EUR-Lex Access to European Union law

Back to EUR-Lex homepage

This document is an excerpt from the EUR-Lex website

Document 52022IR4274

Avizul Comitetului European al Regiunilor pe tema „Progresele înregistrate în punerea în aplicare a ODD”

COR 2022/04274

JO C 157, 3.5.2023, p. 6–11 (BG, ES, CS, DA, DE, ET, EL, EN, FR, GA, HR, IT, LV, LT, HU, MT, NL, PL, PT, RO, SK, SL, FI, SV)

3.5.2023   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 157/6


Avizul Comitetului European al Regiunilor pe tema „Progresele înregistrate în punerea în aplicare a ODD”

(2023/C 157/02)

Raportor:

Ricardo RIO (PT-PPE), primarul orașului Braga

COMITETUL EUROPEAN AL REGIUNILOR (CoR),

1.   

subliniază angajamentul regiunilor și orașelor față de obiectivele de dezvoltare durabilă (ODD), un concept universal pentru a realiza o lume mai echitabilă și mai justă, mai favorabilă incluziunii, durabilă și rezilientă, și importanța acestora pentru o redresare europeană durabilă și o creștere durabilă pe termen lung;

2.   

evidențiază rolul activ pe care îl joacă la nivel european în cadrul ODD. Adoptarea, anul trecut, a avizului CoR pe tema „Realizarea obiectivelor de dezvoltare durabilă până în 2030” a reprezentat un pas important, aliniat la concluziile Consiliului adoptate în iunie 2021, și trebuie urmat de acțiuni suplimentare;

3.   

subliniază că Agenda 2030 se apropie de jumătatea etapei sale de punere în aplicare, și își reafirmă convingerea că ODD sunt utile, în special pentru promovarea coerenței politicilor și a incluziunii la toate nivelurile de guvernanță;

4.   

consideră regretabil faptul că pandemia, războiul din Ucraina, creșterea inflației, criza energetică din Europa și alte tendințe recente au contribuit la un regres în realizarea ODD, și își subliniază îngrijorarea cu privire la diminuarea eforturilor în domeniul combaterii schimbărilor climatice și la riscul tot mai mare de sărăcie, în special în rândul grupurilor vulnerabile, al persoanelor care provin din familii de migranți și al refugiaților; își reiterează totuși sprijinul pentru menținerea accentului pe ODD la nivelul UE și la nivel național, regional și local, în conformitate cu competențele proprii fiecărui nivel;

5.   

consideră, într-adevăr, că toate eforturile și inițiativele de soluționare a crizelor ar trebui, de asemenea, considerate o oportunitate de a contribui la punerea în aplicare a ODD și de a da un nou impuls acestui proces;

6.   

afirmă că este posibil ca ODD să reprezinte singurul model holistic pentru viitor, care ar putea echilibra multiplicarea cadrelor la toate nivelurile – Acordul de la Paris, planurile naționale de redresare și reziliență (PNRR) din cadrul Mecanismului de redresare și reziliență (MRR), Convenția privind diversitatea biologică, Pactul verde al UE, noua Agendă urbană etc.; subliniază, de asemenea, natura holistică și universalitatea obiectivelor de dezvoltare durabilă, care cuprind știința, economia, politica, societatea civilă și toți cetățenii, la toate nivelurile de guvernanță;

7.   

solicită o implicare mai puternică a UE și o strategie globală pentru punerea în aplicare a ODD; atrage atenția asupra rolului și resurselor autorităților locale și regionale (ALR) și asupra lipsei regretabile din PNRR a referințelor la ODD și la dimensiunea teritorială;

8.   

subliniază că un număr tot mai mare de orașe și regiuni din Europa utilizează ODD pentru a-și sprijini strategia globală de creștere/redresare, și că această dimensiune teritorială trebuie inclusă în contribuția UE la Summitul ONU privind ODD din septembrie 2023; consideră că noile strategii de punere în aplicare a obiectivelor de dezvoltare durabilă ale ONU ar trebui să se bazeze pe o abordare ascendentă, deoarece nivelurile local și regional pot urma o abordare mai favorabilă incluziunii, în special în ceea ce privește implicarea diferitelor părți interesate de la fața locului;

9.   

subliniază necesitatea de a îmbunătăți coordonarea dintre summitul privind ODD și alte procese relevante, precum Agenda noastră comună, summitul privind transformarea educației, Summitul viitorului, evaluarea la jumătatea perioadei a cadrului de la Sendai și dialogul de la nivel înalt privind finanțarea pentru dezvoltare, planificate tot pentru septembrie 2023;

10.   

consideră că este recomandabil ca autoritățile locale și regionale să elaboreze evaluări locale voluntare sau evaluări subnaționale voluntare care să contribuie la evaluările naționale voluntare: este nevoie de o adevărată abordare a coordonării guvernanței pe mai multe niveluri, de o consolidare a capacităților și de un schimb de bune practici, așa cum se întâmplă deja în cazul proiectului URBACT – Obiective globale pentru orașe și acolo unde se aplică Cadrul de referință privind orașele durabile;

11.   

subliniază că există o oportunitate de a se angaja într-un dialog interinstituțional mai puternic la nivelul UE, cu mult înainte de summit, pentru a pleda în favoarea unui interes reînnoit pentru ODD în cadrul UE, integrându-le într-un mod mai eficace în exercițiul semestrului european și în Mecanismul de redresare și reziliență și lucrând pe teme precum incluziunea, guvernanța pe mai multe niveluri, obiectivele și coerența politicilor; invită, prin urmare, alte instituții ale UE să colaboreze cu CoR în această privință și, în acest context, salută crearea, în cadrul Parlamentului European, a Alianței pentru ODD, un grup interparlamentar informal;

12.   

salută angajamentul Comisiei Europene față de ODD ca linie directoare și busolă comună pentru toate acțiunile sale, printre altele prin intermediul programului său de lucru pentru 2023 și al elaborării primei revizuiri voluntare a UE, care va fi prezentată Organizației Națiunilor Unite în cursul acestui an;

13.   

felicită Comisia Europeană pentru activitatea sa de integrare a ODD în cadrul semestrului european și în instrumentele pentru o mai bună legiferare;

14.   

constată, însă, că aceste procese sunt în curs, și solicită eforturi suplimentare, precum și o mai mare vizibilitate a ODD în toate instrumentele UE, inclusiv în punerea în aplicare a MRR;

15.   

își exprimă profunda îngrijorare cu privire la lipsa integrării ODD în PNRR. Majoritatea statelor membre se limitează la a menționa implicit ODD. Foarte puține corelează în mod explicit componentele PNRR cu ODD, după cum reiese dintr-un studiu al CoR (1). În plus, rata generală de integrare a ODD în PNRR este destul de scăzută, nivelul cel mai ridicat (încă sub 50 %) fiind atins în cazul ODD economice (2);

16.   

subliniază că ODD ar trebui integrate în documentele semestrului european, și solicită liderilor de la cel mai înalt nivel al Comisiei Europene și al Consiliului un semestru european reînnoit, raționalizat și simplificat, recunoașterea rolului autorităților locale și regionale în cadrul semestrului european și prioritizarea unei „sustenabilități competitive”;

17.   

recomandă să se acorde mai multă vizibilitate ODD în cadrul analizei anuale a creșterii durabile și să se citeze în mod explicit ODD în considerentele recomandărilor specifice fiecărei țări, clarificând faptul că recomandările vizează punerea în aplicare a ODD;

18.   

își reiterează apelul privind adoptarea rapidă a unui cod de conduită european, pentru implicarea ALR în guvernanța semestrului european, și subliniază că Comisia Europeană ar trebui să dea un exemplu și să creeze un dialog structurat cu părțile interesate privind semestrul european, în special ca urmare a lacunelor rămase din cauză că nu a fost reînnoită platforma multipartită a UE de la nivel înalt privind ODD;

Contribuția locală și regională

19.

reafirmă că punerea în aplicare a Pactului verde poate fi încununată de succes numai dacă este realizată în cadrul ODD, ceea ce necesită punți între localizarea ODD și pactele verzi locale; în acest context, subliniază contribuția importantă a Grupului de lucru „Pactul verde la nivel local” al CoR, în special în ceea ce privește schimbul de bune practici;

20.

observă că datele disponibile arată că, de la adoptarea ODD de către ONU în 2015, autoritățile locale și regionale s-au implicat în măsuri diferite în punerea lor în aplicare. Cel mai recent sondaj al CoR-OCDE, SDGs as a Framework for COVID-19 Recovery in Cities and Regions (ODD drept cadru pentru redresarea în urma pandemiei de COVID-19 în orașe și regiuni) (3), confirmă acest angajament într-o perioadă în care unele țări își reevaluează implicarea, afirmând o opoziție între redresare și ODD. Dimpotrivă, autoritățile locale și regionale consideră ODD un cadru ideal pentru redresarea pe termen lung în urma pandemiei;

21.

subliniază că guvernanța pe mai multe niveluri este una dintre valorile fundamentale ale ODD și evidențiază rolul-cheie al regiunilor și orașelor, OCDE estimând că 65 % dintre țintele din cadrul ODD nu pot fi atinse fără coordonarea sau implicarea autorităților locale și regionale;

22.

apreciază contribuția esențială a autorităților locale și regionale la punerea în aplicare a ODD și invită celelalte instituții ale UE să recunoască această contribuție în vederea consolidării coordonării în interiorul UE, inclusiv la nivel descentralizat între regiuni și orașe. Potrivit unui raport al OCDE bazat pe un sondaj realizat împreună cu CoR, 40 % dintre cele 145 de autorități locale și regionale utilizau deja ODD înainte de pandemie și au început să le folosească pentru a proiecta faza de redresare. Un procent de 44 % dintre acestea nu au început încă să utilizeze ODD în cadrul redresării, dar intenționează să o facă în viitor. 68 % dintre regiunile și orașele respondente utilizează ODD pentru a elabora noi planuri, politici și strategii sau pentru a le adapta pe cele deja existente la Agenda 2030 (4);

23.

salută activitățile asociațiilor autorităților locale și regionale de la nivel național și european menite să sprijine regiunile și orașele în localizarea ODD, cum ar fi CLRE și Platforma cu publicațiile, manualele și ghidurile sale, precum și numeroasele rapoarte, formări, instrumente și ateliere privind localizarea ODD, Eurocities cu grupul său de lucru privind ODD și Regions4 și comunitatea sa de practici privind ODD;

24.

salută activitatea Centrului Comun de Cercetare (JRC) al UE de sprijinire a orașelor în raportarea cu privire la ODD prin propriile evaluări locale voluntare, precum și noul proiect REGIONS2030, sprijinit de Parlamentul European (5);

25.

sprijină ferm principalele contribuții aduse în mod constant de OCDE, prin intermediul proiectului-pilot și al setului său de instrumente pentru o abordare teritorială a ODD, al meselor rotunde pentru dialog politic, al sondajelor și al rapoartelor realizate cu sprijinul CoR, pentru a ajuta regiunile și orașele să pună în aplicare ODD;

26.

consideră că eforturile depuse de instituțiile ONU, cum ar fi CEE-ONU, UN-Habitat și DESA, de a promova și sprijini localizarea ODD în întreaga lume sunt foarte importante și ar trebui să fie mai bine aliniate la politicile și inițiativele UE;

27.

susține că aceste eforturi dau roade și ar trebui să se reflecte într-o punere în aplicare mai coerentă și mai structurată de către UE a ODD, eventual printr-o strategie globală și o platformă a părților interesate pentru proiectarea în comun și încurajarea acțiunilor tuturor părților interesate;

28.

Se declară disponibil să coordoneze instituirea unei platforme a UE pentru dialog și schimburi care să permită orașelor și regiunilor să învețe unele de la altele și să beneficieze de activități suplimentare de consolidare a capacităților și de învățare reciprocă în UE și în afara acesteia, deschisă organizațiilor și inițiativelor, precum și rețelelor externe;

Monitorizare, raportare și o mai bună aliniere a politicilor

29.

salută integrarea raportului anual al Eurostat de monitorizare a ODD în pachetul de primăvară al semestrului european, precum și în evaluarea voluntară a UE;

30.

este preocupat de faptul că raportul de monitorizare nu se bazează pe obiective măsurabile, cu termene precise și, prin urmare, nu poate monitoriza cu adevărat punerea în aplicare a ODD în UE. O strategie și un plan de acțiune ar fi permis stabilirea de obiective și măsurarea progreselor. Ca alternativă, evaluările voluntare periodice ale UE ar putea contribui la evaluarea progreselor înregistrate în direcția atingerii obiectivelor relevante, după caz și în conformitate cu diferitele niveluri de competențe juridice, și ar putea identifica lacunele;

31.

subliniază că trebuie introduse instrumente de analiză a impactului economic/social, atât la nivelul administrației publice centrale, cât și al celei teritoriale, care să fie utilizate în mod regulat, inclusiv pentru a facilita comunicarea cu părțile interesate și cu cetățenii;

32.

este preocupat, de asemenea, de faptul că rezultatele acestui raport sunt utilizate pentru a evalua punerea în aplicare a ODD în fiecare stat membru în cadrul rapoartelor de țară. Având în vedere limitările menționate mai sus, cifrele se bazează pe media UE și, adesea, induc în eroare. Prin urmare, este imposibil să se măsoare amploarea progreselor în realizarea ODD atunci când se compară rezultatele cu media UE;

33.

își exprimă, de asemenea, îngrijorarea cu privire la faptul că indicatorii utilizați pentru evaluarea ODD sunt toți de la nivel național. Pentru țările mijlocii și mari, aceste evaluări nu reflectă realitatea de pe teren, deoarece există diferențe mari între țări. Deși este lăudabil angajamentul Eurostat de a furniza date de înaltă calitate, care depind, în mare măsură, de datele puse la dispoziție de institutele naționale de statistică, este extrem de important ca raportul anual al Eurostat de monitorizare a ODD să conțină date de la nivelul NUTS-2, precum și bune practici ilustrative de la nivel regional și local, și să scoată în evidență domeniile în care se pot încă aduce îmbunătățiri;

34.

subliniază că datele regionale și locale reprezintă, de asemenea, o condiție pentru politicile bazate pe date concrete. Mai puțin de jumătate dintre autoritățile locale și regionale utilizează indicatori și sisteme de măsurare pentru a urmări progresele înregistrate în direcția îndeplinirii ODD. Autoritățile locale și regionale au nevoie de sprijin din partea nivelurilor superioare de guvernare pentru a monitoriza ODD. Cadrul OCDE al indicatorilor localizați pentru măsurarea distanței față de atingerea ODD în orașe și regiuni ar putea constitui un punct de pornire pentru ca ALR să utilizeze un cadru local al indicatorilor privind ODD (6);

35.

subliniază că CoR, autoritățile locale și regionale și asociațiile acestora sunt colectori importanți de date și pot aduce o contribuție concretă la îmbogățirea raportului UE de monitorizare a ODD;

36.

salută eforturile JRC de a identifica indicatori adecvați pentru monitorizarea ODD la nivel regional, și solicită integrarea rapidă a acestei activități în raportul UE de monitorizare a ODD;

37.

încurajează UE și toate statele membre să sprijine această tendință, în special cele care vor prezenta o evaluare națională voluntară anul acesta;

38.

îndeamnă Comisia Europeană și Grupul de lucru al Consiliului pentru Agenda 2030 să se asigure că aceste eforturi se reflectă în evaluarea voluntară a UE și în evaluările naționale voluntare relevante, contribuind la o mai bună aliniere a politicilor la toate nivelurile și la demonstrarea amplorii (în ansamblu) a eforturilor depuse de Uniunea Europeană privind ODD. Există un potențial semnificativ de îmbunătățire, având în vedere că jumătate dintre orașe și regiuni raportează că nu au fost implicate în elaborarea evaluărilor naționale voluntare în UE;

39.

salută eforturile Comisiei Europene de a colabora cu regiunile și orașele, precum și cu societatea civilă, în ceea ce privește evaluarea voluntară a UE, și solicită ca contribuția CoR să fie inclusă în documentul privind evaluarea voluntară, cu un spațiu adecvat pentru guvernanța pe mai multe niveluri;

40.

solicită ca evaluarea voluntară a UE să fie prezentată oficial în cadrul ONU, cu participarea unor reprezentanți ai tuturor instituțiilor UE, pentru a reflecta abordarea bazată pe guvernanța pe mai multe niveluri a ODD;

41.

îndeamnă conducerea Consiliului să se asigure că UE nu își slăbește eforturile privind ODD;

42.

îndeamnă viitoarea Președinție spaniolă să organizeze o dezbatere la nivel înalt privind impulsul necesar la nivelul UE pentru punerea în aplicare la timp a ODD. Această dezbatere ar trebui să se desfășoare la nivel ministerial, în cadrul Consiliului Afaceri Generale, și să transmită un semnal clar Comisiei Europene cu privire la importanța ODD;

Provocări și căi de urmat

43.

subliniază necesitatea unor legături mai solide între ODD și PNRR, întrucât finanțarea este principalul obstacol pentru 47 % dintre orașe și regiuni în punerea în aplicare a ODD (7), iar statele membre dispun încă de 225 de miliarde EUR din cadrul MRR;

44.

încurajează, de asemenea, toate nivelurile de guvernare să integreze ODD în bugetul lor și în instrumentele lor financiare pentru a aborda deficitul de finanțare;

45.

subliniază importanța sprijinului UE pentru dezvoltarea activităților de formare și de consolidare a capacităților, întrucât capacitatea, atât în ceea ce privește competențele, cât și personalul, reprezintă o provocare pentru 44 % dintre orașe și regiuni (8);

46.

invită întreprinderile mici și mijlocii (IMM-uri) să elaboreze și să pună în aplicare strategii de durabilitate în interiorul lor, deoarece doar 24 % au în prezent planuri concrete de reducere a amprentei lor de carbon (9); subliniază necesitatea de a sprijini IMM-urile în acest proces și de a intensifica măsurile relevante la nivel european, național, regional și local;

47.

solicită o coordonare mai bună și mai structurată între nivelurile de guvernare, în care UE să conducă prin puterea exemplului, printre altele printr-o guvernanță mai incluzivă a semestrului european și un dialog structurat cu părțile interesate cu privire la ODD;

48.

solicită ca instituțiile UE să adopte o poziție de lider mai puternică în comunicarea privind ODD. Nu toate părțile interesate sunt familiarizate cu cadrul, iar prioritizarea ODD la nivelul UE și la nivel național ar putea contribui la consolidarea angajamentului politic la toate nivelurile și la creșterea gradului de sensibilizare cu privire la ODD pe teren;

49.

recomandă, pe baza recomandărilor OCDE, utilizarea ODD pentru a acorda prioritate punerii în aplicare a Pilonului european al drepturilor sociale, consolidării serviciilor sociale și comunitare pentru grupurile dezavantajate din punct de vedere social și pentru a stimula decarbonizarea clădirilor, pentru a extinde infrastructura sustenabilă pentru bicicliști, pietoni și vehicule electrice și pentru a consolida participarea părților interesate la localizarea ODD în vederea redresării;

50.

consideră că, în completarea taxonomiei verzi, ca o contribuție la punerea în aplicare a Pactului verde, Comisia ar trebui să prezinte de urgență o propunere de instituire a unei taxonomii sociale. Fără o taxonomie socială, investitorii și întreprinderile nu dispun de orientări clare cu privire la ceea ce trebuie înțeles ca fiind „eligibil din punct de vedere social”. Acest lucru îngreunează finanțarea activităților motivate social în domeniul asistenței medicale, al locuințelor sociale și al serviciilor sociale, precum și în alte domenii.

51.

propune ca instituțiile UE și statele membre să sprijine și să finanțeze lansarea de inițiative de formare și educație pentru a promova consolidarea capacităților entităților publice și ale organizațiilor private în elaborarea și punerea în aplicare a rapoartelor și a planurilor strategice privind ODD;

52.

subliniază că educația este un drept fundamental, indiferent de posibilitățile financiare, și sugerează, de asemenea, nivelurilor de guvernare responsabile cu educația că ar putea fi introduse mai multe concepte de dezvoltare durabilă în programele de învățământ, de la nivelul de grădiniță până la cel universitar;

53.

propune lansarea unei campanii de comunicare interinstituționale a UE care să coreleze în mod clar îndeplinirea ODD cu îmbunătățirea calității vieții cetățenilor în toate teritoriile;

54.

sugerează crearea unei platforme intercontinentale pentru schimburi de bune practici în ceea ce privește elaborarea evaluărilor voluntare locale sau subnaționale între orașele din UE și alte orașe din lume, promovând Europa ca un partener puternic în acest domeniu; o astfel de platformă poate conta pe coordonarea CoR;

55.

solicită o diseminare mult mai eficientă a informațiilor privind oportunitățile de finanțare care pot fi puse la dispoziție de instituții precum Banca Europeană de Investiții pentru a sprijini punerea în aplicare a planurilor strategice privind ODD la nivel local și regional;

56.

prin prezentul aviz, lansează o dezbatere colectivă privind importanța menținerii dezvoltării durabile în Europa în centrul tuturor acțiunilor politice, chiar și după 2030, subliniind oportunitatea de a crea o adevărată economie a bunăstării, centrată pe oameni și pe planetă, și acționând în direcția unei UE durabile pe termen lung;

57.

invită, în cele din urmă, instituțiile, organismele și agențiile UE, precum și administrațiile naționale, regionale și locale, să analizeze modul în care pot deveni ele însele mai sustenabile; acest lucru se referă în special la dezvoltarea energiei din surse regenerabile, la renovarea energetică a clădirilor și la cantine mai sustenabile, la promovarea transportului și a locuințelor ecologice și la dezvoltarea de evenimente și reuniuni în format hibrid în clădirile lor de birouri, dar și la combaterea sărăciei și a foametei; este necesar un angajament pentru a realiza egalitatea de gen și de a combate inegalitatea, de a promova inovarea și de a îmbunătăți infrastructura, de a echilibra consumul, producția și utilizarea terenurilor și de a contribui la pace, justiție și instituții puternice în Europa și în lume.

Bruxelles, 8 februarie 2023.

Președintele Comitetului European al Regiunilor

Vasco ALVES CORDEIRO


(1)  CoR (2022) Sinergiile dintre obiectivele de dezvoltare durabilă și planurile naționale de redresare și reziliență – Cele mai bune practici ale autorităților locale și regionale, pagina 16.

(2)  CoR (2022) Sinergiile dintre obiectivele de dezvoltare durabilă și planurile naționale de redresare și reziliență – Cele mai bune practici ale autorităților locale și regionale, pagina 17.

(3)  Cele mai recente rezultate ale sondajului apar în raportul OCDE: https://doi.org/10.1787/6d25b59b-en

(4)  Cele mai recente rezultate ale sondajului apar în raportul OCDE: https://doi.org/10.1787/6d25b59b-en

(5)  Localizarea ODD la diferite niveluri de guvernare a dus la o creștere a evaluărilor locale voluntare și a evaluărilor subnaționale voluntare: numai în regiunea Renania de Nord-Westfalia, 11 orașe au elaborat un raport local privind sustenabilitatea, iar Bonn și Düsseldorf au prezentat ONU propriile evaluări locale voluntare. Cele mai mari orașe din Finlanda (Espoo, Helsinki, Tampere, Turku și Vantaa) au elaborat, de asemenea, evaluări locale voluntare. La nivel mondial, există 126 de evaluări locale voluntare, dintre care o treime sunt situate în Europa.

(6)  OCDE (2022) The Sustainable Development Goals as a framework for COVID-19 recovery in cities and regions (Obiectivele de dezvoltare durabilă drept cadru pentru redresarea în urma pandemiei de COVID-19 în orașe și regiuni), OECD Regional Development Papers, nr. 26, OECD Publishing, Paris.

(7)  OCDE (2022) The Sustainable Development Goals as a framework for COVID-19 recovery in cities and regions (Obiectivele de dezvoltare durabilă drept cadru pentru redresarea în urma pandemiei de COVID-19 în orașe și regiuni), OECD Regional Development Papers, nr. 26, OECD Publishing, Paris.

(8)  OCDE (2022) The Sustainable Development Goals as a framework for COVID-19 recovery in cities and regions (Obiectivele de dezvoltare durabilă drept cadru pentru redresarea în urma pandemiei de COVID-19 în orașe și regiuni), OECD Regional Development Papers, nr. 26, OECD Publishing, Paris.

(9)  Comisia Europeană, 2022: Eurobarometru: IMM-urile din UE care lucrează în direcția sustenabilității:

https://single-market-economy.ec.europa.eu/news/eurobarometer-eu-smes-working-towards-sustainability-2022-03-28_en


Top