52021IP0454

EUR-Lex

Access to European Union law

This document is an excerpt from the EUR-Lex website

EUROPA
EUR-Lex home
EUR-Lex - 52021IP0454 - EN

Help

Search tips

Need more search options? Use the Advanced search

Document 52021IP0454

Rezoluția Parlamentului European din 11 noiembrie 2021 referitoare la aplicarea Regulamentului (UE, Euratom) nr. 1141/2014 privind statutul și finanțarea partidelor politice europene și a fundațiilor politice europene (2021/2018(INI))

JO C 205, 20.5.2022, p. 37–43 (BG, ES, CS, DA, DE, ET, EL, EN, FR, HR, IT, LV, LT, HU, MT, NL, PL, PT, RO, SK, SL, FI, SV)

HTML

PDF

Official Journal

20.5.2022

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 205/37

P9_TA(2021)0454

Statutul și finanțarea partidelor politice europene și a fundațiilor politice europene

(2022/C 205/04)

Parlamentul European,

—	având în vedere articolul 2 și articolul 10 alineatul (4) din Tratatul privind Uniunea Europeană (TUE),

—	având în vedere articolele 224 și 325 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene (TFUE),

—

având în vedere Regulamentul (UE, Euratom) nr. 1141/2014 al Parlamentului European și al Consiliului din 22 octombrie 2014 privind statutul și finanțarea partidelor politice europene și a fundațiilor politice europene (1), (denumit în continuare „Regulamentul”), modificat prin Regulamentul (UE, Euratom) 2018/673 a Parlamentului European și a Consiliului din 3 mai 2018 (2) și prin Regulamentul (UE, Euratom) 2019/493 al Parlamentului European și al Consiliului din 25 martie 2019 (3), în special articolul 38 alineatul (1),

—	având în vedere Regulamentul (UE, Euratom) 2018/1046 al Parlamentului European și al Consiliului din 18 iulie 2018 privind normele financiare aplicabile bugetului general al Uniunii (4) (Regulamentul Financiar),

—	după consultarea Autorității pentru partidele politice europene și fundațiile politice europene (denumită în continuare „Autoritatea”) și a rapoartelor sale anuale de activitate,

—	având în vedere raportul Secretarului General al Parlamentului European adresat Biroului la 19 aprilie 2021 privind finanțarea partidelor politice europene și a fundațiilor politice europene la nivel european,

—	având în vedere articolul 54 din Regulamentul său de procedură,

—	având în vedere avizul Comisiei pentru control bugetar,

—	având în vedere raportul Comisiei pentru afaceri constituționale (A9-0294/2021),

A.	întrucât partidele și fundațiile politice puternice la nivelul UE sunt esențiale pentru dezvoltarea unei sfere publice cu adevărat europene;

întrucât partidele politice europene ar trebui să joace un rol mai important în procesul electoral european și să contribuie la formarea conștiinței politice a UE și la exprimarea voinței cetățenilor UE; întrucât diversitatea politică este esențială pentru discursul public și pentru exprimarea alegerilor cetățenilor;

C.	întrucât partidele nu pot fi considerate entități nepartizane în cursul competiției politice și întrucât finanțarea lor nu poate fi redusă la cheltuieli apolitice;

întrucât în mandatul fundațiilor politice europene sunt incluse sensibilizarea politică și contribuția la dezbaterea privind chestiunile de politică ale UE și procesul de integrare europeană și, în acest cadru, acestea dezvoltă oferte care nu se adresează exclusiv membrilor sau alegătorilor unui anumit partid, ci sunt deschise tuturor în aceleași condiții;

E.	întrucât partidele și fundațiile politice europene ar trebui să coopereze cu partidele lor naționale membre și partenerii lor naționali, pentru a le sprijini în aducerea Uniunii și a politicilor sale mai aproape de cetățeni și pentru a consolida legitimitatea democratică;

F.	întrucât partidele politice europene ar trebui să coopereze cu structurile lor omoloage corespunzătoare la nivel național pentru a facilita participarea interactivă la chestiunile legate de UE;

întrucât, pentru a continua să cunoască și să exprime voința cetățenilor Uniunii, este esențial ca rolul și funcționarea partidelor și fundațiilor politice europene să nu se limiteze la chestiuni de relevanță exclusiv europeană la nivelul Uniunii; întrucât acestor partide și fundații politice europene ar trebui să li se permită să își utilizeze fondurile pentru a finanța orice activitate care contribuie la informarea cetățenilor UE și la creșterea gradului de conștientizare cu privire la aspectele legate de politicile UE;

H.	întrucât existența unor mijloace financiare suficiente este o condiție prealabilă pentru ca partidele politice și fundațiile europene să își îndeplinească sarcinile, iar primirea de fonduri publice de la bugetul Uniunii ar trebui condiționată de o transparență și responsabilitate depline;

întrucât partidele politice și fundațiile europene pot juca un rol în promovarea politicilor UE în ceea ce privește țările vecine în cadrul politicii externe și de securitate comune și ca parte a relațiilor externe ale Uniunii; întrucât acestea ar trebui, prin urmare, să fie deschise participării partidelor sau persoanelor fizice din aceste țări și să li se permită să primească contribuții din partea acestora, cu condiția să se asigure transparența deplină și respectarea deplină a articolului 325 din TFUE și a normelor Uniunii privind combaterea fraudei și a corupției;

J.	întrucât ar trebui să fie posibil ca partidele și fundațiile politice europene să aibă categorii suplimentare de venituri, altele decât contribuțiile și donațiile;

K.	întrucât o aliniere a ratei de cofinanțare pentru partidele politice europene la nivelul impus fundațiilor politice ar preveni acumularea de datorii;

întrucât sistemul de control administrativ al cheltuielilor ar trebui ar trebui să fie simplificat, cu respectarea transparenței și a utilizării corespunzătoare a fondurilor publice, și ar trebui să se renunțe la cerința de a prezenta conturi în conformitate cu Standardele internaționale de raportare financiară, care nu corespunde naturii partidelor și fundațiilor politice europene și reprezintă o sarcină inutilă, costisitoare și care necesită mult timp;

M.	întrucât o aliniere a perioadei de reportare pentru fundațiile politice europene la cerințele impuse partidelor politice ar evita un audit de al doilea nivel și, prin urmare, ar reduce în mod semnificativ sarcina administrativă a fundațiilor;

Evaluarea aplicării regulamentului

reamintește că Regulamentul (UE, Euratom) nr. 1141/2014 privind statutul și finanțarea partidelor și fundațiilor politice europene constituie cadrul juridic care stabilește drepturile și obligațiile acestora; subliniază că finanțarea acordată în temeiul regulamentului face parte din bugetul general al Uniunii Europene și, prin urmare, ar trebui să fie executată în conformitate cu Regulamentul financiar, cu accent pe principiul general al bunei gestiuni financiare;

observă că 2018 a fost primul an de punere în aplicare a regulamentului; salută raportul anual de activitate pe 2019 prezentat de Autoritate; ia act de principalele activități și provocări întâmpinate în cursul anului 2019; observă că Autoritatea a efectuat prima sa evaluare a conturilor partidelor și fundațiilor europene în contextul alegerilor europene din 2019, asigurând conformitatea cu regulamentul, în timp ce Direcția Generală Finanțe a Parlamentului European asigură conformitatea cu Regulamentul financiar; salută faptul că Autoritatea nu a trebuit să impună sancțiuni niciunui partid politic european sau niciunei fundații politice europene în 2019; ia act de faptul că, în plus, Autoritatea a intervenit în procedurile în fața Tribunalului Uniunii Europene și a luat legătura cu statele membre pentru a crea o rețea de puncte de contact naționale și autorități pentru protecția datelor;

reamintește că articolul 38 din regulamentul impune Parlamentului să adopte un raport referitor la aplicarea regulamentului până la sfârșitul anului 2021, iar Comisiei să prezinte un raport pe aceeași temă la șase luni după aceea, care trebuie însoțit de o propunere legislativă de modificare a regulamentului; constată că foaia de parcurs a Comisiei include înăsprirea normelor financiare și de punere în aplicare, reducerea sarcinii administrative, creșterea transparenței și consolidarea reprezentării electorale reale a cetățenilor Uniunii; subliniază, de asemenea, importanța abordării riscului de ingerință străină și de încălcare a normelor privind protecția datelor;

salută anunțul Comisiei privind un nou Plan de acțiune pentru democrația europeană, inclusiv o propunere legislativă care vizează asigurarea unei transparențe mai mari în ceea ce privește publicitatea politică plătită și o revizuire a legislației privind finanțarea partidelor și fundațiilor politice europene; își reiterează propunerea de modificare a regulamentului, astfel cum a fost exprimată în rezoluția sa din 26 noiembrie 2020 referitoare la bilanțul alegerilor europene (5), în ceea ce privește participarea la alegerile europene, transparența finanțării și interzicerea donațiilor din partea organismelor publice și private din țări terțe;

recunoaște că regulamentul a îmbunătățit statutul partidelor și fundațiilor politice europene în comparație cu cadrul juridic anterior stabilit prin Regulamentul (CE) nr. 2004/2003 (6), în special prin recunoașterea faptului că aceste entități au personalitate juridică la nivelul Uniunii și prin instituirea unei Autorități independente;

recunoaște rolul Autorității, care și-a asumat sarcinile care i-au fost încredințate în temeiul regulamentului;

constată, cu toate acestea, că o serie de obstacole administrative și politice împiedică în continuare partidele și fundațiile politice europene să își valorifice pe deplin potențialul de actori activi și vizibili ai democrației europene, atât la nivel european, cât și în statele membre ale UE;

subliniază importanța înregistrării partidelor și fundațiilor politice europene, întrucât aceasta impune respectarea tuturor condițiilor regulamentului, în special respectarea valorilor Uniunii consacrate la articolul 2 din TUE, respectare care condiționează eligibilitatea pentru finanțare de la bugetul Uniunii, accentuând totodată necesitatea de a asigura o transparență deplină;

consideră, în acest sens, că regulamentul ar trebui modificat pentru a clarifica faptul că respectarea valorilor fundamentale ale UE ar trebui să se aplice atât partidului politic european în sine, cât și partidelor sale membre.

10.

salută consolidarea dispozițiilor privind monitorizarea respectării de către partidele și fundațiile politice europene a valorilor fundamentale ale Uniunii și a procedurii de tratare a încălcărilor, inclusiv a sancțiunilor și a recuperării fondurilor;

11.

consideră că ultima modificare a regulamentului, care a introdus sancțiuni pentru încălcarea normelor privind protecția datelor, a fost un prim pas util, dar ar trebui consolidată în continuare;

12.

consideră că sistemul actual de verificare a respectării normelor privind utilizarea contribuțiilor și a granturilor trebuie îmbunătățit în ceea ce privește claritatea, eficiența și rapiditatea;

13.

consideră că a supune partidele și fundațiile politice europene la norme ale UE și norme naționale, care sunt definite în instrumente juridice diferite, reprezintă o sursă de confuzie și de incertitudine juridică; propune, prin urmare, armonizarea în continuare și consolidarea normelor care reglementează partidele și fundațiile politice din UE pentru a asigura un cadru juridic european cuprinzător pentru partidele și fundațiile politice europene, abordând în special condițiile privind înregistrarea, structura și operațiunile, vizibilitatea și transparența, precum și sancțiunile;

14.

subliniază că finanțarea partidelor și fundațiilor politice europene trebuie să fie transparentă, să facă obiectul articolului 325 din TFUE, nu trebuie să permită niciun abuz și trebuie să sprijine exclusiv programele și activitățile politice în conformitate cu principiile fondatoare ale Uniunii exprimate la articolul 2 din TUE;

Probleme identificate

15.

reamintește că regulamentul impune partidelor naționale membre să afișeze pe site-urile lor „într-un mod foarte vizibil și ușor de utilizat” logoul, programul politic și linkul partidului lor european de afiliere, ca o condiție pentru accesarea fondurilor de către un partid politic european; este preocupat de faptul că, potrivit proiectului Logos al European Democracy Consulting, partidele naționale membre, în mod covârșitor, nu pun în aplicare în mod corespunzător cerința de afișare prevăzută în regulament, doar 15 % dintre partidele membre afișând logoul într-un mod clar și ușor de utilizat;

16.

subliniază că este necesar ca definiția finanțării indirecte acordate de partidele și fundațiile politice europene omologilor și membrilor naționali să fie mai precisă și mai simplă, pentru a nu împiedica cooperarea acestora, necesară în promovarea și explicarea politicilor UE, precum și angajamentul lor față de cetățenii Uniunii;

17.

subliniază că interdicția de a finanța campaniile pentru referendumuri pe teme legate de UE contravine scopului partidelor și fundațiilor politice europene;

18.

subliniază că finanțarea partidelor și fundațiilor politice europene este legată în mod inerent de criteriile de înregistrare enumerate în regulament; recunoaște necesitatea de a se asigura că criteriile de înregistrare și de aderare prevăd o reprezentare autentică și incluzivă a partidelor politice active la nivelul UE, evitând, în același timp, obstacolele în calea reprezentării democratice a partidelor politice mai mici la același nivel; reamintește dezbaterile care au avut loc în cadrul Comisiei pentru afaceri constituționale a Parlamentului cu privire la pragul de înregistrare și de sprijinire a cetățenilor; observă că, în urma Brexitului, este tot mai necesar să se revizuiască diferitele categorii de apartenență la partide și perceperea de cotizații; sugerează, prin urmare, o revizuire a cerințelor de înregistrare și a criteriilor de reprezentare, inclusiv o reflecție asupra afilierii directe a cetățenilor;

19.

regretă interpretarea restrictivă a conceptului de apartenență stabilită de jurisprudență, lipsa unor definiții clare ale modalităților de aderare la partidele politice europene și lipsa unor niveluri diferențiate de afiliere la fundațiile politice europene în regulament, care nu permit flexibilitate în organizarea internă a partidelor și fundațiilor politice europene, în special în ceea ce privește membrii asociați și partenerii fundațiilor politice europene, inclusiv cei din fostele state membre și din alte țări europene; este îngrijorat de faptul că această interpretare restrictivă are efectul de a împiedica, fără un motiv întemeiat, partidele politice europene să primească contribuții financiare din partea unor astfel de membri; consideră că modalitățile de aderare și afiliere la fundațiile politice europene, precum și parteneriatele de cercetare cu acestea ar trebui, de asemenea, clarificate;

20.

consideră că interzicerea apartenenței la mai multe partide și la mai multe fundații ar trebui clarificată și extinsă;

21.

subliniază că categoriile de venituri sunt definite prea restrictiv în regulament și, în special, că nu iau în considerare alte resurse proprii obținute în mod legal;

22.

subliniază că nivelul de cofinanțare impus, în special partidelor politice europene, s-a dovedit a fi foarte dificil de atins;

23.

consideră că cerința ca conturile partidelor și fundațiilor politice europene să fie constituite atât în conformitate cu standardele naționale de audit ale statului membru în care își au sediul, cât și în conformitate cu standardele internaționale de raportare financiară nu aduce nicio valoare adăugată și implică costuri inutile și întârzieri;

24.

regretă faptul că o concepție defectuoasă în regulament limitează posibilitatea partidelor politice europene de a-și îndeplini cu adevărat rolul de partide politice moderne care conectează cetățenii la sistemul politic, deoarece cetățenii nu le cunosc din cauza numărului limitat de membri individuali, a rolului limitat în influențarea procesului de elaborare a politicilor sau în stabilirea programelor publice și, prin urmare, nu suscită nici pe departe același nivel de mobilizare a activiștilor de care sunt capabile partidele naționale și regionale;

25.

subliniază că Autoritatea are competențe limitate pentru a verifica dacă un partid politic european sau o fundație politică europeană încalcă valorile comune ale UE și că, până în prezent, nu a declanșat niciodată procedura complexă de conformitate cu valorile; solicită consolidarea înființării Autorității pentru a putea monitoriza mai bine toate criteriile prevăzute în regulament, inclusiv respectarea valorilor Uniunii și a guvernanței democratice a partidelor politice europene și respectarea normelor relevante și punerea în aplicare a sancțiunilor, precum și pentru a asigura autonomia și neutralitatea deplină a acesteia;

26.

constată cu îngrijorare că mai multe partide politice transnaționale existente, active în politica UE și reprezentate în Parlamentul European, nu sunt autorizate să se înregistreze oficial ca partide politice europene din cauza cerințelor enumerate în regulament, ceea ce împiedică reprezentarea democratică a partidelor politice mai mici la nivelul UE;

Propuneri de îmbunătățiri

27.

consideră că ar trebui stabilit un set clar de norme și condiții pentru organizarea și cofinanțarea în comun a activităților privind chestiunile legate de UE de către partidele și fundațiile politice europene și membrii acestora; consideră că, pentru astfel de activități comune, ar trebui să se solicite afișarea logoului partidului politic european alături de cel al partidului național membru;

28.

subliniază că nicio normă nu ar trebui să împiedice participarea reprezentanților și a membrilor personalului partidelor politice la evenimente ale fundațiilor politice europene, fapt justificat prin însăși natura lor;

29.

invită Comisia să prevadă cerințe clare și orientări detaliate referitoare la vizibilitatea partidului politic european de afiliere pentru a asigura punerea în aplicare a articolului 18 alineatul (2) litera (a) din Regulamentul privind afișarea logourilor partidelor politice europene alături de logourile partidelor naționale sau regionale;

30.

subliniază că prima evaluare a conturilor a identificat posibile îmbunătățiri, în special în ceea ce privește nivelul de detaliere și comparabilitatea informațiilor solicitate, furnizate de partidele și fundațiile europene; salută introducerea, în 2020, a unor modele pentru a facilita procesul; observă că, în 2019, majoritatea resurselor financiare ale partidelor și fundațiilor politice europene au fost alocate costurilor legate de personal, reuniuni și colectarea de informații;

31.

consideră că buna gestiune financiară și transparența necesită norme stricte de definire a eligibilității cheltuielilor; solicită crearea unor dispoziții explicite pentru activitățile organizate cu organizații internaționale mai mari și parteneri din afara UE, precum și a unor norme detaliate privind costurile legate de personal și de reuniuni, în special în ceea ce privește plafoanele și procedurile de licitație;

32.

solicită ridicarea interdicției de a finanța campanii pentru referendumuri pentru a permite partidelor politice europene să finanțeze campanii pentru referendumuri legate de punerea în aplicare a TUE sau a TFUE;

33.

insistă ca diferitele categorii de membri pentru partide, fundații și parteneriate de cercetare cu fundațiile să fie recunoscute, ca afilierea membrilor din statele membre ale Consiliului Europei și din alte țări europene să fie permisă, să se creeze o categorie de parteneri de cercetare pentru fundații și ca partidele și fundațiile politice europene să fie autorizate să colecteze în mod legal cotizații de membru pe baza unui ordin general de contribuție aplicabil în mod egal tuturor membrilor lor;

34.

subliniază necesitatea unei definiții a membrilor pentru a avea securitate juridică în ceea ce privește diferitele forme de afiliere, relația lor cu partidul politic european la care aderă și cerințele pe care trebuie să le îndeplinească;

35.

propune ca domeniul de aplicare al interdicției privind apartenența la mai multe partide să fie extins la membrii parlamentelor și adunărilor naționale și regionale;

36.

sprijină crearea de noi categorii de venituri, pentru a acoperi toate sursele de venit ale partidelor și fundațiilor politice și nu doar contribuțiile și donațiile, cum ar fi crearea unei noi categorii privind „alte resurse proprii”, care să includă contribuții din activități comune, vânzări de publicații, taxe de participare la conferințe sau ateliere sau alte activități direct legate de acțiunea politică;

37.

susține reducerea ratei necesare a resurselor proprii pentru partidele politice la 5 % în loc de 10 %, pentru a o alinia la rata aplicabilă fundațiilor;

38.

susține extinderea perioadei de reportare pentru fundații la întregul an următor (N+1), aliniind-o la perioada aplicabilă partidelor;

39.

solicită eliminarea obligației partidelor și fundațiilor politice europene de a-și prezenta situațiile financiare anuale pe baza standardelor internaționale de raportare financiară, pe lângă principiile contabile general acceptate;

40.

reamintește rolul altor organisme de control financiar în cadrul mandatelor lor respective, și anume Curtea de Conturi Europeană, Oficiul European de Luptă Antifraudă și Parchetul European; ia act, în contextul auditului și controlului, de importanța prezentării cheltuielilor partidelor politice europene nu numai unui sistem de audit intern și deciziei membrilor acestora, ci și unui auditor extern, autorităților publice și controlului public;

41.

propune ca cheltuielile partidelor și fundațiilor politice europene să facă obiectul unui mecanism de autocontrol, însoțit de un sistem de audit intern, care să facă obiectul supravegherii de către un auditor extern și de către Curtea de Conturi Europeană, precum și al supravegherii publice;

42.

recomandă folosirea unui calendar armonizat în materie de raportare și controale efectuate de partidele politice din UE, de Autoritate și, respectiv, de Parlament, cu scopul de a evita necesitatea de a recalcula sumele finale ale finanțării, ținând seama, în același timp, de termenele impuse de normele relevante;

43.

pledează pentru creșterea transparenței finanțării partidelor și fundațiilor politice europene prin crearea unei obligații pentru Parlament de a publica situațiile financiare anuale pe care le primește în mod ușor de consultat; subliniază că informațiile referitoare la înregistrarea și situația financiară a partidelor și fundațiilor politice europene ar trebui, în cea mai mare măsură posibilă, puse la dispoziția publicului în mod complet și actualizat;

44.

consideră că informațiile publicate de Parlament și de Autoritate ar trebui prezentate într-un format deschis și prelucrabil automat, într-un mod ușor de utilizat;

45.

este de părere că o monitorizare mai strictă de către Autoritate a donațiilor agregate raportate însumând peste 3 000 EUR ar face ca influențele externe substanțiale/semnificative asupra partidelor politice europene să fie mai transparente; consideră că Autoritatea ar trebui să își concentreze controlul asupra cazurilor în care constată creșteri semnificative și bruște ale numărului total de donații cu valoare mică;

46.

consideră, de asemenea, că, pentru a consolida transparența finanțării, donațiile din partea aceluiași donator către un partid politic european, partidele sale naționale membre și substructurile lor regionale ar trebui să facă obiectul publicării de către Autoritate; consideră, de asemenea că, până cel târziu la începerea exercițiului financiar 2027, trebuie să existe instrumente adecvate pentru a se asigura că nu se fac donații către entități independente din punct de vedere juridic care fac parte din același partid politic european pentru a eluda normele în materie de transparență, care împreună, ar depăși limitele de transparență;

47.

recomandă ca, până în anul calendaristic 2027, să se garanteze că orice donație efectuată de un donator către un partid politic european este egală, în temeiul dreptului fiscal, cu donațiile făcute partidelor politice naționale de la țara de reședință respectivă a donatorului;

48.

sprijină ideea creșterii importanței resurselor proprii ale partidelor politice europene atunci când se calculează suma finanțată de Uniune;

49.

consideră, din motive de securitate juridică și claritate, că toate dispozițiile aplicabile partidelor și fundațiilor politice europene, inclusiv cele care fac în prezent parte din Regulamentul financiar, ar trebui reunite într-un singur act juridic al Uniunii, și anume Regulamentul (UE, Euratom) nr. 1141/2014;

50.

consideră că normele privind eligibilitatea cheltuielilor sunt prea stricte și că partidele și fundațiile politice și europene ar trebui să aibă posibilitatea de a finanța orice activitate care nu este organizată ca un eveniment intern, ci este deschisă și publicului larg și care contribuie la creșterea conștiinței politice europene și la exprimarea voinței cetățenilor Uniunii;

51.

propune crearea unui statut juridic autentic și a unei personalități juridice la nivelul UE pentru partidele și fundațiile politice europene prin stabilirea unor condiții minime pentru structura și funcționarea partidelor și fundațiilor politice europene, făcându-le, în același timp, mai independente de legislația națională;

52.

subliniază, în special, necesitatea de a include măsuri pentru a se asigura că partidele politice europene nu sunt clasificate ca entități juridice străine în temeiul legislației naționale din statele membre;

53.

insistă asupra faptului că partidele politice europene și membrii lor trebuie să aibă o structură democratică și să respecte valorile pe care este întemeiată Uniunea și să respecte procedurile democratice și transparența în selectarea liderilor lor de partid și a candidaților la alegeri, precum și să organizeze un vot democratic pentru adoptarea normelor lor interne și a programului lor politic;

54.

îndeamnă Comisia să revizuiască regulamentul în vederea actualizării normelor de înregistrare, finanțare, desfășurare de campanii politice și electorale și afiliere, astfel încât partidele politice europene să reprezinte vocea cetățenilor în politica UE și elaborarea politicilor UE și să aducă cetățenii UE mai aproape de procesul decizional european;

55.

solicită, în special, revizuirea regulamentului pentru a facilita condițiile de înregistrare în temeiul articolului 3 și a deschide statutul de membru tuturor cetățenilor UE, pentru a asigura o reprezentare mai incluzivă a partidelor politice active la nivelul UE;

56.

este de părere că statutul hibrid al Autorității ar trebui clarificat și structura sa ar trebui redefinită și că ar trebui să se prevadă, de asemenea, posibilitatea unui recurs administrativ împotriva deciziilor Autorității, având în vedere că, în temeiul regulamentului actual, reclamanții nu pot face recurs decât la Curtea de Justiție a Uniunii Europene;

57.

propune să se facă o distincție clară între radierea înregistrării ca măsură de ultimă instanță și sancțiunile financiare și să se consolideze coerența regimului de sancțiuni financiare;

58.

consideră că trebuie consolidate coerența și securitatea juridică a anumitor dispoziții ale regulamentului, că trebuie dezvoltate și clarificate în continuare motivele de radiere a înregistrării, că este necesar un set comun de norme privind publicarea, intrarea în vigoare și efectele deciziilor de radiere a înregistrării și că normele privind recuperarea trebuie clarificate;

59.

consideră că este necesar să se asigure compatibilitatea normelor de finanțare ale partidelor politice europene și ale fundațiilor acestora cu o campanie pentru o circumscripție electorală paneuropeană la alegerile europene;

60.

recomandă Comisiei să consolideze dispozițiile privind protecția datelor, incluzând trimiteri la infracțiunile definite la articolele 3-6 din Directiva 2013/40/UE privind atacurile împotriva sistemelor informatice (7); salută faptul că Autoritatea a instituit o rețea de autorități naționale de protecție a datelor, pentru ca noua procedură de verificare să devină pe deplin operațională.

61.

invită Comisia să țină seama în mod corespunzător de aceste propuneri atunci când elaborează și prezintă propunerea sa de regulament de modificare a Regulamentului (UE, Euratom) nr. 1141/2014;

o o

62.

încredințează Președintelui sarcina de a transmite prezenta rezoluție Consiliului și Comisiei.

(1) JO L 317, 4.11.2014, p. 1.

(2) JO L 114 I, 4.5.2018, p. 1.

(3) JO L 85 I, 27.3.2019, p. 7.

(4) JO L 193, 30.7.2018, p. 1.

(5) JO C 425, 20.10.2021, p. 98.

(6) Regulamentul (CE) nr. 2004/2003 al Parlamentului European și al Consiliului din 4 noiembrie 2003 privind statutul partidelor politice la nivel european și normele privind finanțarea acestora (JO L 297, 15.11.2003, p. 1).

(7) JO L 218, 14.8.2013, p. 8.

Top

Choose the experimental features you want to try