mai bine efectele de combinare și pentru a se ține seama de variațiile sezoniere ale concentrațiilor de poluanți;

3.armonizarea, ori de câte ori este relevant, a modului în care sunt abordați în UE poluanții din apele de suprafață și din apele subterane;

4.asigurarea unui cadru juridic care să poată fi aliniat mai rapid la descoperirile științifice, pentru a se ține seama mai prompt de contaminanții care generează preocupări noi;

5.îmbunătățirea accesului la date și a transparenței și reutilizării acestora, pentru a se îmbunătăți conformitatea, a se reduce sarcina administrativă și a se îmbunătăți coerența cu cadrul juridic mai larg al UE privind substanțele chimice.

Obiectivul final al inițiativei constă în stabilirea de noi standarde pentru o serie de substanțe chimice care prezintă motive de îngrijorare, în vederea abordării poluării chimice a apei, în facilitarea asigurării respectării legislației pe baza unui cadru juridic simplificat și mai coerent, în asigurarea unor informații dinamice și actualizate cu privire la starea apei, facilitate de Agenția Europeană de Mediu („AEM”), și în crearea unui cadru mai flexibil pentru abordarea poluanților care generează preocupări noi. Acestea s-ar baza pe implicarea largă a părților interesate, precum și pe un sprijin științific solid din partea Agenției Europene pentru Produse Chimice („ECHA”), pentru a se asigura un maximum de sinergii și coerență între toate actele legislative ale UE privind substanțele chimice.

Coerența cu dispozițiile existente în domeniul de politică vizat

Propunerea este pe deplin coerentă cu alte acte legislative privind apa. În ceea ce privește Directiva privind epurarea apelor uzate urbane (DTAUR), a cărei revizuire face obiectul unei propuneri înaintate concomitent cu prezenta propunere, o provocare majoră o constituie micropoluanții. Întrucât este necesar ca aceștia să fie eliminați în stațiile de epurare a apelor uzate, costul de epurare este mai ridicat, iar eliminarea nu este întotdeauna posibilă. Prin urmare, prezenta propunere urmărește să stimuleze mai multe acțiuni în amonte prin reducerea emisiilor la sursă. Epurarea apelor uzate va fi deosebit de importantă pentru anumite categorii de poluanți: produse farmaceutice și substanțe din produsele de îngrijire personală, acestea fiind evacuate în principal într-un mediu urban.

Prin evitarea poluării apei, propunerea va fi benefică și pentru potențialul de reutilizare a apei, inclusiv pentru irigații, în conformitate cu noul regulament privind cerințele minime pentru reutilizarea apei, Regulamentul (UE) 2020/741 16 .

Prezenta propunere este, de asemenea, coerentă cu Directiva privind apa potabilă (DAP), care a fost revizuită de curând și care trebuie transpusă în toate statele membre ale UE până în ianuarie 2023. Prin combaterea poluării apelor de suprafață și a apelor subterane, prezenta propunere va proteja sursele vitale de apă potabilă și va reduce costurile de epurare. DAP și prezenta propunere abordează o gamă largă de poluanți, în special pesticide, produse farmaceutice și grupul substanțelor perfluoroalchilate și polifluoroalchilate (PFAS). În ceea ce privește PFAS, ar trebui remarcat faptul că, spre deosebire de DAP revizuită, prezenta propunere a beneficiat de cel mai recent aviz al EFSA privind PFAS, adoptat la 9 iulie 2020. La fel ca DAP, prezenta propunere vizează și microplasticele, nu imediat, ci după elaborarea unei metodologii de monitorizare. Prezenta propunere va fi luată în considerare în cadrul evaluării în curs a Directivei privind apa pentru scăldat (DS) și, în cazul revizuirii DS, va face parte din scenariul de referință elaborat pentru evaluarea impactului DS.

Propunerea este, de asemenea, coerentă cu propunerile recente ale Comisiei 17 care au ca obiect revizuirea măsurilor UE de abordare a poluării provenite de la instalațiile industriale mari și prin care, pe lângă extinderea domeniului de aplicare al Directivei privind emisiile industriale (DEI), se urmărește să se asigure că resursele sunt utilizare într-un mod mai eficient și că cerințele de autorizare sunt mai bine controlate și integrate într-un grad mai mare, inclusiv prin clarificarea normelor aplicabile evacuării indirecte de substanțe poluante în apă prin stațiile de epurare a apelor uzate urbane. Propunerile vizează, de asemenea, promovarea inovării pentru abordarea substanțelor chimice persistente și a substanțelor nou-identificate ca substanțe care prezintă motive de îngrijorare, cum ar fi PFAS, microplasticele și produsele farmaceutice. În procesul de „schimb de informații” desfășurat în temeiul DEI revizuite pentru elaborarea și reexaminarea documentelor de referință privind cele mai bune tehnici disponibile se va ține seama de substanțele identificate ca prezentând motive de îngrijorare în legislația UE din domeniul apei, inclusiv de substanțele care figurează pe „listele de supraveghere” pentru apele de suprafață și apele subterane, precum și de substanțele care prezintă un risc semnificativ pentru sau prin mediul acvatic la nivelul UE.

Coerența cu alte politici ale Uniunii

Prezenta inițiativă face parte din programul de lucru al Comisiei pentru 2022 și reprezintă o acțiune-cheie în cadrul Planului de acțiune privind reducerea la zero a poluării. Ca toate inițiativele din cadrul Pactului verde european, ea are scopul de a asigura că obiectivele sunt atinse în modul cel mai eficace și mai puțin împovărător și cu respectarea principiului de „a nu aduce prejudicii semnificative”. Ea conține ajustări, actualizări și adaptări ale legislației existente în contextul Pactului verde. Accentul este pus pe definirea obiectivului de reducere la zero a poluării apei și, prin urmare, pe definirea nivelului de protecție a sănătății umane și a ecosistemelor naturale. Multe dintre măsurile care trebuie realizate sunt abordate de alte inițiative, strâns legate între ele, din cadrul Pactului verde european. Printre acestea se numără:

·Strategia privind biodiversitatea și Strategia „De la fermă la consumator” 18 , care vizează reducerea, până în 2030, a utilizării pesticidelor, a utilizării îngrășămintelor, a pierderilor de nutrienți și a vânzărilor de antimicrobiene. Reducerea utilizării de pesticide urmează să fie asigurată în mare parte prin Propunerea de regulament al Parlamentului European și al Consiliului privind utilizarea durabilă a produselor de protecție a plantelor și de modificare a Regulamentului (UE) 2021/2115 19 , care a fost înaintată de Comisie. Ar putea avea un rol și o viitoare revizuire a Regulamentului (CE) nr. 1107/2009 privind introducerea pe piață a produselor fitosanitare 20 (PPP-uri);

·Strategia UE privind materialele plastice 21 și viitoarea inițiativă a UE privind microplasticele, prin care se urmărește îndeplinire obiectivelor de reducere, până în 2030, a deșeurilor, a gunoaielor de plastic din mare și a microplasticelor evacuate în mediu, conform Planului de acțiune privind reducerea la zero a poluării;

·Directiva (UE) 2019/904 22 (Directiva privind materialele plastice de unică folosință sau DMPUF), prin care se urmărește limitarea utilizării produselor din plastic de unică folosință, de exemplu prin introducerea pentru producători a unor obligații de gestionare a deșeurilor și de curățare (inclusiv a unor scheme de răspundere extinsă a producătorilor);

·Planul de acțiune privind economia circulară 23 , în care se anunță în special măsuri de reducere a microplasticelor și o evaluare a Directivei 86/278/CEE a Consiliului 24 (Directiva privind nămolurile de epurare sau DNE), care reglementează calitatea nămolurilor utilizate în agricultură;

·Strategia pentru promovarea sustenabilității în domeniul substanțelor chimice 25 , prin care, deși se recunoaște că substanțele chimice sunt esențiale pentru bunăstarea societății moderne, se urmărește o mai bună protecție a cetățenilor și a mediului împotriva posibilelor proprietăți periculoase ale acestor substanțe. Strategia conține și obiectivul de trecere la abordarea „o substanță, o evaluare” prin sporirea eficienței, eficacității, coerenței și transparenței evaluărilor siguranței substanțelor chimice în toate actele legislative relevante. Din acest motiv, ECHA primește prin prezenta propunere un rol central, care constă în furnizarea de sprijin științific pentru identificarea viitoare a poluanților apei, precum și în propunerea de standarde de calitate relevante; Abordarea strategică din 2019 privind impactul substanțelor farmaceutice asupra mediului 26 (care decurge direct din revizuirea din 2013 a DSCM) și Strategia farmaceutică pentru Europa 27 , în ambele fiind subliniat impactul pe care îl are asupra mediului și posibil asupra sănătății poluarea cauzată de reziduurile farmaceutice și fiind enumerate o serie de acțiuni prin care se vizează abordarea acestor provocări. Se preconizează că se va ține seama în mod corespunzător de toate acestea în viitoarea revizuire a legislației privind medicamentele de uz uman. De asemenea, întrucât vizează mai multe medicamente antimicrobiene, precum și metalul argint, prezenta propunere este coerentă cu strategia UE în domeniul rezistenței la antimicrobiene;

·Strategia europeană privind datele 28 , în care se subliniază că datele generate de sectorul public ar trebui să fie disponibile pentru binele comun, astfel încât să poată fi utilizate în mod corespunzător, de exemplu de către cercetători, alte instituții publice și întreprinderile mici și mijlocii (IMM-uri).

·Prezenta propunere este, de asemenea, coerentă cu raportul final al Conferinței privind viitorul Europei, cu recomandările explicite cuprinse în raport și formulate de cetățeni cu privire la reducerea la zero a poluării în general și, în special, cu propunerile referitoare la combaterea poluării. O relevanță deosebită în acest context o au următoarele propuneri finale:

opropunerea 1.4: „Reducerea semnificativă a utilizării pesticidelor și îngrășămintelor chimice, în conformitate cu obiectivele existente, asigurând totodată securitatea alimentară, și sprijinirea cercetării în vederea dezvoltării unor alternative mai sustenabile și bazate pe natură”;

opropunerea 2.7: „Protejarea surselor de apă și combaterea poluării râurilor și oceanelor, inclusiv prin cercetarea și combaterea poluării cu microplastice”.

2.TEMEI JURIDIC, SUBSIDIARITATE ȘI PROPORȚIONALITATE

Temeiul juridic

Temeiul juridic al propunerii îl constituie articolul 192 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene (TFUE). În conformitate cu articolul 191 și cu articolul 192 alineatul (1) din TFUE, UE are obligația să contribuie la îndeplinirea obiectivelor de conservare, protejare și îmbunătățire a calității mediului și de protejare a sănătății oamenilor, de promovare pe plan internațional a măsurilor care tratează probleme de mediu la nivel regional sau mondial de combatere a schimbărilor climatice.

Subsidiaritatea (în cazul competențelor neexclusive)

Corpurile de apă de suprafață și de apă subterană din UE sunt poluate cu o serie de poluanți. Poluarea se deplasează în aval și în subteran, iar 60 % din districtele hidrografice europene sunt internaționale (sunt partajate de mai multe state membre sau de un stat membru și o țară din afara UE). Din acest motiv, cooperarea între statele membre este esențială, iar acțiunea la nivelul UE este necesară pentru abordarea poluării și a altor efecte transfrontaliere, prin stabilirea unor standarde armonizate și a unor sisteme armonizate de colectare și schimb de date. În lipsa unei acțiuni la nivelul UE, combaterea poluării ar deveni excesiv de scumpă, în special pentru statele membre din aval.

Cu ocazia verificării din 2019 a adecvării legislației UE în domeniul apei s-a confirmat că DCA și cele două directive specifice ale acesteia au declanșat acțiuni de abordare a presiunilor transfrontaliere asupra resurselor de apă la nivelul bazinelor hidrografice, atât pe plan național, cât și pe plan internațional, sau au consolidat acțiunile existente în acest sens.

Referitor în special la poluanți, în legislație se face distincția între substanțele considerate a prezenta un risc la nivelul UE și substanțele care prezintă motive de îngrijorare la nivel regional sau național, acestea fiind abordate în mod diferit. Prin prezenta inițiativă se urmărește îmbunătățirea modului în care sunt tratate de către statele membre substanțele care prezintă motive de îngrijorare la nivel regional și național.

În cazul în care sunt stabilite standarde de calitate a mediului la nivelul UE, UE introduce obiective comune pentru atingerea obiectivului ambițios de reducere la zero a poluării pe baza dovezilor științifice, dar lasă statelor membre flexibilitatea de a alege modul cel mai eficient din punctul de vedere al costurilor de a atinge aceste obiective, ținând seama de legislația UE relevantă de reducere la sursă. În acest mod (prin obiective comune și prin flexibilitate pentru atingerea lor) se creează o legătură cu legislația de reducere la sursă la nivelul UE (cum ar fi utilizarea durabilă a pesticidelor) și se contribuie la asigurarea îndeplinirii cu eficacitate a obiectivelor stabilite în legislația respectivă.

Proporționalitatea

Prin prezenta propunere se revizuiesc listele existente de poluanți ai apelor de suprafață și ai apelor subterane și se stabilesc standarde de calitate a mediului sau se actualizează astfel de standarde pe care trebuie să le respecte statele membre, deși propunerea se bazează în mare măsură pe alte acte legislative ale UE în care este abordată sursa poluării sau prin care sunt reglementate emisiile statelor membre în cursul producției și al utilizării (cum ar fi restricțiile prevăzute în REACH 29 cu privire la utilizarea anumitor substanțe sau valorile-limită de emisie prevăzute în autorizațiile acordate instalațiilor industriale în temeiul DEI), măsurile specifice rămânând la latitudinea statelor membre. Întrucât fiecare corp de apă din UE are propriile sale caracteristici (climă, debit, condiții geologice etc.) și nu este neapărat supus acelorași presiuni ca alte corpuri de apă, este corect, din punctul de vedere al proporționalității, ca măsurile specifice să rămână la latitudinea statelor membre.

Cu ocazia verificării din 2019 a adecvării legislației UE în domeniul apei s-a confirmat valoarea adăugată a DCA, a DSCM și a DAS. În evaluarea impactului efectuată pentru prezenta propunere se confirmă că substanțele a căror adăugare pe listele de poluanți însoțite de standarde de calitate la nivelul UE este avută în vedere prezintă un risc la nivelul UE. A fost identificat un număr restrâns de substanțe care figurează deja pe anumite liste și care nu mai sunt considerate substanțe care prezintă motive de îngrijorare la nivelul UE, dar care ar trebui probabil să fie abordate în continuare la nivel național. În prezenta propunere se prevede o procedură care permite Comisiei Europene să abordeze incoerențele în ceea ce privește modul în care statele membre decid ce substanțe să reglementeze la nivel național și ce standarde de calitate să stabilească pentru respectivele substanțe.

Alegerea instrumentului

Inițiativa ia forma unei directive, deoarece directiva este instrumentul juridic cel mai adecvat pentru aducerea de modificări la directivele relevante existente.

În cazul unei directive, statele membre au obligația să transpună dispozițiile în sistemele lor naționale de drept material și procedural și să pună în aplicare măsuri pentru atingerea obiectivelor. Această abordare le oferă statelor membre mai multă libertate decât un regulament, deoarece statele membre pot alege cele mai adecvate măsuri pentru îndeplinirea obligațiilor convenite în materie de rezultate.

3.REZULTATE ALE EVALUĂRILOR EX POST, ALE CONSULTĂRILOR CU PĂRȚILE INTERESATE ȘI ALE EVALUĂRILOR IMPACTULUI

Evaluările ex post/verificarea adecvării legislației existente

În 2019 a fost finalizată o verificare a adecvării legislației UE în domeniul apei, în care au fost incluse DCA, DSCM, DAS și DS. Concluzia verificării adecvării a fost că, deși legislația este în linii mari adecvată scopului, se mai pot aduce îmbunătățiri în ceea ce privește combaterea poluării chimice. Cu ocazia verificării adecvării s-a constatat că există, în general, trei motive pentru care progresele înregistrate în direcția atingerii obiectivelor generale ale legislației au fost limitate:

integrarea inadecvată a obiectivelor din domeniul apei în alte politici relevante;

investițiile inadecvate realizate în statele membre în proiecte și programe legate de apă;

eforturile inadecvate de punere în aplicare.

În ceea ce privește punerea în aplicare, au fost puse în evidență mai multe deficiențe în ceea ce privește poluarea chimică: marea diversitate a standardelor de calitate pentru poluanții relevanți la nivel național, sarcina administrativă asociată cu raportarea, lipsa de specificitate și actualitate a informațiilor raportate și consumul mare de resurse și timp care caracterizează procesul de actualizare a listelor de poluanți. Aceste deficiențe sunt abordate în prezenta propunere. În plus, se ține seama de constatările relevante ale verificării din 2019 a adecvării celor mai relevante acte legislative privind substanțele chimice 30 și de angajamentele asumate în cadrul Strategiei pentru promovarea sustenabilității în domeniul substanțelor chimice. Mai precis, prezenta propunere constituie un pas înainte în direcția unei monitorizări mai globale (a amestecurilor), introducând utilizarea unor metode bazate pe efecte, și cuprinde dispoziții de îmbunătățire a actualității, a eficienței și a coerenței evaluării pericolelor și a riscurilor (de exemplu, prin facilitarea schimbului de date și prin aplicarea abordării „o substanță, o evaluare”).

Adecvarea reglementărilor și simplificarea (REFIT)

În evaluarea impactului au fost analizate opțiuni de simplificare și de reducere a sarcinii. Eliminarea unor substanțe de pe lista poluanților apelor de suprafață constituie o reducere limitată a sarcinii administrative, la fel ca lungirea intervalului de revizuire a listei de supraveghere – revizuirea urmând să aibă loc o dată la trei ani în loc o dată la doi ani – și ca modificarea procedurii pentru revizuirea listelor de poluanți ai apelor de suprafață și ai apelor subterane – prin acte delegate în loc de codecizie. Prin crearea unui mecanism automat de transmitere a datelor în temeiul DCA și al DSCM se va reduce sarcina de raportare a statelor membre, la fel ca și prin desființarea raportului interimar privind programul de măsuri, prevăzut la articolul 15 alineatul (3) din DCA. Îmbunătățirea orientărilor existente pentru metodele bazate pe efecte și elaborarea unei metodologii armonizate de monitorizare a microplasticelor vor simplifica activitatea statelor membre în aceste domenii.

La elaborarea evaluării impactului au fost aplicate caracteristicile de bază ale testului IMM, iar rezultatele au fost menționate în special în secțiunea 6. În producția și utilizarea poluanților relevanți sunt active IMM-uri. Ar trebui remarcat faptul că identificarea și cuantificarea precisă a efectelor nu este, în general, posibilă, ca urmare a faptului că impactul depinde de măsurile pe care statele membre le iau pentru a atinge obiectivele legislației.

Avizul Comitetului de control normativ

La 24 iunie 2022, Comitetul de control normativ a emis un aviz pozitiv cu rezerve. Comitetul a solicitat modificări pentru rectificarea în special a trei aspecte: (1) modul de concepere a opțiunilor, considerat a fi excesiv de complex și impropriu pentru o prezentare clară a principalelor alegeri de politică, (2) efectele asupra IMM-urilor și a cetățenilor, considerate a fi fost insuficient analizate, dat fiind că în raport nu s-a evaluat cum va fi afectat fiecare stat membru, (3) s-a considerat că raportul nu este clar în ceea ce privește ordinea de mărime a efectelor preconizate, că nu conține o evaluare critică a validității estimărilor ilustrative ale beneficiilor și costurilor și nici a relevanței acestora pentru inițiativă, iar comparația opțiunilor nu s-a bazat pe eficacitatea, eficiența și coerența respectivelor opțiuni.

Ca răspuns, opțiunile de politică au fost simplificate, prin reducerea numărului de opțiuni și prin agregarea opțiunilor. Efectele asupra IMM-urilor au fost abordate în detaliu în tot textul, la fel ca și informațiile referitoare la efectele asupra consumatorilor și a statelor membre. Interpretarea cifrelor privind costurile și beneficiile a fost clarificată, pentru a nu se lăsa impresia că acestea pot fi interpretate ca fiind legate exclusiv de prezenta inițiativă. Textul referitor la principiul numărului constant a fost completat. În sfârșit, s-a adăugat în text evaluarea eficacității, eficienței și coerenței opțiunilor.

Consultările cu părțile interesate

A avut loc o amplă consultare a părților interesate în sprijinul elaborării prezentei propuneri. Pe baza Orientărilor Comisiei privind o mai bună legiferare, în 2021 au avut loc atât o consultare publică deschisă, cât și un sondaj în rândul experților, rezultatele fiind incluse în evaluarea impactului pentru prezenta propunere. Rețeaua permanentă a statelor membre și a părților interesate care sprijină punerea în aplicare a DCA și a directivelor specifice ale acesteia a fost ținută la curent și au fost consultate pe larg în special grupurile de lucru pentru substanțe chimice și ape subterane.

Pentru substanțele individuale și grupurile de substanțe identificate în vederea adăugării pe listele de poluanți ai apelor de suprafață, Centrul Comun de Cercetare (JRC) al Comisiei a elaborat dosare tehnice ample, fiind sprijinit de subgrupuri de experți ai statelor membre și ai părților interesate. În sfârșit, în cadrul analizei efectuate de Comitetul științific pentru riscurile asupra sănătății și mediului și riscurile emergente (Scientific Committee on Health, Environmental and Emerging Risks – SCHEER) au fost publicate avize preliminare (după scurgerea unei perioade de patru săptămâni pentru formularea de observații), rezultatele fiind incluse în avizul emis de SCHEER. Analiza nu este încheiată în cazul a câteva substanțe. Prin urmare, valorile propuse au fost însoțite de mențiunea „sub rezerva confirmării în urma avizului solicitat SCHEER”. Toate valorile finale propuse vor fi pe deplin coerente cu avizul științific.

Obținerea și utilizarea expertizei

JRC a furnizat cunoștințele de specialitate interne, în special pentru selectarea poluanților apelor de suprafață și pentru calcularea standardelor de calitate a mediului (SCM). Experți din cadrul grupurilor de lucru pentru substanțe chimice și ape subterane au furnizat cunoștințele de specialitate tehnice externe, inclusiv în ceea ce privește poluanții apelor subterane. Evaluarea impactului realizată de Comisie s-a sprijinit pe un studiu elaborat de consultanți externi, în care au fost analizate impactul economic, impactul social și impactul asupra mediului specifice unei serii de opțiuni de politică potențiale, ținându-se seama de impactul preconizat al politicilor existente și planificate la nivelul UE și de informații primite de la părți interesate. Dosarele JRC referitoare la substanțe, rapoartele Grupului de lucru pentru apele subterane, raportul de studiu al consultanților și rapoartele atelierelor cu părțile interesate sunt disponibile în CIRCABC 31 .

Evaluarea impactului

În cadrul evaluării impactului au fost examinate cele trei grupuri de opțiuni, și anume opțiunile referitoare la apele de suprafață, opțiunile referitoare la apele subterane și opțiunile transversale. În ceea ce privește apele de suprafață, a fost evaluat impactul adăugării unei game de substanțe (din rândul produselor farmaceutice, al pesticidelor, al substanțelor chimice industriale și al metalelor analizate) pe lista substanțelor prioritare și, prin urmare, al stabilirii unor SCM-uri la nivelul UE pentru respectivele substanțe. În ceea ce privește mai multe substanțe prioritare existente, a fost analizat impactul modificării SCM-urilor aferente (pe baza unor noi dovezi științifice). În ceea ce privește alte substanțe prioritare existente, a fost analizat impactul eliminării lor de pe listă. În ceea ce privește apele subterane, în evaluarea impactului a fost analizat impactul adăugării unor (grupuri de) substanțe specifice pe listă, și anume a PFAS, a metaboliților de pesticide nerelevanți (Mnr-uri) și a produselor farmaceutice. În sfârșit, în evaluarea impactului au fost analizate o serie de opțiuni pentru îmbunătățirea digitalizării, a raționalizării administrative și a gestionării riscurilor în domeniul poluării apei.

Principalele surse de poluare cu substanțele identificate sunt procesele de producție chimică (emisii directe rezultate din producția de lemn, de celuloză și de oțel, din procesele de ardere, din producția de textile, de materiale plastice etc.), apele uzate deversate, inclusiv produsele farmaceutice și substanțele chimice de la spălarea țesăturilor și de la utilizarea de produse de consum, produse de curățat și produse de îngrijire personală, deversările indirecte rezultate din utilizarea de pesticide, biocide și produse farmaceutice în agricultură, substanțele chimice utilizate la construcția de drumuri, depunerile de mercur de la instalațiile de ardere a combustibililor fosili și de PFAS din spumele utilizate la stingerea incendiilor. Toate aceste surse și căi sunt reglementate de acte legislative, cum ar fi Directiva 2010/75/CE privind emisiile industriale (în curs de revizuire), Directiva 91/271/CEE privind epurarea apelor uzate urbane (în curs de revizuire), Directiva 2009/128/CE privind utilizarea durabilă a pesticidelor (în curs de revizuire), Directiva 2001/83/CE privind medicamentele de uz uman, Regulamentul (UE) 2019/6 privind produsele medicinale veterinare, Regulamentul (CE) nr. 1907/2006 (REACH), Regulamentul (CE) nr. 1107/2009 privind produsele fitosanitare, Regulamentul (UE) nr. 528/2012 privind produsele biocide și Regulamentul (CE) nr. 1223/2009 privind produsele cosmetice. Prin stabilirea unor limite maxime de concentrație pentru aceste substanțe, prezenta propunere are scopul de a consolida efectul și punerea în aplicare a legislației UE privind sursele și căile și, atunci când acest lucru este necesar în scopul protejării sănătății sau a mediului, de a insista asupra adoptării unor măsuri mai stricte privind sursele/căile la nivelul statelor membre.

Opțiunile au fost analizate prin prisma costurilor și beneficiilor lor de mediu, sociale și economice, rezultatul fiind următorul pachet de opțiuni preferate:

Ape de suprafață

Opțiunea 1: Adăugare pe lista de substanțe prioritare ca substanță individuală și stabilirea de SCM-uri proprii fiecărei substanțe

23 de substanțe individuale:

17-beta-estradiol (E2), acetamiprid, azitromicină, bifentrin, bisfenol A, carbamazepină, claritromicină, clotianidin, deltametrin, diclofenac, eritromicină, esfenvalerat, estronă (E1), etinilestradiol (EE2), glifosat, ibuprofen, imidacloprid, nicosulfuron, permetrin, tiacloprid, tiametoxam, triclosan, argint.

Opțiunea 2: Adăugare pe lista de substanțe prioritare ca grup și stabilirea de SCM-uri pentru „suma a”

PFAS (suma a 24 de substanțe indicate)

Opțiunea 3: Modificarea SCM-urilor existente

Mai stricte pentru 14 substanțe:

Clorpirifos, cipermetrin, dicofol, dioxine, diuron, fluoranten, hexabromociclododecan (HBCDD), hexaclorbutadienă, mercur, nichel, nonilfenol, HAP-uri, PBDE-uri, tributilstaniu.

Mai puțin stricte pentru două substanțe:

heptaclor/epoxid de heptaclor, hexaclorbenzen.

Opțiunea 4: Retragere de pe listă

4 substanțe: alaclor, tetraclorură de carbon, clorfenvinfos, simazin.

Ape subterane

Opțiunea 1: Adăugare în anexa I cu standarde de calitate a apelor subterane stabilite pentru fiecare substanță

Două substanțe farmaceutice: carbamazepină și sulfametoxazol.

Toate Mnr-urile, cu standarde de calitate a apelor subterane de 0,1 µg/l pentru fiecare

Opțiunea 2: Adăugare în anexa I cu standarde de calitate a apelor subterane stabilite pentru „suma a”

PFAS (suma a 24 de substanțe indicate)

Opțiunea 3: Adăugare în anexa II

O substanță: primidonă.

Digitalizare, raționalizarea administrativă și o mai bună gestionare a riscurilor

Opțiunea 1: Oferirea de îndrumări și sfaturi pentru monitorizare

b

Îmbunătățirea orientărilor existente în domeniul monitorizării bazate pe dovezi, în vederea îmbunătățirii monitorizării grupurilor/amestecurilor de poluanți prin aplicarea principiilor de monitorizare bazată pe dovezi.

c

Elaborarea unui standard armonizat de măsurare și a unor îndrumări pentru microplasticele din apă, ca bază pentru raportarea statelor membre și pentru o viitoare includere pe listele prevăzute în DSCM și DAS.

Opțiunea 2: Stabilirea unor practici de monitorizare obligatorii/modificarea celor existente

a

Includerea în DSCM a obligației de aplicare a principiilor de monitorizare bazată pe dovezi pentru monitorizarea estrogenilor.

b

Stabilirea unei liste obligatorii de supraveghere pentru apele subterane, similară cu cea pentru apele de suprafață și apa potabilă, și oferirea de îndrumări pentru monitorizarea substanțelor incluse pe listă.

c

Îmbunătățirea ciclului de monitorizare și reexaminare a listei de supraveghere pentru apele de suprafață, astfel încât să existe mai mult timp pentru prelucrarea datelor înainte de revizuirea listei.

Opțiunea 3: Armonizarea raportării și a clasificării

a

Crearea unui mecanism transmitere automatizată a datelor pentru DSCM și DCA, pentru a se asigura accesul ușor, la intervale scurte, la datele de monitorizare/de stare, pentru a se raționaliza și reduce eforturile asociate cu raportarea actuală și pentru a se permite accesul la datele brute de monitorizare.

b

Introducerea, ca anexă la DSCM, a unui registru cu standarde de calitate a mediului pentru planurile de gestionare a districtelor hidrografice și includerea planurilor de gestionare a districtelor hidrografice în evaluarea stării chimice a apelor de suprafață.

Opțiunea 4: Aspecte legislative și administrative

a

Utilizarea DSCM în locul DCA pentru definirea listei substanțelor prioritare și actualizarea listelor de poluanți ai apelor de suprafață și ai apelor subterane prin procedura comitetului sau prin intermediul actelor delegate.

b

Modificarea statutului aldrinului, dieldrinului, endrinului, izodrinului, DDT-ului, tetracloretilenei și tricloretilenei din „alți poluanți” în „substanțe prioritare”.

c

Modificarea statutului 1,2 dicloretanului, fluorantenului, plumbului, etoxilaților de octilfenol și pentaclorfenolului în „substanțe periculoase prioritare”.

Pachetul de politici propus garantează că modificările legislative rămân proporționale, cu beneficii economice, sociale și de mediu mai mari decât costurile aferente, și că ele sunt axate pe aspecte care sunt cel mai bine abordate la nivelul UE.

Este dificil să se cuantifice costurile și, mai ales, beneficiile prezentei inițiative, având în vedere interacțiunea acesteia cu (și dependența de) alte inițiative de politică privind anumite măsuri la nivelul UE. În plus, statele membre pot în mare să aleagă ce măsuri pun în aplicare pentru a asigura conformitatea: prin urmare, acestea vor varia în funcție de circumstanțele naționale/locale.

În ceea ce privește apele de suprafață, se preconizează vor rezulta costuri directe semnificative, de exemplu, din adăugarea ibuprofenului, a glifosatului, a PFAS și a bisfenolului A pe lista substanțelor prioritare, precum și din modificarea SCM-urilor pentru hidrocarburi aromatice policiclice (HAP-uri), mercur și nichel. Este probabil să apară costuri de dezvoltare a produselor pentru industrie și costuri de înlocuire pentru utilizatorii respectivelor substanțe, inclusiv în sectorul agricol.

În ceea ce privește apele subterane, este probabil ca cele mai semnificative costuri să rezulte din adăugarea unor standarde de calitate pentru PFAS. Costurile pot fi legate de restricționarea utilizării pesticidelor sau a substanțelor chimice industriale, de exemplu, de gestionarea biosolidelor contaminate și de intensificarea epurării apelor uzate. Costurile opțiunilor preferate de digitalizare, raționalizare administrativă și o mai bună gestionare a riscurilor sunt de natură administrativă, s-ar materializa inițial la nivelul UE și ar fi, în general, scăzute, cu excepția, probabil, a mecanismului de transmitere automatizată a datelor. Costurile rezultate nu pot fi atribuite exclusiv prezentei inițiative, date fiind interacțiunile și sinergiile inevitabile ale acesteia cu numeroase alte politici ale UE care abordează aceleași substanțe. Costurile pentru combaterea poluării sunt în cea mai mare parte internalizate prin DEI și DTAUR, prin viitoarea interzicere a tuturor PFAS, cu excepția utilizărilor esențiale, prin punerea în aplicare a viitoarei inițiative privind microplasticele și prin altele. De exemplu, prin revizuirea DTAUR se va stimula modernizarea multor stații de epurare a apelor uzate urbane și se va introduce răspunderea extinsă a producătorilor pentru acoperirea costurilor, ceea ce va determina o reducere semnificativă a încărcării cu micropoluanți a apelor de suprafață și subterane.

Inițiativa propusă va contribui la reducerea concentrațiilor de substanțe chimice cu toxicitate acută și/sau persistente din apă. Se va îmbunătăți, de asemenea, valoarea ecosistemelor acvatice și a serviciilor furnizate de acestea. Printre beneficii se numără, așadar, reducerea impactului asupra sănătății umane, a naturii, a polenizatorilor și a agriculturii, precum și evitarea unor costuri pentru epurarea apei. Întrucât datele de monitorizare a substanțelor chimice vor deveni disponibile, accesibile și reutilizabile cu ușurință, se va îmbunătăți în mod semnificativ coerența evaluării siguranței și se va face un pas important în direcția angajamentului de abordare „o substanță, o evaluare”, asumat în Pactul verde european.

Obiectivele de dezvoltare durabilă

Propunerea are efecte pozitive asupra realizării obiectivelor de dezvoltare durabilă (ODD) 6 (apă), 12 (consum și producție) și 14 (oceane). În ceea ce privește ODD 6, se preconizează scăderea nivelurilor de poluare a surselor de apă potabilă, sporirea calității chimice a apelor de suprafață și subterane și sporirea, în timp, a proporției de corpuri de apă cu o bună calitate ambiantă, pe măsură ce statele membre vor lua și vor pune în aplicare măsuri de reducere a concentrațiilor de poluanți. În ceea ce privește ODD 12, se preconizează că măsurile luate, atât la nivelul UE (de exemplu, inițiativa privind producția durabilă sau viitoarea interdicție de utilizare a PFAS, cu excepția utilizărilor esențiale), cât și la nivelul statelor membre, vor conduce la utilizarea unor ingrediente diferite, mai puțin toxice în produse. În sfârșit, în ceea ce privește ODD 14, este important de remarcat efectul direct asupra corpurilor de apă de tranziție și asupra corpurilor de apă marine (o milă marină față de coastă) care intră în domeniul de aplicare al DCA. În plus, apa dulce care ajunge în mări și oceane prin râuri va conține treptat concentrații mai scăzute de substanțe reglementate prin prezenta inițiativă.

Verificarea compatibilității climatice și principiul „eficiența energetică înainte de toate”

Propunerea este coerentă cu obiectivul neutralității climatice prevăzut în Legea europeană a climei și cu obiectivele Uniunii pentru 2030 și 2050. Cel mai semnificativ impact al propunerii asupra eforturilor de atenuare a schimbărilor climatice se obține prin eliminarea substanțelor din stațiile de epurare a apelor uzate, care are loc prin procese mari consumatoare de energie. În funcție de măsurile luate de statele membre pentru a reduce sau a elimina treptat prezența substanțelor în apă, impactul ar trebui să fie pozitiv (când substanțele sunt abordate la sursă și, prin urmare, nu trebuie să fie eliminate din apele uzate), neutru (în cazul în care substanțele sunt înlocuite cu altele care necesită același efort de eliminare în stațiile de epurare a apelor uzate) sau negativ, dacă statele membre decid să se bazeze preponderent pe epurarea apelor uzate. Cu toate acestea, scenariul din urmă este puțin probabil, deoarece intervenția la sursă este, în general, mai ieftină și mai eficace. În plus, prin revizuirea Directivei privind epurarea apelor uzate urbane se prevede neutralitatea climatică a planurilor de epurare a apelor uzate până în 2040, fără efectele negative nete pe care le va produce prezenta propunere prin mărirea gradului de epurare.

În prezenta propunere se ține seama de principiul „eficiența energetică înainte de toate”, astfel cum este prezentat în reformarea Directivei privind eficiența energetică. Ca și în cazul verificării compatibilității climatice, este de așteptat ca opțiunile de politică, în combinație cu revizuirea Directivei privind epurarea apelor uzate urbane, să fie cel puțin neutre din punctul de vedere al eficienței energetice.

Comitetul de control normativ a emis un aviz pozitiv cu rezerve la 24 iunie 2022 32 .

Drepturile fundamentale

Propunerea nu are implicații asupra protejării drepturilor fundamentale.

4.IMPLICAȚII BUGETARE

Fișa financiară anexată se referă la pachetul privind reducerea la zero a poluării, care cuprinde prezenta propunere, propunerea de revizuire a Directivei privind epurarea apelor uzate urbane și Directiva privind calitatea aerului. În fișa financiară sunt prezentate implicațiile bugetare și resursele umane și administrative necesare. Propunerea va avea implicații bugetare pentru resursele umane și administrative din cadrul Comisiei, al Agenției Europene de Mediu (AEM) și al Agenției Europene pentru Produse Chimice (ECHA).

Volumul de activitate al Comisiei necesar pentru punerea în aplicare și asigurarea respectării va crește ușor ca urmare a includerii pe listă a mai multor substanțe și ca urmare a eforturilor de armonizare a standardelor de calitate și a valorilor-prag pentru substanțele care prezintă motive de îngrijorare la nivel național.

În plus, Comisia va beneficia de pe urma reatribuirii unor sarcini științifice către ECHA, care va asista constant Comisia la stabilirea priorităților în materie de substanțe și amestecuri, la fixarea standardelor de calitate și a valorilor-prag, la identificarea metodelor de analiză adecvate și la evaluarea datelor de monitorizare relevante. Pentru sprijinul științific din partea ECHA ar fi nevoie de unsprezece membri ai personalului echivalenți normă întreagă.

AEM va avea un volum de activitate mai mare, dat fiind că statele membre trebuie să raporteze mai mult și mai des și că numărul de substanțe incluse pe listă este ușor mai mare, necesitând în total patru membri suplimentari ai personalului echivalenți normă întreagă, pe lângă cei trei și jumătate membri ai personalului echivalenți normă întreagă care sunt deja implicați.

5.ALTE ELEMENTE

Planurile de punere în aplicare și modalitățile de monitorizare, evaluare și raportare

Planurile de gestionare a districtelor hidrografice, care sunt transmise Comisiei o dată la șase ani, și rapoartele electronice voluntare, care sunt transmise către AEM în cadrul strategiei comune de punere în aplicare, vor rămâne principala sursă de informații pentru verificarea punerii în aplicare efective a propunerii, în special pentru verificarea respectării standardelor de calitate noi sau revizuite pentru apele de suprafață și apele subterane.

Mecanismele îmbunătățite de liste de supraveghere, prin care statele membre sunt obligate să monitorizeze substanțele care generează preocupări noi, vor permite Comisiei să afle, cu sprijinul ECHA și al statelor membre, dacă sunt necesare standarde de calitate suplimentare sau mai stricte. Raportarea mai frecventă, inclusiv a datelor de monitorizare efective, și analiza acestora de către AEM vor permite instituțiilor UE, statelor membre și publicului larg să aibă o imagine mai exactă și la zi a stării corpurilor de apă de suprafață și de apă subterană din UE.

Datorită sinergiilor cu EPRTR îmbunătățit, care urmează să fie înlocuit cu noua bază de date electronică disponibilă online, și anume „Portalul emisiilor industriale”, inventarele emisiilor, raportate în prezent doar o dată la șase ani, vor fi înlocuite cu o imagine de ansamblu mult mai frecventă și mai coerentă a emisiilor totale de poluanți pe sector. Statele membre vor putea astfel să își focalizeze eforturile de punere în aplicare.

Anexele la Directiva privind apele de suprafață și Directiva privind apele subterane vor fi reexaminate periodic prin prisma progreselor științifice și tehnice. Procedurile mai flexibile de adoptare a standardelor de calitate pentru substanțele care prezintă motive de îngrijorare, în combinație cu rolurile centrale pe care le primesc AEM, pentru analizarea unor date de monitorizare mai frecvente, și ECHA, pentru furnizarea de sprijin științific continuu, vor permite o mai bună evaluare a acurateței standardelor actuale și a nevoii de standarde noi, în scopul abordării prompte a substanțelor care generează preocupări noi. Implicarea celor două agenții respectă obiectivul de trecere la abordarea „o substanță, o evaluare”, anunțat în Strategia privind substanțele chimice, însemnând că substanțele chimice din toate actele legislative relevante ale UE vor face obiectul unor evaluări ale siguranței mai eficiente, mai eficace și mai coerente, din care vor rezulta, de asemenea, măsuri de punere în aplicare și propuneri de noi standarde mai eficace și transversale.

Analiza unor date de monitorizare și de stare mai frecvente va contribui în mod eficace la cadrul mai larg de monitorizare și de perspectivă privind reducerea la zero a poluării, care urmează să fie publicat o dată la 2 ani începând cu 2022. Se va contribui astfel la evaluarea impactului reducerii poluării corpurilor de apă ca urmare a punerii în aplicare în întreaga UE a unui set mai larg de standarde de calitate armonizate.

Documente explicative

Propunerea necesită documente explicative, deoarece acestea sunt esențiale pentru a se evalua conformitatea și pentru a se verifica dacă textele de transpunere reflectă litera și spiritul directivei. Acest lucru este important și necesar, deoarece propunerea cuprinde modificări a trei directive, transpuse probabil în diferite acte legislative naționale. De asemenea, întrucât prin propunere se vizează în primul rând modificarea unor standarde de calitate existente sau introducerea unora noi, o verificare atentă poate fi facilitată prin documente explicative.

Explicații detaliate cu privire la prevederile specifice ale propunerii

(1)Modificări aduse Directivei 2000/60/CE

Articolul 1, articolul 7 alineatul (2), articolul 11 alineatul (3) litera (k), articolul 4 alineatul (1) și anexele V (punctele 1.4.3, 2.3.2 și 2.4.5) și VII (punctul 7.7) se modifică pentru a se ține seama de propunerea de eliminare a articolelor 16 și 17 (a se vedea mai jos).

Articolul 2, care conține definițiile, se modifică pentru a se actualiza definițiile termenilor „stare chimică bună a apelor de suprafață”, „substanțe prioritare” și „standarde de calitate a mediului” și pentru a se introduce definiții ale termenilor „substanțe periculoase prioritare” și „poluanți specifici bazinelor hidrografice”. Aceste modificări sunt necesare pentru 1) a se ține seama de propunerea de înlocuire a procedurii actuale a codeciziei cu procedura actelor delegate pentru adoptarea de SCM-uri, 2) a se extinde domeniul de aplicare al noțiunii de „stare chimică”, astfel încât să fie incluși și „poluanții specifici bazinelor hidrografice”, care până în prezent făceau parte din definiția „stării ecologice” din anexa V, 3) a se ține se seama de posibilele viitoare valori declanșatoare bazate pe efecte în definiția „standardelor de calitate a mediului”.

Articolul 3, referitor la coordonarea administrativă în cadrul districtelor hidrografice, se modifică în scopul de a se introduce obligația, valabilă în circumstanțe excepționale de origine naturală sau în cazuri de forță majoră, în special inundații extreme, secete prelungite sau incidente semnificative de poluare, ca autoritățile competente pentru toate corpurile de apă posibil afectate, inclusiv din statele membre din aval, să se alerteze reciproc și să coopereze pentru reducerea la minimum a daunelor și pentru abordarea consecințelor.

În afară de faptul că este ajustat, după cum se menționează mai sus, pentru a se ține seama de eliminarea articolului 16, articolul 4, referitor la obiective, se modifică pentru a se asigura că litera (a) punctul (iv) conține obligația explicită a statelor membre de a reduce treptat poluarea cauzată și de poluanții specifici bazinelor hidrografice, nu doar de substanțele prioritare.

Articolul 8 alineatul (3), referitor la metodele de analizare și monitorizare a stării apelor, se modifică pentru a se alinia procedura comitetului la Tratatul de la Lisabona, prin înlocuirea fostei „proceduri de reglementare cu control” cu „procedura de examinare” prevăzută la articolul 21. În plus, la același alineat se introduce o nouă împuternicire, pentru a se permite adoptarea de acte de punere în aplicare prin care să se stabilească detalii suplimentare în ceea ce privește noile obligații de punere a datelor de monitorizare la dispoziția AEM, precum și de punere mai frecventă la dispoziție de date de stare, în conformitate cu noile alineate (4) și (5). Aceste modificări sunt pe deplin compatibile cu obligațiile prevăzute în Directiva 2007/2/CE (Inspire), în temeiul căreia statele membre sunt obligate să pună la dispoziția publicului seturi de date spațiale, inclusiv cu privire la amplasarea și funcționarea instalațiilor de monitorizare a mediului, la măsurarea emisiilor aferente și la starea compartimentelor de mediu (aer, apă, sol). Pentru a se reduce sarcina administrativă, ar trebui să se raționalizeze într-o mai mare măsură și difuzarea datelor, în conformitate cu Strategia digitală a UE, cu Directiva (UE) 2019/1024 privind datele deschise și cu abordarea „o substanță, o evaluare” din cadrul Strategiei privind substanțele chimice sustenabile.

Articolul 10, referitor la abordarea combinată pentru sursele punctiforme și difuze, se modifică pentru a se actualiza trimiterile la diverse directive care abordează poluarea din surse punctiforme și poluarea difuză (ca urmare a abrogării și înlocuirii respectivelor directive).

Articolul 12, referitor la aspecte care nu pot fi abordate de un singur stat membru, se modifică pentru a se consolida și formaliza procedura de cooperare între statele membre.

Articolul 15 alineatul (3), referitor la raportarea trienală a progreselor înregistrate în ceea ce privește programele de măsuri, se elimină, deoarece sarcina administrativă rezultată este considerată disproporționată în comparație cu câștigurile în termeni de îmbunătățire a controlului și orientării punerii în aplicare.

Articolele 16 și 17, referitoare la procedura prin care Comisia trebuia să elaboreze propuneri legislative pentru stabilirea de liste și identificarea SCM-urilor pentru corpurile de apă de suprafață și pentru corpurile de apă subterană, se elimină, deoarece au devenit caduce.

Articolul 18 alineatul (2) litera (e) se modifică pentru a se ține seama de propunerea de eliminare a articolului 16, iar articolul 18 alineatul (4) se modifică pentru a ține seama de propunerea de eliminare a articolului 15 alineatul (3).

Articolul 20, referitor la adaptările tehnice, se modifică pentru 1) a se înlocui actuala procedură de reglementare cu control cu procedura actelor delegate pentru modificarea anexelor I și III și 2) a se înlocui actuala procedură de reglementare cu procedura de examinare pentru adoptarea de orientări privind punerea în aplicare a anexelor II și V și pentru stabilirea formatelor de transmitere și prelucrare a datelor.

Prin noul articol 20a se introduc dispozițiile referitoare la procedura de adoptare a actelor delegate, în conformitate cu Tratatul de la Lisabona.

Prin modificarea adusă articolului 21, referitor la procedura comitetului, se vizează înlocuirea trimiterii la fosta „decizie privind procedura comitetului” cu trimiterea la „regulamentul privind procedura comitetului” aplicabil în prezent.

Articolul 22, referitor la abrogări și dispoziții tranzitorii, se modifică pentru a se actualiza trimiterile, ținându-se seama de modificările propuse ale anexelor relevante la Directivele 2000/60/CE și 2008/105/CE.

În afară de faptul că este ajustată, după cum se menționează mai sus, pentru a se ține seama de eliminarea articolului 16, anexa V se modifică pentru 1) a se exclude din definiția stării ecologice și a se include în definiția stării chimice poluanții specifici bazinelor hidrografice, scopul fiind să se asigure că atât substanțele prioritare, cât și poluanții specifici bazinelor hidrografice sunt monitorizați nu doar în cazul în care acești poluanți sunt evacuați în apă, ci și în cazul în care se depun prin aer, 2) a se acorda Comisiei competența de a adopta rezultatele exercițiului de intercalibrare prin acte delegate și 3) a se permite statelor membre să utilizeze noi tehnici de monitorizare, inclusiv observarea Pământului și teledetecția.

Anexa VIII, care conține o listă orientativă a principalilor poluanți, se modifică pentru a se include microplasticele și genele de rezistență la antimicrobiene.

Anexa X se elimină, deoarece lista pe care o conține se înlocuiește cu lista din partea A din anexa I la Directiva 2008/105/CE.

(2)Modificări aduse Directivei 2006/118/CE privind apele subterane (DAS)

Titlul se modifică, astfel încât să reiasă clar că directiva se referă numai la poluare, nu și la starea cantitativă a apelor subterane.

Articolul 1, referitor la scopul directivei, se modifică pentru a se elimina trimiterea la articolul 17 din DCA, care a constituit temeiul pentru adoptarea DAS și care este caduc.

Articolul 2, care conține definițiile, se modifică pentru a se include în definiția valorii-prag valorile stabilite la nivelul UE, alături de cele stabilite la nivelul statelor membre.

Articolul 3, referitor la criteriile pentru evaluarea stării chimice a apelor subterane, se modifică pentru a se ține seama de noua definiție a „valorilor-prag stabilite la nivelul UE”.

Articolul 4, referitor la procedura de evaluare a stării chimice a apelor subterane, se modifică din același motiv ca articolul 3.

Se introduce un nou articol, articolul 6a, pentru a se prevedea obligativitatea „mecanismului de listă de supraveghere” pentru corpurile de apă subterană, în conformitate cu dispoziția de la articolul 8b din DSCM. Acest mecanism constă într-un proces trienal prin care Comisia, cu aportul ECHA și în strânsă consultare cu statele membre, stabilește ierarhia substanțelor de monitorizat în apele subterane. Informațiile rezultate vor fi luate în considerare la revizuirea din șase în șase ani a standardelor de calitate în vederea includerii în anexa I. Dispoziția include, de asemenea, obligația ECHA de a pune la dispoziția publicului rapoartele științifice elaborate în legătură cu lista de supraveghere.

Articolul 8, referitor la adaptările tehnice, se modifică pentru 1) a se înlocui procedura actelor de punere în aplicare cu procedura actelor delegate pentru adaptarea la progresele științifice și tehnice a părților A și C din anexa II, precum și a anexelor III și IV, 2) a se acorda Comisiei competențe delegate să includă pe lista din anexa I noi poluanți ai apelor subterane și să stabilească noi standarde de calitate la nivelul UE pentru respectivii poluanți, precum și să includă, în partea B din anexa II, poluanți pentru care statele membre trebuie să aibă în vedere stabilirea unor valori-prag naționale, 3) a se acorda Comisiei competențe delegate să stabilească, dacă este necesar și chiar pentru poluanți sau grupuri de poluanți care nu prezintă motive de îngrijorare la nivelul UE, valori-prag la nivelul UE, să îmbunătățească nivelul de protecție a sănătății umane și a mediului și să asigure o punere în aplicare mai armonizată și 4) a se clarifica rolul central pe care îl are ECHA în acest cadru și obligația ECHA de a pune la dispoziția publicului rapoarte științifice cu privire la eventualele modificări.

Se introduce un nou articol, articolul 8a, care conține dispozițiile referitoare la procedura de adoptare a actelor delegate, în conformitate cu Tratatul de la Lisabona.

Articolul 9, referitor la procedura comitetului, se modifică pentru a se înlocui fosta „decizie privind procedura comitetului” cu mai recentul „regulament privind procedura comitetului”.

Articolul 10, referitor la revizuirea anexelor I și II prin procedura codeciziei se elimină, pentru a se ține seama de noua procedură a actelor delegate, prevăzută la articolele 8 și 8a.

Anexa I, referitoare la standardele de calitate la nivelul UE pentru poluanții apelor subterane, se modifică pentru a se introduce noi poluanți ai apelor subterane și standarde de calitate conexe pentru o serie de substanțe perfluoroalchilate și polifluoroalchilate (PFAS), de produse farmaceutice și de metaboliți de pesticide nerelevanți (Mnr-uri).

Anexa II, referitoare la valorile-prag naționale pentru poluanții apelor subterane, se modifică pentru 1) a se introduce substanța farmaceutică primidonă pe lista substanțelor sintetice pentru care statele membre iau în considerare stabilirea unor valori-prag naționale, 2) a se stabili clar că părțile B și C se referă numai la mecanismul de stabilire a pragurilor la nivel național, 3) a se asigura că statele membre informează ECHA, astfel încât aceasta din urmă să poată pună respectivele informații la dispoziția publicului și 4) a se adăuga o nouă parte D, care conține valori-prag armonizate pentru grupul de substanțe „suma tricloretilenei și tetracloretilenei”.

Anexa III, referitoare la evaluarea stării chimice a apelor subterane, și anexa IV, referitoare la identificarea și inversarea tendințelor de creștere semnificative și durabile, se modifică pentru a se lua în considerare noul concept de „valori-prag stabilite la nivelul UE”.

(3)Modificări aduse Directivei 2008/105/CE privind standardele de calitate a mediului (DSCM)

Titlul se modifică, astfel încât să reiasă clar că directiva se referă la poluarea apelor de suprafață.

Articolul 3, referitor la standardele de calitate a mediului, se modifică pentru a se clarifica datele de aplicare a SCM-urile noi și revizuite. Obligația de monitorizare a biotei, prevăzută la alineatul (2), și obligația de evaluare a tendințelor pe termen lung, prevăzută la alineatul (6), sunt de asemenea simplificate, prin clarificarea, în anexă, a domeniului lor de aplicare. Alineatul (7) se elimină pentru a se ține seama de propunerea de înlocuire a procedurii de codecizie cu cea a actelor delegate pentru modificarea listei de substanțe prioritare.

Articolul 5 referitor la inventarele emisiilor se modifică pentru a se simplifica și, când este posibil, a se raționaliza obligația de raportare, în concordanță cu cea prevăzută în legislația UE pentru abordarea emisiilor provenite de la instalațiile industriale mari (în curs de revizuire), și pentru a se permite raportarea simplificată în Portalul emisiilor industriale, urmând ca detaliile să fie stabilite printr-un viitor act de punere în aplicare. Prin urmare, raportarea în cadrul planurilor de gestionare a districtelor hidrografice va continua să se aplice numai emisiilor difuze.

Articolul 7a, referitor la coordonarea diverselor acte legislative ale UE privind substanțele chimice, se modifică pentru a se include o trimitere la legislația UE privind produsele farmaceutice și pentru a se ține seama de propunerea de înlocuire a procedurii codeciziei cu cea a actelor delegate pentru actualizarea SCM-urilor sau pentru stabilirea de noi SCM-uri.

Articolul 8 se modifică pentru 1) a se acorda Comisiei Europene competențe delegate să revizuiască o dată la șase ani anexa I pentru a lua în considerare includerea de noi substanțe prioritare pe listă și stabilirea de SCM-uri corespunzătoare, pe baza informațiilor primite de la ECHA, 2) a se acorda Comisiei competențe delegate să revizuiască cu regularitate lista categoriilor de poluanți specifici bazinelor hidrografice, care sunt incluși în prezent în partea B din noua anexă II (anexa II înlocuiește, în acest scop, punctul 1.2.6 și anexa VIII la DCA, care vor fi modificate în consecință în vederea excluderii din definiția stării ecologice și a includerii în regimul aplicabil stării chimice a poluanților specifici bazinelor hidrografice), 3) a se acorda Comisiei competențe delegate să adopte, dacă este necesar, SCM-uri la nivelul UE pentru poluanți specifici bazinelor hidrografice și să includă respectivii poluanți în partea C din anexa II (lista din partea C a propunerii conține patru substanțe prioritare care erau incluse anterior în anexa I, dar care au fost „scoase de pe listă” deoarece nu se mai consideră că prezintă motive de îngrijorare la nivelul UE) și 4) a se preciza că ECHA urmează să aibă un rol central în elaborarea SCM-urilor, în strânsă cooperare cu statele membre și cu părțile interesate, precum și obligația de a pune la dispoziția publicului rapoartele științifice referitoare la modificarea anexelor.

Articolul 8a se modifică pentru 1) a se simplifica posibilitatea ca statele membre să prezinte starea chimică din punctul de vedere al substanțelor PBT omniprezente separat de starea chimică globală, 2) a se permite statelor membre să efectueze o monitorizare mai puțin intensă a anumitor substanțe și 3) a se impune statelor membre să efectueze o monitorizare bazată pe efecte pentru evaluarea prezenței hormonilor estrogeni în corpurile de apă, în vederea posibilei stabiliri în viitor a unor valori declanșatoare bazate pe efecte.

Articolul 8b se modifică pentru 1) a se îmbunătăți ciclul de monitorizare și revizuire a mecanismului de listă de supraveghere, prin mărirea la trei ani a actualului ciclu de doi ani – se va dispune astfel de mai mult timp pentru prelucrarea datelor înainte de revizuirea listei, având în vedere că se propune și extinderea ciclului de monitorizare, de la 12 la 24 de luni, pentru a se permite o mai bună analiză a diferitelor frecvențe pentru poluanții cu tipare de emisii sezoniere (de exemplu, pesticide/biocide) – și 2) a se permite includerea microplasticelor și a anumitor gene de rezistență la antimicrobiene pe următoarea listă de supraveghere, sub rezerva identificării unor metode potrivite de monitorizare și analiză, pe baza informațiilor primite de la ECHA.

Noul articol 8d include obligația statelor membre de a stabili SCM-uri pentru poluanții specifici bazinelor hidrografice care figurează pe lista din partea A din noua anexă II. Această obligație înlocuiește obligația formulată în prezent la punctul 1.2.6 din anexa V la DCA, în concordanță cu propunerea de includere a poluanților specifici bazinelor hidrografice în evaluarea stării chimice, nu a stării ecologice a corpurilor de apă de suprafață. Prin dispoziție se urmărește, de asemenea, să se asigure că eventualele SCM-uri stabilite la nivelul UE pentru anumiți poluanți specifici bazinelor hidrografice prevalează asupra SCM-urilor stabilite la nivel național. În sfârșit, modificarea conține obligația statelor membre de a informa ECHA, astfel încât aceasta să poată publica orice intenție de includere de poluanți și/sau de stabilire de SCM-uri, în vederea sporirii gradului de transparență și sinergie.

Articolul 10, la care se precizează că anexa X la DCA se înlocuiește cu textul care figurează în anexa II la Directiva 2008/105/CE, se elimină, deoarece anexa II la Directiva 2008/105/CE nu a existat și deoarece anexa X este eliminată ca urmare a includerii în Directiva 2008/105/CE a procedurii actelor delegate pentru adaptarea listei de substanțe prioritare și stabilirea de SCM-uri corespunzătoare.

Titlul anexei I se modifică pentru a se elimina noțiunea de „alți poluanți”, care a devenit caducă, întrucât se referea la substanțe care au făcut obiectul altor acte legislative înainte de adoptarea DSCM; nu mai este necesar să se facă distincția între substanțele prioritare și respectivii „alți poluanți”. Partea A, care conține lista substanțelor și a SCM-urilor aferente, se înlocuiește cu o nouă anexă a cărei listă de substanțe prioritare cuprinde acum 23 de substanțe suplimentare: produse farmaceutice, substanțe industriale, pesticide și metale. În anexă se indică, de asemenea, substanțele care sunt periculoase, cele care sunt PBT omniprezente și cele care necesită o evaluare a tendințelor pe termen lung.

Se introduce o nouă anexă II, care conține, în partea A, o listă orientativă a poluanților specifici bazinelor hidrografice pentru care statele membre trebuie să aibă în vedere stabilirea și aplicarea de SCM-uri, în cazul în care poluanții respectivi prezintă motive de îngrijorare. Partea B cuprinde principiile generale și o trimitere la îndrumări în acest sens, iar partea C conține un registru cu SCM-uri armonizate pentru poluanții specifici bazinelor hidrografice. Acesta din urmă va fi adaptat prin viitoare acte delegate, prin care Comisia va stabili SCM-uri armonizate pentru anumiți alți poluanți specifici bazinelor hidrografice, dacă acest lucru s-ar dovedi necesar pentru asigurarea unei protecții suficiente și armonizate a mediului, chiar și în cazul poluanților care nu prezintă sau nu prezintă încă motive de îngrijorare la nivelul UE.

2022/0344 (COD)

Propunere de

DIRECTIVĂ A PARLAMENTULUI EUROPEAN ȘI A CONSILIULUI

de modificare a Directivei 2000/60/CE de stabilire a unui cadru de politică comunitară în domeniul apei, a Directivei 2006/118/CE privind protecția apelor subterane împotriva poluării și a deteriorării și a Directivei 2008/105/CE privind standardele de calitate a mediului în domeniul apei

(Text cu relevanță pentru SEE)

PARLAMENTUL EUROPEAN ȘI CONSILIUL UNIUNII EUROPENE,

având în vedere Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, în special articolul 192 alineatul (1),

având în vedere propunerea Comisiei Europene,

după transmiterea proiectului de act legislativ către parlamentele naționale,

având în vedere avizul Comitetului Economic și Social European 33 ,

având în vedere avizul Comitetului Regiunilor 34 ,

hotărând în conformitate cu procedura legislativă ordinară,

întrucât:

(1)Poluarea chimică a apelor de suprafață și a apelor subterane reprezintă o amenințare atât pentru mediul acvatic, cu efecte cum ar fi toxicitatea acută și cronică în organismele acvatice, acumularea de poluanți în ecosistem, dispariția habitatelor și pierderea biodiversității, cât și pentru sănătatea umană. Prin stabilirea unor standarde de calitate a mediului se contribuie la punerea în aplicare a obiectivului ambițios de reducere a poluării la zero pentru un mediu fără substanțe toxice.

(2)În temeiul articolului 191 alineatul (2) a doua teză din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene (TFUE), politica Uniunii în materie de mediu trebuie să se bazeze pe principiul precauției și al acțiunii preventive, pe principiul remedierii, cu prioritate la sursă, a daunelor provocate mediului și pe principiul „poluatorul plătește”.

(3)Pactul verde european 35 este strategia Uniunii de a asigura că, până în 2050, economia devine neutră din punct de vedere climatic, curată și circulară, prin optimizarea gestionării resurselor și prin reducerea la minimum a poluării. Aspectele poluării din Pactul verde european sunt abordate în mod specific în Strategia UE pentru promovarea sustenabilității în domeniul substanțelor chimice 36 și în Planul de acțiune privind reducerea la zero a poluării 37 . Printre alte politici deosebit de relevante și complementare se numără Strategia UE din 2018 privind materialele plastice 38 , Strategia farmaceutică pentru Europa din 2021 39 , Strategia privind biodiversitatea 40 , Strategia „De la fermă la consumator” 41 , Strategia UE privind solul pentru 2030 42 , Strategia digitală a UE 43 și Strategia UE privind datele 44 .

(4)Directiva 2000/60/CE a Parlamentului European și a Consiliului 45 stabilește un cadru pentru protejarea apelor interioare de suprafață, a apelor de tranziție, a apelor de coastă și a apelor subterane. Cadrul în chestiune implică identificarea substanțelor prioritare dintre cele care prezintă un risc semnificativ pentru mediul acvatic, sau prin intermediul mediului acvatic, la nivelul Uniunii. Directiva 2008/105/CE a Parlamentului European și a Consiliului 46 stabilește standarde de calitate a mediului (SCM-uri) la nivelul Uniunii pentru cele 45 de substanțe prioritare care figurează pe lista din anexa X la Directiva 2000/60/CE și pentru alți opt poluanți care erau deja reglementați la nivelul Uniunii înainte de introducerea anexei X prin Decizia 2455/2001/CE a Parlamentului European și a Consiliului 47 . Directiva 2006/118/CE a Parlamentului European și a Consiliului 48 stabilește standarde de calitate a apelor subterane la nivelul Uniunii pentru nitrați și pentru substanțele active din pesticide, precum și criterii pentru stabilirea valorilor-prag naționale pentru alți poluanți ai apelor subterane. Directiva menționată stabilește, de asemenea, o listă minimală cu 12 poluanți și indicatorii aferenți pentru care statele membre trebuie să aibă în vedere stabilirea unor astfel de valori-prag naționale. Standardele de calitate a apelor subterane sunt stabilite în anexa I la Directiva 2006/118/CE.

(5)Eventuala includere de substanțe în anexa X la Directiva 2000/60/CE sau în anexa I sau II la Directiva 2006/118/CE se bazează pe o evaluare a riscului prezentat de substanțele în cauză pentru oameni și pentru mediul acvatic. Componentele-cheie ale acestei evaluări sunt cunoașterea concentrațiilor în mediu ale substanțelor, inclusiv informațiile colectate din monitorizarea listei de supraveghere, și cunoașterea (eco)toxicologiei substanțelor, precum și a persistenței, bioacumulării, carcinogenității, mutagenicității, toxicității pentru reproducere și potențialului lor de perturbare a sistemului endocrin.

(6)Comisia a efectuat o revizuire a listei de substanțe prioritare din anexa X la Directiva 2000/60/CE, în conformitate cu articolul 16 alineatul (4) din directiva respectivă și cu articolul 8 din Directiva 2008/105/CE, precum și o revizuire a listelor de substanțe din anexele I și II la Directiva 2006/118/CE, în conformitate cu articolul 10 din directiva respectivă, concluzionând, în lumina noilor cunoștințe științifice, că este indicat să se modifice listele respective prin adăugarea de noi substanțe, prin stabilirea de SCM-uri sau de standarde de calitate a apelor subterane pentru substanțele nou-adăugate, prin revizuirea SCM-urilor pentru anumite substanțe existente în conformitate cu progresele științifice și prin stabilirea de SCM-uri pentru biotă în cazul unor substanțe existente și al unor substanțe nou-adăugate. Comisia a identificat, de asemenea, ce substanțe suplimentare ar putea să se acumuleze în sedimente sau în biotă și a clarificat că monitorizarea tendințelor unor astfel de substanțe ar trebui efectuată în sedimente sau în biotă. Revizuirile listelor de substanțe s-au sprijinit pe o consultare amplă cu experți din cadrul serviciilor Comisiei, cu statele membre, cu grupuri ale părților interesate și cu Comitetul științific pentru riscurile asupra sănătății și a mediului și riscurile emergente.

(7)Se impune o combinație de măsuri de control la sursă și la punctul de evacuare pentru gestionarea eficace a majorității poluanților de-a lungul ciclului lor de viață, inclusiv, după caz, la conceperea, autorizarea sau aprobarea substanțelor chimice, la controlul emisiilor în cursul producerii și al utilizării sau al altor procese și la manipularea deșeurilor. Prin stabilirea de standarde de calitate noi sau mai stricte pentru corpurile de apă se asigură, așadar, complementaritatea și coerența cu alte acte legislative ale Uniunii care abordează sau ar putea aborda problema poluării în una sau mai multe dintre respectivele etape și printre care se numără Regulamentul (CE) nr. 1907/2006 al Parlamentului European și al Consiliului 49 , Regulamentul (CE) nr. 1107/2009 al Parlamentului European și al Consiliului 50 , Regulamentul (UE) nr. 528/2012 al Parlamentului European și al Consiliului 51 , Regulamentul (UE) 2019/6 al Parlamentului European și al Consiliului 52 , Directiva 2001/83/CE a Parlamentului European și a Consiliului 53 , Directiva 2009/128/CE a Parlamentului European și a Consiliului 54 , Directiva 2010/75/UE a Parlamentului European și a Consiliului 55 și Directiva 91/271/CEE a Consiliului 56 .

(8)Conform noilor cunoștințe științifice, câțiva alți poluanți care se găsesc în corpurile de apă, pe lângă cei deja reglementați, prezintă un risc semnificativ. Prin monitorizarea voluntară a substanțelor perfluoroalchilate și polifluoroalchilate (PFAS) și a produselor farmaceutice din apele subterane a fost identificată o problemă deosebită. Prezența PFAS a fost detectată în peste 70 % din punctele de măsurare a apelor subterane din Uniune, iar pragurile naționale existente sunt clar depășite într-un număr considerabil de locuri, substanțele farmaceutice fiind des întâlnite de asemenea. În ceea ce privește apele de suprafață, acidul perfluoroctansulfonic și derivații săi figurează deja pe lista substanțelor prioritare, dar în prezent se recunoaște că și alți PFAS prezintă riscuri. Prin monitorizarea listei de supraveghere, prevăzută la articolul 8b din Directiva 2008/105/CE, s-a confirmat existența, în apele de suprafață, a unui risc din partea unei serii de substanțe farmaceutice, care ar trebui adăugate, așadar, pe lista substanțelor prioritare.

(9)Directiva 2000/60/CE prevede obligația statelor membre de a identifica corpurile de apă utilizate pentru captarea apei destinate consumului uman, de a le monitoriza și de a lua măsurile necesare pentru a evita deteriorarea calității acestora și pentru a reduce nivelul tratamentului de purificare necesar pentru producerea de apă care este adecvată consumului uman. În acest context, s-a constatat că microplasticele prezintă un risc potențial pentru sănătatea umană, dar sunt necesare mai multe date de monitorizare pentru a se confirma necesitatea stabilirii unui standard de calitate a mediului pentru microplasticele din apele de suprafață și din cele subterane. Prin urmare, microplasticele ar trebui incluse pe listele de supraveghere a apelor subterane și de suprafață și ar trebui monitorizate de îndată ce Comisia identifică metode de monitorizare adecvate. În acest context, ar trebui să se țină seama de metodologiile de monitorizare și evaluare a riscurilor prezentate de microplasticele din apa potabilă, elaborate în temeiul Directivei (UE) 2020/2184 a Parlamentului European și a Consiliului 57 .

(10)S-a exprimat îngrijorarea că prezența microorganismelor rezistente la antimicrobiene și a genelor de rezistență la antimicrobiene în mediul acvatic riscă să ducă la dezvoltarea rezistenței la antimicrobiene, dar nu a avut loc o monitorizare extinsă. Genele relevante de rezistență la antimicrobiene ar trebui, de asemenea, să fie incluse pe listele de supraveghere a apelor de suprafață și subterane, urmând a fi monitorizate de îndată ce se elaborează metode de monitorizare potrivite. Această cerință corespunde „Planului de acțiune european «O singură sănătate» (One Health) împotriva rezistenței la antimicrobiene”, adoptat de Comisie în iunie 2017, și Strategiei farmaceutice pentru Europa, care abordează, de asemenea, această preocupare.

(11)Având în vedere conștientizarea crescândă a relevanței amestecurilor și, prin urmare, a monitorizării bazate pe efecte pentru determinarea stării chimice și având în vedere că există deja metode suficient de solide de monitorizare bazată pe efecte pentru substanțele estrogene, statele membre ar trebui să aplice astfel de metode pentru a evalua efectele cumulative ale substanțelor estrogene în apele de suprafață pe o perioadă de cel puțin doi ani. Se va putea efectua astfel o comparație a rezultatelor bazate pe efecte cu rezultatele obținute prin metode convenționale de monitorizare a celor trei substanțe estrogene care figurează pe lista din anexa I la Directiva 2008/105/CE. Această comparație va fi utilizată pentru a se stabili dacă metodele de monitorizare bazate pe efecte pot fi utilizate ca metode de depistare fiabile. Utilizarea unor astfel de metode de screening ar avea avantajul de a permite includerea efectelor tuturor substanțelor estrogene cu efecte similare, nu doar a celor care figurează pe lista din anexa I la Directiva 2008/105/CE. Definiția SCM-urilor din Directiva 2000/60/CE ar trebui modificată pentru a se asigura că aceasta poate include, în viitor, și valorile declanșatoare care ar putea fi stabilite pentru evaluarea rezultatelor monitorizării bazate pe efecte.

(12)Concluzia evaluării legislației Uniunii în domeniul apei 58 (denumită în continuare „evaluarea”) a fost că s-ar putea accelera procesul de identificare și includere pe listă a poluanților care afectează apele de suprafață și apele subterane și de stabilire a unor standarde de calitate pentru aceștia sau de revizuire a standardelor existente în lumina noilor cunoștințe științifice. Dacă sarcinile menționate ar fi îndeplinite de Comisie, și nu în cadrul procedurii legislative ordinare, astfel cum se prevede în prezent la articolele 16 și 17 din Directiva 2000/60/CE și la articolul 10 din Directiva 2006/118/CE, s-ar putea îmbunătăți funcționarea mecanismelor listelor de supraveghere pentru apele de suprafață și apele subterane, în special în ceea ce privește momentul includerii pe listă și numărul de ordine în listă, activitatea de monitorizare și evaluare a rezultatelor, s-ar putea consolida legăturile dintre mecanismul listei de supraveghere și revizuirile listelor de poluanți și s-ar putea ține seama mai prompt de progresele științifice în cadrul modificărilor listelor de poluanți. Prin urmare, dat fiind că este necesar ca listele de poluanți și SCM-urile aferente să fie modificate cu promptitudine în lumina noilor cunoștințe științifice și tehnice, Comisiei ar trebui să i se delege competența de a adopta acte în conformitate cu articolul 290 din TFUE pentru a modifica anexa I la Directiva 2008/105/CE în ceea ce privește lista substanțelor prioritare și SCM-urile aferente prevăzute în partea A din anexa respectivă și pentru a modifica anexa I la Directiva 2006/118/CE în ceea ce privește lista poluanților apelor subterane și standardele de calitate prevăzute în anexa respectivă. În acest context, Comisia ar trebui să țină seama de rezultatele monitorizării substanțelor care figurează pe listele de supraveghere a apelor de suprafață și a apelor subterane. În consecință, ar trebui eliminate articolele 16 și 17 din Directiva 2000/60/CE și anexa X la directiva respectivă, precum și articolul 10 din Directiva 2006/118/CE.

(13)O altă concluzie a evaluării a fost că există prea multe diferențe între statele membre în ceea ce privește standardele de calitate și, respectiv, valorile-prag stabilite la nivel național pentru poluanții specifici bazinelor hidrografice și, respectiv, poluanții apelor subterane. Până în prezent, poluanții specifici bazinelor hidrografice care nu au fost identificați ca substanțe prioritare în temeiul Directivei 2000/60/CE au făcut obiectul unor SCM-uri naționale și au fost considerați elemente calitative fizico-chimice pentru evaluarea stării ecologice a apelor de suprafață. În ceea ce privește apele subterane, statele membre au avut de asemenea posibilitatea de a-și stabili propriile valori-prag, chiar și pentru substanțe sintetice artificiale. Această flexibilitate a condus la rezultate sub nivelul optim în ceea ce privește comparabilitatea stării corpurilor de apă între statele membre și în ceea ce privește protecția mediului. Prin urmare, este necesar să se prevadă o procedură care să permită stabilirea de comun acord la nivelul Uniunii a SCM-urilor și a valorilor-prag care urmează să fie aplicate pentru substanțele respective, dacă se constată că acestea prezintă motive de îngrijorare la nivel național, și să se creeze registre cu SCM-urile și valorile-prag aplicabile.

(14)În plus, prin includerea poluanților specifici bazinelor hidrografice în definiția stării chimice a apelor de suprafață se asigură o abordare cu un grad mai ridicat de coordonare, coerență și transparență în ceea ce privește monitorizarea și evaluarea stării chimice a corpurilor de apă de suprafață și informarea publică aferentă. Se facilitează, de asemenea, o abordare mai bine direcționată pentru identificarea și punerea în aplicare de măsuri de abordare a tuturor aspectelor „legate de substanțele chimice” într-un mod mai global, mai eficace și mai eficient. Prin urmare, definițiile „stării ecologice” și „stării chimice” ar trebui modificate și domeniul de aplicare al „stării chimice” ar trebui extins, astfel încât să fie incluși și poluanții specifici bazinelor hidrografice, care până în prezent făceau parte din definiția „stării ecologice” din anexa V la Directiva 2000/60/CE. Drept urmare, conceptul de SCM-uri pentru poluanții specifici bazinelor hidrografice și procedurile aferente ar trebui incluse în Directiva 2008/105/CE.

(15)În vederea asigurării unei abordări armonizate și a unor condiții de concurență echitabile în Uniune, Comisiei ar trebui să i delege competența de a adopta acte în conformitate cu articolul 290 din TFUE pentru a modifica partea B din anexa II la Directiva 2006/118/CE prin adaptarea listei poluanților pentru care statele membre trebuie să aibă în vedere stabilirea de valori-prag naționale.

(16)Dată fiind necesitatea de adaptare promptă la cunoștințele științifice și tehnice și de asigurare a unei abordări armonizate și a unor condiții de concurență echitabile în Uniune în ceea ce privește poluanții specifici bazinelor hidrografice, Comisiei ar trebui să i se delege competența de a adopta acte în conformitate cu articolul 290 din TFUE pentru a adapta anexa II la Directiva 2008/105/CE în ceea ce privește lista categoriilor de poluanți prevăzută în partea A din anexa respectivă și pentru a adapta partea C din anexa II în ceea ce privește SCM-urile armonizate pentru poluanți specifici bazinelor hidrografice sau grupuri de astfel de poluanți. Respectivele SCM-uri armonizate ar trebui să fie aplicate de statele membre la evaluarea stării corpurilor de apă de suprafață, dacă a fost identificat un risc legat de poluanții respectivi.

(17)Concluzia revizuirii listei de substanțe prioritare din partea A anexei I la Directiva 2008/105/CE a fost că mai multe substanțe prioritare nu mai prezintă motive de îngrijorare la nivelul Uniunii și, prin urmare, că nu ar mai trebui să figureze în partea A din anexa I la directiva menționată. Prin urmare, respectivele substanțe ar trebui considerate poluanți specifici bazinelor hidrografice și incluse în partea C din anexa II la Directiva 2008/105/CE, împreună cu SCM-urile aferente. Având în vedere că nu se mai consideră că acești poluanți prezintă motive de îngrijorare la nivelul Uniunii, este necesar ca SCM-urile să fie aplicate numai în cazul în care poluanții respectivi ar putea încă să prezintă motive de îngrijorare la nivel național, regional sau local.

(18)Pentru a se asigura condiții de concurență echitabile și a se permite comparabilitatea stării corpurilor de apă între statele membre, este necesar să se armonizeze valorile-prag naționale pentru anumiți poluanți ai apelor subterane. Prin urmare, ar trebui introdus un registru cu valori-prag armonizate pentru poluanții apelor subterane care prezintă motive de îngrijorare la nivel național, regional sau local, sub forma unei noi părți, partea D, în anexa II la Directiva 2006/118/CE. Aplicarea pragurilor armonizate stabilite în registrul respectiv este necesară numai în statele membre în care poluanții vizați de pragurile respective afectează starea apelor subterane. Pentru suma celor doi poluanți sintetici, tricloretilena și tetracloretilena, este necesar să se armonizeze valorile-prag naționale, deoarece nu toate statele membre în care poluanții sunt relevanți aplică o valoare-prag pentru suma acestor poluanți și nu toate valorile-prag stabilite la nivel național sunt aceleași. Valoarea-prag armonizată ar trebui să fie coerentă cu parametrul valoric stabilit pentru suma acestor poluanți în apa potabilă în temeiul Directivei (UE) 2020/2184.

(19)În vederea asigurării unei abordări armonizate și a unor condiții de concurență echitabile în Uniune, Comisiei ar trebui să i delege competența de a adopta acte în conformitate cu articolul 290 din TFUE pentru a modifica partea D din anexa II la Directiva 2006/118/CE în scopul adaptării la progresele științifice și tehnice a registrului cu valori-prag armonizate în ceea ce privește poluanții incluși și valorile-prag armonizate.

(20)Toate dispozițiile Directivei 2006/118/CE referitoare la evaluarea stării chimice a apelor subterane ar trebui adaptate pentru a se ține seama de introducerea celei de a treia categorii de valori-prag armonizate în partea D din anexa II la directiva respectivă, în plus față de standardele de calitate stabilite în anexa I la directiva respectivă și de valorile-prag naționale stabilite în conformitate cu metodologia stabilită în partea A din anexa II la directiva respectivă.

(21)Pentru a se asigura un proces decizional eficace și coerent și pentru a se dezvolta sinergii cu activitatea desfășurată în cadrul altor acte legislative ale Uniunii privind substanțele chimice, Agenției Europene pentru Produse Chimice („ECHA”) ar trebui să i se acorde un rol permanent și clar delimitat în activitatea de stabilire a substanțelor de inclus în mod prioritar pe listele de supraveghere și pe listele de substanțe din anexele I și II la Directiva 2008/105/CE și din anexele I și II la Directiva 2006/118/CE, precum și în activitatea de stabilire a unor standarde de calitate adecvate bazate pe date științifice. Comitetul pentru evaluarea riscurilor (CER) și Comitetul pentru analiză socioeconomică (CASE) din cadrul ECHA ar trebui să faciliteze, prin emiterea de avize, îndeplinirea anumitor sarcini conferite ECHA. ECHA ar trebui, de asemenea, să asigure o mai bună coordonare între diferitele acte legislative din domeniul mediului printr-o transparență sporită în ceea ce privește poluanții de pe o listă de supraveghere sau elaborarea de SCM-uri sau praguri la nivelul Uniunii sau la nivel național, punând la dispoziția publicului rapoartele științifice relevante.

(22)Din evaluare a reieșit că este necesară o raportare electronică mai frecventă și mai raționalizată pentru a se promova o mai bună punere în aplicare și asigurare a respectării legislației Uniunii în domeniul apei. Având în vedere rolul său de a monitoriza cu o frecvență mai mare starea de poluare, astfel cum se descrie în Planul de acțiune privind reducerea la zero a poluării, Agenția Europeană de Mediu (AEM) ar trebui să faciliteze o astfel de raportare mai frecventă și mai raționalizată de către statele membre. Este important ca informațiile de mediu privind starea apelor de suprafață și subterane din Uniune să fie puse la dispoziția publicului și a Comisiei în timp util. Prin urmare, statele membre ar trebui să aibă obligația de a pune la dispoziția Comisiei și a AEM datele de monitorizare colectate în cadrul Directivei 2000/60/CE, recurgând la mecanisme de raportare și transmitere automatizată a datelor, prin utilizarea interfeței de programare a aplicațiilor sau a unor mecanisme echivalente. Se preconizează că sarcina administrativă va fi limitată, dat fiind că statele membre au deja obligația de a pune la dispoziția publicului teme de date spațiale care intră în domeniul de aplicare al Directivei 2007/2/CE a Parlamentului European și a Consiliului 59 , precum și date prevăzute în Directiva (UE) 2019/1024 a Parlamentului European și a Consiliului 60 . Din respectivele teme de date spațiale fac parte amplasarea și exploatarea instalațiilor de supraveghere a mediului, măsurătorile aferente ale emisiilor și starea compartimentelor de mediu.

(23)Printr-o mai bună coordonare a fluxurilor de date raportate către AEM în temeiul legislației Uniunii în domeniul apei, în special a inventarelor emisiilor prevăzute de Directiva 2008/105/CE, cu fluxurile de date raportate în Portalul emisiilor industriale în temeiul Directivei 2010/75/UE și al Regulamentului (CE) nr. 166/2006 al Parlamentului European și al Consiliului 61 , raportarea inventarelor, efectuată în conformitate cu articolul 5 din Directiva 2008/105/CE, va deveni mai simplă și mai eficientă. În același timp, se vor reduce sarcina administrativă și volumul de activitate în perioada de vârf din cadrul pregătirii planurilor de gestionare a districtelor hidrografice. În combinație cu desființarea raportării interimare privind evoluția programelor de măsuri, care nu s-a dovedit a fi eficace, această raportare simplificată va permite statelor membre să depună mai multe eforturi pentru raportarea emisiilor care nu sunt reglementate de legislația privind emisiile industriale, dar care fac obiectul raportării emisiilor în temeiul articolului 5 din Directiva 2008/105/CE.

(24)Tratatul de la Lisabona a introdus o distincție între competențele delegate Comisiei de a adopta acte fără caracter legislativ și cu domeniu de aplicare general pentru a completa sau modifica anumite elemente neesențiale ale unui act legislativ (acte delegate) și competențele conferite Comisiei de a adopta acte pentru a asigura condiții unitare de punere în aplicare a actelor obligatorii din punct de vedere juridic ale Uniunii (acte de punere în aplicare). Directivele 2000/60/CE și 2006/118/CE ar trebui aliniate la cadrul juridic introdus de Tratatul de la Lisabona.

(25)Împuternicirile de la articolul 20 alineatul (1) primul paragraf din Directiva 2000/60/CE și de la punctul 1.4.1 subpunctul (ix) din anexa V la directiva respectivă, la care se prevede recurgerea la procedura de reglementare cu control, îndeplinesc criteriile prevăzute la articolul 290 alineatul (1) din TFUE, deoarece se referă la adaptări ale anexelor la directiva respectivă și la adoptarea de norme de completare a acesteia. Ele ar trebui transformate, prin urmare, în împuterniciri acordate Comisiei pentru adoptarea de acte delegate.

(26)Împuternicirea de la articolul 8 din Directiva 2006/118/CE, la care se prevede recurgerea la procedura de reglementare cu control, îndeplinește criteriile prevăzute la articolul 290 alineatul (1) din TFUE, deoarece se referă la adaptări ale anexelor la directiva respectivă. Ea ar trebui transformată, prin urmare, în împuternicire acordată Comisiei pentru adoptarea de acte delegate.

(27)Este deosebit de important ca, în cursul pregătirii actelor delegate, Comisia să organizeze consultări adecvate, inclusiv la nivel de experți, și ca respectivele consultări să se desfășoare în conformitate cu principiile stabilite în Acordul interinstituțional din 13 aprilie 2016 privind o mai bună legiferare. În special, pentru a se asigura participarea egală la pregătirea actelor delegate, Parlamentul European și Consiliul primesc toate documentele în același timp cu experții din statele membre, iar experții acestor instituții au acces sistematic la reuniunile grupurilor de experți ale Comisiei însărcinate cu pregătirea actelor delegate.

(28)Împuternicirea de la articolul 8 alineatul (3) din Directiva 2000/60/CE, la care se prevede recurgerea la procedura de reglementare cu control, îndeplinește criteriile prevăzute la articolul 290 alineatul (2) din TFUE, deoarece se referă la adoptarea de specificații tehnice și metode standardizate de analiză și monitorizare a stării apelor și, prin urmare, vizează asigurarea unor condiții uniforme pentru punerea în aplicare armonizată a directivei respective. Ea ar trebui transformată, prin urmare, în împuternicire acordată Comisiei pentru adoptarea de acte de punere în aplicare. Pentru a se asigura comparabilitatea datelor, împuternicirea ar trebui extinsă pentru a cuprinde și stabilirea formatelor de raportare a datelor de monitorizare și de stare, în conformitate cu articolul 8 alineatul (4). Competențele conferite Comisiei ar trebui exercitate în conformitate cu Regulamentul (UE) nr. 182/2011 al Parlamentului European și al Consiliului 62 .

(29)În vederea asigurării unor condiții uniforme pentru punerea în aplicare a Directivei 2000/60/CE, Comisiei ar trebui să i se confere competențe de executare pentru a adopta formate tehnice de raportare a datelor de monitorizare și de stare a apelor, în conformitate cu articolul 8 alineatul (3) din Directiva 2000/60/CE. Respectivele competențe ar trebui exercitate în conformitate cu Regulamentul (UE) nr. 182/2011.

(30)În vederea asigurării unor condiții uniforme pentru punerea în aplicare a Directivei 2008/105/CE, Comisiei ar trebui să i se confere competențe de executare pentru a adopta formate standardizate de raportare către AEM a emisiilor din surse punctiforme care nu intră în domeniul de aplicare al Regulamentului (UE) …/… al Parlamentului European și al Consiliul 63 +. Respectivele competențe ar trebui exercitate în conformitate cu Regulamentul (UE) nr. 182/2011.

(31)Este necesar să se țină seama de progresele științifice și tehnice în domeniul monitorizării stării corpurilor de apă în conformitate cu cerințele de monitorizare stabilite în anexa V la Directiva 2000/60/CE. Prin urmare, statelor membre ar trebui să li se permită să utilizeze date și servicii obținute prin tehnologii de teledetecție, metode de observare a Pământului (servicii Copernicus), senzori și dispozitive de la fața locului sau date științifice cetățenești, valorificând oportunitățile oferite de inteligența artificială și de înaltele tehnologii de analiză și prelucrare a datelor.

(32)Având în vedere creșterea numărului de fenomene meteorologice neprevăzute, în special inundații extreme și secete prelungite, și de incidente de poluare semnificative care determină sau exacerbează poluarea accidentală transfrontalieră, statele membre ar trebui să aibă obligația de a se asigura că altor state membre potențial afectate le sunt furnizate informații imediate cu privire la astfel de incidente și să coopereze în mod eficace cu statele membre potențial afectate pentru a atenua efectele evenimentului sau incidentului. Este necesar, de asemenea, să se consolideze cooperarea dintre statele membre și să se raționalizeze procedurile de cooperare transfrontalieră în cazul unor probleme transfrontaliere mai structurale, și anume neaccidentale și mai îndelungate, care nu pot fi rezolvate la nivelul statelor membre, în conformitate cu articolul 12 din Directiva 2000/60/CE. În cazul în care este necesară asistența europeană, autoritățile naționale competente pot trimite cereri de asistență Centrului de coordonare a răspunsului la situații de urgență din cadrul Comisiei, care va coordona eventualele oferte de asistență și acordarea acesteia pe teren prin mecanismul de protecție civilă al Uniunii, în conformitate cu articolul 15 din Decizia nr. 1313/2013/UE a Parlamentului European și a Consiliului 64 .

(33)Prin urmare, Directivele 2000/60/CE, 2006/118/CE și 2008/105/CE ar trebui modificate în consecință.

(34)Deoarece obiectivele prezentei directive, și anume asigurarea unui nivel ridicat de protecție a mediului și a unei îmbunătățiri a calității apelor dulci europene, nu pot fi realizate în mod satisfăcător de către statele membre singure, ci, dat fiind caracterul transfrontalier al poluării apelor, pot fi realizate mai bine la nivelul Uniunii, aceasta din urmă poate adopta măsuri în conformitate cu principiul subsidiarității, astfel cum este prevăzut la articolul 5 din Tratatul privind Uniunea Europeană. În conformitate cu principiul proporționalității, astfel cum este prevăzut la articolul respectiv, prezenta directivă nu depășește ceea ce este necesar pentru realizarea acestor obiective,

ADOPTĂ PREZENTA DIRECTIVĂ:

Articolul 1

Modificări aduse Directivei 2000/60/CE

Directiva 2000/60/CE se modifică după cum urmează:

(1)La articolul 1, a patra liniuță se înlocuiește cu următorul text:

„— realizarea obiectivelor stabilite în acorduri internaționale corespunzătoare, inclusiv în acordurile care urmăresc prevenirea și eliminarea poluării mediului marin, printr-o acțiune a Uniunii, stoparea sau eliminarea treptată a evacuărilor, emisiilor și pierderilor de substanțe periculoase prioritare, cu scopul ultim de a obține, în mediul marin, concentrații apropiate de nivelurile de bază pentru substanțele de origine naturală și a unor concentrații apropiate de zero pentru substanțele sintetice artificiale.”  

(2)Articolul 2 se modifică după cum urmează:

(a)punctul 24 se înlocuiește cu următorul text:

„24. «stare chimică bună a unei ape de suprafață» înseamnă starea chimică necesară pentru a atinge obiectivele de mediu prevăzute la articolul 4 alineatul (1) litera (a) din prezenta directivă pentru apele de suprafață, și anume starea chimică a unui corp de apă de suprafață în cazul căreia valorile concentrațiilor de poluanți nu depășesc standardele de calitate a mediului pentru substanțele care figurează pe lista din partea A din anexa I la Directiva 2008/105/CE a Parlamentului European și a Consiliului* și standardele de calitate a mediului pentru poluanții specifici bazinelor hidrografice, stabilite în conformitate cu articolul 8 alineatul (2) litera (c) și cu articolul 8d alineatul (1) din directiva menționată.

(b)punctul 30 se înlocuiește cu următorul text:

„30. «substanțe prioritare» înseamnă substanțe care figurează pe lista din partea A din anexa I la Directiva 2008/105/CE, și anume substanțe care prezintă un risc semnificativ pentru sau prin mediul acvatic într-un număr mare de state membre;”;

(c)se introduc următoarele puncte 30a și 30b:

„30a. «substanțe periculoase prioritare» înseamnă substanțe prioritare marcate drept „periculoase” pe baza recunoașterii lor în rapoarte științifice, în legislația relevantă a Uniunii sau în acorduri internaționale relevante ca substanțe toxice, persistente și bioacumulative sau ca substanțe care suscită un nivel echivalent de îngrijorare, în cazul în care această îngrijorare este relevantă pentru mediul acvatic;

30b. «poluanți specifici bazinelor hidrografice» înseamnă poluanți care nu sunt sau nu mai sunt identificați ca substanțe prioritare, dar pe care statele membre i-au identificat, pe baza evaluării presiunilor și efectelor asupra corpurilor de apă de suprafață, efectuată în conformitate cu anexa II la prezenta directivă, ca substanțe care prezintă un risc semnificativ pentru sau prin mediul acvatic de pe teritoriul lor;”;

(d)punctul 35 se înlocuiește cu următorul text:

„35. «standard de calitate a mediului» înseamnă concentrația unui anumit poluant sau grup de poluanți în apă, sedimente sau biotă care, în vederea asigurării protecției sănătății umane și a mediului, nu poate fi depășită sau o valoare declanșatoare de efecte negative asupra sănătății umane sau a mediului care corespunde respectivului poluant sau grup de poluanți și care este măsurată cu ajutorul unei metode adecvate bazate pe efecte;”;

                       

* Directiva 2008/105/CE a Parlamentului European și a Consiliului privind prevenirea și controlul poluării apelor de suprafață, de modificare și, ulterior, abrogare a Directivelor 82/176/CEE, 83/513/CEE, 84/156/CEE, 84/491/CEE, 86/280/CEE ale Consiliului și de modificare a Directivei 2000/60/CE a Parlamentului European și a Consiliului (JO L 348, 24.12.2008, p. 84).”

(3)La articolul 3 se introduce următorul alineat (4a):

„(4a) În circumstanțe excepționale de origine naturală sau în cazuri de forță majoră, în special inundații extreme și secete prelungite sau incidente semnificative de poluare, care ar putea afecta corpuri de apă situate în aval în alte state membre, statele membre se asigură că se informează imediat atât autoritățile competente pentru corpurile de apă din aval din statele membre respective, cât și Comisia și că se instituie cooperarea necesară pentru investigarea cauzelor și abordarea consecințelor circumstanțelor excepționale sau a incidentelor.”

(4)La articolul 4, alineatul (1) se modifică după cum urmează:

(a)la litera (a), punctul (iv) se înlocuiește cu următorul text:

„(iv) statele membre pun în aplicare măsurile necesare pentru reducerea treptată a poluării cu substanțe prioritare și cu poluanți specifici bazinelor hidrografice și pentru stoparea sau eliminarea treptată a emisiilor, evacuărilor și pierderilor de substanțe periculoase prioritare;”; 

(b)la litera (b) punctul (iii), al doilea paragraf se înlocuiește cu următorul text:

„Măsurile necesare pentru obținerea unei inversări a acestei tendințe sunt puse în aplicare în conformitate cu articolul 5 din Directiva 2006/118/CE și cu anexa IV la directiva menționată, sub rezerva aplicării alineatelor (6) și (7) din prezentul articol și fără a se aduce atingere alineatului (8) din prezentul articol;”.

(5)La articolul 7, alineatul (2) se înlocuiește cu următorul text:

„(2) Pentru fiecare corp de apă identificat în aplicarea alineatului (1), statele membre se asigură de faptul că, pe lângă îndeplinirea obiectivelor prevăzute la articolul 4 în conformitate cu cerințele prezentei directive pentru corpurile de apă de suprafață, inclusiv cu standardele de calitate stabilite la nivelul Uniunii, apa obținută îndeplinește cerințele Directivei (UE) 2020/2184 a Parlamentului European și a Consiliului*, pe baza regimului prevăzut pentru tratarea apelor și în conformitate cu legislația Uniunii.  

               

                           

* Directiva (UE) 2020/2184 a Parlamentului European și a Consiliului din 16 decembrie 2020 privind calitatea apei destinate consumului uman (JO L 435, 23.12.2020, p. 1).”

(6)Articolul 8 se modifică după cum urmează:

(a)alineatul (3) se înlocuiește cu următorul text:

„(3) Comisia este împuternicită să adopte acte de punere în aplicare pentru a prevedea specificații tehnice și metode standardizate de analiză și monitorizare a stării apelor în conformitate cu anexa V și pentru a stabili formate de raportare a datelor de monitorizare și de stare în conformitate cu alineatul (4). Respectivele acte de punere în aplicare se adoptă în conformitate cu procedura de examinare menționată la articolul 21 alineatul (2).”;  

(b)se adaugă următoarele alineate (4) și (5):

„(4) Statele membre se asigură că datele de monitorizare individuale disponibile colectate în conformitate cu punctul 1.3.4 din anexa V și starea rezultantă în conformitate cu anexa V sunt puse la dispoziția publicului și a Agenției Europene de Mediu (AEM) cel puțin o dată pe an, pe cale electronică, într-un format prelucrabil automat în conformitate cu Directiva 2003/4/CE a Parlamentului European și a Consiliului*, Directiva 2007/2/CE a Parlamentului European și a Consiliului** și Directiva (UE) 2019/1024 a Parlamentului European și a Consiliului***. În acest scop, statele membre utilizează formatele stabilite în conformitate cu alineatul (3) din prezentul articol.

(5) AEM se asigură că informațiile puse la dispoziție în conformitate cu alineatul (4) sunt prelucrate și analizate cu regularitate în scopul punerii lor la dispoziție, pe portalurile relevante ale Uniunii, spre a fi reutilizate de către Comisie și agențiile relevante ale Uniunii și în scopul de furnizării către Comisie, statele membre și public de informații actualizate, obiective, fiabile și comparabile, în special cu privire la stare, în conformitate cu Regulamentul (CE) nr. 401/2009 al Parlamentului European și al Consiliului****. 

                       

* Directiva 2003/4/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 28 ianuarie 2003 privind accesul publicului la informațiile despre mediu și de abrogare a Directivei 90/313/CEE a Consiliului (JO L 41, 14.2.2003, p. 26).

** Directiva 2007/2/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 14 martie 2007 de instituire a unei infrastructuri pentru informații spațiale în Comunitatea Europeană (INSPIRE) (JO L 108, 25.4.2007, p. 1).

*** Directiva (UE) 2019/1024 a Parlamentului European și a Consiliului din 20 iunie 2019 privind datele deschise și reutilizarea informațiilor din sectorul public (JO L 172, 26.6.2019, p. 56).

**** Regulamentul (CE) nr. 401/2009 al Parlamentului European și al Consiliului din 23 aprilie 2009 privind Agenția Europeană de Mediu și Rețeaua europeană de informare și observare a mediului (JO L 126, 21.5.2009, p. 13).”

(7)Articolul 10 se modifică după cum urmează:

(a)alineatul (2) se înlocuiește cu următorul text:

„(2) În scopul respectării obiectivelor, standardelor de calitate și pragurilor stabilite în temeiul prezentei directive, statele membre asigură stabilirea și punerea în aplicare a următoarelor:

(a) controale ale emisiilor pe baza celor mai bune tehnici disponibile;

(b) valori-limită de emisie relevante;

(c) în cazul impacturilor difuze, controale, inclusiv, dacă este necesar, cele mai bune practici de mediu, astfel cum sunt prevăzute în:

Directiva 2009/128/CE a Parlamentului European și a Consiliului*;

Directiva 2010/75/UE a Parlamentului European și a Consiliului**;

Directiva 91/271/CEE a Consiliului***;

Directiva 91/676/CEE a Consiliului****;

orice alt act legislativ al Uniunii relevant pentru abordarea poluării din surse punctiforme sau a poluării difuze.

                 

               

* Directiva 2009/128/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 21 octombrie 2009 de stabilire a unui cadru de acțiune comunitară în vederea utilizării durabile a pesticidelor (JO L 309, 24.11.2009, p. 71).

** Directiva 2010/75/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 24 noiembrie 2010 privind emisiile industriale (JO L 334, 17.12.2010, p. 17).

*** Directiva 91/271/CEE a Consiliului din 21 mai 1991 privind epurarea apelor uzate urbane (JO L 135, 30.5.1991, p. 40).

**** Directiva 91/676/CEE a Consiliului din 12 decembrie 1991 privind protecția apelor împotriva poluării cu nitrați proveniți din surse agricole (JO L 375, 31.12.1991, p. 1).”;

(b)alineatul (3) se înlocuiește cu următorul text:

„(3) În cazul în care un obiectiv de calitate, un standard de calitate sau un prag, indiferent dacă este stabilit în temeiul prezentei directive, al Directivei 2006/118/CE sau al Directivei 2008/105/CE ori în temeiul oricărui alt act legislativ al Uniunii, impune condiții mai stricte decât cele care rezultă din aplicarea alineatului (2), se stabilesc controale ale emisiilor mai stricte în consecință.”

(8)La articolul 11 alineatul (3), litera (k) se înlocuiește cu următorul text:

„(k) măsuri pentru eliminarea poluării apelor de suprafață cu substanțe periculoase prioritare și pentru reducerea treptată a poluării cu alte substanțe care ar putea împiedica statele membre să realizeze obiectivele de mediu prevăzute la articolul 4 pentru corpurile de apă de suprafață;”.

(9)Articolul 12 se înlocuiește cu următorul text:

Articolul 12

 Probleme care nu pot fi tratate la nivelul unui stat membru

(1) În cazul în care un stat membru identifică o problemă care are un impact asupra gestionării apelor sale, dar pe care nu o poate rezolva el însuși, statul membru respectiv notifică problema Comisiei și oricărui alt stat membru interesat și formulează recomandări cu privire la rezolvarea sa.

(2) Statele membre în cauză cooperează pentru a identifica sursele problemelor menționate la alineatul (1) și măsurile necesare pentru abordarea respectivelor probleme.

Statele membre își răspund reciproc în timp util, în termen de cel mult trei luni de la notificarea primită de la alt stat membru în conformitate cu alineatul (1).

(10)(3) Orice cooperare menționată la alineatul (2) se aduce la cunoștința Comisiei, care este invitată să asiste la respectiva cooperare. Când este cazul, Comisia, ținând cont de rapoartele întocmite în temeiul articolului 13, analizează dacă este necesară adoptarea unor măsuri suplimentare la nivelul Uniunii în vederea reducerii impactului transfrontalier asupra corpurilor de apă.”

(11)La articolul 15, alineatul (3) se elimină.

(12)Articolele 16 și 17 se elimină.

(13)Articolul 18 se modifică după cum urmează:

(a)la alineatul (2), litera (e) se înlocuiește cu următorul text:

„(e) un rezumat al tuturor propunerilor, măsurilor de control și strategiilor de controlare a poluării chimice ori de stopare sau eliminare treptată a substanțelor periculoase;”; 

(b)alineatul (4) se elimină.  

(14)Articolul 20 se înlocuiește cu următorul text:

Articolul 20

Adaptări tehnice ale prezentei directive și punerea sa în aplicare

(1) Comisia este împuternicită să adopte acte delegate în conformitate cu articolul 20a pentru a modifica anexele I și III și, respectiv, secțiunea 1.3.6 din anexa V în vederea adaptării la progresele științifice și tehnice a cerințelor de informații legate de autoritățile competente, a conținutului analizei economice și, respectiv, a standardelor de monitorizare selectate.

(2) Comisia este împuternicită să adopte acte delegate în conformitate cu articolul 20a pentru a completa prezenta directivă prin determinarea valorilor stabilite pentru clasificările sistemelor de monitorizare ale statelor membre în conformitate cu procedura de intercalibrare prevăzută la punctul 1.4.1 din anexa V.

(3) Comisia este împuternicită să adopte acte de punere în aplicare pentru a prevedea formatele tehnice de transmitere a datelor menționate la articolul 8 alineatul (4). Respectivele acte de punere în aplicare se adoptă în conformitate cu procedura de examinare menționată la articolul 21 alineatul (2). Când stabilește formatele respective, Comisia este asistată, dacă se prevede, de către AEM.”

(15)Se introduce următorul articol 20a:

Articolul 20a

Exercitarea delegării de competențe

(1) Competența de a adopta acte delegate este conferită Comisiei în condițiile stabilite la prezentul articol.

(2) Competența de a adopta acte delegate menționată la articolul 20 alineatul (1) este conferită Comisiei pe o perioadă nedeterminată începând cu [OP: vă rugăm să introduceți data = data intrării în vigoare a prezentei directive].

(3) Delegarea de competențe menționată la articolul 20 alineatul (1) poate fi revocată oricând de Parlamentul European sau de Consiliu. O decizie de revocare pune capăt delegării de competențe specificate în decizia respectivă. Decizia produce efecte din ziua care urmează datei publicării sale în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene sau de la o dată ulterioară menționată în decizie. Decizia nu aduce atingere actelor delegate deja în vigoare.

(4) Înainte de adoptarea unui act delegat, Comisia consultă experții desemnați de fiecare stat membru în conformitate cu principiile stabilite în Acordul interinstituțional din 13 aprilie 2016 privind o mai bună legiferare.

(5) De îndată ce adoptă un act delegat, Comisia îl notifică simultan Parlamentului European și Consiliului.

(6) Un act delegat adoptat în temeiul articolului 20 alineatul (1) intră în vigoare numai în cazul în care nici Parlamentul European și nici Consiliul nu au formulat obiecții în termen de două luni de la notificarea acestuia către Parlamentul European și Consiliu sau în cazul în care, înaintea expirării termenului respectiv, Parlamentul European și Consiliul au informat Comisia că nu vor formula obiecții. Respectivul termen se prelungește cu două luni la inițiativa Parlamentului European sau a Consiliului.”

(16)Articolul 21 se înlocuiește cu următorul text:

Articolul 21

Procedura comitetului

(1) Comisia este asistată de un comitet. Comitetul respectiv este un comitet în înțelesul Regulamentului (UE) nr. 182/2011 al Parlamentului European și al Consiliului*.

(2) În cazul în care se face trimitere la prezentul alineat, se aplică articolul 5 din Regulamentul (UE) nr. 182/2011.

În cazul în care comitetul nu emite niciun aviz, Comisia nu adoptă proiectul de act de punere în aplicare și se aplică articolul 5 alineatul (4) al treilea paragraf din Regulamentul (UE) nr. 182/2011.

                       

* Regulamentul (UE) nr. 182/2011 al Parlamentului European și al Consiliului din 16 februarie 2011 de stabilire a normelor și principiilor generale privind mecanismele de control de către statele membre al exercitării competențelor de executare de către Comisie (JO L 55, 28.2.2011, p. 13).”

(17)La articolul 22, alineatul (4) se înlocuiește cu următorul text:

 „(4) Obiectivele de mediu de la articolul 4, standardele de calitate a mediului prevăzute în partea A din anexa I la Directiva 2008/105/CE și pragurile pentru poluanții specifici bazinelor hidrografice stabilite în temeiul articolelor 8 și 8d din directiva menționată sunt considerate standarde de calitate a mediului în sensul Directivei 2010/75/UE.”.

(18)Anexa V se modifică în conformitate cu anexa I la prezenta directivă.

(19)În partea A din anexa VII, punctul 7.7 se înlocuiește cu următorul text:

„7.7. un rezumat al măsurilor luate pentru reducerea emisiilor de substanțe prioritare și pentru eliminarea treptată a emisiilor de substanțe periculoase prioritare;”.   

(20)Anexa VIII se modifică în conformitate cu anexa II la prezenta directivă.

(21)Anexa X se elimină.

Articolul 2

Modificări aduse Directivei 2006/118/CE

Directiva 2006/118/CE se modifică după cum urmează:

(1)Titlul se înlocuiește cu următorul text:

„Directiva 2006/118/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 12 decembrie 2006 privind prevenirea și controlul poluării apelor subterane”.

(2)La articolul 1, alineatul (1) se înlocuiește cu următorul text:

„(1) Prezenta directivă stabilește măsurile specifice pentru prevenirea și controlul poluării apelor subterane în scopul îndeplinirii obiectivelor de mediu prevăzute la articolul 4 alineatul (1) litera (b) din Directiva 2000/60/CE. Printre măsurile respective se numără următoarele:

(a) criterii pentru evaluarea stării chimice bune a apelor subterane;

(b) criterii pentru identificarea și inversarea tendințelor ascendente semnificative și durabile și pentru definirea nivelurilor de bază pentru inversările tendințelor.”

(3)La articolul 2, punctul 2 se înlocuiește cu următorul text:

„2. «valoare-prag» înseamnă un standard de calitate a unei ape subterane stabilit de statele membre în conformitate cu articolul 3 alineatul (1) litera (b) sau la nivelul Uniunii în conformitate cu articolul 8 alineatul (3);”. 

(4)Articolul 3 se modifică după cum urmează:

(a)la alineatul (1) primul paragraf se adaugă următoarea literă (c):

„(c) valori-prag stabilite la nivelul Uniunii în conformitate cu articolul 8 alineatul (3) și incluse pe lista din partea D din anexa II la prezenta directivă.”;

(b)alineatul (2) se înlocuiește cu următorul text:

„(2) Valorile-prag menționate la alineatul (1) litera (b) pot fi stabilite la nivel național, la nivelul districtului hidrografic sau al părții districtului hidrografic internațional aflate pe teritoriul unui stat membru sau la nivelul unui corp sau grup de corpuri de apă subterană.”;

(c)alineatul (5) se înlocuiește cu următorul text:

„(5) Toate valorile-prag menționate la alineatul (1) se publică în planurile de gestionare a districtelor hidrografice care urmează să fie întocmite în temeiul articolului 13 din Directiva 2000/60/CE, alături de un rezumat al informațiilor prevăzute în partea C din anexa II la prezenta directivă.

Până la [OP: vă rugăm să introduceți data = prima zi a lunii care urmează după 18 luni de la data intrării în vigoare a prezentei directive], statele membre informează Agenția Europeană pentru Produse Chimice (ECHA) cu privire la valorile-prag naționale menționate la alineatul (1) litera (b). ECHA pune respectivele informații la dispoziția publicului.”;

(d)la alineatul (6), primul paragraf se înlocuiește cu următorul text:

„Statele membre modifică lista valorilor-prag aplicate pe teritoriile lor de fiecare dată când din informațiile noi despre poluanți sau grupuri de poluanți ori din indicatorii poluării reiese că este necesar să se stabilească o valoare-prag pentru o nouă substanță, că este necesar să se modifice o valoare-prag existentă sau că este necesar să se reintroducă o valoare-prag eliminată anterior de pe listă. Dacă valorile-prag relevante sunt stabilite sau modificate la nivelul Uniunii, statele membre adaptează la valorile respective lista valorilor-prag aplicate pe teritoriile lor. ”.

(5)La articolul 4 alineatul (2), litera (b) se înlocuiește cu următorul text:

„(b) valorile corespunzătoare standardelor de calitate a apelor subterane enumerate în anexa I și valorile-prag menționate la articolul 3 alineatul (1) literele (b) și (c) nu pot să fie depășite în niciun punct de monitorizare din corpul sau grupul de corpuri de apă subterană sau”.

(6)Se introduce următorul articol 6a:

Articolul 6a

Lista de supraveghere

(1) Comisia este împuternicită să adopte acte de punere în aplicare pentru a stabili, având în vedere rapoartele științifice întocmite de ECHA, o listă de supraveghere a substanțelor pentru care statele membre urmează să colecteze date de monitorizare la nivelul Uniunii și pentru a stabili formatele de utilizat de către statele membre pentru raportarea către Comisie a rezultatelor monitorizării respective și a informațiilor conexe. Respectivele acte de punere în aplicare se adoptă în conformitate cu procedura de examinare menționată la articolul 9 alineatul (2).

Lista de supraveghere conține maximum cinci substanțe sau grupuri de substanțe și precizarea, pentru fiecare substanță, a matricelor de monitorizare și a posibilelor metode de analiză. Respectivele matrice de monitorizare și metode nu pot să implice costuri excesive pentru autoritățile competente. Substanțele care urmează să fie introduse în lista de supraveghere se selectează dintre substanțele care, conform informațiilor disponibile, pot prezenta un risc semnificativ la nivelul Uniunii pentru sau prin mediul acvatic și pentru care datele de monitorizare sunt insuficiente. Această listă de supraveghere include substanțe care generează preocupări noi.

De îndată ce se identifică metode potrivite de monitorizare a microplasticelor și a genelor de rezistență la antimicrobiene selectate, substanțele respective se includ pe lista de supraveghere.

ECHA întocmește rapoarte științifice pentru a ajuta Comisia la selectarea substanțelor pentru lista de supraveghere, ținând seama de următoarele informații:

(a)anexa I la Directiva 2008/105/CE a Parlamentului European și a Consiliului* și rezultatele celei mai recente revizuiri a anexei respective;

(b)listele de supraveghere stabilite în conformitate cu Directiva 2008/105/CE și Directiva (UE) 2020/2184 a Parlamentului European și a Consiliului**;

(c)cerințele de abordare a poluării solului, inclusiv datele de monitorizare conexe;

(d)caracterizarea districtelor hidrografice efectuată de către statele membre în conformitate cu articolul 5 din Directiva 2000/60/CE și rezultatele programelor de monitorizare elaborate în conformitate cu articolul 8 din directiva respectivă;

(e)informații privind volumele de producție, modurile tipice de utilizare, proprietățile intrinsece (inclusiv mobilitatea în soluri și, când este relevant, dimensiunea particulelor), concentrațiile în mediu și efectele negative asupra sănătății umane și asupra mediului acvatic ale unei substanțe sau ale unui grup de substanțe anume, inclusiv informații colectate în conformitate cu Regulamentul (CE) nr. 1907/2006 al Parlamentului European și al Consiliului***, Regulamentul (CE) nr. 1107/2009 al Parlamentului European și al Consiliului****, Regulamentul (UE) nr. 528/2012 al Parlamentului European și al Consiliului*****, Regulamentul (UE) 2019/6 al Parlamentului European și al Consiliului******, Directiva 2001/83/CE a Parlamentului European și a Consiliului******* și Directiva 2009/128/CE a Parlamentului European și a Consiliului********;

(f)proiecte de cercetare și publicații științifice, inclusiv informații despre tendințele și previziunile bazate pe modelare sau pe alte evaluări de prognoză, precum și date și informații obținute prin tehnologii de teledetecție, metode de observare a Pământului (servicii Copernicus), senzori și dispozitive de la fața locului sau date științifice cetățenești, valorificând oportunitățile oferite de inteligența artificială și de înaltele tehnologii de analiză și prelucrare a datelor;

(g)recomandări formulate de părți interesate.

O dată la trei ani, ECHA redactează și pune la dispoziția publicului un raport în care sintetizează constatările din rapoartele științifice întocmite în temeiul celui de al patrulea paragraf. Primul raport se pune la dispoziție până la X [OP: vă rugăm să introduceți data = prima zi a celei de a douăzeci și una luni de la data intrării în vigoare a prezentei directive].

(2) Prima listă de supraveghere se stabilește până la [OP: vă rugăm să introduceți data = prima zi a lunii care urmează după 24 de luni de la data intrării în vigoare a prezentei directive]. Lista de supraveghere se actualizează ulterior o dată la 36 de luni.

Când actualizează lista de supraveghere, Comisia elimină din lista de supraveghere existentă orice substanță sau grup de substanțe al căror risc pentru mediul acvatic poate, în aprecierea sa, să fie evaluat fără date de monitorizare suplimentare. Când se actualizează lista de supraveghere, este posibil să se mențină pe lista de supraveghere o substanță individuală sau un grup de substanțe timp de încă trei ani, în cazul în care sunt necesare date de monitorizare suplimentare pentru evaluarea riscului pentru mediul acvatic. Lista de supraveghere actualizată include, de asemenea, una sau mai multe substanțe suplimentare care, în aprecierea Comisiei și pe baza rapoartelor științifice ale ECHA, ar putea prezenta un risc pentru mediul acvatic.

(3) Statele membre monitorizează fiecare substanță sau grup de substanțe din lista de supraveghere la stații de monitorizare reprezentative selectate, pentru o perioadă de cel puțin 24 de luni. Perioada de monitorizare începe în termen de șase luni de la stabilirea listei de supraveghere.

Fiecare stat membru selectează cel puțin o stație de monitorizare, plus numărul de stații egal cu rezultatul obținut prin împărțirea ariei totale a apelor sale subterane, exprimată în km2, la 60 000 (rotunjit la numărul întreg cel mai apropiat).

La alegerea stațiilor de monitorizare reprezentative, a frecvenței de monitorizare și a sezonului de monitorizare pentru fiecare substanță sau grup de substanțe, statele membre țin seama de modurile tipice de utilizare și de posibila apariție a substanței sau a grupului de substanțe. Frecvența monitorizării este de cel puțin o dată pe an.

Dacă un stat membru este în măsură să genereze, din programele sau studiile de monitorizare existente, date de monitorizare suficiente, comparabile, reprezentative și recente pentru o anumită substanță sau un anumit grup de substanțe, respectivul stat membru poate decide să nu efectueze o monitorizare suplimentară în cadrul mecanismului de listă de supraveghere pentru substanța sau grupul de substanțe în cauză, cu condiția ca substanța sau grupul de substanțe să fi fost monitorizat printr-o metodologie conformă cu matricele de monitorizare și metodele de analiză menționate în actul de punere în aplicare prin care este stabilită lista de supraveghere.

(4) Statele membre pun la dispoziție rezultatele monitorizării menționate la alineatul (3) din prezentul articol în conformitate cu articolul 8 alineatul (4) din Directiva 2000/60/CE și cu actul de punere în aplicare prin care este stabilită lista de supraveghere, astfel cum a fost adoptată în temeiul alineatului (1). Statele membre pun de asemenea la dispoziție informații cu privire la reprezentativitatea stațiilor de monitorizare și la strategia de monitorizare.

(5) ECHA analizează rezultatele monitorizării la sfârșitul perioadei de 24 de luni menționate la alineatul (3) și evaluează ce substanțe sau grupuri de substanțe trebuie să fie monitorizate pentru încă o perioadă de 24 de luni și, prin urmare, urmează să fie păstrate pe lista de supraveghere și ce substanțe sau grupuri de substanțe pot fi eliminate de pe lista de supraveghere.

În cazul în care Comisia, pe baza evaluării efectuate de ECHA, astfel cum se menționează la primul paragraf, ajunge la concluzia că nu este necesară monitorizarea suplimentară pentru evaluarea mai detaliată a riscului pentru mediul acvatic, evaluarea respectivă este luată în considerare în revizuirea anexei I sau II menționată la articolul 8.

                   

                   

* Directiva 2008/105/CE a Parlamentului European și a Consiliului privind prevenirea și controlul poluării apelor de suprafață, de modificare și, ulterior, abrogare a Directivelor 82/176/CEE, 83/513/CEE, 84/156/CEE, 84/491/CEE, 86/280/CEE ale Consiliului și de modificare a Directivei 2000/60/CE a Parlamentului European și a Consiliului (JO L 348, 24.12.2008, p. 84).

** Directiva (UE) 2020/2184 a Parlamentului European și a Consiliului din 16 decembrie 2020 privind calitatea apei destinate consumului uman (JO L 435, 23.12.2020, p. 1).

*** Regulamentul (CE) nr. 1907/2006 al Parlamentului European și al Consiliului din 18 decembrie 2006 privind înregistrarea, evaluarea, autorizarea și restricționarea substanțelor chimice (JO L 396, 30.12.2006, p. 1).

**** Regulamentul (CE) nr. 1107/2009 al Parlamentului European și al Consiliului din 21 octombrie 2009 privind introducerea pe piață a produselor fitosanitare (JO L 309, 24.11.2009, p. 1).

***** Regulamentul (UE) nr. 528/2012 al Parlamentului European și al Consiliului din 22 mai 2012 privind punerea la dispoziție pe piață și utilizarea produselor biocide (JO L 167, 27.6.2012, p. 1).

****** Regulamentul (UE) 2019/6 al Parlamentului European și al Consiliului din 11 decembrie 2018 privind produsele medicinale veterinare (JO L 4, 7.1.2019, p. 43).

******* Directiva 2001/83/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 6 noiembrie 2001 de instituire a unui cod comunitar cu privire la medicamentele de uz uman (JO L 311, 28.11.2001, p. 67).

******** Directiva 2009/128/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 21 octombrie 2009 de stabilire a unui cadru de acțiune comunitară în vederea utilizării durabile a pesticidelor (JO L 309, 24.11.2009, p. 71).”

  

(7)Articolul 8 se înlocuiește cu următorul text:

Articolul 8

Revizuirea anexelor I-IV

(1) Comisia revizuiește, prima oară până la … [OP: vă rugăm să introduceți data = șase ani de la data intrării în vigoare a prezentei directive] și, ulterior, o dată la șase ani, lista poluanților prevăzută în anexa I și standardele de calitate prevăzute pentru poluanții în cauză în anexa respectivă, precum și lista poluanților și indicatorilor prevăzută în partea B din anexa II.

(2) Comisia este împuternicită să adopte acte delegate, în conformitate cu articolul 8a, pentru a modifica anexa I în vederea adaptării acesteia la progresele tehnice și științifice prin adăugarea sau eliminarea de poluanți ai apelor subterane și de standarde de calitate pentru poluanții în cauză prevăzuți în anexa respectivă și pentru a modifica partea B în vederea adaptării acesteia la progresele tehnice și științifice prin adăugarea de poluanți sau indicatori pentru care statele membre trebuie să aibă în vedere stabilirea unor praguri naționale.

(3) Comisia este împuternicită să adopte acte delegate, în conformitate cu articolul 8a, pentru a modifica partea D din anexa II în vederea adaptării acesteia la progresele științifice și tehnice prin adăugarea de valori-prag armonizate sau modificarea valorilor-prag armonizate pentru unul sau mai mulți poluanți care figurează pe lista din partea B din anexa respectivă.

(4) Când adoptă acte delegate în temeiul alineatelor (2) și (3), Comisia ține seama de rapoartele științifice elaborate de ECHA în temeiul alineatului (6) din prezentul articol.

(5) Comisia este împuternicită să adopte acte delegate, în conformitate cu articolul 8a, pentru a modifica părțile A și C din anexa II și anexele III și IV în vederea adaptării acestora la progresele științifice și tehnice.

(6) Pentru a asista Comisia în ceea ce privește revizuirea anexelor I și II, ECHA elaborează rapoarte științifice. În respectivele rapoarte se ține seama de următoarele:

(a) avizul Comitetului pentru evaluarea riscurilor și al Comitetului pentru analiză socioeconomică din cadrul ECHA;

(b) rezultatele programelor de monitorizare elaborate în conformitate cu articolul 8 din Directiva 2000/60/CE;

(c) datele de monitorizare colectate în conformitate cu articolul 6a alineatul (4) din prezenta directivă;

(d) rezultatul revizuirilor anexelor la Directiva 2008/105/CE și la Directiva (UE) 2020/2184;

(e) informații și cerințe privind abordarea poluării solului;

(f) programele de cercetare și publicațiile științifice ale Uniunii, inclusiv informații obținute prin tehnologii de teledetecție, metode de observare a Pământului (servicii Copernicus), senzori și dispozitive de la fața locului și/sau date științifice cetățenești, valorificându-se oportunitățile oferite de inteligența artificială și de înaltele tehnologii de analiză și prelucrare a datelor;

(g) observații și informații de la părțile interesate relevante.

(6) O dată la șase ani, ECHA redactează și pune la dispoziția publicului un raport în care sintetizează constatările revizuirii menționate la alineatele (2) și (3). Primul raport se transmite Comisiei la … [OP: vă rugăm să introduceți data = cinci ani de la data intrării în vigoare a prezentei directive].”

(8)Se introduce următorul articol 8a:

Articolul 8a

Exercitarea delegării de competențe

(1) Competența de a adopta acte delegate este conferită Comisiei în condițiile stabilite la prezentul articol.

(2) Competența de a adopta acte delegate menționată la articolul 8 alineatele (1) și (2) este conferită Comisiei pe o perioadă nedeterminată începând cu [OP: vă rugăm să introduceți data = data intrării în vigoare a prezentei directive].

(3) Delegarea de competențe menționată la articolul 8 alineatele (1) și (2) poate fi revocată oricând de Parlamentul European și de Consiliu. O decizie de revocare pune capăt delegării de competențe specificate în decizia respectivă. Decizia produce efecte din ziua care urmează datei publicării sale în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene sau de la o dată ulterioară menționată în decizie. Decizia nu aduce atingere actelor delegate deja în vigoare.

(4) Înainte de adoptarea unui act delegat, Comisia consultă experții desemnați de fiecare stat membru în conformitate cu principiile prevăzute în Acordul interinstituțional din 13 aprilie 2016 privind o mai bună legiferare.

(5) De îndată ce adoptă un act delegat, Comisia îl notifică simultan Parlamentului European și Consiliului.

(6) Un act delegat adoptat în temeiul articolului 8 alineatul (1) sau (2) intră în vigoare numai în cazul în care nici Parlamentul European și nici Consiliul nu au formulat obiecții în termen de două luni de la notificarea acestuia către Parlamentul European și Consiliu sau în cazul în care, înaintea expirării termenului respectiv, Parlamentul European și Consiliul au informat Comisia că nu vor formula obiecții. Respectivul termen se prelungește cu două luni la inițiativa Parlamentului European sau a Consiliului.”

(9)Articolul 9 se înlocuiește cu următorul text:

Articolul 9

Procedura comitetului

(1) Comisia este asistată de un comitet. Comitetul respectiv este un comitet în înțelesul Regulamentului (UE) nr. 182/2011 al Parlamentului European și al Consiliului*.

(2) În cazul în care se face trimitere la prezentul alineat, se aplică articolul 5 din Regulamentul (UE) nr. 182/2011.

În cazul în care comitetul nu emite niciun aviz, Comisia nu adoptă proiectul de act de punere în aplicare și se aplică articolul 5 alineatul (4) al treilea paragraf din Regulamentul (UE) nr. 182/2011. 

                               

* Regulamentul (UE) nr. 182/2011 al Parlamentului European și al Consiliului din 16 februarie 2011 de stabilire a normelor și principiilor generale privind mecanismele de control de către statele membre al exercitării competențelor de executare de către Comisie (JO L 55, 28.2.2011, p. 13).” 

(10)Articolul 10 se elimină.

(11)Anexa I se înlocuiește cu textul care figurează la anexa III la prezenta directivă.

(12)Anexa II se modifică în conformitate cu anexa IV la prezenta directivă.

(13)La punctul 2 din anexa III, litera (c) se înlocuiește cu următorul text:

„(c) orice alte informații relevante, inclusiv o comparație a mediei aritmetice anuale a concentrației poluanților relevanți într-un punct de control cu standardele de calitate a apelor subterane stabilite în anexa I și cu valorile-prag menționate la articolul 3 alineatul (1) literele (b) și (c).”.

(14)În partea B punctul 1 din anexa IV, teza introductivă se înlocuiește cu următorul text:

„nivelul de bază pentru punerea în aplicare a măsurilor menite să inverseze tendințele ascendente semnificative și durabile corespunde unei concentrații a poluantului care echivalează cu 75 % din valorile parametrilor referitori la standardele de calitate a apelor subterane stabilite în anexa I și din valorile-prag menționate la articolul 3 alineatul (1) literele (b) și (c), cu excepția cazului în care:”.

Articolul 3

Modificări aduse Directivei 2008/105/CE

Directiva 2008/105/CE se modifică după cum urmează:

(1)Titlul se înlocuiește cu următorul text:

„Directiva 2008/105/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 16 decembrie 2008 privind prevenirea și controlul poluării apelor de suprafață, de modificare și, ulterior, abrogare a Directivelor 82/176/CEE, 83/513/CEE, 84/156/CEE, 84/491/CEE, 86/280/CEE ale Consiliului și de modificare a Directivei 2000/60/CE a Parlamentului European și a Consiliului”.

(2)Articolul 3 se modifică după cum urmează:

(a)la alineatul (1a) primul paragraf se adaugă următorul punct (iii):

„(iii) substanțele cu numerele 5, 9, 13, 15, 17, 21, 23, 24, 28, 30, 34, 37, 41 și 44 din partea A din anexa I, pentru care sunt prevăzute SCM-uri revizuite, și substanțele nou-identificate cu numerele 46-70 din partea A din anexa I, cu începere de la … [OP: vă rugăm să introduceți data = prima zi a lunii care urmează după 18 luni de la data intrării în vigoare a prezentei directive], în scopul prevenirii deteriorării stării chimice a corpurilor de apă de suprafață și al atingerii unei stări chimice bune a apelor de suprafață în ceea ce privește substanțele respective.”;

(b)alineatul (2) se înlocuiește cu următorul text:

„(2) În ceea ce privește substanțele pentru care este stabilit un SCM pentru biotă sau un SCM pentru sedimente în partea A din anexa I, statele membre aplică respectivul SCM pentru biotă sau SCM pentru sedimente.

În ceea ce privește alte substanțe decât cele menționate la primul paragraf, statele membre aplică SCM-urile pentru apă stabilite în partea A din anexa I.”;  

(c)la alineatul (6) primul paragraf, prima teză se înlocuiește cu următorul text:

„Statele membre iau măsuri pentru analizarea tendințelor pe termen lung ale concentrațiilor substanțelor prioritare identificate în partea A din anexa I ca substanțe care tind să se acumuleze în sedimente și/sau în biotă, pe baza monitorizării sedimentelor și biotei din cadrul monitorizării stării apelor de suprafață efectuate în conformitate cu articolul 8 din Directiva 2000/60/CE.”; 

(d)alineatul (7) se elimină;

(e)alineatul (8) se înlocuiește cu următorul text:

„(8) Comisia este împuternicită să adopte acte delegate, în conformitate cu articolul 9a, pentru a modifica partea B punctul 3 din anexa I în vederea adaptării la progresele științifice sau tehnice.”

(3)Articolul 5 se modifică după cum urmează:

(a)alineatul (1) se înlocuiește cu următorul text:

„(1) Pe baza informațiilor obținute în conformitate cu articolele 5 și 8 din Directiva 2000/60/CE și a altor date disponibile, statele membre stabilesc un inventar, inclusiv hărți, dacă este cazul, ale emisiilor, evacuărilor și pierderilor pentru toate substanțele prioritare care figurează pe lista din partea A din anexa I la prezenta directivă și pentru toți poluanții care figurează pe lista din partea A din anexa II la prezenta directivă, pentru fiecare district hidrografic sau parte a unui district hidrografic de pe teritoriul acestora, inclusiv concentrația acestora din sedimente și biotă, după caz.

Primul paragraf nu se aplică în cazul emisiilor, evacuărilor și pierderilor raportate Comisiei pe cale electronică în conformitate cu Regulamentul (UE) …/… al Parlamentului European și al Consiliului 65+. ”.

(b)alineatele (2) și (3) se elimină;

(c)alineatul (4) se înlocuiește cu următorul text:

„(4) Statele membre își actualizează inventarele în cadrul revizuirilor analizelor prevăzute la articolul 5 alineatul (2) din Directiva 2000/60/CE și se asigură că emisiile neraportate în Portalul emisiilor industriale înființat prin Regulamentul (UE) …/…++ sunt publicate în planurile lor de gestionare a districtelor hidrografice, astfel cum au fost actualizate în conformitate cu articolul 13 alineatul (7) din directiva menționată.

Perioada de referință pentru determinarea valorilor înregistrate în inventarele actualizate este anul care precedă celui în care urmează să fie încheiate analizele menționate la primul paragraf.

Pentru substanțele prioritare sau poluanții care intră în domeniul de aplicare al Regulamentului (CE) nr. 1107/2009, datele introduse pot fi calculate ca media ultimilor trei ani dinaintea încheierii analizei menționate la primul paragraf.

Pentru emisiile din surse punctiforme care nu sunt raportate în conformitate cu Regulamentul (UE) …/… +++, deoarece nu intră în domeniul de aplicare al regulamentului menționat sau se situează sub pragurile raportării anuale stabilite în regulamentul menționat, obligația de raportare prevăzută la primul paragraf din prezentul articol se îndeplinește prin raportarea electronică în Portalul emisiilor industriale înființat în temeiul regulamentului menționat.

Comisia, asistată de Agenția Europeană de Mediu, adoptă un act de punere în aplicare în care stabilește formatul, nivelul de detaliere și frecvența raportării menționate la al patrulea paragraf. Respectivul act de punere în aplicare se adoptă în conformitate cu procedura de examinare menționată la articolul 9 alineatul (2).”;

(d)alineatul (5) se elimină.

(4)La articolul 7a alineatul (1), primul paragraf se înlocuiește cu următorul text:

„(1) Pentru substanțele prioritare care intră în domeniul de aplicare al Regulamentului (CE) nr. 1907/2006, al Regulamentului (CE) nr. 1107/2009, al Regulamentului (UE) nr. 528/2012 sau al Regulamentului (UE) 2019/6 al Parlamentului European și al Consiliului* ori în domeniul de aplicare al Directivei 2001/83/CE a Parlamentului European și a Consiliului**, al Directivei 2009/128/CE a Parlamentului European și a Consiliului*** sau al Directivei 2010/75/UE, Comisia evaluează, în cadrul raportului menționat la articolul 18 alineatul (1) din Directiva 2000/60/CE, dacă măsurile în vigoare la nivelul Uniunii și al statelor membre sunt suficiente pentru respectarea SCM-urilor aferente substanțelor prioritare și pentru îndeplinirea obiectivului de stopare sau eliminare treptată a evacuărilor, emisiilor și pierderilor de substanțe periculoase prioritare în conformitate cu articolul 4 alineatul (1) litera (a) din Directiva 2000/60/CE.

                   

            

* Regulamentul (UE) 2019/6 al Parlamentului European și al Consiliului din 11 decembrie 2018 privind produsele medicinale veterinare și de abrogare a Directivei 2001/82/CE (JO L 4, 7.1.2019, p. 43).

** Directiva 2001/83/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 6 noiembrie 2001 de instituire a unui cod comunitar cu privire la medicamentele de uz uman (JO L 311, 28.11.2001, p. 67).

*** Directiva 2009/128/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 21 octombrie 2009 de stabilire a unui cadru de acțiune comunitară în vederea utilizării durabile a pesticidelor (JO L 309, 24.11.2009, p. 71).”

(5)Articolul 8 se înlocuiește cu următorul text:

Articolul 8

Revizuirea anexelor I și II

(1) Comisia revizuiește, prima oară până la … [OP: vă rugăm să introduceți data = șase ani de la data intrării în vigoare a prezentei directive] și, ulterior, o dată la șase ani, lista substanțelor prioritare și SCM-urile aferente respectivelor substanțe, astfel cum sunt prevăzute în partea A din anexa I, și lista poluanților, astfel cum este prevăzută în partea A din anexa II.

(2) Comisia este împuternicită să adopte, având în vedere rapoartele științifice întocmite de Agenția Europeană pentru Produse Chimice (ECHA) în temeiul alineatului (6) din prezentul articol, acte delegate în conformitate cu articolul 9a pentru a modifica anexa I în vederea adaptării acesteia la progresele științifice și tehnologice prin:

(a)    adăugarea sau eliminarea de substanțe de pe lista substanțelor prioritare;

(b)    desemnarea sau încetarea desemnării anumitor substanțe din lista respectivă drept substanțe periculoase prioritare și/sau substanțe persistente, bioacumulative și toxice omniprezente (PBT-uri omniprezente) și/sau substanțe care tind să se acumuleze în sedimente și/sau biotă;

(c)    stabilirea unor SCM-uri corespunzătoare pentru apele de suprafață, sedimente sau biotă, după caz.

(3) Comisia este împuternicită să adopte, având în vedere rapoartele științifice întocmite de ECHA în temeiul alineatului (6) din prezentul articol, acte delegate în conformitate cu articolul 9a pentru a modifica anexa II în vederea adaptării acesteia la progresele științifice și tehnologice prin:

(a)adăugarea sau eliminarea de poluanți de pe lista categoriilor de poluanți prevăzută în partea A din anexa II;

(b)actualizarea metodologiei prevăzute în partea B din anexa II;

(c)includerea pe lista din partea C din anexa II la prezenta directivă a poluanților specifici bazinelor hidrografice în cazul cărora a stabilit că se aplică SCM-uri prevăzute la nivelul Uniunii, când este relevant, pentru asigurarea unei puneri în aplicare armonizate și bazate pe date științifice a obiectivelor prevăzute la articolul 4 din Directiva 2000/60/CE, precum și prin includerea pe lista din partea C din anexa II la prezenta directivă a SCM-urilor corespunzătoare pentru poluanții respectivi.

(4) Când identifică poluanți specifici bazinelor hidrografice pentru care ar putea fi necesar să se stabilească SCM-uri la nivelul Uniunii, Comisia ia în considerare următoarele criterii:

(a) riscul prezentat de poluanți, inclusiv pericolul acestora, concentrațiile lor în mediu și concentrația a cărei depășire poate antrena efecte;

(b) disparitatea dintre SCM-urile naționale stabilite pentru poluanții specifici bazinelor hidrografice de către diferite state membre și măsura în care o astfel de disparitate este justificabilă;

(c) numărul de state membre care pun deja în aplicare un SCM pentru poluanții specifici bazinelor hidrografice analizați.

(5) Substanțele prioritare care, în urma revizuirii menționate la alineatul (1), au fost eliminate de pe lista substanțelor prioritare deoarece nu mai prezintă un risc la nivelul Uniunii se includ în partea C din anexa II, care conține lista poluanților specifici bazinelor hidrografice și a SCM-urilor armonizate aferente care urmează să fie puse în aplicare când poluanții prezintă motive de îngrijorare la nivel național sau regional, în conformitate cu articolul 8d.

(6) Pentru a asista Comisia în ceea ce privește revizuirea anexelor I și II, ECHA elaborează rapoarte științifice. În respectivele rapoarte științifice se ține seama de următoarele:

(a) avizele Comitetului pentru evaluarea riscurilor și ale Comitetului pentru analiză socioeconomică din cadrul ECHA;

(b) rezultatele programelor de monitorizare elaborate în conformitate cu articolul 8 din Directiva 2000/60/CE;

(c) datele de monitorizare colectate în conformitate cu articolul 8b alineatul (4) din prezenta directivă;

(d) rezultatul revizuirilor anexelor la Directiva 2006/118/CE a Parlamentului European și a Consiliului* și la Directiva (UE) 2020/2184 a Parlamentului European și a Consiliului**;

(e) cerințele de abordare a poluării solului, inclusiv datele de monitorizare conexe;

(f) programele de cercetare și publicațiile științifice ale Uniunii, inclusiv informații obținute prin tehnologii de teledetecție, metode de observare a Pământului (servicii Copernicus), senzori și dispozitive de la fața locului și/sau date științifice cetățenești, valorificându-se oportunitățile oferite de inteligența artificială și de înaltele tehnologii de analiză și prelucrare a datelor;    

(e) observații și informații de la părțile interesate relevante.

(7) O dată la șase ani, ECHA redactează și pune la dispoziția publicului un raport în care sintetizează constatările din rapoartele științifice întocmite în temeiul alineatului (6). Primul raport se transmite Comisiei la … [OP: vă rugăm să introduceți data = cinci ani de la data intrării în vigoare a prezentei directive].”

                     

* Directiva 2006/118/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 12 decembrie 2006 privind prevenirea și controlul poluării apelor subterane (JO L 372, 27.12.2006, p. 19).

** Directiva (UE) 2020/2184 a Parlamentului European și a Consiliului din 16 decembrie 2020 privind calitatea apei destinate consumului uman (JO L 435, 23.12.2020, p. 1).”

(6)Articolul 8a se înlocuiește cu următorul text:

Articolul 8a

Dispoziții specifice pentru anumite substanțe

(1) În planurile de gestionare a districtelor hidrografice elaborate în conformitate cu articolul 13 din Directiva 2000/60/CE, fără a aduce atingere cerințelor de la punctul 1.4.3 din anexa V la respectiva directivă cu privire la prezentarea stării chimice globale și nici obiectivelor și obligațiilor prevăzute la articolul 4 alineatul (1) litera (a) din respectiva directivă, statele membre pot prezenta hărți suplimentare care să prezinte informațiile referitoare la starea chimică pentru una sau mai multe dintre substanțele următoare, separat de informațiile pentru restul de substanțe identificate partea A din anexa I la prezenta directivă:

(a)substanțele identificate în partea A din anexa I ca substanțe care se comportă ca substanțe PBT omniprezente;

(b)substanțele nou-identificate cu ocazia ultimei revizuiri efectuate în conformitate cu articolul 8;

(c)substanțele pentru care s-a stabilit un SCM mai strict cu ocazia ultimei revizuiri efectuate în conformitate cu articolul 8.

Statele membre pot să prezinte eventuala marjă de deviere de la valorile SCM-urilor pentru substanțele menționate la primul paragraf literele (a), (b) și (c) în cadrul planurilor de gestionare a districtelor hidrografice elaborate în conformitate cu articolul 13 din Directiva 2000/60/CE. Statele membre care prezintă hărți suplimentare, astfel cum se menționează la primul paragraf, se străduiesc să asigure intercomparabilitatea acestora la nivelul bazinelor hidrografice și la nivelul Uniunii și pun datele la dispoziție în conformitate cu Directiva 2003/4/CE, Directiva 2007/2/CE a Parlamentului European și a Consiliului* și Directiva (UE) 2019/1024 a Parlamentului European și a Consiliului**.

(2) Statele membre pot să efectueze, în cazul substanțelor identificate în partea A din anexa I ca substanțe care se comportă ca PBT-uri omniprezente, o monitorizare mai puțin intensă decât cea prevăzută pentru substanțele prioritare în conformitate cu articolul 3 alineatul (4) din prezenta directivă și cu anexa V la Directiva 2000/60/CE, cu condiția ca monitorizarea să fie reprezentativă și ca referitor la prezența respectivelor substanțe în mediul acvatic să fie disponibilă o bază solidă statistică. Cu titlu orientativ, în conformitate cu articolul 3 alineatul (6) al doilea paragraf din prezenta directivă, monitorizarea ar trebui efectuată din trei în trei ani, exceptând cazurile în care cunoștințele tehnice și opinia experților justifică un alt interval.

(3) Începând cu … [OP: vă rugăm să introduceți data = prima zi a lunii care urmează după 18 luni de la data intrării în vigoare a prezentei directive], statele membre monitorizează, pentru o perioadă de doi ani, prezența substanțelor estrogene în corpurile de apă, utilizând metode de monitorizare bazate pe efecte. Statele membre efectuează monitorizarea cel puțin de patru ori în cursul fiecăruia dintre cei doi ani în locuri în care se monitorizează cei trei hormoni estrogeni – 17-beta-estradiolul (E2), estrona (E1) și alfa-etinilestradiolul (EE2) – incluși pe lista din partea A din anexa I la prezenta directivă, utilizând metode de analiză convenționale în conformitate cu articolul 8 din Directiva 2000/60/CE și cu anexa V la aceasta. Statele membre pot utiliza rețeaua de situri de control identificate pentru controalele de monitorizare a corpurilor de apă de suprafață reprezentative în conformitate cu punctul 1.3.1 din anexa V la Directiva 2000/60/CE.

                     

* Directiva 2007/2/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 14 martie 2007 de instituire a unei infrastructuri pentru informații spațiale în Comunitatea Europeană (INSPIRE) (JO L 108, 25.4.2007, p. 1).

** Directiva (UE) 2019/1024 a Parlamentului European și a Consiliului din 20 iunie 2019 privind datele deschise și reutilizarea informațiilor din sectorul public (JO L 172, 26.6.2019, p. 56).”

(7)Articolul 8b se înlocuiește cu următorul text:

Articolul 8b

Lista de supraveghere

(1) Comisia este împuternicită să adopte acte de punere în aplicare pentru a stabili, având în vedere rapoartele științifice întocmite de ECHA, o listă de supraveghere a substanțelor pentru care este necesar să se colecteze date de monitorizare la nivelul Uniunii de la statele membre și pentru a stabili formatele de utilizat de către statele membre pentru raportarea către Comisie a rezultatelor monitorizării respective și a informațiilor conexe. Respectivele acte de punere în aplicare se adoptă în conformitate cu procedura de examinare menționată la articolul 9 alineatul (2).

Lista de supraveghere conține maximum 10 substanțe sau grupuri de substanțe în orice moment și precizarea, pentru fiecare substanță, a matricelor de monitorizare și a posibilelor metode de analiză. Respectivele matrice de monitorizare și metode nu pot să implice costuri excesive pentru autoritățile competente. Substanțele care urmează să fie introduse în lista de supraveghere se selectează dintre substanțele care, conform informațiilor disponibile, pot prezenta un risc semnificativ la nivelul Uniunii pentru sau prin mediul acvatic și pentru care datele de monitorizare sunt insuficiente. Lista de supraveghere include substanțe care generează preocupări noi.

De îndată ce se identifică metode potrivite de monitorizare a microplasticelor și a genelor de rezistență la antimicrobiene selectate, substanțele respective se includ pe lista de supraveghere.

ECHA întocmește rapoarte științifice pentru a ajuta Comisia la selectarea substanțelor pentru lista de supraveghere, ținând seama de următoarele informații:

(a)rezultatele celei mai recente revizuiri periodice a anexei I la prezenta directivă;

(b)recomandările formulate de părțile interesate, astfel cum sunt menționate la articolul 8 din Directiva 2008/105/CE;

(c)caracterizarea districtelor hidrografice efectuată de către statele membre în conformitate cu articolul 5 din Directiva 2000/60/CE și rezultatele programelor de monitorizare elaborate în conformitate cu articolul 8 din directiva respectivă;

(d)informațiile privind volumele de producție, modurile tipice de utilizare, proprietățile intrinsece (inclusiv, când este relevant, dimensiunea particulelor), concentrațiile în mediu și efectele negative asupra sănătății umane și asupra mediului acvatic ale unei substanțe, inclusiv informații colectate în conformitate cu Regulamentul (CE) nr. 1907/2006, Regulamentul (CE) nr. 1107/2009, Regulamentul (UE) nr. 528/2012, Regulamentul (UE) 2019/6, Directiva 2001/83/CE și Directiva 2009/128/CE;

(e)proiecte de cercetare și publicații științifice, inclusiv informații despre tendințele și previziunile bazate pe modelare sau alte evaluări de prognoză, precum și date și informații obținute prin tehnologii de teledetecție, metode de observare a Pământului (servicii Copernicus), senzori și dispozitive de la fața locului sau date științifice cetățenești, valorificând oportunitățile oferite de inteligența artificială și de înaltele tehnologii de analiză și prelucrare a datelor;

O dată la trei ani, ECHA redactează și pune la dispoziția publicului un raport în care sintetizează constatările din rapoartele științifice întocmite în temeiul celui de al patrulea paragraf. Primul raport al ECHA se pune la dispoziție până la … [OP: vă rugăm să introduceți data = prima zi a celei de a douăzeci și una luni de la data intrării în vigoare a prezentei directive].

(2) Lista de supraveghere se actualizează până la X [OP: vă rugăm să introduceți data = ultima zi a celei de a douăzeci și treia luni de la data intrării în vigoare a prezentei directive] și, ulterior, o dată la 36 de luni. Când actualizează lista de supraveghere, Comisia elimină din lista de supraveghere existentă orice substanță al cărei risc pentru mediul acvatic poate, în aprecierea sa, să fie evaluat fără date de monitorizare suplimentare. Când se actualizează lista de supraveghere, este posibil să se mențină pe lista de supraveghere o substanță individuală sau un grup de substanțe timp de încă maximum trei ani, în cazul în care sunt necesare date de monitorizare suplimentare pentru evaluarea riscului pentru mediul acvatic. Fiecare listă de supraveghere actualizată include, de asemenea, una sau mai multe noi substanțe care, în aprecierea Comisiei și pe baza rapoartelor științifice ale ECHA, prezintă un risc pentru mediul acvatic.

(3) Statele membre monitorizează fiecare substanță sau grup de substanțe din lista de supraveghere la stații de monitorizare reprezentative selectate, pentru o perioadă de cel puțin 24 de luni. Perioada de monitorizare începe în termen de șase luni de la includerea substanței pe listă.

Fiecare stat membru selectează cel puțin o stație de monitorizare, plus încă o stație dacă statul membru respectiv are peste un milion de locuitori, plus numărul de stații egal cu rezultatul obținut prin împărțirea ariei sale geografice în km2 la 60 000 (rotunjit la numărul întreg cel mai apropiat), plus numărul de stații egal cu rezultatul obținut prin împărțirea populației sale la cinci milioane (rotunjit la numărul întreg cel mai apropiat).

La alegerea stațiilor de monitorizare reprezentative, a frecvenței de monitorizare și a sezonului de monitorizare pentru fiecare substanță sau grup de substanțe, statele membre țin seama de modurile tipice de utilizare și de posibila apariție a substanței sau a grupului de substanțe. Frecvența monitorizării este de cel puțin două ori pe an, cu excepția substanțelor sensibile la variații climatice sau sezoniere, a căror monitorizare se efectuează mai frecvent, astfel cum se prevede în actul de punere în aplicare adoptat în temeiul alineatului (1) pentru stabilirea listei de supraveghere.

Dacă un stat membru este în măsură să genereze din programele sau studiile de monitorizare existente și să transmită Comisiei date de monitorizare suficiente, comparabile, reprezentative și recente pentru o anumită substanță sau un anumit grup de substanțe, respectivul stat membru poate decide să nu efectueze o monitorizare suplimentară în cadrul mecanismului de listă de supraveghere pentru substanța sau grupul de substanțe în cauză, cu condiția ca substanța sau grupul de substanțe să fi fost monitorizat printr-o metodologie conformă cu matricele de monitorizare și metodele de analiză menționate în actul de punere în aplicare prin care este stabilită lista de supraveghere, precum și cu Directiva 2009/90/CE*.

(4) Statele membre pun la dispoziție rezultatele monitorizării menționate la alineatul (3) din prezentul articol în conformitate cu articolul 8 alineatul (4) din Directiva 2000/60/CE și cu actul de punere în aplicare prin care este stabilită lista de supraveghere adoptată în temeiul alineatului (1). Statele membre pun de asemenea la dispoziție informații cu privire la reprezentativitatea stațiilor de monitorizare și la strategia de monitorizare.

(5) ECHA analizează rezultatele monitorizării la sfârșitul perioadei de 24 de luni menționate la alineatul (3) și evaluează ce substanțe sau grupuri de substanțe trebuie să fie monitorizate pentru încă o perioadă de 24 de luni și, prin urmare, urmează să fie păstrate pe lista de supraveghere și ce substanțe sau grupuri de substanțe pot fi eliminate de pe lista de supraveghere.

În cazul în care Comisia, pe baza evaluării efectuate de ECHA, astfel cum se menționează la primul paragraf, ajunge la concluzia că nu este necesară monitorizarea suplimentară pentru evaluarea mai detaliată a riscului pentru mediul acvatic, această evaluare este luată în considerare în revizuirea anexei I sau II menționată la articolul 8.

                     

* Directiva 2009/90/CE a Comisiei din 31 iulie 2009 de stabilire, în temeiul Directivei 2000/60/CE a Parlamentului European și a Consiliului, a specificațiilor tehnice pentru analiza chimică și monitorizarea stării apelor (JO L 201, 1.8.2009, p. 36).”

(8)Se introduce următorul articol 8d:

Articolul 8d

Poluanți specifici bazinelor hidrografice

(1) Statele membre stabilesc și aplică SCM-uri pentru poluanții specifici bazinelor hidrografice din categoriile incluse pe lista din partea A din anexa II la prezenta directivă, în cazul în care poluanții respectivi prezintă un risc pentru corpuri de apă din unul sau mai multe dintre districtele lor hidrografice, pe baza analizelor și revizuirilor efectuate în temeiul articolului 5 din Directiva 2000/60/CE, în conformitate cu procedura prevăzută în partea B din anexa II la prezenta directivă.

Statele membre informează ECHA cu privire la SCM-urile menționate la primul paragraf până la [OP: vă rugăm să introduceți data = prima zi a lunii care urmează după 18 luni de la data intrării în vigoare a prezentei directive]. ECHA pune respectivele informații la dispoziția publicului.

(2) În cazul în care pentru poluanții specifici bazinelor hidrografice au fost stabilite și incluse pe lista din partea C din anexa II SCM-uri la nivelul Uniunii, în conformitate cu articolul 8, respectivele SCM-uri prevalează asupra SCM-urilor pentru poluanții specifici bazinelor hidrografice stabilite la nivel național în conformitate cu alineatul (1). Statele membre aplică respectivele SCM-uri stabilite la nivelul Uniunii și pentru a stabili dacă poluanții specifici bazinelor hidrografice incluși pe lista din partea C din anexa II prezintă vreun risc.

(3) Conformitatea cu SCM-urile naționale aplicabile sau, când este relevant, SCM­urile stabilite la nivelul Uniunii este necesară pentru a se considera că un corp de apă se află într-o stare chimică bună, în conformitate cu definiția prevăzută la articolul 2 punctul 24 din Directiva 2000/60/CE.”  

(9)Articolul 10 se elimină.

(10)Anexa I se modifică în conformitate cu anexa V la prezenta directivă.

(11)Se adaugă anexa II, astfel cum apare în anexa VI la prezenta directivă.

Articolul 4

(1) Statele membre asigură intrarea în vigoare a actelor cu putere de lege și a actelor administrative necesare pentru a se conforma prezentei directive până la [OP: vă rugăm să introduceți data = prima zi a lunii care urmează după 18 luni de la data intrării în vigoare a prezentei directive].

(2) Comisiei îi sunt comunicate de îndată de către statele membre textele respectivelor dispoziții. Atunci când statele membre adoptă respectivele dispoziții, acestea conțin o trimitere la prezenta directivă sau sunt însoțite de o asemenea trimitere la data publicării lor oficiale. Statele membre stabilesc modalitatea de efectuare a unei astfel de trimiteri. Comisiei îi sunt comunicate de către statele membre textele principalelor dispoziții de drept intern pe care le adoptă în domeniul reglementat de prezenta directivă.

Articolul 5

Prezenta directivă intră în vigoare în a douăzecea zi de la data publicării în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.

Articolul 6

Prezenta directivă se adresează statelor membre.

Adoptată la Bruxelles,

Pentru Parlamentul European,    Pentru Consiliu,

Președinta    Președintele

FIȘĂ FINANCIARĂ LEGISLATIVĂ pentru
PACHETUL PRIVIND REDUCEREA LA ZERO A POLUĂRII

CADRUL PROPUNERII/INIȚIATIVEI

Titlul propunerii/inițiativei

Pachetul privind reducerea la zero a poluării

Prezenta fișă financiară legislativă cuprinde următoarele propuneri:

-    gestionarea integrată a apei: Propunerea de directivă a Parlamentului European și a Consiliului de modificare a Directivei 2000/60/CE de stabilire a unui cadru de politică comunitară în domeniul apei, a Directivei 2006/118/CE privind protecția apelor subterane împotriva poluării și a deteriorării și a Directivei 2008/105/CE privind standardele de calitate a mediului în domeniul apei;

-    revizuirea Directivei privind epurarea apelor uzate urbane: Propunere de directivă a Parlamentului European și a Consiliului privind epurarea apelor uzate urbane (reformare a Directivei 91/271/CEE);

-    revizuirea legislației UE privind calitatea aerului înconjurător: Propunere de directivă a Parlamentului European și a Consiliului de modificare a Directivei 2004/107/CE privind arsenicul, cadmiul, mercurul, nichelul și hidrocarburile aromatice policiclice în aerul înconjurător și a Directivei 2008/50/CE privind calitatea aerului înconjurător și un aer mai curat pentru Europa.

Domeniul (domeniile) de politică vizat(e) 

09 – Mediu și schimbări climatice

Obiectul propunerii/inițiativei

o acțiune nouă 

 o acțiune nouă întreprinsă ca urmare a unui proiect-pilot/a unei acțiuni pregătitoare 66  

 prelungirea unei acțiuni existente 

 o fuziune sau o redirecționare a uneia sau mai multor acțiuni către o altă/o nouă acțiune 

Obiectiv(e)

Obiective generale

1) Sporirea protecției cetățenilor UE și a ecosistemelor naturale în concordanță cu Strategia privind biodiversitatea și cu obiectivul ambițios de reducere la zero a poluării inclus în Pactul verde european

2) Sporirea eficacității legislației și reducerea sarcinii administrative create de aceasta, facilitându-se astfel un răspuns mai rapid la riscurile emergente

3) Protecția mediului și a sănătății publice împotriva efectelor negative ale substanțelor chimice periculoase și ale poluării aerului

Obiective specifice

Gestionarea integrată a apei

1) Actualizarea listelor de poluanți care afectează apele de suprafață și apele subterane prin adăugarea și eliminarea de substanțe și prin revizuirea standardelor de calitate pentru anumite substanțe incluse deja pe liste

2) Sporirea gradului de transparență, de accesare și de reutilizare a datelor și, astfel, facilitarea punerii în aplicare în statele membre, precum și reducerea sarcinii administrative și sporirea gradului de eficiență și coerență a cadrului juridic mai larg privind substanțele chimice

3) Asigurarea unui cadru juridic care să poată fi aliniat mai rapid și mai ușor la descoperirile științifice și în care să se țină seama mai prompt de contaminanții care generează preocupări noi

4) Îmbunătățirea monitorizării amestecurilor de substanțe chimice, pentru a se evalua mai bine efectele de combinare, precum și a monitorizării variațiilor sezoniere ale concentrațiilor de poluanți

5) Armonizarea modului de abordare în UE a poluanților din apele de suprafață și din apele subterane în cazurile în care nu există standarde de calitate sau valori-prag stabilite la nivelul UE

6) Crearea condițiilor necesare pentru mărirea gradului de reutilizare a apei și pentru o mai bună gestionare a nămolurilor și a deșeurilor, în strânsă sinergie cu noul regulament privind reutilizarea apei, cu Directiva privind nămolurile de epurare și cu acquis-ul UE în materie de deșeuri

Directiva privind epurarea apelor uzate urbane

1) Aducerea unei contribuții în eforturile de identificare și apoi de prevenire a poluanților care ajung în stațiile de epurare a apelor uzate

2) Reducerea în continuare a poluării cu nutrienți (N și P), micropoluanți și microplastice, precum și a „celorlalte surse” de poluare (supraîncărcarea cu apă ca urmare a furtunilor, apele de scurgere urbane, aglomerările mai mici și sistemele individuale sau alte sisteme corespunzătoare)

3) Trecerea la neutralitate energetică în sectorul apelor uzate

4) Crearea condițiilor necesare pentru mărirea gradului de reutilizare a apei și pentru o mai bună gestionare a nămolurilor și a deșeurilor, în strânsă sinergie cu noul regulament privind reutilizarea apei, cu Directiva privind nămolurile de epurare și cu acquis-ul UE în materie de deșeuri

5) Îmbunătățirea accesului la salubritate, în special pentru persoanele vulnerabile și marginalizate

6) Consolidarea, modernizarea, simplificarea și adaptarea obligațiilor de monitorizare și de raportare

 

Legislația privind calitatea aerului

1) Revizuirea standardelor de calitate a aerului ale UE, în vederea alinierii într-o mai mare măsură a acestora la recomandările OMS, luarea în considerare, în măsura posibilului, a celor mai recente avize științifice, a fezabilității, a costurilor și a beneficiilor și asigurarea unei legislații care să permită abordarea adecvată și eficace a viitoarelor modificări ale dovezilor subiacente

2) Asigurarea unor planuri privind calitatea aerului care să reprezinte un mijloc eficace de identificare, planificare și atenuare a unei situații de depășire, precum și includerea în legislația UE a unor dispoziții mai clare privind participarea părților interesate, accesul la justiție, sancțiunile și compensațiile legate de aerul curat

3) Consolidarea în continuare a dispozițiilor referitoare la monitorizarea calității aerului, la modelarea calității aerului și la planurile privind calitatea aerului, în vederea sprijinirii autorităților locale în măsurile de asigurare a unui aer mai curat

4) Informarea cetățenilor cu privire la impactul aspectelor de poluare atmosferică asupra sănătății

5) Simplificarea dispozițiilor existente, când acest lucru este posibil, în vederea unei gestionări mai eficace și mai eficiente a calității aerului

Rezultatul (rezultatele) și impactul preconizate

Gestionarea integrată a apei

Directiva propusă va conduce concret la actualizarea listelor de substanțe poluante din apele subterane și din apele de suprafață. Ea va aborda, de asemenea, mai multe dintre deficiențele legate de substanțele chimice din apă, care au fost puse în evidență cu ocazia verificării adecvării legislației în domeniul apei din 2019.

Directiva propusă va duce la scăderea nivelurilor de poluare a apelor dulci, a apelor de coastă, a apelor de tranziție și a apelor subterane din Europa.

Directiva propusă va furniza mai multe informații actualizate și relevante cu privire la starea apei și informații mai fiabile cu privire la poluanții emergenți din apele subterane, va asigura posibilitatea de actualizare cu regularitate a listelor de substanțe pe baza unor informații de monitorizare raționalizate și a unor cunoștințe științifice integrate fondate pe date științifice și va avea ca rezultat monitorizarea poluării cauzate de microplastice și de gene de rezistență la antimicrobiene.

De asemenea, directiva propusă va crea condițiile necesare pentru mărirea gradului de reutilizare a apei și pentru o mai bună gestionare a nămolurilor și a deșeurilor, în strânsă sinergie cu noul regulament privind reutilizarea apei, cu Directiva privind nămolurile de epurare și cu acquis-ul UE în materie de deșeuri.

Directiva privind epurarea apelor uzate urbane

Se preconizează că se va menține și îmbunătăți calitatea râurilor, a lacurilor și a mărilor din UE. Emisiile de poluanți din restul surselor urbane (cum ar fi aglomerările mici, apele pluviale poluate, instalațiile descentralizate mai mici), precum și emisiile de azot și fosfor vor scădea și mai mult, fiind prevăzute valori­limită mai stricte pentru cazurile în care eutrofizarea continuă să pună probleme.

De asemenea, se vor realiza noi investiții pentru reducerea poluării cu micropoluanți. Se preconizează că aceste investiții vor fi acoperite de un nou sistem de răspundere extinsă a producătorilor, prin care răspunderea financiară pentru tratarea suplimentară de care este nevoie pentru menținerea calității apelor receptoare ale UE urmează să revină celor care introduc pe piață produse generatoare de micropoluanți.

Se preconizează că sectorul va deveni neutru din punct de vedere energetic (însemnând că energia fosilă utilizată ar fi compensată de energia din surse regenerabile produsă de sector).

Revizuirea va fi un motor esențial pentru dezvoltarea, în UE, a unei industrii a apei competitive la nivel mondial. Modernizarea în continuare a standardelor UE, de exemplu prin introducerea de noi cerințe privind micropoluanții sau utilizarea energiei, ar stimula și mai mult inovarea și, în cele din urmă, economiile de scară.

Legislația privind calitatea aerului

Directiva revizuită propusă contribuie la obiectivul ambițios de reducere la zero a poluării, inclus în Pactul verde european, la alinierea într-o mai mare măsură a standardelor de calitate a aerului ale UE cu recomandările Organizației Mondiale a Sănătății și la o îmbunătățire susținută a calității aerului în întreaga Uniune Europeană.

De asemenea, directiva revizuită propusă va consolida dispozițiile referitoare la monitorizare, modelare și planuri în materie de calitate a aerului, pentru a ajuta autoritățile locale să asigure un aer mai curat. Abordarea acestor deficiențe va duce la scăderea nivelurilor de poluare atmosferică și a expunerii la aceasta în aerul înconjurător, la îmbunătățirea guvernanței și a asigurării respectării planului privind calitatea aerului, la o mai bună monitorizare și modelare prin mărirea gradului de fiabilitate și comparabilitate a acestor activități și prin mărirea numărului de poluanți de monitorizat, la îmbunătățirea accesului la date și informații privind calitatea aerului, cu un accent deosebit pe utilizarea într-o mai mare măsură a instrumentelor digitale și pe lărgirea posibilității de revizuire cu regularitate a standardelor de calitate a aerului ale UE.

Îmbunătățirea calității aerului va avea beneficii pentru sănătatea cetățenilor UE. Întreprinderile, actorii economici, inclusiv din agricultură, și, în general, angajatorii vor beneficia de reducerea efectelor negative asupra sănătății și (deși într-o măsură mai puțin semnificativă) a efectelor care nu au legătură cu sănătatea, dar care sunt asociate cu o calitate precară a aerului.

Între timp, modul în care revizuirea standardelor de calitate a aerului ale UE și consolidarea dispozițiilor referitoare la monitorizarea calității aerului vor afecta autoritățile publice va depinde în mare măsură de situația în care se află acestea la momentul respectiv în ceea ce privește calitatea aerului: se poate ca normele revizuite să implice o creștere a sarcinii administrative a autorităților competente, pentru îmbunătățirea monitorizării calității aerului.

Indicatori de performanță

Gestionarea integrată a apei

Mărirea numărului de substanțe monitorizate în temeiul directivei, ca urmare a introducerii unei liste de supraveghere obligatorii în scopul monitorizării poluanților apelor subterane care prezintă motive de îngrijorare, precum și mărirea frecvenței de raportare a datelor de monitorizare și de stare vor permite urmărirea mai detaliată a progreselor și a realizărilor.

Principalii indicatori de reușită vor fi numărul de state membre pentru care sunt disponibile serii cronologice complete de monitorizare pentru substanțele relevante (în special pentru substanțele din apele subterane), numărul de substanțe sau de poluanți pentru care se obține o stare bună, precum și gradul de armonizare a valorilor-prag stabilite de statele membre pentru poluanții specifici bazinelor hidrografice.

Includerea microplasticelor și a genelor de rezistență la antimicrobiene pe listele de supraveghere, sub rezerva identificării unor orientări adecvate privind metodologiile de monitorizare și evaluare, va permite monitorizarea progreselor înregistrate în direcția gestionării acestor tipuri emergente de poluare și, după caz, identificarea ulterioară a unor standarde de calitate. În plus, se simplifică procedurile, pentru a se asigura o reacție mai rapidă la apariția de noi probleme legate de poluarea apei.

Directiva privind epurarea apelor uzate urbane

   O imagine de ansamblu excelentă asupra punerii în aplicare a directivei, obținută pe baza ratei de conformare și a distanței rămase până la atingerea obiectivului, calculate pe state membre și pe niveluri de epurare

   Numărul de instalații echipate cu sisteme de epurare suplimentară pentru N/P și micropoluanți și reducerea aferentă a emisiilor de N/P și a încărcării toxice la nivel de stat membru și la nivelul UE

   Consumul de energie pe state membre și emisiile de GES aferente

   Numărul de aglomerări incluse în planuri de gestionare integrată a supraîncărcării cu apă ca urmare a furtunilor și a apelor de scurgere urbane, precum și conformitatea acestora cu obiectivul UE

   Măsurile luate de statele membre pentru a îmbunătăți accesul la salubritate și controlul sistemelor individuale sau al altor sisteme corespunzătoare, precum și un rezumat al principalilor indicatori de sănătate analizați în statele membre

   Utilizarea, în vederea măsurării concrete a efectelor produse de DTAUR, a altor date, referitoare în special la calitatea apei apelor receptoare (râuri, lacuri și mări), provenite din Directiva-cadru privind apa și din Directiva-cadru privind mediul marin. Pentru mai multe detalii despre posibilii parametri de raportat pentru evaluarea conformității și pentru măsurarea reușitei directivei, a se vedea anexa 10 la evaluarea impactului

   Includerea supravegherii apelor uzate prin monitorizare, ceea ce permite definirea de noi indicatori pe baza datelor științifice, analitice și epidemiologice relevante

Legislația privind calitatea aerului

Statele membre ale UE au creat o rețea de monitorizare a calității aerului formată din aproximativ 16 000 de puncte de prelevare (deseori grupate și amplasate în peste 4 000 de locuri de monitorizare) pentru anumiți poluanți, pe baza unor criterii comune definite în actualele directive privind calitatea aerului înconjurător. Prin propunerea de modificare a regimurilor de evaluare și a monitorizării și modelării calității aerului se vor obține informații comparabile și obiective suplimentare, care vor permite monitorizarea și evaluarea cu regularitate a evoluției calității aerului în întreaga UE, inclusiv în cazul unor niveluri mai scăzute de poluare, care au la rândul lor, după cum se observă tot mai des, un impact asupra sănătății. Această propunere de modificare presupune, de asemenea, ca statele membre să intensifice monitorizarea, incluzând poluanți care generează preocupări noi, și să țină sub observație mai mulți poluanți atmosferici care nu sunt incluși în prezent într-o monitorizare armonizată a calității aerului la nivelul UE.

Datele referitoare la calitatea aerului raportate de statele membre sunt puse la dispoziția publicului ca serviciu digital de către Agenția Europeană de Mediu, inclusiv prin Indicele european privind calitatea aerului bazat pe date primite în timp aproape real. Disponibilitatea acestor date și cerințele mai precise privind informațiile de inclus în planurile privind calitatea aerului vor permite, de asemenea, examinarea constantă a eficacității măsurilor specifice (adesea locale) privind calitatea aerului. Întrucât cerințele specifice privind informațiile publice vor fi mai clare, publicul va avea acces mai ușor și mai rapid la rezultatele monitorizării și evaluării datelor privind calitatea aerului și la acțiunile de politică conexe. 

Se vor putea urmări astfel în mod mai detaliat progresele și realizările, inclusiv progresele înregistrate în direcția atingerii standardelor stabilite de calitate a aerului ale UE, principalul indicator de reușită fiind atingerea de către toate statele membre a acestor standarde.

 

Motivele propunerilor/inițiativelor

Cerința (cerințele) care trebuie îndeplinită (îndeplinite) pe termen scurt sau lung, inclusiv un calendar detaliat pentru punerea în aplicare a inițiativei

Gestionarea integrată a apei

AEM va fi „ghișeul unic” pentru prelucrarea și punerea la dispoziție cu o frecvență mai mare (decât în prezent) a tuturor datelor de monitorizare și de stare a apei provenite de la statele membre, iar aceste informații vor fi luate în considerare în cadrul sarcinilor îndeplinite de ECHA, care va fi „ghișeul unic” pentru furnizarea sprijinului științific esențial pentru dezvoltarea în continuare a standardelor de protecție a mediului acvatic. Din nevoia de abordare în mai mare măsură și în mod mai sistematic a poluării apelor subterane și de asigurare a unei protecții mai armonizate și mai pronunțate în cazul unor poluanți care nu prezintă motive de îngrijorare la nivelul UE rezultă câteva sarcini noi.

Mai precis:

- sarcini punctuale legate de instituirea, de către AEM, a sistemului de acces direct la datele generate în temeiul prezentei propuneri de către statele membre și de identificarea sau elaborarea, de către ECHA, a mai multor ghiduri și metodologii pentru monitorizarea și analizarea microplasticelor și a genelor de rezistență la antimicrobiene, precum și includerea standardelor naționale de calitate a mediului pentru poluanți la nivelul districtului hidrografic într-un registru de valori-limită bazate pe sănătate, gestionat de ECHA;

- sarcini recurente legate de creșterea frecvenței și digitalizarea/mecanismul de transmitere automatizată a datelor de monitorizare și de stare către AEM, de menținerea registrului cu standarde pentru poluanți la nivelul districtului hidrografic de către ECHA și de sprijinul științific continuu furnizat de ECHA cu ocazia elaborării/adaptării, o dată la trei ani, a listelor de supraveghere a apelor de suprafață și a apelor subterane (în scopul monitorizării și evaluării poluanților care prezintă motive de îngrijorare) și cu ocazia elaborării/adaptării, o dată la șase ani, a listelor de substanțe/poluanți și a SCM-urilor corespunzătoare la nivelul UE, o dată la șase ani, atât pentru apele de suprafață, cât și pentru apele subterane, precum și pentru identificarea, o dată la șase ani, a standardelor la nivelul UE pentru poluanții (apelor de suprafață și subterane), care sunt reglementați în prezent la nivelul districtului hidrografic, atunci când acest lucru este necesar în scopul protecției mediului și al unei puneri în aplicare armonizate.

Calendar

T1 2023 – T4 2023: negocierea interinstituțională a propunerii

T1/2 2024: intrarea în vigoare

T2 2024 – T4 2025: elaborarea, sub conducerea AEM, a sistemului de acces direct la datele generate în temeiul prezentei propuneri de către statele membre, care urmează să fie instituit printr-un act de punere în aplicare

T2 2024 – T4 2025: elaborarea, sub conducerea AEM, a specificațiilor tehnice (format, nivel de detaliere, frecvență) pentru raportarea emisiilor (emisii din surse punctiforme care nu sunt reglementate de Regulamentul privind Portalul emisiilor industriale, precum și emisii difuze) către AEM (Portalul emisiilor industriale), care urmează să fie adoptate printr-un act de punere în aplicare

T1 2024 – T4 2025: identificarea și/sau elaborarea, sub conducerea ECHA, de ghiduri și metodologii pentru măsurarea și analizarea concentrațiilor de microplastice și de gene de rezistență la antimicrobiene din corpurile de apă de suprafață și de apă subterană (care urmează să fie identificate/enumerate în actul de punere în aplicare privind adoptarea listelor de supraveghere)

T2 2024 – T3 2027: elaborarea, sub conducerea ECHA, a celei de a 6-a liste de supraveghere a apelor dulci și a primei liste de supraveghere a apelor subterane și analizarea și raportarea cu privire la a 5-a listă de supraveghere a apelor dulci, care urmează să fie adoptate printr-un act de punere în aplicare

Începând cu T1 2026: extragerea anuală, de către AEM, de date privind poluarea chimică și furnizarea, de către ECHA, de sprijin științific pentru mecanismul de listă de supraveghere și pentru pregătirea de acte delegate privind adoptarea de noi standarde de calitate a mediului la nivelul UE pentru substanțe suplimentare (atât pentru apele subterane, cât și pentru apele de suprafață)

Începând cu T1 2024: furnizarea, de către ECHA, de sprijin științific pentru revizuirea și actualizarea, o dată la șase ani, a listelor de substanțe prioritare și a SCM-urilor corespunzătoare din anexa I la Directiva 2008/105/CE, a poluanților și a standardelor de calitate corespunzătoare la nivelul UE din anexa I la Directiva 2006/118/CE, a listelor de poluanți din partea A din anexa II la Directiva 2008/105/CE și a eventualelor standarde elaborate la nivelul UE pentru (unii dintre) poluanții de pe lista respectivă, precum și a listei poluanților din anexa II la Directiva 2006/118/CE, a tuturor listelor și SCM-urilor care urmează să fie prevăzute prin acte delegate.

Directiva privind epurarea apelor uzate urbane

Planificarea desfășurării principalelor acțiuni incluse în opțiunea preferată este rezumată în tabelul de mai jos:

Până în 2025 vor fi instituite activități de monitorizare suplimentare referitoare la: evacuările nemenajere, parametrii legați de sănătate, indicatorii-cheie de performanță ai operatorilor și acțiuni de sporire a gradului de transparență.

Vor fi create baze de date naționale și la nivelul UE, care vor include toate elementele necesare pentru verificarea conformității și vor fi identificate „persoanele vulnerabile și marginalizate”, alături de acțiuni de îmbunătățire a accesului la salubritate.

Conform prezentei fișe financiare, AEM va dispune de finanțarea necesară pentru desfășurarea unei serii de noi activități prevăzute în propunerea de DTAUR.

Aceste activități sunt diverse:

crearea și adaptarea bazelor de date menționate la articolul 20 privind monitorizarea propunerii legislative;

desemnarea unui expert în domeniul DTAUR pentru urmărirea dosarului și întocmirea de rapoarte, când este necesar;

- activități punctuale legate de elaborarea și negocierea actelor delegate/de punere în aplicare;

- sarcini legate de prelucrarea și analiza datelor.

Calendar:

T4 2022 – T4 2023: negocierea propunerii. Având în vedere obiectivele ambițioase ale propunerii și introducerea unui sistem de răspundere extinsă a producătorilor, este posibil ca negocierile să necesite mai multe resurse și mai mult timp decât în medie

T2 2024: lansarea și desfășurarea activității

Legislația privind calitatea aerului

Sarcini legate de raportarea și schimbul de informații privind calitatea aerului. Sunt necesare eforturi suplimentare pentru extinderea infrastructurii și a sprijinului pentru raportarea continuă, astfel încât să fie incluși și poluanții atmosferici care generează preocupări noi, precum și obligațiile de reducere a expunerii medii în cazul PM2,5 și NO2, pentru extinderea în continuare a infrastructurii pentru raportarea de informații actualizate de la puncte de prelevare suplimentare și de date de modelare, precum și de planuri privind calitatea aerului. (Sprijin din partea AEM)

Sarcini legate de evaluarea calității aerului înconjurător: pe măsură ce se înțeleg mai bine, din punct de vedere științific, provocările în materie de calitate a aerului, inclusiv efectele negative asupra sănătății pe care le au poluanții cu niveluri scăzute de concentrație și poluanții atmosferici suplimentari care generează preocupări noi, este nevoie de un sprijin suplimentar pentru a se asigura că acțiunile de politică se bazează pe evaluări solide ale datelor raportate cu privire la calitatea aerului (inclusiv date suplimentare care vor fi furnizate odată cu intensificarea monitorizării și modelării calității aerului). În plus, va trebui consolidată evaluarea legăturilor dintre poluarea aerului, schimbările climatice, sănătatea umană și sănătatea ecosistemelor. (Sprijin din partea AEM)

Sarcini legate de sprijinul științific și tehnic pentru monitorizarea și modelarea calității aerului: pe măsură ce se intensifică monitorizarea și modelarea calității aerului, va fi nevoie de un sprijin continuu. Un astfel de sprijin, pe deplin complementar cu activitatea de raportare privind calitatea aerului și de evaluare a calității aerului, se axează pe aspectele tehnice ale monitorizării și modelării efectuate de către autoritățile competente și include gestionarea și prezidarea a două rețele de experți esențiale: rețeaua laboratoarelor naționale de referință (AQUILA) și forumul de modelare a calității aerului în Europa (FAIRMODE). În ultimul deceniu, JRC a sprijinit aceste aspecte ale punerii în aplicare a legislației privind aerul curat în Europa – inclusiv printr-o serie de acorduri administrative. De remarcat că aportul JRC este esențial și pentru elaborarea de ghiduri în sprijinul punerii în aplicare a directivelor revizuite și pentru stabilirea de standarde referitoare la monitorizarea și modelarea calității aerului, în colaborare cu Comitetul European de Standardizare (CEN).

Calendar:

T1 2023 – T2 2024 (estimativ): negocierea interinstituțională a propunerii

T2 2024 (estimativ): intrarea în vigoare

T1 2023 – T4 2025: elaborarea de ghiduri suplimentare în domeniile monitorizării, modelării și planurilor privind calitatea aerului (DG ENV împreună cu JRC)

T1 2023 – T4 2025: elaborarea, în strânsă cooperare cu Comitetul European de Standardizare, de standarde în domeniul monitorizării, al măsurătorilor indicative și al modelării obiectivelor de calitate (JRC împreună cu DG ENV)

Începând cu T3 2024: efectuarea cu regularitate, de către AEM, de evaluări cu privire la progresele înregistrate în ceea ce privește îndeplinirea obligațiilor de reducere a expunerii medii la PM2,5 și NO2

Începând cu T3 2024: evaluarea cu regularitate, de către AEM, a poluanților atmosferici care generează preocupări noi și a legăturilor dintre poluarea aerului, schimbările climatice și sănătate

T3 2024 – T4 2025: revizuirea normelor de punere în aplicare ale Comisiei în ceea ce privește schimbul de informații și raportarea privind aerul înconjurător (DG ENV)

T1 2026 (estimativ): începerea obligațiilor de raportare revizuite ale statelor membre (către AEM) (și anume în funcție de termenele de transpunere – este important să existe infrastructura)

T3 2024 – T4 2026: ajustări ale registrului de date privind calitatea aerului gestionat de AEM, pentru includerea datelor suplimentare puse la dispoziție prin raportarea de date la nivel național

T4 2028 (estimativ): prima rundă de raportare a planurilor revizuite privind calitatea aerului pentru abordarea riscurilor de depășire a standardelor revizuite de calitate a aerului în 2030 (raportare către AEM)

Valoarea adăugată a intervenției Uniunii (aceasta poate rezulta din diferiți factori, de exemplu mai buna coordonare, securitatea juridică, o mai mare eficacitate sau complementaritate). În sensul prezentului punct, „valoarea adăugată a intervenției Uniunii” este valoarea ce rezultă din intervenția Uniunii care depășește valoarea ce ar fi fost obținută dacă ar fi acționat doar statele membre.

Gestionarea integrată a apei

Corpurile de apă de suprafață și subterană din UE sunt poluate cu o serie de poluanți diferiți. Întrucât poluarea se deplasează în aval și 60 % din districtele hidrografice europene sunt internaționale, cooperarea între statele membre este esențială, iar acțiunea la nivelul UE, necesară, pentru abordarea poluării și a altor efecte transfrontaliere, prin stabilirea unor standarde armonizate și a unor sisteme armonizate de colectare și schimb de date între statele membre. De asemenea, este important să se mărească gradul de transparență a datelor privind substanțele chimice și să se permită utilizarea și reutilizarea respectivelor date de către Comisie și agențiile sale, în special de către AEM și ECHA, astfel încât să se dispună de mai multe cunoștințe științifice care să permită acțiuni specifice suplimentare și asigurarea respectării legislației.

În lipsa unei acțiuni la nivelul UE, combaterea poluării ar deveni excesiv de scumpă, în special pentru statele membre din aval.

Stabilirea unor standarde armonizate va avea ca rezultat, în general, o mai bună protecție a mediului și a sănătății umane, eficiența din punctul de vedere al costurilor și proporționalitatea acțiunilor statelor membre și echitatea condițiilor de concurență pentru activitățile desfășurate în vederea abordării impactului potențial asupra corpurilor de apă din întreaga UE.

Schimbul mai frecvent de date de monitorizare și de stare prin intermediul unor mecanisme de schimb automatizat de date va permite efectuarea unor controale mai frecvente și mai specifice și o mai bună pregătire pentru abordarea potențialelor probleme care generează preocupări noi. Accesul la baze de date raționalizate va spori coerența evaluărilor din toate actele legislative și a punerii în aplicare a acestora.

Datele vor fi centralizate, prelucrate și puse la dispoziție de către AEM spre a fi reutilizate în scopul elaborării și al punerii în aplicare de politici. Pentru furnizarea de sprijin științific, ECHA va beneficia de o bază de date științifice care va fi tot mai solidă, datorită centralizării informațiilor științifice transversale în domeniul substanțelor chimice și datorită punerii la dispoziție de către AEM a unor date de monitorizare și de stare mai raționalizate. Ambele agenții vor juca un rol central în continuarea punerii în aplicare a legislației din domeniul apei, sinergiile și datele științifice la zi permițând o adaptare mai rapidă la noi domenii de preocupare, precum și o mai bună identificare și ierarhizare a celor mai eficiente măsuri din punctul de vedere al costurilor pentru abordarea poluării.

Pe de altă parte, propunerea va reduce sarcina administrativă generală prin eliminarea obligațiilor de raportare care nu s-au dovedit eficace, și anume care nu au asigurat îmbunătățirea preconizată a punerii în aplicare. Alte obligații de raportare sunt simplificate și se asigură o mai bună coerență cu raportarea efectuată în temeiul altor instrumente.

În sfârșit, prin propunere se vizează introducerea unor proceduri mai eficace pentru adaptarea la progresele științifice a listelor de substanțe și a standardelor de calitate a mediului aferente, asigurându-se, în același timp, că aceste proceduri vor beneficia de date științifice solide, bazate pe o raportare simplificată și pe o cooperare strânsă cu agențiile.

Directiva privind epurarea apelor uzate urbane    

Acțiunea UE continuă să fie esențială pentru asigurarea posibilității ca toți cetățenii UE să beneficieze de pe urma îmbunătățirii calității apei râurilor, lacurilor, apelor subterane și mărilor. Întrucât 60 % din corpurile de apă din UE sunt transfrontaliere, este necesar să se asigure același nivel de protecție peste tot și în același ritm, pentru a se evita riscul ca eforturile depuse de unele state membre să fie compromise de lipsa de progrese din partea altora. Din evaluarea REFIT a reieșit că, în majoritatea statelor membre, directiva a fost motorul unic al investițiilor în infrastructurile necesare.

Directiva ar urma să fie aliniată pe deplin la toate celelalte obiective-cheie ale Pactului verde european, inclusiv la obiectivul general de neutralitate climatică, și să rămână, în același timp, pe deplin coerentă cu mai multe propuneri legislative în curs/planificate, cum ar fi propunerile de revizuire a Directivei privind standardele de calitate a mediului, a Directivei privind apa pentru scăldat și a Directivei-cadru „Strategia pentru mediul marin” și propunerea de evaluare a Directivei privind nămolurile de epurare. De asemenea, ea va contribui în mod direct la o mai bună punere în aplicare a ODD 6 privind accesul la salubritate adecvată și echitabilă.

Legislația privind calitatea aerului

Obiectivele inițiativei nu pot fi realizate în mod satisfăcător doar la nivelul statelor membre. În primul rând, poluarea atmosferică este de natură transfrontalieră, emisiile dintr-un stat membru putând contribui la poluarea aerului înconjurător din alte state membre. Sunt necesare acțiuni la nivelul UE pentru a se asigura că toate statele membre iau măsuri de reducere a riscurilor pentru populația fiecărui stat membru.

În al doilea rând, tratatul prevede să se aibă în vedere un nivel ridicat de protecție, ținându-se seama de diversitatea situațiilor de pe teritoriul UE. Directivele existente și propunerea de directivă stabilesc standarde comune de calitate a aerului, dar lasă la latitudinea statelor membre alegerea mijloacelor, astfel încât acestea să poată fi adaptate la circumstanțele locale, regionale și naționale.

În al treilea rând, trebuie să se asigure egalitatea de tratament în ceea ce privește implicațiile economice ale poluării aerului în toate statele membre și experiența cetățenilor din întreaga Uniune în ceea ce privește calitatea aerului înconjurător.

Prin revizuirea standardelor de calitate a aerului și prin stabilirea unor norme mai clare pentru monitorizarea calității aerului se vor asigura un nivel mai ridicat de protecție a cetățenilor UE și un aer înconjurător mai bun pentru mediu.

Se vor îmbunătăți atât informațiile disponibile cu privire la provocările legate de calitatea aerului, cât și sănătatea (reducându-se astfel cheltuielile cu asistența medicală), se vor diminua pierderile de randament al culturilor determinate de ozon, se vor reduce absențele de la muncă din motive de boală (inclusiv de boală a copiilor aflați în întreținere). Prin urmare, se preconizează că îmbunătățirea calității aerului va fi însoțită de productivitate și câștiguri economice.

Prin îmbunătățirile aduse monitorizării și modelării, modului de elaborare și punere în aplicare a planurilor privind calitatea aerului și schimbului de informații colectate de statele membre se va spori coerența evaluărilor din toate actele legislative și a punerii în aplicare a acestora.

Modificările aduse în legătură cu accesul la justiție și cu sancțiunile vor îmbunătăți asigurarea respectării legislației de către autoritățile publice și, prin urmare, obținerea de rezultate în întreaga Uniune Europeană.

În sfârșit, prin propunere se vizează introducerea unor proceduri mai eficace pentru revizuirea standardelor de calitate a mediului în funcție de progresele științifice, asigurându-se, în același timp, că aceste proceduri vor beneficia de date științifice solide, bazate pe o raportare simplificată și pe o cooperare strânsă cu Agenția Europeană de Mediu, scopul fiind ca și factorii de decizie politică și publicul mai larg să aibă la dispoziție informații (inclusiv date la zi) despre calitatea aerului.

Învățăminte desprinse din experiențele anterioare similare

Gestionarea integrată a apei

Cu ocazia verificării din 2019 a adecvării legislației UE în domeniul apei s-a confirmat că Directiva-cadru privind apa și cele două directive specifice ale acesteia au declanșat acțiuni la nivel european pentru abordarea presiunilor transfrontaliere asupra resurselor de apă la nivel de bazin hidrografic, atât pe plan național, cât și pe plan internațional, sau au consolidat acțiunile existente în acest sens. Prin urmare, se poate considera că stabilirea unor standarde la nivelul UE pentru poluanți este eficace.

Din evaluare a reieșit însă și că este necesar să se extindă domeniul de aplicare, pentru a se aborda poluanții care generează preocupări noi și pentru a se proteja mai bine sănătatea umană și ecosistemele, inclusiv prin abordarea unei serii de aspecte administrative și de punere în aplicare.

Directiva privind epurarea apelor uzate urbane    

Referitor la eficacitatea directivei, din evaluarea REFIT a reieșit că încărcările cu poluanți vizați din surse punctiforme urbane (ape uzate menajere/urbane și poluare industrială similară) au fost reduse datorită directivei. Continuă să existe deficiențe în ceea ce privește încărcarea rămasă din apele uzate urbane neepurate. De asemenea, este necesar ca directiva să fie aliniată la noile priorități politice și la noile preocupări societale.

În plus, cerințele de monitorizare stabilite la articolul 15 din directivă s-au dovedit a fi eficace în ceea ce privește asigurarea conformității. Cu toate acestea, progresele tehnologice permit în prezent o monitorizare mai eficientă și mai precisă atât a poluanților existenți, cât și a celor emergenți. Din informațiile strânse de la statele membre în contextul evaluării impactului reiese că există diferențe mari între statele membre în ceea ce privește monitorizarea. Majoritatea statelor membre colectează deja informații mai frecvente și mai ample cu privire la un număr mai mare de poluanți decât cel prevăzut în directivă. În multe cazuri însă, calitatea și cantitatea apelor uzate sunt insuficient cunoscute. Mai multe cazuri de supradimensionare nu doar a instalațiilor, ci și a capacităților de stocare, care au determinat costuri excesive și o colectare și epurare ineficiente ale apelor, ar fi putut fi evitate dacă s-ar fi înțeles mai bine încărcarea efectivă de epurat.

Cerințele de raportare stabilite în directivă ar putea fi îmbunătățite și modernizate, pentru a se asigura mai bine respectarea directivei.

Legislația privind calitatea aerului

Învățăminte desprinse din verificarea adecvării legislației privind calitatea aerului, publicată în noiembrie 2019 – SWD(2019) 427 final.

Din această verificare a adecvării a reieșit că directivele privind calitatea aerului înconjurător au fost parțial eficace în ceea ce privește îmbunătățirea calității aerului și atingerea standardelor de calitate a aerului, dar că nu au fost încă îndeplinite toate obiectivele lor: directivele au ghidat instituirea unei monitorizări reprezentative de înaltă calitate a calității aerului, au stabilit standarde clare de calitate a aerului și au facilitat schimbul de informații fiabile, obiective și comparabile privind calitatea aerului, inclusiv către un public mai larg. Ele nu au asigurat însă cu aceeași eficacitate luarea de măsuri suficiente pentru respectarea standardelor de calitate a aerului și pentru menținerea la un nivel cât mai scăzut posibil al depășirilor standardelor respective, chiar dacă, pe de altă parte, s-au înregistrat o tendință descendentă în poluarea atmosferice și o reducere a numărului de depășiri și a amplorii acestora.

S-a ținut seama și de învățămintele desprinse din verificarea adecvării monitorizării și raportării din politica de mediu [SWD(2017) 230 final] în legătură cu legislația privind calitatea aerului. Mai precis, concluzia acestei verificări a fost că, în ceea ce privește calitatea aerului, se utilizează pentru raportare o abordare electronică de ultimă generație, prin care informațiile privind calitatea aerului sunt puse la dispoziție într-un format standardizat, prelucrabil automat și conform cu INSPIRE. Abordarea este orientată explicit spre raționalizarea volumului de informații puse la dispoziție de statele membre, spre maximizarea utilității acestor informații și spre reducerea sarcinii administrative, permițând însă un plus de raționalizare la nivelul UE și la nivel național (în special în ceea ce privește noile cerințe de raportare).

 

Compatibilitatea cu cadrul financiar multianual și posibilele sinergii cu alte instrumente corespunzătoare

Prezenta acțiune concordă cu alte politici și inițiative în curs ale UE care decurg din Pactul verde european.

Inițiativa se încadrează la rubrica 3 (Resurse naturale și mediu), titlul 9 (Mediu și politici climatice) din cadrul financiar multianual. Astfel cum se explică în continuare, punerea în aplicare a acestui act legislativ va necesita resurse umane suplimentare, precum și unele cheltuieli de sprijin în cadrul AEM și ECHA. Majorarea corespunzătoare a subvenției acordate agențiilor va fi compensată din programul UE pentru mediu și politici climatice (LIFE) pentru perioada 2021-2027.

Evaluarea diferitelor opțiuni de finanțare disponibile, inclusiv a posibilităților de realocare a creditelor

Gestionarea integrată a apei

Sprijin științific din partea ECHA, furnizat anterior de JRC, SCHEER, contractanți 

Sprijinul științific este furnizat în prezent în mod nu foarte sistematic, bazându-se pe o serie de acorduri administrative cu JRC, care sunt revizuite și prelungite în mod frecvent, pe contracte reînnoibile cu un expert independent în domeniul apelor subterane, pe implicarea de contractanți în evaluarea impactului, pe resurse proprii (atât JRC, cât și DG ENV); se depinde în mare măsură de contribuțiile statelor membre, îndeosebi în domeniul Directivei privind apele subterane. SCHEER, care este gestionat de DG SANTE, a emis numeroase avize științifice (de exemplu, în cadrul DSCM, SCHEER a adoptat peste 50 de avize în perioada 2011-2022). Nu se permite astfel formularea unor propuneri suficient de coordonate, sistematice, coerente și prompte. În ceea ce privește ECHA, aceasta nu are în prezent un mandat legal pentru a îndeplini sarcini în legătură cu DCA.

Propunerea vizează raționalizarea și îmbunătățirea procesului științific prin înlocuirea acestor forme nesistematice de sprijin cu un „ghișeu unic” pentru toate tipurile de sprijin științific, și anume cu ECHA. În cadrul Strategiei privind substanțele chimice sustenabile și al abordării „o substanță, o evaluare”, ECHA va primi, de asemenea, responsabilitatea pentru toate aspectele științifice ale tuturor celorlalte acte legislative privind substanțele chimice. Astfel se va garanta soliditatea științifică și se va permite crearea de sinergii între sursele de informații din întreaga legislație.

Contribuția la ECHA va fi compensată integral printr-o reducere a bugetului LIFE. În prezent, aceste resurse sunt cheltuite pentru cadrul mai fragmentat de furnizare a sprijinului științific (contractanți, acorduri administrative ale JRC, avize ale SCHEER).

Sprijin pentru centralizarea și prelucrarea datelor de monitorizare și de stare – resurse suplimentare pentru AEM în vederea asigurării unor informații mai frecvente cu privire la starea apei – o mai bună punere în aplicare – identificarea noilor nevoi

AEM (3,5 ENI) găzduiește și gestionează în prezent o bază extinsă de date privind apa, raportate de statele membre pe cale electronică o dată la șase ani; această bază de date cuprinde planurile formale de gestionare a districtelor hidrografice, care trebuie raportate în conformitate cu articolele 13 și 15 din Directiva 2000/60/CE, precum și informații suplimentare raportate electronic în mod voluntar, în conformitate cu îndrumările elaborate de Comisia Europeană în cooperare cu statele membre.

Baza de date nu cuprinde însă nici date efective de monitorizare, nici linkuri către acestea, iar starea este exprimată doar sub formă de calificativ de trecere a testului de stare bună, și anume „admis/respins”, ceea ce nu oferă prea multe explicații despre amploarea depășirilor și, prin urmare, împiedică axarea răspunsurilor de politică pe punctele critice de poluare. În plus, întrucât sunt raportate doar o dată la șase ani, informațiile sunt rapid depășite, nefiind cu adevărat utile pentru stabilirea măsurilor prioritare sau pentru abordarea aspectelor de punere în aplicare (de exemplu, afirmațiile din întrebările cu solicitare de răspuns scris, petiții și plângeri nu pot fi verificate în mod eficace, dacă informațiile disponibile sunt depășite).

Prin propunere se urmărește, așadar, introducerea unei obligații de raportare anuală către AEM a datelor de monitorizare și de stare. Această raportare va genera informații valoroase pentru investigarea legăturii dintre o calitate superioară a apei și îmbunătățirea sănătății umane, prin utilizarea datelor provenite din monitorizarea și evaluarea calității apei. Eforturile suplimentare inițiale care vor fi necesare, conform estimărilor, pentru raționalizarea raportării vor fi compensate, pe termen lung, prin reducerea sarcinilor administrative, ca urmare a măririi gradului de „digitalizare” și a obligativității „raportării de la sistem la sistem” (mecanismul de transmitere automatizată a datelor).

Directiva privind epurarea apelor uzate urbane    

Punerea în aplicare a directivei va necesita o vastă prelucrare și analiză de date. Bazarea pe experiența și cunoștințele de specialitate ale AEM prezintă numeroase avantaje: alinierea sistemelor la alte raportări către AEM (DCA, EPRTR), eficiența proceselor, reducerea riscului de introducere de erori ca urmare a utilizării a diferite sisteme, dezvoltarea de cunoștințe și competențe de specialitate și elaborarea de evaluări pe baza unei înțelegeri detaliate a datelor, dat fiind că AEM știe cum sunt obținute datele.

Întrucât nu există cheltuieli cu personalul sau cheltuieli operaționale, astfel de evoluții vor trebui să fie finanțate ca activitate de consultanță în cadrul DG ENV.

Legislația privind calitatea aerului

Sarcini legate de raportarea și schimbul de informații privind calitatea aerului. Pentru extinderea infrastructurii de raportare continuă și pentru sprijinirea acestei raportări, în vederea includerii unor informații suplimentare privind calitatea aerului, se pot utiliza ca bază de pornire portalul și registrul de date existente în materie de calitate a aerului înconjurător, gestionate de AEM, asigurându-se sporuri de eficiență prin coerența cu alte fluxuri de raportare în materie de mediu. Crearea și menținerea unei infrastructuri de raportare complet noi pentru cerințele suplimentare stabilite de directiva revizuită (de exemplu, în cadrul JRC sau prin găzduire la consultanți externi) ar presupune o nouă dezvoltare costisitoare și ar implica riscul unor neconcordanțe cu infrastructura de raportare existentă. Cea mai eficace abordare ar fi, prin urmare, consolidarea resurselor AEM pentru extinderea și întreținerea ulterioară a portalului și a registrului de date existente în materie de calitate a aerului înconjurător – fie prin suplimentarea personalului, fie prin redistribuire internă. S-ar asigura astfel o relație optimă între resursele utilizate și îndeplinirea obiectivelor și a sarcinilor aferente.

Sarcini legate de evaluarea calității aerului înconjurător. În prezent, AEM furnizează anual evaluări ale calității aerului, utilizând datele privind calitatea aerului raportate prin intermediul portalului și registrului de date în materie de calitate a aerului, precum și cunoștințele științifice suplimentare privind impactul poluării aerului asupra sănătății și a mediului. Prin consolidarea dispozițiilor privind monitorizarea și modelarea calității aerului, se vor pune la dispoziție informații suplimentare, inclusiv cu privire la poluanții care generează preocupări noi și la legăturile dintre poluarea aerului, schimbările climatice, sănătatea umană și sănătatea ecosistemelor. Evaluarea unor astfel de date și informații ar trebui să aibă o bază solidă periodică și științifică și să fie sincronizată cu evaluările existente ale calității aerului, pe care le efectuează deja AEM. Este deci preferabil, inclusiv pentru asigurarea coerenței analizei, ca aceste sarcini să fie mai degrabă integrate în AEM, în loc să fie atribuite unor diferiți consultanți externi. Vor fi necesare în acest sens competențe specifice suplimentare și, probabil, personal suplimentar. S-ar asigura astfel o relație optimă între resursele utilizate și îndeplinirea obiectivelor și a sarcinilor aferente.

Sarcini legate de sprijinul științific și tehnic pentru monitorizarea și modelarea calității aerului. În ultimul deceniu, JRC a îndeplinit toate sarcinile de sprijin științific și tehnic pentru monitorizarea și modelarea calității aerului – care presupun independența economică de furnizorii de echipamente pentru monitorizarea și modelarea calității. Printre sarcinile specifice necesare se numără:

Sprijinirea și orientarea dezvoltării de abordări consolidate legate de monitorizarea poluării atmosferice și utilizarea modelării calității aerului;

Sprijinirea îmbunătățirilor metodologice legate de reprezentativitatea spațială a monitorizării calității aerului, de evaluările armonizate ale calității aerului și de alocarea surselor;

Sprijinirea activităților de elaborare de ghiduri practice pentru punerea în aplicare a Directivei privind calitatea aerului înconjurător în ceea ce privește monitorizarea și modelarea calității aerului;

Organizarea și prezidarea principalelor rețele de sprijin pentru punerea în aplicare în continuare a politicii în domeniul aerului la nivel național, regional și urban (de exemplu, AQUILA și FAIRMODE);

Sprijinirea activităților de elaborare de standarde referitoare la monitorizarea și modelarea calității aerului, în colaborare cu Comitetul European de Standardizare (CEN).

Cel mai bun mod de asigurare a sprijinului din partea JRC ar fi includerea acestui sprijin în programul de lucru al JRC și acordarea unui sprijin financiar suplimentar în cuantum de 100 000 EUR pe an. Prin sprijinul continuu din partea JRC s-ar asigura o relație optimă între resursele utilizate și îndeplinirea obiectivelor și a sarcinilor aferente.



Durata și impactul financiar ale propunerii/inițiativei

 durată limitată

   de la [ZZ/LL]AAAA până la [ZZ/LL]AAAA

   Impactul financiar din AAAA până în AAAA pentru creditele de angajament și din AAAA până în AAAA pentru creditele de plată

 durată nelimitată

Punere în aplicare cu o perioadă de creștere în intensitate din 2024 (pentru epurarea apelor uzate urbane), din 2024 până în 2025 (pentru gestionarea integrată a apei), din 2024 până în 2027 (pentru legislația privind calitatea aerului),

urmată de o perioadă de funcționare la capacitate maximă.

Modul (modurile) de gestiune preconizat(e) 67  

 Gestiune directă asigurată de Comisie

 prin intermediul departamentelor sale, inclusiv al personalului din delegațiile Uniunii;

   prin intermediul agențiilor executive

 Gestiune partajată cu statele membre

 Gestiune indirectă, cu delegarea sarcinilor de execuție bugetară către:

 țări terțe sau organisme pe care le-au desemnat acestea;

 organizații internaționale și agenții ale acestora (a se preciza);

 BEI și Fondul european de investiții;

 organisme menționate la articolele 70 și 71 din Regulamentul financiar;

 organisme de drept public;

 organisme de drept privat cu misiune de serviciu public, cu condiția să prezinte garanții financiare adecvate;

 organisme de drept privat dintr-un stat membru care sunt responsabile cu punerea în aplicare a unui parteneriat public-privat și care prezintă garanții financiare adecvate;

 persoane cărora li se încredințează executarea unor acțiuni specifice în cadrul PESC, în temeiul titlului V din TUE, și care sunt identificate în actul de bază relevant.

MĂSURI DE GESTIUNE

Dispoziții în materie de monitorizare și de raportare

A se preciza frecvența și condițiile aferente monitorizării și raportării.

 Inițiativele implică achiziții publice, un acord administrativ cu JRC, majorarea contribuției la ECHA și la AEM și un impact asupra COM HR. Se aplică norme standard pentru acest tip de cheltuieli.

Sistemul (sistemele) de gestiune și de control

Justificarea modului (modurilor) de gestiune, a mecanismului (mecanismelor) de punere în aplicare a finanțării, a modalităților de plată și a strategiei de control propuse

Nu se aplică – după cum s-a menționat anterior

Informații privind riscurile identificate și sistemul (sistemele) de control intern instituit(e) pentru atenuarea lor

Nu se aplică – după cum s-a menționat anterior

Estimarea și justificarea raportului cost-eficacitate al controalelor (raportul dintre costurile controalelor și valoarea fondurilor aferente gestionate) și evaluarea nivelurilor preconizate ale riscurilor de eroare (la plată și la închidere)

Nu se aplică – după cum s-a menționat anterior

Măsuri de prevenire a fraudelor și a neregulilor

A se preciza măsurile de prevenire și de protecție existente sau preconizate, de exemplu din strategia antifraudă.

Nu se aplică – după cum s-a menționat anterior

IMPACTUL FINANCIAR ESTIMAT AL PROPUNERII/INIȚIATIVEI

Rubrica (rubricile) din cadrul financiar multianual și linia (liniile) bugetară (bugetare) de cheltuieli afectată (afectate)

Linii bugetare existente

În ordinea rubricilor din cadrul financiar multianual și a liniilor bugetare. 

Rubrica din cadrul financiar multianual

Linia bugetară

Tipul de  
cheltuieli

Contribuție

Numărul  

Dif./Nedif. 68

din partea țărilor AELS 69

din partea țărilor candidate 70

din partea țărilor terțe

în sensul articolului 21 alineatul (2) litera (b) din Regulamentul financiar

3

09 02 02 – Economia circulară și calitatea vieții

Dif.

DA

NU

/NU

NU

3

09 10 01 – Agenția Europeană pentru Produse Chimice – Directive privind mediul și convenții internaționale

Dif.

DA

NU

NU

NU

3

09 10 02 – Agenția Europeană de Mediu

Dif.

DA

DA

NU

NU

7

20 01 02 01 – Remunerații și indemnizații

Nedif.

NU

NU

NU

NU

Noile linii bugetare solicitate

N/A

Impactul financiar estimat al propunerii asupra creditelor

Sinteza impactului estimat asupra creditelor operaționale

   Propunerea/inițiativa nu implică utilizarea de credite operaționale

   Propunerea/inițiativa implică utilizarea de credite operaționale, conform explicațiilor de mai jos:

milioane EUR (cu trei zecimale)

Rubrica din cadrul financiar 
multianual

3

Resurse naturale și mediu

DG: ENV

2023

2024

2025

2026

2027 și anii următori

TOTAL

□ Credite operaționale

09 02 02 – Economia circulară și calitatea vieții

Angajamente

(1)

0,100

0,100

0,100

0,100

0,100

0,500

Plăți

(2)

0,100

0,100

0,100

0,100

0,100

0,500

TOTAL credite 
pentru DG ENV

Angajamente

=(1)

0,100

0,100

0,100

0,100

0,100

0,500

Plăți

=(2)

0,100

0,100

0,100

0,100

0,100

0,500

Cuantumul raportat mai sus la linia bugetară 09.02.02 va fi necesar pentru finanțarea unui acord administrativ cu JRC și pentru asigurarea unui sprijin financiar suplimentar de 100 000 EUR pe an pentru următoarele sarcini:

Sprijinirea și orientarea dezvoltării de abordări consolidate legate de monitorizarea poluării atmosferice și utilizarea modelării calității aerului;

Sprijinirea îmbunătățirilor metodologice legate de reprezentativitatea spațială a monitorizării calității aerului, de evaluările armonizate ale calității aerului și de alocarea surselor;

Sprijinirea activităților de elaborare de ghiduri practice pentru punerea în aplicare a Directivei privind calitatea aerului înconjurător în ceea ce privește monitorizarea și modelarea calității aerului;

Organizarea și prezidarea principalelor rețele de sprijin pentru punerea în aplicare în continuare a politicii în domeniul aerului la nivel național, regional și urban (de exemplu, AQUILA și FAIRMODE);

Sprijinirea activităților de elaborare de standarde referitoare la monitorizarea și modelarea calității aerului, în colaborare cu Comitetul European de Standardizare (CEN).

Agenția: ECHA – Directivele privind mediul

2024

2025

2026

2027

TOTAL

Titlul 1: Cheltuieli cu personalul

Angajamente

(1a)

0,734

1,498

1,528

1,559

5,319

Plăți

(2a)

0,734

1,498

1,528

1,559

5,319

Titlul 2: Infrastructură

Angajamente

(1b)

0,189

0,193

0,201

0,201

0,779

Plăți

(2b)

0,189

0,193

0,201

0,201

0,779

Titlul 3: Cheltuieli operaționale

Angajamente

(1c)

0,673

0,686

0,702

0,718

2,779

Plăți

(2c)

0,673

0,686

0,702

0,718

2,779

TOTAL credite
pentru ECHA

Angajamente

=1a+1b+1c

1,596

2,377

2,427

2,477

8,878

Plăți

=2a+2b+2c

1,596

2,377

2,427

2,477

8,878

Costurile ECHA includ costul unui număr suplimentar de 11 ENI, dintre care 7 ca AT și 4 ca AC, în scopul următoarelor:

 sprijin științific acordat în prezent de contractanții JRC și ai DG ENV și de SCHEER din cadrul SANTE (în prezent, 6,35 ENI pe an; conform propunerii ECHA, sprijinul ar presupune aproximativ 5,15 ENI; înseamnă că resursele sunt redistribuite în mod eficace)

 sprijin științific rezultat din noile obligații prevăzute în propunere:

-    pentru stabilirea unor standarde de calitate a mediului la nivelul UE pentru poluanții care prezintă motive de îngrijorare „la nivel național/regional” (1 ENI pe an pentru ape subterane, 1 ENI pentru ape de suprafață)

-    pentru actualizarea anexei I la DAS (1 ENI pe an)

-    pentru lista de supraveghere a apelor subterane (0,6 ENI pe an)

-    pentru identificarea/elaborarea de metodologii de monitorizare și analiză a microplasticelor și a genelor de rezistență la antimicrobiene (aproximativ 0,5 ENI, plus aproximativ 1 pentru sprijin informatic, plus 1,5 ENI pentru guvernanță)



Agenția: AEM

2024

2025

2026

2027

TOTAL

Titlul 1: Cheltuieli cu personalul

Angajamente

(1a)

0,697

1,423

1,451

1,480

5,052

Plăți

(2a)

0,697

1,423

1,451

1,480

5,052

Titlul 2: Infrastructură

Angajamente

(1b)

Plăți

(2b)

Titlul 3: Cheltuieli operaționale

Angajamente

(1c)

0,490

0,620

0,420

0,420

1,950

Plăți

(2c)

0,490

0,620

0,420

0,420

1,950

TOTAL credite 
pentru AEM

Angajamente

=1a+1b+1c

1,187

2,043

1,871

1,900

7,002

Plăți

=2a+2b+2c

1,187

2,043

1,871

1,900

7,002

Costurile AEM includ costuri pentru încă 8 ENI (5 AT și 3 AC), precum și cheltuieli operaționale, în scopul următoarelor:

Abordarea obligației suplimentare de raportare anuală, către AEM, a datelor de monitorizare și de stare prin „raportarea de la sistem la sistem” (mecanismul de transmitere automatizată a datelor): 4 ENI (dintre care 3 vor fi AT suplimentari/noi și 1 AT va proveni din redistribuirea din cadrul AEM) plus 130 de mii din sprijinul pentru consultant pentru anul 1, apoi 80 de mii în anul 2 și ulterior. Dezvoltarea unei baze de date standardizate privind reutilizarea apei [în cadrul punerii în aplicare a Regulamentului (UE) 2020/741 privind reutilizarea apei], gestionarea fluxurilor de date conexe și pregătirea unor prezentări generale la nivelul UE. AEM va trebui să efectueze controlul calității, pentru a se asigura că statele membre raportează cu regularitate într-un mod armonizat și comparabil (2 AC suplimentari). În total, resursele suplimentare care urmează să fie alocate AEM pentru raportarea integrată privind apa și pentru activitățile desfășurate în domeniul reutilizării apei vor fi de 5 ENI-uri suplimentare, dintre care 3 ca AT și 2 ca AC.

Un expert în DTAUR (1 AC suplimentar) și sprijin informatic pentru crearea și adaptarea bazelor de date în legătură cu articolul 20 din propunerea de reformare a Directivei privind epurarea apelor uzate urbane. Expertul va sprijini, de asemenea, dezvoltarea de noi indicatori de conformitate privind, de exemplu, energia și micropoluanții, astfel cum se indică în prezent în noua propunere legislativă a directivei. Expertul va desfășura, de asemenea, activități de revizuire și actualizare a profilurilor de țară din cadrul DTAUR, care înlocuiesc în prezent rapoartele naționale (https://water.europa.eu/freshwater/countries/uwwt) și activități de revizuire a fluxurilor de date existente, astfel încât acestea să corespundă noilor cerințe de raportare. Se vor raționaliza într-o mai mare măsură fluxurile de date conexe (de exemplu, EPRTR și WISE). Nevoia de sprijin informatic se ridică la 760 de mii în total, dintre care 240 de mii pentru anul 1, 260 de mii pentru anul 2 și 130 de mii pentru anii următori.

Sarcinile legate de raportarea și schimbul de informații privind calitatea aerului vor necesita resurse pentru extinderea și întreținerea ulterioară a portalului și registrului de date existente în materie de calitate a aerului înconjurător. Sarcinile legate de evaluarea calității aerului înconjurător vor necesita resurse pentru extinderea evaluărilor privind calitatea aerului, care în prezent sunt transmise anual, în special în ceea ce privește poluanții care generează preocupări noi și legăturile dintre poluarea aerului, schimbările climatice, sănătatea umană și sănătatea ecosistemelor. Vor fi necesare competențe specifice suplimentare și, prin urmare, suplimentarea personalului cu experți pe termen lung (2 ENI ca AT).



TOTAL credite operaționale

2023

2024

2025

2026

2027

TOTAL

Angajamente

(4)

Plăți

(5)

□ TOTAL credite cu caracter administrativ finanțate din bugetul unor programe specifice

(6)

TOTAL CREDITE 
de la RUBRICA 3 
din cadrul financiar multianual

Angajamente

=4+6

0,100

2,774

4,297

4,170

4,245

15,587

Plăți

=5+6

0,100

2,774

4,297

4,170

4,245

15,587




Rubrica din cadrul financiar 
multianual

7

„Cheltuieli administrative”

Această secțiune ar trebui completată utilizând „datele bugetare cu caracter administrativ” care trebuie introduse mai întâi în anexa la fișa financiară legislativă (anexa V la normele interne), încărcată în DECIDE pentru consultarea interservicii.

milioane EUR (cu trei zecimale)

2024

2025

2026

2027 și anii următori

TOTAL

DG: ENV

□ Resurse umane

0,314

0,314

0,314

0,314

1,256

□ Alte cheltuieli administrative

TOTAL PENTRU DG ENV

Credite

0,314

0,314

0,314

0,314

1,256

Personalul suplimentar din cadrul DG ENV (1 AD pentru gestionarea integrată a apei și 1 AD pentru calitatea aerului) va desfășura următoarele activități:

pregătirea și coordonarea adoptării de noi acte de punere în aplicare ale Comisiei privind stabilirea de liste de supraveghere a apelor de suprafață și a apelor subterane pentru monitorizarea poluanților care generează preocupări noi, în vederea evaluării necesității de stabilire a unor standarde ale UE;

pregătirea și coordonarea adoptării de noi acte delegate ale Comisiei, o dată la șase ani, privind revizuirea și actualizarea listei de poluanți și a standardelor corespunzătoare la nivelul UE care trebuie abordate în scopul protejării sănătății umane și a mediului;

purtarea unui dialog continuu în materie de gestionare a apei cu statele membre, AEM și ECHA, inclusiv în cadrul grupurilor de experți și al comitetelor relevante;

pregătirea și conducerea adoptării de noi acte de punere în aplicare și acte delegate ale Comisiei privind punerea în aplicare a noii directive privind calitatea aerului;

sprijinirea echipei în punerea în aplicare a directivei revizuite privind calitatea aerului, în special în ceea ce privește noile dispoziții care impun o colaborare consolidată cu autoritățile competente;

pregătirea și coordonarea elaborării de ghiduri tehnice rezultate din revizuire, în domeniul monitorizării, al modelării și al planurilor privind calitatea aerului.

Necesarul de credite pentru resurse umane va fi acoperit de creditele DG-ului care sunt deja alocate pentru gestionarea acțiunii și/sau realocate intern în cadrul DG-ului, completate, după caz, prin resurse suplimentare ce ar putea fi alocate DG-ului care gestionează acțiunea în cadrul procedurii de alocare anuală și în lumina constrângerilor bugetare.

TOTAL credite 
de la RUBRICA 7 
din cadrul financiar multianual 

(Total angajamente = Total plăți)

0,314

0,314

0,314

0,314

1,256

milioane EUR (cu trei zecimale)

2023

2024

2025

2026

2027 și anii următori

TOTAL

TOTAL CREDITE 
de la RUBRICILE 1-7 
din cadrul financiar multianual 

Angajamente

0,100

3,197

4,834

4,712

4,791

17,653

Plăți

0,100

3,197

4,834

4,712

4,791

17,653

Realizările preconizate finanțate din credite operaționale

Credite de angajament în milioane EUR (cu trei zecimale)

A se indica obiectivele și realizările

Anul 
N

Anul 
N+1

Anul 
N+2

Anul 
N+3

A se introduce atâția ani câți sunt considerați necesari pentru a reflecta durata impactului (a se vedea punctul 1.6)

TOTAL

REALIZĂRI

Tip 71

Costuri medii

Nr.

Costuri

Nr.

Costuri

Nr.

Costuri

Nr.

Costuri

Nr.

Costuri

Nr.

Costuri

Nr.

Costuri

Total nr.

Total costuri

OBIECTIVUL SPECIFIC NR. 1 72

- Realizare

- Realizare

- Realizare

Subtotal pentru obiectivul specific nr. 1

OBIECTIVUL SPECIFIC NR. 2…

- Realizare

Subtotal pentru obiectivul specific nr. 2

TOTALURI

Impactul estimat asupra creditelor administrative ale ECHA, ale AEM și ale Comisiei

Impactul estimat asupra resurselor umane ale ECHA

   Propunerea/inițiativa nu implică utilizarea de credite cu caracter administrativ

   Propunerea/inițiativa implică utilizarea de credite cu caracter administrativ, conform explicațiilor de mai jos:

milioane EUR (cu trei zecimale)

2024

2025

2026

2027

TOTAL

Agenți temporari (grade AD) - directivele ENV

0,535

1,091

1,112

1,135

3,872

Agenți temporari (grade AST)

Agenți contractuali

0,200

0,407

0,416

0,424

1,447

Experți naționali detașați

TOTAL

0,734

1,498

1,528

1,559

5,319

Cerințe privind personalul (ENI):

2024

2025

2026

2027

TOTAL

Agenți temporari (grade AD) - directivele ENV

7

7

7

7

Agenți temporari (grade AST)

Agenți contractuali REACH/CLP

4

4

4

4

Experți naționali detașați

TOTAL

11

11

11

11

Impactul estimat asupra resurselor umane ale AEM

   Propunerea/inițiativa nu implică utilizarea de credite cu caracter administrativ

   Propunerea/inițiativa implică utilizarea de credite cu caracter administrativ, conform explicațiilor de mai jos:

milioane EUR (cu trei zecimale)

2024

2025

2026

2027

TOTAL

Agenți temporari (grade AD)

0,526

1,074

1,095

1,117

3,813

Agenți temporari (grade AST)

Agenți contractuali

0,171

0,349

0,356

0,363

1,239

Experți naționali detașați

TOTAL

0,697

1,423

1,451

1,480

5,052

Cerințe privind personalul (ENI):

2024

2025

2026

2027

TOTAL

Agenți temporari (grade AD)

5

5

5

5

Agenți temporari (grade AST)

Agenți contractuali

3

3

3

3

Experți naționali detașați

TOTAL

8

8

8

8

Necesarul estimat de credite administrative în cadrul Comisiei

Sinteza impactului estimat asupra creditelor administrative

     Propunerea/inițiativa nu implică utilizarea de credite cu caracter administrativ

 Propunerea/inițiativa implică utilizarea de credite cu caracter administrativ, conform explicațiilor de mai jos:

milioane EUR (cu trei zecimale)

2023

2024

2025

2026

2027 și anii următori

TOTAL

RUBRICA 7 
din cadrul financiar multianual

Resurse umane

0,314

0,314

0,314

0,314

1,256

Alte cheltuieli administrative

Subtotal RUBRICA 7 
din cadrul financiar multianual

0,314

0,314

0,314

0,314

1,256

În afara RUBRICII 7 73  
din cadrul financiar multianual

N/A

N/A

N/A

N/A

N/A

N/A

Resurse umane

Alte cheltuieli  
cu caracter administrativ

Subtotal  
în afara RUBRICII 7 
din cadrul financiar multianual

N/A

N/A

N/A

N/A

N/A

N/A

TOTAL

0,314

0,314

0,314

0,314

1,256

Necesarul de credite pentru resursele umane și pentru alte cheltuieli cu caracter administrativ va fi acoperit de creditele direcției generale (DG) respective care sunt deja alocate pentru gestionarea acțiunii și/sau au fost redistribuite intern în cadrul DG-ului respectiv, completate, după caz, cu resurse suplimentare care ar putea fi alocate DG-ului care gestionează acțiunea în cadrul procedurii anuale de alocare și ținând seama de constrângerile bugetare.

Necesarul de resurse umane estimat

   Propunerea/inițiativa nu implică utilizarea de resurse umane.

   Propunerea/inițiativa implică utilizarea de resurse umane, conform explicațiilor de mai jos:

Estimări în echivalent normă întreagă

2023

2024

2025

2026

2027 și anii următori

20 01 02 01 (la sediu și în reprezentanțele Comisiei)

2

2

2

2

2

20 01 02 03 (în delegații)

01 01 01 01  (cercetare indirectă)

01 01 01 11 (cercetare directă)

Alte linii bugetare (a se preciza)

20 02 01 (AC, END, INT din „pachetul global”)

20 02 03 (AC, AL, END, INT și JPD în delegații)

XX 01 xx yy zz   74

- la sediu

- în delegații

01 01 01 02 (AC, END, INT – cercetare indirectă)

01 01 01 12 (AC, END, INT – cercetare directă)

Alte linii bugetare (a se preciza)

TOTAL

2

2

2

2

2

XX este domeniul de politică sau titlul din buget în cauză.

Necesarul de resurse umane va fi asigurat din efectivele de personal ale DG-ului în cauză alocate deja pentru gestionarea acțiunii și/sau redistribuite intern în cadrul DG-ului, completate, după caz, cu resurse suplimentare ce ar putea fi acordate DG-ului care gestionează acțiunea în cadrul procedurii anuale de alocare și ținând seama de constrângerile bugetare.

Descrierea sarcinilor care trebuie efectuate:

Funcționari și personal temporar

pregătirea și coordonarea adoptării de noi acte de punere în aplicare ale Comisiei privind stabilirea de liste de supraveghere a apelor de suprafață și a apelor subterane pentru monitorizarea poluanților care generează preocupări noi, în vederea evaluării necesității de stabilire a unor standarde ale UE;

pregătirea și coordonarea adoptării de noi acte delegate ale Comisiei, o dată la șase ani, privind revizuirea și actualizarea listei de poluanți și a standardelor corespunzătoare la nivelul UE care trebuie abordate în scopul protejării sănătății umane și a mediului;

purtarea unui dialog continuu în materie de gestionare a apei cu statele membre, AEM și ECHA, inclusiv în cadrul grupurilor de experți și al comitetelor relevante;

pregătirea și conducerea adoptării de noi acte de punere în aplicare și acte delegate ale Comisiei privind punerea în aplicare a noii directive privind calitatea aerului;

sprijinirea echipei în punerea în aplicare a directivei revizuite privind calitatea aerului, în special în ceea ce privește noile dispoziții care impun o colaborare consolidată cu autoritățile competente;

pregătirea și coordonarea elaborării de ghiduri tehnice rezultate din revizuire, în domeniul monitorizării, al modelării și al planurilor privind calitatea aerului.

Personal extern

Compatibilitatea cu cadrul financiar multianual actual

Propunerea/inițiativa:

   poate fi finanțată integral prin realocarea creditelor în cadrul rubricii relevante din cadrul financiar multianual (CFM)

Pachetul financiar LIFE (linia bugetară 09.02.02) va fi utilizat pentru compensarea majorării subvenției pentru ECHA și AEM.

   necesită utilizarea marjei nealocate din cadrul rubricii corespunzătoare din CFM și/sau utilizarea instrumentelor speciale, astfel cum sunt definite în Regulamentul privind CFM

   necesită revizuirea CFM.

Contribuțiile terților

Propunerea/inițiativa:

   nu prevede cofinanțare din partea terților

   prevede cofinanțare din partea terților, estimată mai jos:

Credite în milioane EUR (cu trei zecimale)

Anul 
N 75

Anul 
N+1

Anul 
N+2

Anul 
N+3

A se introduce atâția ani câți sunt considerați necesari pentru a reflecta durata impactului (a se vedea punctul 1.6)

Total

A se preciza organismul care asigură cofinanțarea 

TOTAL credite cofinanțate

 



Impactul estimat asupra veniturilor 

   Propunerea/inițiativa nu are impact financiar asupra veniturilor.

   Propunerea/inițiativa are următorul impact financiar:

   asupra resurselor proprii

   asupra altor venituri

vă rugăm să precizați dacă veniturile sunt alocate unor linii de cheltuieli    
milioane EUR (cu trei zecimale)

Linia bugetară pentru venituri:

Credite disponibile pentru exercițiul financiar în curs

Impactul propunerii/inițiativei 76

Anul 
N

Anul 
N+1

Anul 
N+2

Anul 
N+3

A se introduce atâția ani câți sunt considerați necesari pentru a reflecta durata impactului (a se vedea punctul 1.6)

Articolul ….

Pentru veniturile alocate, a se preciza linia (liniile) bugetară (bugetare) de cheltuieli afectată (afectate).

[…]

Alte observații (de exemplu, metoda/formula utilizată pentru calcularea impactului asupra veniturilor sau orice alte informații).

[…]

(1)    Directiva 2000/60/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 23 octombrie 2000 de stabilire a unui cadru de politică comunitară în domeniul apei (JO L 327, 22.12.2000, p. 1).
(2)    Directiva 2006/118/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 12 decembrie 2006 privind protecția apelor subterane împotriva poluării și a deteriorării (JO L 372, 27.12.2006, p. 19).
(3)    Directiva 2008/105/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 16 decembrie 2008 privind standardele de calitate a mediului în domeniul apei, de modificare și de abrogare a Directivelor 82/176/CEE, 83/513/CEE, 84/156/CEE, 84/491/CEE, 86/280/CEE ale Consiliului și de modificare a Directivei 2000/60/CE a Parlamentului European și a Consiliului (JO L 348, 24.12.2008, p. 84).
(4)    Directiva 91/676/CEE a Consiliului din 12 decembrie 1991 privind protecția apelor împotriva poluării cu nitrați proveniți din surse agricole (JO L 375, 31.12.1991, p. 1).
(5)    Directiva (UE) 2020/2184 a Parlamentului European și a Consiliului din 16 decembrie 2020 privind calitatea apei destinate consumului uman (JO L 435, 23.12.2020, p. 1).
(6)    Directiva 91/271/CEE a Consiliului din 21 mai 1991 privind epurarea apelor uzate urbane (JO L 135, 30.5.1991, p. 40).
(7)    Directiva 2008/56/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 17 iunie 2008 de instituire a unui cadru de acțiune comunitară în domeniul politicii privind mediul marin (JO L 164, 25.6.2008, p. 19).
(8)    Directiva 2006/7/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 15 februarie 2006 privind gestionarea calității apei pentru scăldat și de abrogare a Directivei 76/160/CEE (JO L 64, 4.3.2006, p. 37).
(9)    Directiva 2007/60/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 23 octombrie 2007 privind evaluarea și gestionarea riscurilor de inundații (JO L 288, 6.11.2007, p. 27).
(10)    Directiva 91/676/CEE a Consiliului din 12 decembrie 1991 privind protecția apelor împotriva poluării cu nitrați proveniți din surse agricole (JO L 375, 31.12.1991, p. 1).
(11)    Articolul 16 alineatele (4) și (7) din Directiva 2000/60/CE (DCA), articolul 7 din Directiva 2008/105/CE (DSCM) și articolul 10 din Directiva 2006/118/CE (DAS).
(12)    Documentul de lucru al serviciilor Comisiei – Verificarea adecvării Directivei-cadru privind apa, a Directivei privind apele subterane, a Directivei privind standardele de calitate a mediului și a Directivei privind inundațiile, SWD(2019) 439 final.
(13)    Comunicarea Comisiei către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic și Social European și Comitetul Regiunilor intitulată „Strategia UE privind biodiversitatea pentru 2030 – Readucerea naturii în viețile noastre”, COM(2020) 380 final.
(14)    Comunicarea Comisiei către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic și Social European și Comitetul Regiunilor intitulată „Calea către o planetă sănătoasă pentru toți – Plan de acțiune al UE: «Către reducerea la zero a poluării aerului, apei și solului»”, COM(2021) 400 final.
(15)    Comunicarea Comisiei către Parlamentul European, Consiliul European, Consiliu, Comitetul Economic și Social European și Comitetul Regiunilor intitulată „Pactul verde european”, COM(2019) 640 final/3.
(16)    Regulamentul (UE) 2020/741 al Parlamentului European și al Consiliului din 25 mai 2020 privind cerințele minime pentru reutilizarea apei (JO L 177, 5.6.2020, p. 32).
(17)        COM(2022) 156 final/3 și COM(2022) 157 final.
(18)    Comunicarea Comisiei către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic și Social European și Comitetul Regiunilor intitulată „O Strategie «De la fermă la consumator» pentru un sistem alimentar echitabil, sănătos și ecologic”, COM(2020) 381 final.
(19)    COM(2022) 305 final.
(20)    Regulamentul (CE) nr. 1107/2009 al Parlamentului European și al Consiliului din 21 octombrie 2009 privind introducerea pe piață a produselor fitosanitare și de abrogare a Directivelor 79/117/CEE și 91/414/CEE ale Consiliului (JO L 309, 24.11.2009, p. 1).
(21)    Comunicarea Comisiei către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic și Social European și Comitetul Regiunilor intitulată „O strategie europeană pentru materialele plastice într-o economie circulară”, COM(2018) 28 final.
(22)    Directiva (UE) 2019/904 a Parlamentului European și a Consiliului din 5 iunie 2019 privind reducerea impactului anumitor produse din plastic asupra mediului (JO L 155, 12.6.2019, p. 1).
(23)    Comunicarea Comisiei către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic și Social European și Comitetul Regiunilor intitulată „Un nou Plan de acțiune privind economia circulară – Pentru o Europă mai curată și mai competitivă”, COM(2020) 98 final.
(24)    Directiva 86/278/CEE a Consiliului din 12 iunie 1986 privind protecția mediului, în special a solului, atunci când se utilizează nămoluri de epurare în agricultură (JO L 181, 4.7.1986, p. 6).
(25)    Comunicarea Comisiei către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic și Social European și Comitetul Regiunilor intitulată „Strategia pentru promovarea sustenabilității în domeniul substanțelor chimice – Către un mediu fără substanțe toxice, COM(2020) 667 final.
(26)    Comunicarea Comisiei către Parlamentul European, Consiliu și Comitetul Economic și Social European intitulată „Abordarea strategică a Uniunii Europene privind impactul substanțelor farmaceutice asupra mediului”, COM(2019) 128 final.
(27)    Comunicarea Comisiei către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic și Social European și Comitetul Regiunilor intitulată „Strategia farmaceutică pentru Europa”, COM(2020) 761 final.
(28)    Comunicarea Comisiei către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic și Social European și Comitetul Regiunilor intitulată „O strategie europeană privind datele”, COM(2020) 66 final.
(29)    Regulamentul (CE) nr. 1907/2006 al Parlamentului European și al Consiliului din 18 decembrie 2006 privind înregistrarea, evaluarea, autorizarea și restricționarea substanțelor chimice (JO L 396, 30.12.2006, p. 1).
(30)    Documentul de lucru al serviciilor Comisiei referitor la verificarea adecvării celor mai relevante acte legislative privind substanțele chimice (cu excepția REACH), precum și a aspectelor conexe ale legislației aplicate industriilor din aval, SWD(2019) 199 final.
(31)     wfd - Library (europa.eu) .
(32)    Ares(2022)4634431, 24 iunie 2022.
(33)    JO C , , p. .
(34)    JO C , , p. .
(35)    Comunicarea Comisiei către Parlamentul European, Consiliul European, Consiliu, Comitetul Economic și Social European și Comitetul Regiunilor intitulată „Pactul verde european”, COM(2019) 640 final/3.
(36)    Comunicarea Comisiei către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic și Social European și Comitetul Regiunilor intitulată „Strategia pentru promovarea sustenabilității în domeniul substanțelor chimice – Către un mediu fără substanțe toxice, COM(2020) 667 final.
(37)    Comunicarea Comisiei către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic și Social European și Comitetul Regiunilor intitulată „Calea către o planetă sănătoasă pentru toți – Plan de acțiune al UE: «Către reducerea la zero a poluării aerului, apei și solului»”, COM(2021) 400 final.
(38)    Comunicarea Comisiei către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic și Social European și Comitetul Regiunilor intitulată „O strategie europeană pentru materialele plastice într-o economie circulară”, COM(2018) 28 final.
(39)    Comunicarea Comisiei către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic și Social European și Comitetul Regiunilor intitulată „Strategia farmaceutică pentru Europa”, COM(2020) 761 final.
(40)    Comunicarea Comisiei către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic și Social European și Comitetul Regiunilor intitulată „Strategia UE privind biodiversitatea pentru 2030 – Readucerea naturii în viețile noastre”, COM(2020) 380 final.
(41)    Comunicarea Comisiei către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic și Social European și Comitetul Regiunilor intitulată „O Strategie «De la fermă la consumator» pentru un sistem alimentar echitabil, sănătos și ecologic”, COM(2020) 381 final.
(42)    Comunicarea Comisiei către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic și Social European și Comitetul Regiunilor intitulată „Strategia UE privind solul pentru 2030 – Valorificarea beneficiilor solurilor sănătoase pentru ființele umane, alimentație, natură și climă”, COM(2021) 699 final.
(43)    Comunicarea Comisiei către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic și Social European și Comitetul Regiunilor intitulată „Conturarea viitorului digital al Europei”,     COM(2020) 67 final.
(44)    Comunicarea Comisiei către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic și Social European și Comitetul Regiunilor intitulată „O strategie europeană privind datele”, COM(2020) 66 final.
(45)    Directiva 2000/60/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 23 octombrie 2000 de stabilire a unui cadru de politică comunitară în domeniul apei (JO L 327, 22.12.2000, p. 1).
(46)    Directiva 2008/105/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 16 decembrie 2008 privind standardele de calitate a mediului în domeniul apei, de modificare și de abrogare a Directivelor 82/176/CEE, 83/513/CEE, 84/156/CEE, 84/491/CEE, 86/280/CEE ale Consiliului și de modificare a Directivei 2000/60/CE a Parlamentului European și a Consiliului (JO L 348, 24.12.2008, p. 84).
(47)    Decizia nr. 2455/2001/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 20 noiembrie 2001 de stabilire a unei liste de substanțe prioritare în domeniul apei și de modificare a Directivei 2000/60/CE (JO L 331, 15.12.2001, p. 1).
(48)    Directiva 2006/118/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 12 decembrie 2006 privind protecția apelor subterane împotriva poluării și a deteriorării (JO L 372, 27.12.2006, p. 19).
(49)    Regulamentul (CE) nr. 1907/2006 al Parlamentului European și al Consiliului din 18 decembrie 2006 privind înregistrarea, evaluarea, autorizarea și restricționarea substanțelor chimice (REACH), de înființare a Agenției Europene pentru Produse Chimice (JO L 396, 30.12.2006, p. 1).
(50)    Regulamentul (CE) nr. 1107/2009 al Parlamentului European și al Consiliului din 21 octombrie 2009 privind introducerea pe piață a produselor fitosanitare și de abrogare a Directivelor 79/117/CEE și 91/414/CEE ale Consiliului (JO L 309, 24.11.2009, p. 1).
(51)    Regulamentul (UE) nr. 528/2012 al Parlamentului European și al Consiliului din 22 mai 2012 privind punerea la dispoziție pe piață și utilizarea produselor biocide (JO L 167, 27.6.2012, p. 1).
(52)    Regulamentul (UE) 2019/6 al Parlamentului European și al Consiliului din 11 decembrie 2018 privind produsele medicinale veterinare și de abrogare a Directivei 2001/82/CE (JO L 4, 7.1.2019, p. 43).
(53)    Directiva 2001/83/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 6 noiembrie 2001 de instituire a unui cod comunitar cu privire la medicamentele de uz uman (JO L 311, 28.11.2001, p. 67).
(54)    Directiva 2009/128/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 21 octombrie 2009 de stabilire a unui cadru de acțiune comunitară în vederea utilizării durabile a pesticidelor (JO L 309, 24.11.2009, p. 71).
(55)    Directiva 2010/75/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 24 noiembrie 2010 privind emisiile industriale (prevenirea și controlul integrat al poluării) (JO L 334, 17.12.2010, p. 17).
(56)    Directiva 91/271/CEE a Consiliului din 21 mai 1991 privind epurarea apelor uzate urbane (JO L 135, 30.5.1991, p. 40).
(57)    Directiva (UE) 2020/2184 a Parlamentului European și a Consiliului din 16 decembrie 2020 privind calitatea apei destinate consumului uman (reformare) (JO L 435, 23.12.2020, p. 1).
(58)    Documentul de lucru al serviciilor Comisiei – Verificarea adecvării Directivei-cadru privind apa, a Directivei privind apele subterane, a Directivei privind standardele de calitate a mediului și a Directivei privind inundațiile, SWD(2019) 439 final.
(59)    Directiva 2007/2/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 14 martie 2007 de instituire a unei infrastructuri pentru informații spațiale în Comunitatea Europeană (INSPIRE) (JO L 108, 25.4.2007, p. 1).
(60)    Directiva (UE) 2019/1024 a Parlamentului European și a Consiliului din 20 iunie 2019 privind datele deschise și reutilizarea informațiilor din sectorul public (JO L 172, 26.6.2019, p. 56).
(61)    Regulamentul (CE) nr. 166/2006 al Parlamentului European și al Consiliului din 18 ianuarie 2006 de instituire a unui registru european al emisiilor și transferului de poluanți și de modificare a Directivelor 91/689/CEE și 96/61/CE ale Consiliului (JO L 33, 4.2.2006, p. 1).
(62)    Regulamentul (UE) nr. 182/2011 al Parlamentului European și al Consiliului din 16 februarie 2011 de stabilire a normelor și principiilor generale privind mecanismele de control de către statele membre al exercitării competențelor de executare de către Comisie (JO L 55, 28.2.2011, p. 13).
(63) +    OP: Vă rugăm să introduceți în text numărul regulamentului din documentul COM(2022) 157 și în nota de subsol – numărul, data, titlul și referința de publicare în JO a regulamentului respectiv.
(64)    Decizia nr. 1313/2013/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 17 decembrie 2013 privind un mecanism de protecție civilă al Uniunii (JO L 347, 20.12.2013, p. 924).
(65) +    OP: vă rugăm să introduceți în text numărul regulamentului din documentul COM(2022) 157.++ OP: vă rugăm să introduceți în text numărul regulamentului din documentul COM(2022) 157.+++    OP: vă rugăm să introduceți în text numărul regulamentului din documentul COM(2022) 157.
(66)    Astfel cum se menționează la articolul 58 alineatul (2) litera (a) sau (b) din Regulamentul financiar.
(67)    Explicații detaliate privind modurile de gestiune, precum și trimiterile la Regulamentul financiar sunt disponibile pe site-ul BudgWeb: https://myintracomm.ec.europa.eu/budgweb/RO/man/budgmanag/Pages/budgmanag.aspx .
(68)    Dif. = credite diferențiate/Nedif. = credite nediferențiate.
(69)    AELS: Asociația Europeană a Liberului Schimb.
(70)    Țările candidate și, după caz, candidații potențiali din Balcanii de Vest.
(71)    Realizările se referă la produsele și serviciile care vor fi furnizate (de exemplu: numărul de schimburi de studenți finanțate, numărul de km de drumuri construiți etc.).
(72)    Conform descrierii de la punctul 1.4.2. „Obiectiv(e) specific(e)…”.
(73)    Asistență tehnică și/sau administrativă și cheltuieli de sprijin pentru punerea în aplicare a programelor și/sau a acțiunilor UE (fostele linii „BA”), cercetare indirectă și cercetare directă.
(74)    Subplafonul pentru personal extern acoperit din creditele operaționale (fostele linii „BA”).
(75)    Anul N este anul în care începe punerea în aplicare a propunerii/inițiativei. Vă rugăm să înlocuiți „N” cu primul an estimat de punere în aplicare (de exemplu: 2021). Se procedează la fel pentru anii următori.
(76)    În ceea ce privește resursele proprii tradiționale (taxe vamale, cotizații pentru zahăr), sumele indicate trebuie să fie sume nete, și anume sumele brute după deducerea unei cote de 20 % pentru costurile de colectare.
Top

Bruxelles, 26.10.2022

COM(2022) 540 final

ANEXE

la

Propunerea de directivă a Parlamentului European și a Consiliului

de modificare a Directivei 2000/60/CE de stabilire a unui cadru de politică comunitară în domeniul apei, a Directivei 2006/118/CE privind protecția apelor subterane împotriva poluării și a deteriorării și a Directivei 2008/105/CE privind standardele de calitate a mediului în domeniul apei

{SEC(2022) 540 final} - {SWD(2022) 540 final} - {SWD(2022) 543 final}


ANEXA I

Anexa V la Directiva 2000/60/CE se modifică după cum urmează:

(1)Punctele 1.1.1.-1.1.4. se înlocuiesc cu următorul text:

„1.1.1.   Râuri

Parametri biologici

Compoziția și abundența florei acvatice

Compoziția și abundența faunei bentonice nevertebrate

Compoziția, abundența și structura pe vârste a faunei piscicole

Parametri hidromorfologici care susțin parametrii biologici

Regim hidrologic

cantitatea și dinamica debitului

legături cu corpurile de apă subterană

Continuitatea râului

Condiții morfologice

variații în adâncimea și deschiderea râului

structura și substratul patului râului

structura zonei riverane

Parametri fizico-chimici generali care susțin parametrii biologici

Condiții termice

Condiții de oxigenare

Salinitate

Acidifiere

Concentrația nutrienților

1.1.2. Lacuri

Parametri biologici

Compoziția, abundența și biomasa fitoplanctonului

Compoziția și abundența florei acvatice (alta decât fitoplanctonul)

Compoziția și abundența faunei bentonice nevertebrate

Compoziția, abundența și structura pe vârste a faunei piscicole

Parametri hidromorfologici care susțin parametrii biologici

Regim hidrologic

cantitatea și dinamica debitului

timpul de rezidență

legături cu corpurile de apă subterană

Condiții morfologice

variații în adâncimea lacului

cantitatea, structura și substratul patului lacului

structura malului lacului

Parametri fizico-chimici generali care susțin parametrii biologici

Transparență

Condiții termice

Condiții de oxigenare

Salinitate

Acidifiere

Concentrația nutrienților

1.1.3.   Ape de tranziție

Parametri biologici

Compoziția, abundența și biomasa fitoplanctonului

Compoziția și abundența florei acvatice (alta decât fitoplanctonul)

Compoziția și abundența faunei bentonice nevertebrate

Compoziția și abundența faunei piscicole

Parametri hidromorfologici care susțin parametrii biologici

Condiții morfologice

variații în adâncime

cantitatea, structura și substratul patului

structura zonei delimitate de maree

Regimul mareei

fluxul de apă dulce

expunerea la valuri

Parametri fizico-chimici generali care susțin parametrii biologici

Transparență

Condiții termice

Condiții de oxigenare

Salinitate

Concentrația nutrienților

1.1.4. Ape de coastă

Parametri biologici

Compoziția, abundența și biomasa fitoplanctonului

Compoziția și abundența florei acvatice (alta decât fitoplanctonul)

Compoziția și abundența faunei bentonice nevertebrate

Parametri hidromorfologici care susțin parametrii biologici

Condiții morfologice

variații în adâncime

structura și substratul patului de coastă

structura zonei delimitate de maree

Regimul mareei

direcția curenților dominanți

expunerea la valuri

Parametri fizico-chimici generali care susțin parametrii biologici

Transparență

Condiții termice

Condiții de oxigenare

Salinitate

Concentrația nutrienților”.

(2)La punctul 1.2.1, tabelul „Elemente calitative fizico-chimice” se înlocuiește cu următorul tabel:

„Elemente calitative fizico-chimice generale 

Element

Stare foarte bună

Stare bună

Stare medie

Condiții generale

Valorile elementelor fizico-chimice generale corespund în totalitate sau aproape în totalitate condițiilor neperturbate.

Concentrațiile nutrienților rămân în limitele asociate în mod normal condițiilor neperturbate.

Nivelul salinității, pH-ul, condițiile de oxigenare, capacitatea de neutralizare a acizilor și temperatura nu indică modificări antropice și se mențin în limitele asociate în mod normal condițiilor neperturbate.

Temperatura, condițiile de oxigenare, pH-ul, capacitatea de neutralizare a acizilor și nivelul salinității nu depășesc standardele stabilite pentru a asigura funcționarea ecosistemului specific acestui tip și pentru a obține valorile specificate anterior pentru elementele calitative biologice.

Concentrațiile nutrienților nu depășesc nivelurile stabilite pentru a asigura funcționarea ecosistemului și pentru a obține valorile specificate anterior pentru elementele calitative biologice.

Condiții adecvate atingerii valorilor specificate anterior pentru elementele calitative biologice.”

(3)La punctul 1.2.2, tabelul „Elemente calitative fizico-chimice” se înlocuiește cu următorul tabel:

„Elemente calitative fizico-chimice generale

Element

Stare foarte bună

Stare bună

Stare medie

Condiții generale

Valorile elementelor fizico-chimice generale corespund în totalitate sau aproape în totalitate condițiilor neperturbate.

Concentrațiile nutrienților rămân în limitele asociate în mod normal condițiilor neperturbate.

Nivelul salinității, pH-ul, condițiile de oxigenare, capacitatea de neutralizare a acizilor, transparența și temperatura nu indică modificări antropice și se mențin în limitele asociate în mod normal condițiilor neperturbate.

Temperatura, condițiile de oxigenare, pH-ul, capacitatea de neutralizare a acizilor, transparența și nivelul salinității nu depășesc limita stabilită pentru a asigura funcționarea ecosistemului specific acestui tip și pentru a obține valorile specificate anterior pentru elementele calitative biologice.

Concentrațiile nutrienților nu depășesc nivelurile stabilite pentru a asigura funcționarea ecosistemului și pentru a obține valorile specificate anterior pentru elementele calitative biologice.

Condiții adecvate atingerii valorilor specificate anterior pentru elementele calitative biologice.”

(4)La punctul 1.2.3, tabelul „Elemente calitative fizico-chimice” se înlocuiește cu următorul tabel:

„Elemente calitative fizico-chimice generale

Element

Stare foarte bună

Stare bună

Stare medie

Condiții generale

Elementele fizico-chimice generale corespund în totalitate sau aproape în totalitate condițiilor neperturbate.

Concentrațiile nutrienților rămân în limitele asociate în mod normal condițiilor neperturbate.

Temperatura, condițiile de oxigenare și transparența nu indică modificări antropice și se mențin în limitele asociate în mod normal condițiilor neperturbate.

Temperatura, condițiile de oxigenare și transparența nu depășesc limitele stabilite pentru a asigura funcționarea ecosistemului și pentru a obține valorile specificate anterior pentru elementele calitative biologice.

Concentrațiile nutrienților nu depășesc nivelurile stabilite pentru a asigura funcționarea ecosistemului și pentru a obține valorile specificate anterior pentru elementele calitative biologice.

Condiții adecvate atingerii valorilor specificate anterior pentru elementele calitative biologice.”

(5)La punctul 1.2.4, tabelul „Elemente calitative fizico-chimice” se înlocuiește cu următorul tabel:

   „Elemente calitative fizico-chimice generale

Element

Stare foarte bună

Stare bună

Stare medie

Condiții generale

Elementele fizico-chimice generale corespund în totalitate sau aproape în totalitate condițiilor neperturbate.

Concentrațiile nutrienților rămân în limitele asociate în mod normal condițiilor neperturbate.

Temperatura, condițiile de oxigenare și transparența nu indică modificări antropice și se mențin în limitele asociate în mod normal condițiilor neperturbate.

Temperatura, condițiile de oxigenare și transparența nu depășesc limitele stabilite pentru a asigura funcționarea ecosistemului și pentru a obține valorile specificate anterior pentru elementele calitative biologice.

Concentrațiile nutrienților nu depășesc nivelurile stabilite pentru a asigura funcționarea ecosistemului și pentru a obține valorile specificate anterior pentru elementele calitative biologice.

Condiții adecvate atingerii valorilor specificate anterior pentru elementele calitative biologice.”

(6) La punctul 1.2.5, tabelul se modifică după cum urmează:

(a)al cincilea rând, aferent rubricii „Poluanți sintetici specifici”, se elimină;

(b)al șaselea rând, aferent rubricii „Poluanți nesintetici specifici”, se elimină;

(c)al șaptelea rând, aferent notei de tabel 1, se elimină.

(7)Punctul 1.2.6 se elimină.

(8)La punctul 1.3 se adaugă al patrulea și al cincilea paragraf, după cum urmează: 

„În cazul în care rețeaua de monitorizare implică, în locul punctelor de prelevare locale, observarea Pământului și teledetecția sau alte tehnici inovatoare, harta rețelei de monitorizare include informații despre elementele calitative și corpurile de apă sau grupurile de corpuri de apă care au fost monitorizate prin astfel de metode de monitorizare. Se face trimitere la standardele CEN, standardele ISO sau alte standarde internaționale sau naționale care au fost aplicate pentru a se asigura că datele temporale și spațiale obținute sunt la fel de fiabile ca cele obținute prin metode convenționale de monitorizare aplicate în puncte de prelevare locale.

Statele membre pot aplica metode de prelevare pasivă pentru monitorizarea poluanților chimici, când este cazul, în special în scopul screeningului, cu condiția ca respectivele metode de prelevare să nu subestimeze concentrațiile de poluanți pentru care se aplică standarde de calitate a mediului și, prin urmare, să identifice în mod fiabil «imposibilitatea de a obține o stare bună» și ca analiza chimică a probelor de apă, de biotă sau de sedimente, în conformitate cu standardele de calitate a mediului aplicate, să fie efectuată ori de câte ori se constată o astfel de imposibilitate. Statele membre pot să aplice, în aceleași condiții, și metode de prelevare bazate pe efecte.”

(9)La punctul 1.3.1, ultima secțiune, „Selectarea elementelor calitative”, se înlocuiește cu următorul text:

Selectarea elementelor calitative

Controlul de monitorizare este efectuat pentru fiecare sit de monitorizare pe o perioadă de un an, pe parcursul perioadei acoperite de planul de gestionare a districtului hidrografic. Controlul de monitorizare acoperă următoarele:

(a) parametrii indicatori pentru toate elementele calitative biologice;

(b) parametrii indicatori pentru toate elementele calitative hidromorfologice;

(c) parametrii indicatori pentru toate elementele calitative fizico-chimice;

(d) poluanții incluși pe lista de substanțe prioritare care sunt evacuați sau se depun în alt mod în bazinul sau subbazinul hidrografic;

(e) alți poluanți evacuați sau depuși în alt mod în cantități semnificative în bazinul sau subbazinul hidrografic.

În cazul în care exercițiul anterior de control de monitorizare a demonstrat însă că respectivul corp de apă era într-o stare bună și că analiza impactului activității umane, astfel cum este menționată în anexa II, nu indică în nici un fel modificarea impacturilor asupra corpului de apă, controlul de monitorizare se efectuează o dată în cursul perioadei acoperite de trei planuri consecutive de gestionare a districtului hidrografic.”

(10)Punctul 1.3.2. se modifică după cum urmează:

(a) în secțiunea „Selectarea siturilor de control”, prima teză se înlocuiește cu următorul text:

„Se efectuează controale operaționale pentru toate corpurile de apă care, fie pe baza studiului de impact efectuat în conformitate cu anexa II, fie în urma unui control de monitorizare, sunt identificate ca prezentând riscul de a nu respecta obiectivele de mediu specifice prevăzute la articolul 4 și pentru corpurile de apă în care sunt evacuate sau se depun în alt mod substanțe incluse pe lista de substanțe prioritare sau în care sunt evacuați sau se depun în alt mod în cantități semnificative poluanți specifici bazinelor hidrografice.”;

(b) în secțiunea „Selectarea elementelor calitative”, a doua liniuță se înlocuiește cu următorul text:

„— toate substanțele prioritare evacuate sau depuse în alt mod în corpurile de apă și toți poluanții specifici bazinelor hidrografice evacuați sau depuși în alt mod în corpurile de apă în cantități semnificative;”.

(11)La punctul 1.3.4, pe al șaselea rând al rubricii „Fizico-chimic” din tabel, cuvintele „Alți poluanți” se înlocuiesc cu „Poluanți specifici bazinelor hidrografice”.

(12)Punctul 1.4.1 se modifică după cum urmează:

(a)la subpunctul (vii), a doua teză se elimină;

(b)subpunctul (viii) se elimină; 

(c)subpunctul (ix) se înlocuiește cu următorul text:

„(ix) Rezultatele exercițiului de intercalibrare și valorile pentru clasificările sistemului de monitoring al statelor membre stabilite în conformitate cu punctele (i)-(viii) se publică în termen de șase luni de la adoptarea actului delegat în conformitate cu articolul 20.”

(13)La punctul 1.4.2, subpunctul (iii) se elimină.

(14)La punctul 1.4.3 primul paragraf, prima teză se înlocuiește cu următorul text:

„Un corp de apă se înregistrează ca având o stare chimică bună dacă respectă toate standardele de calitate a mediului prevăzute în partea A din anexa I la Directiva 2008/105/CE și standardele de calitate a mediului stabilite în temeiul articolelor 8 și 8d din directiva menționată.”

(15)La punctul 2.2.1 se adaugă următorul paragraf:

„În cazul în care rețeaua de monitorizare implică, în locul punctelor de prelevare locale, metode de observare a Pământului și teledetecția sau alte tehnici inovatoare, se face trimitere la standardele CEN, standardele ISO sau alte standarde internaționale sau naționale care au fost aplicate pentru a se asigura că datele temporale și spațiale obținute sunt la fel de fiabile ca cele obținute prin metode convenționale de monitorizare aplicate în puncte de prelevare locale.”

(16)Punctul 2.3.2 se înlocuiește cu următorul text:

„2.3.2.   Definirea stării chimice bune a apelor subterane

Elemente

Stare bună

În general

Compoziția chimică a corpului de apă subterană este astfel încât concentrațiile poluanților:

— conform specificațiilor de mai jos, nu indică efecte ale unor intruziuni saline sau ale altor intruziuni;

— nu depășesc standardele de calitate a apelor subterane, astfel cum sunt menționate în anexa I la Directiva 2006/118/CE, valorile-prag pentru poluanții apelor subterane și indicatorii poluării stabiliți în temeiul articolului 3 alineatul (1) litera (b) din directiva menționată sau valorile-prag la nivelul Uniunii stabilite în temeiul articolului 8 alineatul (3) din directiva menționată;

— nu duc la nerealizarea obiectivelor de mediu prevăzute la articolul 4 pentru apele de suprafață asociate, la diminuarea semnificativă a calității ecologice sau chimice a corpurilor respective sau la deteriorarea semnificativă a ecosistemelor terestre care depind direct de corpul de apă subterană.

Conductivitate

Modificările de conductivitate nu indică intruziuni saline sau de alt tip în corpul de apă subterană.”

(17)La punctul 2.4.1 se adaugă următorul paragraf:

„În cazul în care rețeaua de monitorizare implică, în locul punctelor de prelevare locale, observarea Pământului și teledetecția sau alte tehnici inovatoare, se face trimitere la standardele CEN, standardele ISO sau alte standarde internaționale sau naționale care au fost aplicate pentru a se asigura că datele temporale și spațiale obținute sunt la fel de fiabile ca cele obținute prin metode convenționale de monitorizare aplicate în puncte de prelevare locale.”

(18)Punctul 2.4.5 se înlocuiește cu următorul text:

„2.4.5. Interpretarea și prezentarea stării chimice a apelor subterane

Pentru evaluarea stării chimice a apelor subterane, rezultatele obținute din punctele individuale de monitorizare dintr-un corp de apă subterană sunt totalizate pentru corp ca întreg. Valoarea medie a rezultatelor monitorizării în fiecare punct din corpul sau grupul de corpuri de apă subterană se calculează pentru următorii parametri:

(a) parametrii chimici pentru care au fost stabilite standarde de calitate în anexa I la Directiva 2006/118/CE;

(b) parametrii chimici pentru care au fost stabilite praguri naționale în temeiul articolului 3 alineatul (1) litera (b) din Directiva 2006/118/CE;

(c) parametrii chimici pentru care au fost stabilite praguri la nivelul Uniunii în temeiul articolului 8 alineatul (3) din Directiva 2006/118/CE.

Valorile medii menționate la primul paragraf se utilizează pentru a se demonstra conformitatea cu o stare chimică bună a apelor subterane, definită prin trimitere la standardele de calitate și la valorile-prag menționate la primul paragraf.

Sub rezerva punctului 2.5, statele membre furnizează o hartă pe care starea chimică a apelor subterane este indicată prin culori, după cum urmează:

bună: verde

mediocră: roșu.

Statele membre indică, de asemenea, printr-un punct negru pe hartă, corpurile de apă care sunt supuse unei tendințe de creștere semnificativă și durabilă a concentrației oricărui poluant ca urmare a impactului activităților umane. Inversarea acestor tendințe se indică printr-un punct albastru pe hartă.

Aceste hărți se includ în planul de gestionare a districtului hidrografic.”

ANEXA II

Anexa VIII la Directiva 2000/60/CE se modifică după cum urmează:

1. Punctul 10 se înlocuiește cu următorul text:

„10. Materii în suspensie, inclusiv microplastice/nanoplastice.”

2. Se adaugă punctul 13 cu următorul text:

„13. Microorganisme, gene sau material genetic care reflectă prezența unor microorganisme rezistente la agenți antimicrobieni, în special microorganisme patogene pentru oameni sau animale.”

ANEXA III

„ANEXA I

STANDARDE DE CALITATE A APELOR SUBTERANE (SC-uri)

Nota 1: SC-urile pentru poluanții cu numerele 3-7 din listă se aplică de la … [OP: vă rugăm să introduceți data = prima zi a lunii care urmează după 18 luni de la data intrării în vigoare a prezentei directive de modificare], în scopul obținerii unei stări chimice bune a apelor cel mai târziu la 22 decembrie 2033.

(1)

(2)

(3)

(4)

(5)

(6)

Nr. [crt.]

Denumirea substanței

Categoria de substanțe

Numărul CAS (1)

Numărul UE (2)

Standard de calitate (3)

[µg/l, dacă nu se indică altfel]

1

Nitrați

Nutrienți

Nu se aplică.

Nu se aplică.

50 mg/l

2

Substanțe active din pesticide, inclusiv metaboliții, produșii de degradare și produșii de reacție relevanți (4) 

Pesticide

Nu se aplică.

Nu se aplică.

0,1 (individual)

0,5 (total) (5)

3

Substanțe perfluoroalchilate și polifluoroalchilate (PFAS) – suma a 24 (6)

Substanțe industriale

A se vedea nota de tabel 6.

A se vedea nota de tabel 6.

0,0044 (7) 

4

Carbamazepină

Produse farmaceutice

298-46-4

Nu se aplică.

0,25

5

Sulfametoxazol

Produse farmaceutice

723-46-6

Nu se aplică.

0,01

6

Substanțe active farmaceutice – total (8)

Produse farmaceutice

Nu se aplică.

Nu se aplică.

0,25

7

Metaboliți nerelevanți ai pesticidelor (Mnr-uri)

Pesticide

Nu se aplică.

Nu se aplică.

0,1 (9), 1 (10) sau 2,5 ori 5 (11) (individual)

0,5 (9), 5 (10) sau 12,5 (11) (total) (12) 

(1)CAS: Serviciul de catalogare a substanțelor chimice (Chemical Abstract Service).

(2)Numărul UE: Inventarul european al substanțelor chimice existente introduse pe piață (EINECS) sau Lista europeană a substanțelor chimice notificate (ELINCS).

(3)Acest parametru reprezintă SC exprimat ca valoare medie anuală. Dacă nu se specifică altfel, acesta se aplică concentrației totale a tuturor substanțelor și izomerilor.

(4)«Pesticide» înseamnă produsele fitosanitare și, respectiv, produsele biocide, astfel cum sunt menționate la articolul 2 din Regulamentul (CE) nr. 1107/2009 al Parlamentului European și al Consiliului din 21 octombrie 2009 privind introducerea pe piață a produselor fitosanitare și, respectiv, la articolul 3 din Regulamentul (UE) nr. 528/2012 al Parlamentului European și al Consiliului din 22 mai 2012 privind punerea la dispoziție pe piață și utilizarea produselor biocide.

(5)«Total» înseamnă suma tuturor pesticidelor detectate și cuantificate în cadrul procedurii de monitorizare, inclusiv metaboliții, produșii de degradare și produșii de reacție relevanți ai respectivelor pesticide.

(6)Sunt vizați următorii compuși, enumerați alături de numărul CAS, numărul UE și factorul de potență relativă (FPR): Acid perfluorooctanoic (PFOA) (CAS 335-67-1, UE 206-397-9) (FPR 1), acid perfluorooctansulfonic (PFOS) (CAS 1763-23-1, UE 217-179-8) (FPR 2), acid perfluorohexansulfonic (PFHxS) (CAS 355-46-4, UE 206-587-1) (FPR 0,6), acid perfluorononanoic (PFNA) (CAS 375-95-1, UE 206-801-3) (FPR 10), acid perfluorobutansulfonic (PFBS) (CAS 375-73-5, UE 206-793-1) (FPR 0,001), acid perfluorohexanoic (PFHxA) (CAS 307-24-4, UE 206-196-6) (FPR 0,01), acid perfluorobutanoic (PFBA) (PFBA) (CAS 375-22-4, UE 206-786-3) (FPR 0,05), acid perfluoropentanoic (PFPeA) (CAS 2706-90-3, UE 220-300-7) (FPR 0,03), acid perfluoropentansulfonic (PFPeS) (CAS 2706-91-4, UE 220-301-2) (FPR 0,3005), acid perfluorodecanoic (PFDA) (CAS 335-76-2, UE 206-400-3) (FPR 7), acid perfluorododecanoic (PFDoDA sau PFDoA) (CAS 307-55-1, UE 206-203-2) (FPR 3), acid perfluoroundecanoic (PFUnDA sau PFUnA) (CAS 2058-94-8, UE 218-165-4) (FPR 4), acid perfluoroheptanoic (PFHpA) (CAS 375-85-9, UE 206-798-9) (FPR 0,505), acid perfluorotridecanoic (PFTrDA) (CAS 72629-94-8, UE 276-745-2) (FPR 1,65), acid perfluoroheptansulfonic (PFHpS) (CAS 375-92-8, UE 206-800-8) (FPR 1,3), acid perfluorodecansulfonic (PFDS) (CAS 335-77-3, UE 206-401-9) (FPR 2), acid perfluorotetradecanoic (PFTeDA) (CAS 376-06-7, UE 206-803-4) (FPR 0,3), acid perfluorohexadecanoic (PFHxDA) (CAS 67905-19-5, UE 267-638-1) (FPR 0,02), acid perfluorooctadecanoic (PFODA) (CAS 16517-11-6, UE 240-582-5) (FPR 0,02), perfluoro (2-metil-3-oxahexanoat) de amoniu (HFPO-DA sau Gen X) (CAS 62037-80-3) (FPR 0,06), acid propionic/2,2,3-trifluoro-3-[1,1,2,2,3,3-hexafluoro-3-(trifluorometoxi)propoxi]propanoat de amoniu (ADONA) (CAS 958445-44-8) (FPR 0,03), alcool 2-(perfluorohexil)etilic (6:2 FTOH) (CAS 647-42-7, UE 211-477-1) (FPR 0,02), 2-(perfluorooctil)ethanol (8:2 FTOH) (CAS 678-39-7, UE 211-648-0) (FPR 0,04) și acid acetic/2,2-difluoro-2-{[2,2,4,5-tetrafluoro-5-(trifluorometoxi)-1,3-dioxolan-4-il]oxi}- (C6O4) (CAS 1190931-41-9) (FPR 0,06).

(7)SC se referă la suma celor 24 de PFAS enumerate în nota de subsol 6 și exprimate în echivalenți ai PFOA pe baza potențelor substanțelor în raport cu cea a PFOA, și anume a FPR-urilor din nota de subsol 6.

(8)«Total» înseamnă suma tuturor substanțelor farmaceutice individuale detectate și cuantificate în cadrul procedurii de monitorizare, inclusiv metaboliții și produșii de degradare relevanți.

(9)Se aplică Mnr-urilor «fără date», și anume Mnr-urilor pentru care nu sunt disponibile date experimentale fiabile referitoare la efectele cronice sau acute ale Mnr-urilor asupra grupului taxonomic considerat, pe baza unor previziuni cu grad ridicat de certitudine, a fi cel mai sensibil.

(10)Se aplică Mnr-urilor «cu date rezonabile», și anume Mnr-urilor pentru care sunt disponibile date experimentale fiabile referitoare la efectele cronice sau acute ale Mnr-urilor asupra grupului taxonomic considerat, pe baza unor previziuni cu grad ridicat de certitudine, a fi cel mai sensibil, fără însă ca datele respective să fie suficiente pentru a se putea considera că substanțele sunt substanțe „cu multe date”.

(11)Se aplică Mnr-urilor «cu multe date», și anume Mnr-urilor pentru care sunt disponibile date experimentale fiabile sau date la fel de fiabile obținute prin metode alternative validate științific referitoare la efectele cronice sau acute ale Mnr-urilor asupra a cel puțin unei specii de alge, de nevertebrate și de pești, permițând confirmarea, pe baza unor previziuni cu grad ridicat de certitudine, a celui mai sensibil grup taxonomic, și pentru care se poate calcula un SC printr-o abordare deterministă bazată pe date experimentale fiabile privind toxicitatea cronică pentru grupul taxonomic respectiv; statele membre pot aplica în acest scop cele mai recente ghiduri stabilite în cadrul strategiei comune de punere în aplicare a Directivei 2000/60/CE (ghidul nr. 27, astfel cum a fost actualizat). Se aplică un SC de 2,5 pentru Mnr-uri individuale, dacă SC-ul calculat prin metoda deterministă nu este mai mare, caz în care se aplică un SC de 5.

(12)«Total» înseamnă suma tuturor Mnr-urilor individuale din fiecare categorie de date, detectate și cuantificate în cadrul procedurii de monitorizare.”

ANEXA IV

Anexa II la Directiva 2006/118/CE se modifică după cum urmează:

(1)În partea A, după primul paragraf se introduce următorul paragraf:

„Statele membre se asigură că autoritățile competente informează Agenția Europeană pentru Produse Chimice (ECHA) cu privire la valorile-prag pentru poluanți și pentru indicatorii poluării. ECHA publică respectivele informații fără întârziere.”

(2)În partea B, punctul 2 se înlocuiește cu următorul text:

„2.    Substanțe sintetice artificiale

Primidonă

Tricloretilenă

Tetracloretilenă”.

(3)În partea C, titlul se înlocuiește cu următorul text:

Informații care urmează să fie furnizate de către statele membre cu privire la poluanții și indicatorii acestora pentru care s-au stabilit valori-prag de către statele membre”.

(4)Se adaugă următoarea parte D:

„Partea D

Registrul cu valori-prag armonizate pentru poluanții apelor subterane care prezintă motive de îngrijorare la nivel național, regional sau local

(1)

(2)

(3)

(4)

(5)

(6)

Nr. [crt.]

Denumirea substanței

Categoria de substanțe

Numărul CAS (1)

Numărul UE (2)

Valoarea-prag

[µg/l, dacă nu se indică altfel]

1

Tricloretilenă și tetracloretilenă (suma celor două)

Substanțe industriale

79-01-6 și 127-18-4

201-167-4 și 204-825-9

10 (total) (3)

(1)CAS: Serviciul de catalogare a substanțelor chimice (Chemical Abstract Service).

(2) Numărul UE: Inventarul european al substanțelor chimice existente introduse pe piață (EINECS) sau Lista europeană a substanțelor chimice notificate (ELINCS).

(3) «Total» înseamnă suma concentrațiilor de tricloretilenă și tetracloretilenă.”

ANEXA V

Anexa I la Directiva 2008/105/CE se modifică după cum urmează:

(1)Titlul se înlocuiește cu următorul text:

STANDARDE DE CALITATE A MEDIULUI (SCM-uri) PENTRU SUBSTANȚELE PRIORITARE DIN APELE DE SUPRAFAȚĂ”.

(2)Partea A se modifică după cum urmează:

„PARTEA A: STANDARDE DE CALITATE A MEDIULUI

Nota 1: În cazul în care un SCM este indicat între [], valoarea respectivă trebuie confirmată în urma avizului solicitat Comitetului științific pentru riscurile asupra sănătății și a mediului și riscurile emergente.

(1)

(2)

(3)

(4)

(5)

(6)

(7)

(8)

(9)

(10)

(11)

(12)

(13)

Nr. [crt.]

Denumirea substanței

Categoria de substanțe

Numărul CAS (1)

Numărul UE (2)

SCM-MA (3) Ape interioare de suprafață (4)

[µg/l]

SCM-MA (3)

Alte ape de suprafață

[µg/l]

SCM-CMA (5)

Ape interioare de suprafață (4)

[µg/l]

SCM-CMA (5)

Alte ape de suprafață

[µg/l]

SCM

pentru biotă (6)

[μg/kg greutate umedă]

sau SCM pentru sedimente [µg/kg greutate uscată], dacă se indică astfel

Identificată ca substanță periculoasă prioritară

Identificată ca substanță persistentă, bioacumulativă și toxică (PBT) omniprezentă

Identificată ca substanță care tinde să se acumuleze în sedimente și/sau biotă

(1)

Substanța alaclor a fost mutată în partea C din anexa II.

(2)

Antracen

Substanțe industriale

120-12-7

204-371-1

0,1

0,1

0,1

0,1

X

X

(3)

Atrazină

Erbicide

1912-24-9

217-617-8

0,6

0,6

2,0

2,0

(4)

Benzen

Substanțe industriale

71-43-2

200-753-7

10

8

50

50

(5)

Difenileteri bromurați

Substanțe industriale

Nu se aplică.

Nu se aplică.

0,14 (7)

0,014 (7)

[0,00028] (7)

X (8)

X

X

(6)

Cadmiu și compușii săi

(în funcție de clasele de duritate a apei) (9)

Metale

7440-43-9

231-152-8

≤ 0,08 (clasa 1)

0,08 (clasa 2)

0,09 (clasa 3)

0,15 (clasa 4)

0,25 (clasa 5)

0,2

≤ 0,45 (clasa 1)

0,45 (clasa 2)

0,6 (clasa 3)

0,9 (clasa 4)

1,5 (clasa 5)

≤ 0,45 (clasa 1)

0,45 (clasa 2)

0,6 (clasa 3)

0,9 (clasa 4)

1,5 (clasa 5)

X

X

(6a)

Substanța tetraclorură de carbon a fost mutată în partea C din anexa II.

(7)

Cloroalcani C10-13 (10)

Substanțe industriale

85535-84-8

287-476-5

0,4

0,4

1,4

1,4

X

X

(8)

Substanța clorfenvinfos a fost mutată în partea C din anexa II.

(9)

Clorpirifos (clorpirifos-etil)

Pesticide organofosfatice

2921-88-2

220-864-4

4,6 × 10-4

4,6 × 10-5

0,0026

5,2 × 10-4

X

X

X


(9a)

Pesticide ciclodiene:

Aldrin

Dieldrin

Endrin

Izodrin

Pesticide organoclorurate

309-00-2

60-57-1

72-20-8

465-73-6

206-215-8

200-484-5

200-775-7

207-366-2

Σ = 0,01

Σ = 0,005

Nu se aplică.

Nu se aplică.

X

(9b)

DDT total (11)

Pesticide organoclorurate

Nu se aplică.

Nu se aplică.

0,025

0,025

Nu se aplică.

Nu se aplică.

X

para-para-DDT

50-29-3

200-024-3

0,01

0,01

Nu se aplică.

Nu se aplică.

X

(10)

1,2-dicloretan

Substanțe industriale

107-06-2

203-458-1

10

10

Nu se aplică.

Nu se aplică.

X

(11)

Diclormetan

Substanțe industriale

75-09-2

200-838-9

20

20

Nu se aplică.

Nu se aplică.

(12)

Di(2-etilhexil)ftalat (DEHP)

Substanțe industriale

117-81-7

204-211-0

1,3

1,3

Nu se aplică.

Nu se aplică.

X

X

(13)

Diuron

Erbicide

330-54-1

206-354-4

0,049

0,0049

0,27

0,054

(14)

Endosulfan

Pesticide organoclorurate

115-29-7

204-079-4

0,005

0,0005

0,01

0,004

X

(15)

Fluoranten

Substanțe industriale

206-44-0

205-912-4

7,62 × 10-4

7,62 × 10-4

0,12

0,012

6,1

X

X

X

(16)

Hexaclorbenzen

Pesticide organoclorurate

118-74-1

204-273-9

0,5

0,05

20

X

X

(17)

Hexaclorbutadienă

Substanțe industriale (solvenți)

87-68-3

201-765-5

9 × 10-4

0,6

0,6

21

X

X

(18)

Hexaclorciclohexan

Insecticide

608-73-1

210-168-9

0,02

0,002

0,04

0,02

X

X

(19)

Izoproturon

Erbicide

34123-59-6

251-835-4

0,3

0,3

1,0

1,0

(20)

Plumb și compușii săi

Metale

7439-92-1

231-100-4

1,2 (12)

1,3

14

14

X

X

(21)

Mercur și compușii săi

Metale

7439-97-6

231-106-7

0,07

0,07

[10] (13)

X

X

X

(22)

Naftalină

Substanțe industriale

91-20-3

202-049-5

2

2

130

130

(23)

Nichel și compușii săi

Metale

7440-02-0

231-111-4

2 (12)

3,1

8,2

8,2

(24)

Nonilfenoli (14) 
(4-nonilfenol)

Substanțe industriale

84852-15-3

284-325-5

0,037

0,0018

2,1

0,17

X

(25)

Octilfenoli (15) 
[4-(1,1′,3,3′-tetrametilbutil)-fenol]

Substanțe industriale

140-66-9

205-426-2

0,1

0,01

Nu se aplică.

Nu se aplică.

X

(26)

Pentaclorbenzen

Substanțe industriale

608-93-5

210-172-0

0,007

0,0007

Nu se aplică.

Nu se aplică.

X

X

(27)

Pentaclorfenol

Pesticide organoclorurate

87-86-5

201-778-6

0,4

0,4

1

1

X

(28)

Hidrocarburi aromatice policiclice (HAP) (16)

Produși de combustie

Nu se aplică.

Nu se aplică.

Nu se aplică.

Nu se aplică.

Nu se aplică.

Nu se aplică.

Suma echivalenților de benzo(a)piren [0,6] (17)

X

X

X

Benzo(a)piren

50-32-8

200-028-5

0,27

0,027

[0,6]

Benzo(b)fluoranten

205-99-2

205-911-9

0,017

0,017

A se vedea nota de subsol 17.

Benzo(k)fluoranten

207-08-9

205-916-6

0,017

0,017

A se vedea nota de subsol 17.

Benzo(g,h,i)perilen

191-24-2

205-883-8

8,2 × 10-3

8,2 × 10-4

A se vedea nota de subsol 17.

Indeno[1,2,3-cd]piren

193-39-5

205-893-2

Nu se aplică.

Nu se aplică.

A se vedea nota de subsol 17.

Crisen

218-01-9

205-923-4

0,07

0,007

A se vedea nota de subsol 17.

Benzo(a)antracen

56-55-3

200-280-6

0,1

0,01

A se vedea nota de subsol 17.

Dibenz[a,h]antracen

53-70-3

200-181-8

0,014

0,0014

A se vedea nota de subsol 17.

(29)

Substanța simazin a fost mutată în partea C din anexa II.

(29a)

Tetracloretilenă

Substanțe industriale

127-18-4

204-825-9

10

10

Nu se aplică.

Nu se aplică.

(29b)

Tricloretilenă

Substanțe industriale

79-01-6

201-167-4

10

10

Nu se aplică.

Nu se aplică.

X

(30)

Compuși tributilstanici (18) (cation tributilstaniu)

Produse biocide

36643-28-4

Nu se aplică.

0,0002

0,0002

0,0015

0,0015

[1,3] (19)

X

X

X

(31)

Triclorbenzeni

Substanțe industriale (solvenți)

12002-48-1

234-413-4

0,4

0,4

Nu se aplică.

Nu se aplică.

(32)

Triclormetan

Substanțe industriale

67-66-3

200-663-8

2,5

2,5

Nu se aplică.

Nu se aplică.

(33)

Trifluralin

Erbicide

1582-09-8

216-428-8

0,03

0,03

Nu se aplică.

Nu se aplică.

X

(34)

Dicofol

Pesticide organoclorurate

115-32-2

204-082-0

[4,45 × 10-3]

[0,185 × 10-3]

Nu se aplică (20).

Nu se aplică (20).

[5,45]

X

X

(35)

Acid perfluoroctansulfonic și derivații săi (PFOS)

Substanțe industriale

1763-23-1

217-179-8

Incluși în grupul de substanțe 65 [substanțe perfluoroalchilate și polifluoroalchilate (PFAS) – suma a 24]

(36)

Chinoxifen

Produse de protecție a plantelor

124495-18-7

Nu se aplică.

0,15

0,015

2,7

0,54

X

X

(37)

Dioxine și compuși asemănători dioxinei (21)

Produse secundare industriale

Nu se aplică.

Nu se aplică.

Nu se aplică.

Nu se aplică.

Suma echivalenților de PCDD-uri + PCDF-uri + PCB-DL-uri

[3,5 10-5] (22)

X

X

X

(38)

Aclonifen

Erbicide

74070-46-5

277-704-1

0,12

0,012

0,12

0,012

(39)

Bifenox

Erbicide

42576-02-3

255-894-7

0,012

0,0012

0,04

0,004

(40)

Cibutrin

Produse biocide

28159-98-0

248-872-3

0,0025

0,0025

0,016

0,016

(41)

Cipermetrin (23)

Pesticide piretroide

52315-07-8

257-842-9

3 × 10-5

3 × 10-6

6 × 10-4

6 × 10-5

X

(42)

Diclorvos

Pesticide organofosfatice

62-73-7

200-547-7

6 × 10-4

6 × 10-5

7 × 10-4

7 × 10-5

(43)

Hexabromociclododecan (HBCDD) (24) 

Substanțe industriale

A se vedea nota de subsol 24.

A se vedea nota de subsol 24.

[4,6 × 10-4]

[2 × 10-5]

0,5

0,05

[3,5]

X

X

X

(44)

Heptaclor și epoxid de heptaclor

Pesticide organoclorurate

76-44-8/1024-57-3

200-962-3/213-831-0

[1,7 × 10-7]

[1,7 × 10-7]

3 × 10-4

3 × 10-5

 [0,013]

X

X

X

(45)

Terbutrin

Erbicide

886-50-0

212-950-5

0,065

0,0065

0,34

0,034

(46)

17-alfa-etinilestradiol (EE2)

Produse farmaceutice (hormoni estrogeni)

57-63-6

200-342-2

1,7 × 10-5

1,6 × 10-6

Parametru nederivat

Parametru nederivat

(47)

17-beta-estradiol (E2)

Produse farmaceutice (hormoni estrogeni)

50-28-2

200-023-8

0,00018

9 × 10-6

Parametru nederivat

Parametru nederivat

(48)

Acetamiprid

Pesticide neonicotinoide

135410-20-7/160430-64-8

603-921-1

0,037

0,0037

0,16

0,016

(49)

Azitromicină

Produse farmaceutice (antibiotice macrolide)

83905-01-5

617-500-5

0,019

0,0019

0,18

0,018

X

(50)

Bifentrin

Pesticide piretroide

82657-04-3

617-373-6

9,5 × 10-5

9,5 × 10-6

0,011

0,001

X

(51)

Bisfenol A (BPA)

Substanțe industriale

80-05-7

201-245-8

3,4 × 10-5 

3,4 × 10-5 

130

51

0,005

X

(52)

Carbamazepină

Produse farmaceutice

298-46-4

206-062-7

2,5

0,25

1,6 × 103

160

(53)

Claritromicină

Produse farmaceutice (antibiotice macrolide)

81103-11-9

658-034-2

0,13

0,013

0,13

0,013

X

(54)

Clotianidin

Pesticide neonicotinoide

210880-92-5

433-460-1

0,01

0,001

0,34

0,034

(55)

Deltametrin

Pesticide piretroide

52918-63-5

258-256-6

1,7 × 10-6

1,7 × 10-7

1,7 × 10-5

3,4 × 10-6

X

(56)

Diclofenac

Produse farmaceutice

15307-86-5/15307-79-6

239-348-5/239-346-4

0,04

0,004

250

25

X

(57)

Eritromicină

Produse farmaceutice (antibiotice macrolide)

114-07-8

204-040-1

0,5

0,05

1

0,1

X

(58)

Esfenvalerat

Pesticide piretroide

66230-04-4

613-911-9

1,7 × 10-5

1,7 × 10-6

0,0085

0,00085

X

(59)

Estronă (E1)

Produse farmaceutice (hormoni estrogeni)

53-16-7

200-164-5

3,6 × 10-4

1,8 × 10-5

Parametru nederivat

Parametru nederivat

(60)

Glifosat

Erbicide

1071-83-6

213-997-4

0,1 (25)

86,7 (26)

8,67

398,6

39,86

(61)

Ibuprofen

Produse farmaceutice

15687-27-1

239-784-6

0,22

0,022

X

(62)

Imidacloprid

Pesticide neonicotinoide

138261-41-3/105827-78-9

428-040-8

0,0068

6,8 × 10-4

0,057

0,0057

(63)

Nicosulfuron

Erbicide

111991-09-4

601-148-4

0,0087

8,7 × 10-4

0,23

0,023

(64)

Permetrin

Pesticide piretroide

52645-53-1

258-067-9

2,7× 10-4

2.7 × 10-5

0,0025

2,5 × 10-4

X

(65)

Substanțe perfluoroalchilate și polifluoroalchilate (PFAS) – suma a 24 (27)

Substanțe industriale

Nu se aplică.

Nu se aplică.

Suma echivalenților de PFOA 0,0044 (28)

Suma echivalenților de PFOA 0,0044 (28)

Nu se aplică.

Nu se aplică.

Suma echivalenților de PFOA 0,077 (28)

X

X

X

(66)

Argint

Metale

7440-22-4

231-131-3

0,01

0,006 (salinitate 10 %) 
0,17 (salinitate 30 %)

0,022

Parametru nederivat

(67)

Tiacloprid

Pesticide neonicotinoide

111988-49-9

601-147-9

0,01

0,001

0,05

0,005

(68)

Tiametoxam

Pesticide neonicotinoide

153719-23-4

428-650-4

0,04

0,004

0,77

0,077

(69)

Triclosan

Produse biocide

3380-34-5

222-182-2

0,02

0,002

0,02

0,002

(70)

Totalul substanțelor active din pesticide, inclusiv al metaboliților, produșilor de degradare și produșilor de reacție relevanți ai substanțelor respective (29)

Produse pentru protecția culturilor și produse biocide

0,5 (30)

0,5 (30)

(1)CAS: Serviciul de catalogare a substanțelor chimice (Chemical Abstract Service).

(2)Numărul UE: Inventarul european al substanțelor chimice existente introduse pe piață (EINECS) sau Lista europeană a substanțelor chimice notificate (ELINCS).

(3)Acest parametru reprezintă standardul de calitate a mediului exprimat ca valoare medie anuală (SCM-MA). Dacă nu se specifică altfel, acesta se aplică concentrației totale a tuturor substanțelor și izomerilor.

(4)Apele interioare de suprafață cuprind râurile și lacurile, precum și corpurile de apă conexe, artificiale sau modificate substanțial.

(5)Acest parametru reprezintă standardul de calitate a mediului exprimat sub formă de concentrație maximă admisibilă (SCM-CMA). Atunci când pentru SCM-CMA apare indicația «nu se aplică», se consideră că valorile SCM-MA asigură protecție împotriva vârfurilor de poluare pe termen scurt care apar în cazul evacuărilor continue, deoarece acestea sunt semnificativ mai scăzute decât valorile obținute pe baza toxicității acute.

(6)Dacă se indică un SCM pentru biotă, în locul SCM-ului pentru apă se utilizează respectivul SCM pentru biotă, fără a se aduce atingere articolului 3 alineatul (3) din prezenta directivă, ceea ce înseamnă că se poate monitoriza în loc un taxon alternativ al biotei sau o altă matrice, atâta vreme cât SCM-urile aplicate oferă un nivel de protecție echivalent. Dacă nu se indică altfel, SCM-ul pentru biotă se referă la pești. Pentru substanțele cu numerele 15 (fluoranten), 28 (HAP) și 51 (bisfenol A), SCM-ul pentru biotă se referă la crustacee și moluște. În vederea evaluării stării chimice, monitorizarea fluorantenului, a HAP și a bisfenolului A în pești nu este adecvată. Pentru substanța cu numărul 37 (dioxine și compuși asemănători dioxinei), SCM-ul pentru biotă se referă la pești, crustacee și moluște, în conformitate cu secțiunea 5.3 din anexa la Regulamentul (UE) nr. 1259/2011 al Comisiei*.

(7)Pentru grupul de substanțe prioritare reprezentat de difenileterii bromurați (nr. 5), SCM-urile se referă la suma concentrațiilor izomerilor de poziție cu numerele 28, 47, 99, 100, 153 și 154.

(8)Tetra-, penta-, hexa-, hepta-, octa- și, respectiv decabromodifenileter (numerele CAS 40088-47-9, 32534-81-9, 36483-60-0, 68928-80-3, 32536-52-0 și, respectiv, 1163-19-5)

(9)Pentru cadmiu și compușii săi (nr. 6), valorile SCM variază în funcție de duritatea apei, împărțită în cinci clase (clasa 1: < 40 mg CaCO3/l, clasa 2: între 40 și < 50 mg CaCO3/l, clasa 3: între 50 și < 100 mg CaCO3/l, clasa 4: între 100 și < 200 mg CaCO3/l și clasa 5: ≥200 mg CaCO3/l).

(10)Nu este prevăzut niciun parametru orientativ pentru acest grup de substanțe. Parametrul sau parametrii orientativi se definesc prin metoda analitică.

(11)DDT total cuprinde suma izomerilor 1,1,1-tricloro-2,2-bis(p-clorfenil)etan (număr CAS 50-29-3, număr UE 200-024-3), 1,1,1-tricloro-2-(o-clorfenil)-2-(p-clorfenil)etan (număr CAS 789 02 6, număr UE 212 332 5), 1,1-dicloro-2,2-bis(p-clorfenil)etilenă (număr CAS 72 55 9, număr UE 200 784 6) și 1,1-dicloro-2,2-bis(p-clorfenil)etan (număr CAS 72 54 8, număr UE 200 783 0).

(12)Aceste SCM-uri se referă la concentrațiile biodisponibile ale substanțelor.

(13)SCM-urile pentru biotă se referă la metil-mercur.

(14) Nonilfenol (număr CAS 25154-52-3, număr UE 246-672-0), inclusiv izomerii 4-nonilfenol (număr CAS 104-40-5, număr UE 203-199-4) și 4-nonilfenol (ramificat) (număr CAS 84852-15-3, număr UE 284-325-5).

(15) Octilfenol (număr CAS 1806-26-4, număr UE 217-302-5), inclusiv izomerul 4-(1,1’,3,3’-tetrametilbutil)-fenol (număr CAS 140-66-9, număr UE 205-426-2).

(16) Benzo(a)piren (număr CAS 50-32-8) (FPR 1), benzo(b)fluoranten (număr CAS 205-99-2) (FPR 0,1), benzo(k)fluoranten (număr CAS 207-08-9) (FPR 0,1), benzo(g,h,i)perilen (număr CAS 191-24-2) (FPR 0), indeno(1,2,3-cd)piren (număr CAS 193-39-5) (FPR 0,1), crisen (număr CAS 218-01-9) (FPR 0,01), benzo(a)antracen (număr CAS 56-55-3) (FPR 0,1) și dibenz(a,h)antracen (număr CAS 53-70-3) (FPR 1). HAP-urile antracen, fluoranten și naftalină sunt indicate separat în listă.

(17) Pentru grupul de hidrocarburi aromatice policiclice (HAP) (nr. 28), SCM-urile pentru biotă se referă la suma concentrațiilor a șapte din cele opt HAP-uri enumerate în nota de subsol 17 și exprimate ca echivalenți ai benzo(a)pirenului pe baza potențelor cancerigene ale substanțelor în raport cu cea a benzo(a)pirenului, și anume a FPR-urilor din nota de subsol 16. Nu este necesar să se măsoare benzo(g,h,i)perilenul din biotă pentru a se stabili conformitatea cu SCM-urile generale pentru biotă.

(18) Compuși tributilstanici, inclusiv cationul tributilstaniu (număr CAS 36643-28-4).

(19) SCM pentru sedimente.

(20) Nu sunt disponibile suficiente informații pentru a se stabili un SCM-CMA pentru aceste substanțe.

(21) Sunt vizați următorii compuși:

7 dibenzoparadioxine policlorurate (PCDD): 2,3,7,8-T4CDD (număr CAS 1746-01-6, număr UE 217-122-7), 1,2,3,7,8-P5CDD (număr CAS 40321-76-4), 1,2,3,4,7,8-H6CDD (număr CAS 39227-28-6), 1,2,3,6,7,8-H6CDD (număr CAS 57653-85-7), 1,2,3,7,8,9-H6CDD (număr CAS 19408-74-3), 1,2,3,4,6,7,8-H7CDD (număr CAS 35822-46-9), 1,2,3,4,6,7,8,9-O8CDD (număr CAS 3268-87-9);

10 dibenzofurani policlorurați (PCDF): 2,3,7,8-T4CDF (număr CAS 51207-31-9), 1,2,3,7,8-P5CDF (număr CAS 57117-41-6), 2,3,4,7,8-P5CDF (număr CAS 57117-31-4), 1,2,3,4,7,8-H6CDF (număr CAS 70648-26-9), 1,2,3,6,7,8-H6CDF (număr CAS 57117-44-9), 1,2,3,7,8,9-H6CDF (număr CAS 72918-21-9), 2,3,4,6,7,8-H6CDF (număr CAS 60851-34-5), 1,2,3,4,6,7,8-H7CDF (număr CAS 67562-39-4), 1,2,3,4,7,8,9-H7CDF (număr CAS 55673-89-7), 1,2,3,4,6,7,8,9-O8CDF (număr CAS 39001-02-0);

12 bifenili policlorurați asemănători dioxinelor (PCB-DL): 3,3’,4,4’-T4CB (PCB 77, număr CAS 32598-13-3), 3,3’,4’,5-T4CB (PCB 81, număr CAS 70362-50-4), 2,3,3',4,4'-P5CB (PCB 105, număr CAS 32598-14-4), 2,3,4,4',5-P5CB (PCB 114, număr CAS 74472-37-0), 2,3',4,4',5-P5CB (PCB 118, număr CAS 31508-00-6), 2,3',4,4',5'-P5CB (PCB 123, număr CAS 65510-44-3), 3,3’,4,4’,5-P5CB (PCB 126, număr CAS 57465-28-8), 2,3,3',4,4',5-H6CB (PCB 156, număr CAS 38380-08-4), 2,3,3',4,4',5'-H6CB (PCB 157, număr CAS 69782-90-7), 2,3',4,4',5,5'-H6CB (PCB 167, număr CAS 52663-72-6), 3,3’,4,4’,5,5’-H6CB (PCB 169, număr CAS 32774-16-6), 2,3,3',4,4',5,5'-H7CB (PCB 189, număr CAS 39635-31-9).

(22) Pentru grupul dioxinelor și al compușilor asemănători dioxinelor (nr. 37), SCM-urile pentru biotă se referă la suma concentrațiilor substanțelor enumerate în nota de subsol 20 și exprimate ca echivalenți toxici pe baza factorilor de echivalență toxică din 2005 ai Organizației Mondiale a Sănătății.

(23) Numărul CAS 52315-07-8 se referă la un amestec de izomeri de cipermetrin, alfa-cipermetrin (număr CAS 67375-30-8, număr UE 257-842-9), beta-cipermetrin (număr CAS 65731-84-2, număr UE 265-898-0), teta-cipermetrin (număr CAS 71691-59-1) și zeta-cipermetrin (număr CAS 52315-07-8, număr UE 257-842-9).

(24) Sunt vizați 1,3,5,7,9,11-hexabromociclododecanul (număr CAS 25637-99-4, număr UE 247-148-4), 1,2,5,6,9,10-hexabromociclododecanul (număr CAS 3194-55-6, număr UE 221-695-9), α-hexabromociclododecanul (număr CAS 134237-50-6), β-hexabromociclododecanul (număr CAS 134237-51-7) și γ-hexa bromociclododecanul (număr CAS 134237-52-8).

(25) Pentru apa dulce captată pentru prepararea de apă potabilă.

(26) Pentru apa dulce care nu este captată pentru prepararea de apă potabilă.

(27) Sunt vizați următorii compuși, enumerați alături de numărul CAS, numărul UE și factorul de potență relativă (FPR):

Acid perfluorooctanoic (PFOA) (CAS 335-67-1, UE 206-397-9) (FPR 1), acid perfluorooctansulfonic (PFOS) (CAS 1763-23-1, UE 217-179-8) (FPR 2), acid perfluorohexansulfonic (PFHxS) (CAS 355-46-4, UE 206-587-1) (FPR 0,6), acid perfluorononanoic (PFNA) (CAS 375-95-1, UE 206-801-3) (FPR 10), acid perfluorobutansulfonic (PFBS) (CAS 375-73-5, UE 206-793-1) (FPR 0,001), acid perfluorohexanoic (PFHxA) (CAS 307-24-4, UE 206-196-6) (FPR 0,01), acid perfluorobutanoic (PFBA) (PFBA) (CAS 375-22-4, UE 206-786-3) (FPR 0,05), acid perfluoropentanoic (PFPeA) (CAS 2706-90-3, UE 220-300-7) (FPR 0,03), acid perfluoropentansulfonic (PFPeS) (CAS 2706-91-4, UE 220-301-2) (FPR 0,3005), acid perfluorodecanoic (PFDA) (CAS 335-76-2, UE 206-400-3) (FPR 7), acid perfluorododecanoic (PFDoDA sau PFDoA) (CAS 307-55-1, UE 206-203-2) (FPR 3), acid perfluoroundecanoic (PFUnDA sau PFUnA) (CAS 2058-94-8, UE 218-165-4) (FPR 4), acid perfluoroheptanoic (PFHpA) (CAS 375-85-9, UE 206-798-9) (FPR 0,505), acid perfluorotridecanoic (PFTrDA) (CAS 72629-94-8, UE 276-745-2) (FPR 1,65), acid perfluoroheptansulfonic (PFHpS) (CAS 375-92-8, UE 206-800-8) (FPR 1,3), acid perfluorodecansulfonic (PFDS) (CAS 335-77-3, UE 206-401-9) (FPR 2), acid perfluorotetradecanoic (PFTeDA) (CAS 376-06-7, UE 206-803-4) (FPR 0,3), acid perfluorohexadecanoic (PFHxDA) (CAS 67905-19-5, UE 267-638-1) (FPR 0,02), acid perfluorooctadecanoic (PFODA) (CAS 16517-11-6, UE 240-582-5) (FPR 0,02), perfluoro (2-metil-3-oxahexanoat) de amoniu (HFPO-DA sau Gen X) (CAS 62037-80-3) (FPR 0,06), acid propionic/2,2,3-trifluoro-3-[1,1,2,2,3,3-hexafluoro-3-(trifluorometoxi)propoxi]propanoat de amoniu (ADONA) (CAS 958445-44-8) (FPR 0,03), alcool 2­(perfluorohexil)etilic (6:2 FTOH) (CAS 647-42-7, UE 211-477-1) (FPR 0,02), 2-(perfluorooctil)ethanol (8:2 FTOH) (CAS 678-39-7, UE 211-648-0) (FPR 0,04) și acid acetic/2,2-difluoro-2-{[2,2,4,5-tetrafluoro-5-(trifluorometoxi)-1,3-dioxolan-4-il]oxi}- (C6O4) (CAS 1190931-41-9) (FPR 0,06).

(28) Pentru grupul de PFAS (nr. 65), SCM-urile se referă la suma concentrațiilor celor 24 de PFAS enumerate în nota de subsol 27 și exprimate ca echivalenți ai PFOA pe baza potențelor substanțelor în raport cu cea a PFOA, și anume a FPR-urilor din nota de subsol 27.

(29) «Pesticide» înseamnă produsele fitosanitare, astfel cum sunt menționate la articolul 2 din Regulamentul (CE) nr. 1107/2009, și produsele biocide, astfel cum sunt definite la articolul 3 din Regulamentul (UE) nr. 528/2012.

(30) «Total» înseamnă suma tuturor pesticidelor detectate și cuantificate în cadrul procedurii de monitorizare, inclusiv metaboliții, produșii de degradare și produșii de reacție relevanți ai respectivelor pesticide.”

(3)Partea B se modifică după cum urmează:

(a)la punctul 1, primul paragraf se înlocuiește cu următorul text:

„Pentru orice corp de apă de suprafață, aplicarea SCM-MA-urilor înseamnă că, pentru fiecare punct de monitorizare reprezentativ din respectivul corp de apă, media aritmetică a concentrațiilor măsurate în diferite perioade ale anului nu depășește valoarea standard.”;

(b)la punctul 2, primul paragraf se înlocuiește cu următorul text:

„Pentru orice corp de apă de suprafață, aplicarea SCM-CMA-urilor înseamnă că, în orice punct de monitorizare reprezentativ din respectivul corp de apă, concentrația măsurată nu depășește valoarea standard.”

ANEXA VI

„ANEXA II

STANDARDE DE CALITATE A MEDIULUI PENTRU POLUANȚII SPECIFICI BAZINELOR HIDROGRAFICE

Partea A: LISTA CATEGORIILOR DE POLUANȚI SPECIFICI BAZINELOR HIDROGRAFICE

1. Compuși organohalogenați și substanțe care pot forma astfel de compuși

în mediul acvatic.

2. Compuși organofosforici.

3. Compuși organostanici.

4. Substanțe și preparate sau compușii de descompunere ai acestora, pentru care

s-a demonstrat caracterul cancerigen sau mutagen sau proprietățile

care pot afecta funcțiile steroidogene, tiroidiene, de reproducere sau alte funcții de tip endocrin în sau prin mediul acvatic.

5. Hidrocarburi persistente și substanțe organice toxice persistente și bioacumulabile

6. Cianuri.

7. Metale și compușii acestora.

8. Arsen și compușii acestuia.

9. Produse biocide și produse de protecție a plantelor.

10. Materii în suspensie, inclusiv microplastice/nanoplastice.

11. Substanțe care contribuie la eutrofizare (în special nitrați și

fosfați).

12. Substanțe care au o influență nefavorabilă asupra echilibrului de oxigen și care pot fi măsurate cu ajutorul unor parametri precum CBO, CCO etc.

13. Microorganisme, gene sau material genetic care reflectă prezența unor microorganisme rezistente la agenți antimicrobieni, în special microorganisme patogene pentru oameni sau animale.

PARTEA B: PROCEDURA DE CALCULARE A STANDARDELOR DE CALITATE A MEDIULUI PENTRU POLUANȚII SPECIFICI BAZINELOR HIDROGRAFICE

Metodele utilizate pentru stabilirea de SCM-uri pentru poluanții specifici bazinelor hidrografice prezintă următoarele etape:

(a)identificarea receptorilor și a compartimentelor sau matricelor în pericol din cauza substanței care prezintă motive de îngrijorare;

(b)compararea și evaluarea calității datelor referitoare la proprietățile substanței care prezintă motive de îngrijorare, inclusiv la (eco)toxicitatea acesteia, în special din rapoartele studiilor de laborator, de mezocosmos și de teren care acoperă efectele cronice și efectele acute atât în mediul de apă dulce, cât și în mediul de apă sărată;

(c)extrapolarea datelor de (eco)toxicitate la concentrații fără efect sau similare, cu ajutorul unor metode deterministe sau probabilistice, precum și selectarea și aplicarea unor factori de evaluare adecvați pentru abordarea incertitudinilor și pentru calcularea SCM-urilor;

(d)compararea SCM-urilor pentru diferiți receptori și diferite compartimente și selectarea SCM-urilor critice, și anume a SCM-urilor prin care se asigură protecția celui mai sensibil receptor din compartimentul sau matricea cu cea mai mare relevanță.

PARTEA C: REGISTRUL CU STANDARDE ARMONIZATE DE CALITATE A MEDIULUI PENTRU POLUANȚII SPECIFICI BAZINELOR HIDROGRAFICE

Nr. [crt.]

Denumirea substanței

Categoria de substanțe

Numărul CAS (1)

Numărul UE (2)

SCM-MA (3)

Ape interioare de suprafață (4)

[µg/l]

SCM-MA (3)

Alte ape de suprafață

[µg/l]

SCM-CMA (5)

Ape interioare de suprafață (4)

 

[µg/l]

SCM-CMA (5)

Alte ape de suprafață

[µg/l]

SCM

pentru biotă (6)

[µg/kg greutate umedă] sau SCM pentru sedimente [µg/kg greutate uscată], dacă se indică astfel

1

Alaclor (7)

Pesticide

15972-60-8

240-110-8

0,3

0,3

0,7

0,7

2

Tetraclorură de carbon (7)

Substanțe industriale

56-23-5

200-262-8

12

12

Nu se aplică.

Nu se aplică.

3

Clorfenvinfos (7)

Pesticid

470-90-6

207-432-0

0,1

0,1

0,3

0,3

4

Simazin (7)

Pesticid

122-34-9

204-535-2

1

1

4

4

(1)CAS: Serviciul de catalogare a substanțelor chimice (Chemical Abstract Service).

(2)Numărul UE: Inventarul european al substanțelor chimice existente introduse pe piață (EINECS) sau Lista europeană a substanțelor chimice notificate (ELINCS).

(3)Acest parametru reprezintă standardul de calitate a mediului exprimat ca valoare medie anuală (SCM-MA). Dacă nu se specifică altfel, acesta se aplică concentrației totale a tuturor substanțelor și izomerilor.

(4)Apele interioare de suprafață cuprind râurile și lacurile, precum și corpurile de apă conexe, artificiale sau modificate substanțial.

(5)Acest parametru reprezintă standardul de calitate a mediului exprimat sub formă de concentrație maximă admisibilă (SCM-CMA). Atunci când pentru SCM-CMA apare indicația «nu se aplică», se consideră că valorile SCM-MA asigură protecție împotriva vârfurilor de poluare pe termen scurt care apar în cazul evacuărilor continue, deoarece acestea sunt semnificativ mai scăzute decât valorile obținute pe baza toxicității acute.

(6)Dacă se indică un SCM pentru biotă, în locul SCM-ului pentru apă se utilizează respectivul SCM pentru biotă, fără a se aduce atingere articolului 3 alineatul (3) din prezenta directivă, ceea ce înseamnă că se poate monitoriza în loc un taxon alternativ al biotei sau o altă matrice, atâta vreme cât SCM-urile aplicate oferă un nivel de protecție echivalent. Dacă nu se indică altfel, SCM-ul pentru biotă se referă la pești.

(7)Substanță inclusă anterior pe lista de substanțe prioritare din anexa X la Directiva 2000/60/CE sau din anexa I la Directiva 2008/105/CE.”

Top