COMISIA EUROPEANĂ

Bruxelles, 2.6.2021

COM(2021) 523 final

Recomandare de

RECOMANDARE A CONSILIULUI

prin care se emite un aviz al Consiliului privind Programul de convergență al României pentru 2021

{SWD(2021) 501 final}

Recomandare de

RECOMANDARE A CONSILIULUI

prin care se emite un aviz al Consiliului privind Programul de convergență al României pentru 2021

CONSILIUL UNIUNII EUROPENE,

având în vedere Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,

având în vedere Regulamentul (CE) nr. 1466/97 al Consiliului din 7 iulie 1997 privind consolidarea supravegherii pozițiilor bugetare și supravegherea și coordonarea politicilor economice 1 , în special articolul 9 alineatul (2),

având în vedere recomandarea Comisiei Europene,

având în vedere rezoluțiile Parlamentului European,

după consultarea Comitetului economic și financiar,

întrucât:

(1)La 20 martie 2020, Comisia a adoptat o Comunicare privind activarea clauzei derogatorii generale 2 din Pactul de stabilitate și de creștere 3 . În comunicarea sa, Comisia și-a exprimat opinia potrivit căreia condițiile pentru activarea clauzei derogatorii generale erau îndeplinite, având în vedere încetinirea severă preconizată a creșterii economice, rezultată în urma epidemiei de COVID-19. La 23 martie 2020, miniștrii de finanțe ai statelor membre au fost de acord cu aprecierea Comisiei. Clauza derogatorie generală a acordat statelor membre flexibilitate bugetară pentru a le permite să facă față crizei. Ea a facilitat coordonarea politicilor bugetare în perioade de încetinire gravă a creșterii economice. Activarea clauzei permite o abatere temporară de la traiectoria de ajustare în vederea atingerii obiectivului bugetar pe termen mediu al fiecărui stat membru, cu condiția ca această abatere să nu pună în pericol sustenabilitatea finanțelor publice pe termen mediu. La 17 septembrie 2020, în Strategia sa anuală privind creșterea durabilă, Comisia a anunțat că clauza derogatorie generală va rămâne activă în 2021 4 .

(2)La 3 aprilie 2020, Consiliul a adoptat Decizia (UE) 2020/509 5 privind existența unui deficit excesiv în România ca urmare a nerespectării criteriului privind deficitul în 2019. Aceasta s-a bazat pe obiectivele bugetare actualizate ale guvernului, iar publicarea ulterioară a unui deficit public de 4,3 % din PIB a confirmat nerespectarea criteriului. Depășirea valorii de referință de 3 % din PIB prevăzută în tratat a fost rezultatul unei acumulări constante de dezechilibre bugetare, cauzată de politica fiscal-bugetară expansionistă aplicată începând din 2016, într-o perioadă de creștere economică puternică. La 3 aprilie 2020, Consiliul a emis, de asemenea, o recomandare 6 în vederea încetării situației de deficit public excesiv din România până cel târziu în 2022.

(3)La 20 iulie 2020, Consiliul a recomandat României 7 să aplice politici fiscal-bugetare în concordanță cu Recomandarea Consiliului din 3 aprilie 2020 și să ia totodată toate măsurile necesare pentru a combate în mod eficace pandemia, a susține economia și a sprijini redresarea viitoare.

(4)Instrumentul Next Generation EU, inclusiv Mecanismul de redresare și reziliență, va asigura o redresare sustenabilă, incluzivă și echitabilă. Regulamentul (UE) 2021/241 de instituire a Mecanismului de redresare și reziliență 8 a intrat în vigoare la 19 februarie 2021. Mecanismul va oferi sprijin financiar pentru implementarea reformelor și a investițiilor, ceea ce va implica un impuls bugetar finanțat de UE. El va contribui, pe de o parte, la redresarea economică, la implementarea unor reforme și investiții sustenabile și de stimulare a creșterii, în special pentru a promova dubla tranziție verde și digitală, iar pe de altă parte, va consolida reziliența și creșterea potențială a economiilor. În plus, el va ajuta finanțele publice să revină la poziții mai favorabile pe termen scurt și va contribui la consolidarea sustenabilității pe termen mediu și lung a finanțelor publice, a creșterii economice și a creării de locuri de muncă.

(5)La 3 martie 2021, Comisia a adoptat o comunicare prin care a oferit orientări de politică suplimentare pentru a facilita coordonarea politicilor bugetare și pregătirea programelor de stabilitate și de convergență ale statelor membre 9 . Comunicarea respectivă a anunțat, de asemenea, opinia Comisiei conform căreia decizia privind dezactivarea sau aplicarea în continuare a clauzei derogatorii generale ar trebui luată ca o evaluare generală a stării economiei, criteriul cantitativ cheie fiind nivelul activității economice din UE sau din zona euro, comparativ cu nivelurile anterioare crizei (finele anului 2019). Pe baza previziunilor Comisiei din primăvara anului 2021, la 2 iunie, Comisia a considerat că erau îndeplinite condițiile pentru continuarea aplicării clauzei derogatorii generale în 2022 și pentru dezactivarea acesteia începând cu 2023. Situațiile specifice fiecărei țări vor continua să fie luate în considerare după dezactivarea clauzei derogatorii generale 10 .

(6)La 5 mai 2021, România și-a prezentat Programul de convergență pentru 2021, depășind termenul stabilit la articolul 8 din Regulamentul (CE) nr. 1466/97.

(7)În 2020, pe baza datelor validate de Eurostat, deficitul public al României a fost de 9,2 % din PIB, în timp ce datoria publică a crescut la 47,3 % din PIB. Variația anuală a soldului bugetar primar a atins valoarea de -3,6 % din PIB, incluzând măsuri bugetare discreționare în valoare de 1,5 % în sprijinul economiei și al funcționării stabilizatorilor automați. România a oferit, de asemenea, un sprijin sub formă de lichidități întreprinderilor și gospodăriilor (și anume garanții și amânări la plata impozitelor, care nu au un impact bugetar direct și imediat), estimat la 1,4 % din PIB.

(8)Scenariul macroeconomic care stă la baza previziunilor bugetare este realist în 2021 și 2022. Conform programului de convergență, creșterea PIB-ului real este preconizată la 5,0 % în 2021 și 4,8 % în 2022. În ambii ani, se așteaptă ca principalul motor al creșterii să fie cererea internă, cu o creștere puternică a consumului și a investițiilor. Previziunile Comisiei din primăvara anului 2021 referitoare la creșterea economică a României sunt ușor mai favorabile decât cele din programul de convergență, ele indicând 5,1 % în 2021 și 4,9 % în 2022, de asemenea având la bază cererea internă.

(9)În programul său de convergență pentru 2021, guvernul planifică o scădere a deficitului public de la 9,2 % din PIB în 2020 la 8 % din PIB în 2021, în timp ce ponderea datoriei este planificată să crească la 50,8 % din PIB în 2021. Conform programului, se anticipează că, în 2021, variația soldului bugetar primar față de nivelul anterior crizei (2019) va atinge 3,3 % din PIB, reflectând măsurile bugetare discreționare de 1,5 % din PIB luate în sprijinul economiei și al funcționării stabilizatorilor automați. Aceste proiecții sunt conforme cu previziunile Comisiei din primăvara anului 2021.

(10)Ca răspuns la pandemia de COVID-19 și la încetinirea creșterii economice provocată de aceasta, România a adoptat măsuri bugetare menite să consolideze capacitatea sistemului său de sănătate, să țină sub control pandemia și să ofere ajutor persoanelor și sectoarelor celor mai afectate. Acest răspuns politic puternic a amortizat contracția PIB-ului, fapt care, la rândul său, a diminuat creșterea deficitului public și a datoriei publice. Măsurile luate de România în 2020 și în 2021 au fost conforme cu Recomandarea Consiliului din 20 iulie 2020. Măsurile discreționare adoptate de guvern în 2020 și în 2021 sunt fie temporare, fie contrabalansate de măsuri compensatorii. În același timp, a existat un impact bugetar continuu al măsurilor expansive adoptate înainte de pandemie. Aceste măsuri au inclus în special creșteri ale pensiilor, precum și alte cheltuieli sociale și reduceri ale impozitelor.

(11)Programul de convergență pentru 2021 presupune investiții și reforme finanțate prin granturi în cadrul Mecanismului de redresare și reziliență în valoare de 0,1 % din PIB în 2021, 0,6 % din PIB în 2022, 1,2 % din PIB în 2023, 1,2 % din PIB în 2024, 0,9 % din PIB în 2025 și 0,9 % din PIB în 2026. Programul presupune, de asemenea, împrumuturi în cadrul Mecanismul de redresare și reziliență în valoare de 2,3 % din PIB în 2025 și de 2,5 % din PIB în 2026. Previziunile de primăvară ale Comisiei includ în proiecțiile lor bugetare doar granturile, deoarece programul de convergență prevede că împrumuturile vor începe după încheierea perioadei vizate de previziunile Comisiei din primăvara anului 2021.

(12)Pentru a se evalua orientarea bugetară generală la momentul actual, în totalul cheltuielilor relevante trebuie să fie incluse și transferurile considerabile de la bugetul UE (cum ar fi cele de la Mecanismul de redresare și reziliență).

Astfel, orientarea bugetară este apoi măsurată prin variația cheltuielilor primare (fără măsurile discreționare pe partea de venituri și excluzând măsurile de urgență temporare legate de criză), inclusiv a cheltuielilor finanțate prin granturi în cadrul Mecanismului de redresare și reziliență și al altor fonduri ale UE.

Trecând dincolo de orientarea bugetară generală, analiza își propune de asemenea să evalueze dacă politica bugetară națională este prudentă și are o compoziție favorabilă unei redresări sustenabile, în concordanță cu dubla tranziție verde și digitală. Din acest motiv, se acordă o atenție deosebită evoluției cheltuielilor curente primare și a investițiilor finanțate la nivel național.

(13)În Programul său de convergență pentru 2021, deficitul public al României este planificat să scadă la 6,2 % din PIB în 2022, în principal ca urmare a întreruperii măsurilor de sprijin temporare adoptate în 2020 și în 2021. Ponderea datoriei publice este planificată să crească la 52,9 % din PIB în 2022. Aceste proiecții sunt mai favorabile decât previziunile Comisiei din primăvara anului 2021.

Pe baza previziunilor Comisiei, orientarea bugetară generală definită mai sus – care include și impactul asupra cererii agregate în 2022 al investițiilor finanțate deopotrivă de la bugetele naționale și de la bugetul UE, în special prin Mecanismul de redresare și reziliență – este estimată la -0,5 % din PIB 11 . Contribuția pozitivă a cheltuielilor finanțate prin granturi în cadrul Mecanismul de redresare și reziliență și al altor fonduri UE se preconizează că va crește cu 0,4 puncte procentuale din PIB. Se estimează că investițiile finanțate la nivel național vor furniza o contribuție expansivă de 0,1 puncte procentuale din PIB 12 , în timp ce cheltuielile curente primare finanțate la nivel național (fără măsurile discreționare pe partea de venituri) vor oferi o contribuție neutră.

(14)Conform planurilor bugetare pe termen mediu ale programului, deficitul public este planificat să scadă de la 4,4 % în 2023 la 2,9 % din PIB în 2024. Deficitul public este planificat să nu mai depășească 3 % din PIB în 2024.

Pe baza programului, orientarea bugetară generală – care include și impactul asupra cererii agregate în 2022 al investițiilor finanțate deopotrivă de la bugetele naționale și de la bugetul UE, în special prin Mecanismul de redresare și reziliență – este estimată, în medie, la 0,6 % din PIB atât în 2023, cât și în 2024. Contribuția pozitivă a cheltuielilor finanțate prin granturi în cadrul Mecanismului de redresare și reziliență și al altor fonduri UE se preconizează că va crește cu 0,2 puncte procentuale din PIB. Se estimează că investițiile finanțate la nivel național vor furniza o contribuție restrictivă de 0,1 puncte procentuale din PIB 13 , în timp ce cheltuielile curente primare finanțate la nivel național (fără măsurile discreționare pe partea de venituri) vor furniza o contribuție restrictivă de 0,8 puncte procentuale din PIB.

Estimarea actuală privind creșterea potențială nominală medie pe 10 ani este de 5¾ % 14 . Această estimare nu include însă impactul reformelor incluse în Planul de redresare și reziliență, care pot stimula creșterea potențială a României.

(15)Ponderea datoriei publice este planificată să crească de la 53,3 % din PIB în 2023 și să scadă la 52,4 % din PIB în 2024. Având în vedere traiectoria de creștere deosebit de rapidă a datoriei pe termen mediu, cauzată în principal de deficitul mare preconizat pentru 2022 și de condițiile de finanțare nefavorabile comparativ cu alte țări din UE, se consideră că România se confruntă cu riscuri ridicate în ceea ce privește sustenabilitatea finanțelor publice pe termen mediu, în conformitate cu cea mai recentă analiză a sustenabilității datoriei 15 .

(16)La 2 iunie 2021, Comisia a recomandat adoptarea unei recomandări a Consiliului privind corectarea deficitului excesiv al României până în 2024. Conform acestei recomandări, România ar trebui să atingă o țintă de deficit public global de 8,0 % din PIB în 2021, 6,2 % din PIB în 2022, 4,4 % din PIB în 2023 și 2,9 % din PIB în 2024, care este conformă cu o rată de creștere nominală a cheltuielilor publice primare nete de 3,4 % în 2021, 1,3 % în 2022, 0,9 % în 2023 și 0,0 % în 2024. Aceasta corespunde unei ajustări structurale anuale de 0,7 % din PIB în 2021, 1,8 % din PIB în 2022, 1,7 % din PIB în 2023 și 1,5 % din PIB în 2024.

Consiliul a evaluat Programul de convergență pentru 2021 și măsurile luate de România ca urmare a Recomandării Consiliului din 20 iulie 2020,

RECOMANDĂ ROMÂNIEI:

1.Să aplice politici fiscal-bugetare în conformitate cu recomandarea emisă de Consiliu la [XX iunie 2021] în temeiul articolului 126 alineatul (7) din tratat.

Adoptată la Bruxelles,

(1)

   JO L 209, 2.8.1997, p. 1.

(2)

   Clauza, astfel cum se prevede la articolele 5 alineatul (1), 6 alineatul (3), 9 alineatul (1) și 10 alineatul (3) din Regulamentul (CE) nr. 1466/97, precum și la articolele 3 alineatul (5) și 5 alineatul (2) din Regulamentul (CE) nr. 1467/97, facilitează coordonarea politicilor bugetare în perioade de încetinire gravă a creșterii economice.

(3)

   Comunicare a Comisiei către Consiliu privind activarea clauzei derogatorii generale din cadrul Pactului de stabilitate și de creștere, Bruxelles, 20.3.2020, COM(2020) 123 final.

(4)

   Comunicare a Comisiei privind Strategia anuală pentru 2021 privind creșterea durabilă, Bruxelles, 17.9.2020, COM(2020) 575 final.

(5)    Decizia (UE) 2020/509 a Consiliului din 3 aprilie 2020 privind existența unui deficit excesiv în România (JO L 110, 8.4.2020, p. 58).

(6)    Recomandarea Consiliului din 3 aprilie 2020 în vederea încetării situației de deficit public excesiv din România (JO C 116, 8.4.2020, p. 1).

(7)

   Recomandarea Consiliului din 20 iulie 2020 privind Programul național de reformă al României și care include un aviz al Consiliului privind Programul de convergență al României pentru 2020 (JO C 282, 26.8.2020, p. 149).

(8)     JO L57, 18.2.2021, p.17.

(9)    Comunicare a Comisiei către Consiliu „Un an de la izbucnirea pandemiei de COVID-19: răspunsul în materie de politică bugetară”, Bruxelles, 3.3.2021, COM(2021) 105 final.

(10)

   Comunicare a Comisiei privind coordonarea politicilor economice în 2021: depășirea crizei COVID-19, sprijinirea redresării și modernizarea economiei noastre, Bruxelles, 2.6.2021, COM(2021) 500 final.

(11)    Un semn negativ al indicatorului corespunde unui excedent al creșterii cheltuielilor primare comparativ cu creșterea economică pe termen mediu, ceea ce indică o politică fiscală expansivă.

(12)    Se estimează că celelalte cheltuieli de capital finanțate la nivel național vor oferi o contribuție neutră.

(13)    Se estimează că celelalte cheltuieli de capital finanțate la nivel național vor oferi o contribuție neutră.

(14)    Estimare realizată de Comisie în conformitate cu metodologia convenită de comun acord.

(15)    A se vedea documentul de lucru al serviciilor Comisiei intitulat „Statistical Annex providing background data relevant for the assessment of the 2021 Stability and Convergence Programmes” (Anexă statistică oferind date contextuale relevante pentru evaluarea programelor de stabilitate și de convergență pentru 2021).