Avizul Comitetului European al Regiunilor — „Mass-media europeană în deceniul digital: un plan de acțiune”

(2021/C 300/13)

Raportor: domnul Jan TREI (EE-PPE), membru al Consiliului Local al comunei Viimsi Document de referință: Comunicarea Comisiei către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic și Social European și Comitetul Regiunilor – Mass-media europeană în deceniul digital: plan de acțiune pentru sprijinirea redresării și transformării COM(2020) 784 final

RECOMANDĂRI POLITICE

COMITETUL EUROPEAN AL REGIUNILOR

Observații generale

1.

salută planul Comisiei Europene de a raționaliza sprijinul acordat sectorului audiovizual și mass-mediei și de a evidenția nevoile mass-mediei locale și regionale din întreaga UE în contextul redresării economice, al ecologizării și al digitalizării;

2.

vizează desfășurarea unui dialog cu DG CNECT a Comisiei cu privire la măsurile practice ce rezultă din planul de acțiune; subliniază, în acest context, sinergiile necesare între fondurile și schemele existente la nivel european, național, regional și local;

3.

va încerca să sporească vizibilitatea CoR ca actor politic în acest domeniu în raport cu alte instituții ale UE, părți interesate de la nivel sectorial și local/regional și pentru publicul larg, pentru a îmbunătăți nivelul de informare și de cunoștințe de specialitate disponibile și pentru a orienta recomandările politice ale CoR către diferitele niveluri de decizie;

4.

subliniază că, în multe state membre, regiunile sunt responsabile de reglementarea și sprijinirea sectoarelor mass-media și culturale, dar, în alte state membre, politica în domeniul mass-mediei este de competența statului, în timp ce responsabilitatea pentru politica culturală este împărțită între nivelurile local, regional și național;

5.

subliniază necesitatea unui parteneriat strâns cu autoritățile locale și regionale în coordonarea sprijinului acordat sectorului mass-media cu toate nivelurile de guvernare;

6.

salută lansarea inițiativei „NEWS”, care vizează sprijinirea segmentului de știri al mass-mediei și este susținută din garanția InvestEU, în cadrul căreia se va acorda o atenție deosebită mass-mediei locale și regionale;

7.

este convins că planul de acțiune va avea un impact local și regional puternic datorită faptului că sustenabilitatea economică, tehnică și creativă a pluralismului mass-mediei depinde de multitudinea mass-mediei locale și regionale și de instituțiile implicate în lanțul valoric, supravegherea reglementară și cooperarea transsectorială în domeniile producției, mass-mediei și audiovizualului;

8.

recunoaște valoarea deosebită a strategiilor de inovare regionale și chiar locale și a specializării inteligente în sectorul audiovizual și în cel al mass-mediei: acestea conduc la soluții inovatoare și la efecte de propagare asupra altor domenii-cheie de politică publică și activitate economică (educație, competențe și sănătate);

9.

invită Comisia Europeană ca, atunci când elaborează instrumente și măsuri concrete în cadrul planului de acțiune, să încurajeze autoritățile competente din statele membre ale UE să garanteze, pe cât posibil, informații clare și coordonare în ce privește asistența financiară pusă la dispoziția mass-mediei locale și regionale prin programele relevante ale UE și, în special, prin instrumentele de redresare, și își asumă rolul de a ajuta la diseminarea acestor informații către actorii regionali și locali relevanți;

10.

invită Comisia Europeană ca, în contextul viitoarelor forumuri și inițiative europene privind perspectivele din sectorul mass-mediei europene, să acorde o atenție deosebită asigurării unei reprezentări și implicări cât mai largi a mass-mediei locale și regionale;

11.

subliniază, în special, importanța promovării întreprinderilor mici și mijlocii în sectorul audiovizual și media; solicită ca acestea să fie consultate și incluse în dezvoltarea în continuare a unor inițiative precum Portalul de piață MEDIA și laboratoarele de inovare creativă deschise întreprinderilor nou-înființate și recent dezvoltate;

12.

atrage atenția asupra importanței deosebite, cel puțin pentru o perioadă de tranziție, a ziarelor și reclamelor neelectronice – în special persoanele în vârstă nu doresc ca acestea să fie înlocuite cu publicații electronice – și că difuzarea de ziare, în special în zonele rurale, trebuie să rămână posibilă în condiții de rentabilitate economică pentru editori;

13.

solicită să se acorde o atenție deosebită mass-mediei comunitare, acestea reprezentând „al treilea sector” al radiodifuziunii (care sunt, de obicei, mass-media organizată pe cont propriu, participativă, non-profit, destinată comunităților geografice și/sau grupurilor de interese locale). Toate nivelurile de guvernare sunt invitate să acorde atenția cuvenită mass-mediei comunitare;

14.

regretă că nu este avută în vedere situația specială, datorată unor circumstanțe specifice, a țărilor (piețelor) mici, în special a celor care decurg din utilizarea limbilor minoritare ale UE sau a limbilor neeuropene specifice grupurilor de migranți;

15.

invită Comisia Europeană să acorde o atenție deosebită și să sprijine în mod specific mass-media publică și privată și sectorul audiovizual, care creează conținuturi și producții, lucrează și oferă servicii în limbile co-oficiale și minoritare existente în regiunile europene, contribuind la standardizarea acestor limbi și la respectarea diversității culturale a regiunilor și garantând drepturile lingvistice ale locuitorilor lor. Un astfel de sprijin, care ar trebui acordat sub forma unei finanțări specifice pentru aceste mijloace de informare, este deosebit de necesar pentru ca ele să-și poată dezvolta transformarea digitală și, astfel, să-și asigure prezența și permanența în mediul digital;

16.

salută măsurile de sprijinire și de evidențiere a rolului important pe care îl au activitățile serviciilor publice de radiodifuziune la nivel regional și local;

17.

propune Comisiei Europene să elaboreze măsuri de sprijin specifice pentru a finanța mass-media regională și locală din fondurile UE aferente perioadei următoare de programare, 2021-2027;

Evaluarea globală a planului de acțiune

18.

avertizează că este important să nu fie uitată importanța investițiilor în alfabetizarea digitală, care este o condiție necesară și obligatorie a consumului de mass-media digitale;

19.

regretă că măsurile politice în favoarea mass-mediei locale de știri nu au permis, până în prezent, ca întreaga paletă de întreprinderi de presă să pună în practică într-o măsură suficientă tranziția, să adopte noi căi și să dezvolte și să creeze modele viabile de afaceri și de venituri pentru transformarea digitală;

20.

ia act de faptul că cele zece acțiuni prevăzute în planul de acțiune corespund unei serii de nevoi ale acestui sector și pot fi utilizate, de asemenea, pentru a sprijini dezvoltarea mass-mediei locale și regionale; cu toate acestea, ia act de faptul că competențele autorităților regionale din mai multe state membre ale UE în domeniul mass-mediei și audiovizualului nu sunt recunoscute în mod explicit în planul de acțiune;

21.

recomandă, în special, să fie recunoscute competențele locale și regionale și să se faciliteze participarea autorităților locale și regionale la un dialog structurat privind acțiunile concrete ale planului de acțiune, în special acțiunile 1 și 7;

22.

consideră că o reglementare și o strategie bine concepute, împreună cu măsuri de sprijin adaptate, pot crea un mediu care să permită mass-mediei locale și regionale să abordeze cu succes provocările redresării economice, ale ecologizării întreprinderilor și digitalizării;

23.

subliniază că sectorul ar trebui nu numai să poată finanța producția și distribuția de conținut, ci și să fie recunoscut de politica UE faptul că sectorul audiovizual și cel al mass-mediei nu pot fi reglementate în același mod ca alte sectoare; subliniază necesitatea unei politici europene care să permită sectorului mass-media european să producă în continuare conținut competitiv într-un mediu digital echitabil;

24.

solicită un impact susținut al planului de acțiune și o politică cuprinzătoare a UE pentru sectorul mass-media, care să combine politicile în materie de reglementare, concurență și impozitare cu fondurile și programele UE, pentru a stimula inovarea și a crea condiții de concurență echitabile pentru mass-media europeană, protejând, în același timp, valorile europene de bază – respectul pentru demnitatea umană, pentru libertate, democrație, egalitate, statul de drept, respectarea drepturilor omului, inclusiv a drepturilor persoanelor aparținând minorităților. Respectarea deplină a acestor valori ar trebui să fie o condiție prealabilă pentru accesul mass-mediei europene la fondurile UE;

25.

consideră că este importantă garantarea unui peisaj mediatic european pluralist puternic, viabil din punct de vedere economic, inovator, independent, fiabil și capabil să se adreseze întregii societăți. Acest lucru este esențial pentru Uniunea Europeană și pentru democrațiile sale, precum și pentru cetățeni, consumatori și întreprinderi, fiind, de asemenea, o chestiune de coeziune socială;

26.

subliniază că mass-media locală și regională este adesea dezavantajată în comparație cu platformele online internaționale. CoR este convins că este nevoie de o mai mare atenție la nivelul UE pentru a rezolva o serie de probleme (inclusiv legate de asimetria informațiilor și accesul la date), deoarece integrarea verticală a platformelor online, împreună cu funcția lor de monitorizare, afectează semnificativ accesul efectiv la servicii și conținuturi și alegerea acestora. Prin urmare, se consideră că este necesar ca următoarele directive ale UE să stabilească mecanisme pentru ca platformele să includă în programele lor mijloacele de informare în masă locale și regionale, recunoscute de autoritățile de stat sau regionale. Favorizarea propriilor servicii (autofavorizarea) reprezintă o amenințare gravă la adresa pluralismului și a concurenței loiale;

27.

subliniază că libertatea, pluralismul și independența mass-mediei, precum și siguranța jurnaliștilor sunt elemente esențiale ale dreptului la libertatea de exprimare și de informare, fiind esențiale pentru funcționarea democratică a UE și a statelor sale membre; în acest context, apreciază activitatea „gardienilor” independenți, cum ar fi Centrul european pentru libertatea presei și a mass-mediei din Leipzig;

Aspecte economice

28.

reamintește că mass-media locală și regională independentă, indiferent de modelul de afaceri folosit, se confruntă cu probleme financiare persistente pe piață și că situația sa se înrăutățește pe fondul pandemiei de COVID-19;

29.

constată cu îngrijorare că piața audiovizuală fragmentată din statele membre ale UE va continua să îngreuneze exploatarea avantajelor de piață bazate pe tehnologie și mărime;

30.

salută faptul că unele state membre ale UE au decis recent să investească sume semnificative în sprijinirea jurnalismului local și regional;

31.

reiterează importanța strategică a sectorului audiovizual și media pentru economia europeană și redresarea acesteia în urma crizei; salută intenția Comisiei Europene de a dezvolta acest domeniu din perspectiva politicii industriale, pe baza unui dialog cu industria privind inovarea și a unei platforme dedicate de achiziționare de participații;

32.

observă că este, de asemenea, util să se măsoare și să se evalueze impactul teritorial (inclusiv potențialul de dezvoltare durabilă) al promovării mass-mediei și a sectorului audiovizual, în special în ceea ce privește impactul acestor acțiuni asupra creării de locuri de muncă în centrele media; Acest aspect ar putea avea un impact semnificativ și asupra dezvoltării rurale, dacă evaluarea este însoțită de o ofertă cuprinzând oportunități mai bine orientate care trebuie să fie create în cadrul planurilor de redresare;

33.

subliniază importanța deosebită a cinematografelor ca ofertă culturală ușor accesibilă, fiind, adesea, singura ofertă culturală, în special în zonele rurale; atrage atenția asupra consecințelor extreme pentru cinematografe ale lunilor în care acestea sunt închise în contextul pandemiei de coronavirus și consideră că este necesar, pentru a proteja peisajul cinematografic european, să existe o perioadă adecvată de proiecție exclusivă a operelor cinematografice în cinematografe înainte ca acestea să fie exploatate în continuare pe platformele internaționale de video la cerere;

34.

solicită să fie promovate activități de colaborare și create rețele la nivel european între actorii locali și regionali din sectorul audiovizual și mass-media, precum și între administrațiile publice, pentru a realiza proiecte comune, a dezvolta sinergii și a face schimb de bune practici;

35.

salută inițiativele politice recente ale UE menite să reducă decalajul dintre resursele alocate inovării tehnologice și aspectele culturale și creative ale sectorului audiovizual și media;

36.

salută, în special, faptul că Comisia Europeană a propus să se investească mai mult în sprijinirea peisajului mediatic, prin alocarea a 61 de milioane EUR din programul Europa creativă 2021-2027 pentru jurnalism de calitate, libertatea mass-mediei, alfabetizare mediatică și pluralismul mass-mediei;

37.

salută, de asemenea, noul instrument interactiv al planului de acțiune care ghidează întreprinderile mass-media în ceea ce privește diversele instrumente de sprijin; recomandă ca autoritățile locale și regionale să promoveze instrumentele de sprijin puse în mod special la dispoziția mass-mediei locale și regionale;

38.

atrage atenția asupra importanței atragerii de lucrători calificați în sectorul producției media audiovizuale și asupra deficitului de competențe care există deja, în special în profesiile cinematografice; în acest sens, solicită și posibilități de finanțare în cadrul componentei MEDIA a programului „Europa creativă”;

39.

solicită, în legătură cu reorganizarea sprijinului pentru festivaluri în cadrul componentei MEDIA a programului „Europa creativă” 2021-2027, ca festivalurile să fie sprijinite în continuare pe termen lung, într-un mod individual și nu numai în cadrul rețelelor europene, pentru a le păstra caracterul individual și calitatea;

40.

în ceea ce privește acțiunea 1 din planul de acțiune, recomandă o abordare orientată în funcție de nivelul local și un parteneriat strâns cu autoritățile locale și regionale; sugerează, în acest sens, să fie transmise Comisiei Europene exemple de bune practici, în vederea corelării măsurilor și includerii lor în planurile de redresare și în planurile de acțiune ale statelor membre ale UE;

Mass-media locală și regională

41.

subliniază că mass-media locală de știri joacă un rol important în viața publică și în dezbaterea politică, deoarece promovează cunoștințele în materie de politică și participarea în acest domeniu. Mass-media locală independentă de știri reprezintă un element de sprijin al democrației în societate;

42.

împărtășește punctul de vedere conform căruia protejarea diversității și independenței mass-mediei trebuie să fie un obiectiv politic esențial, care trebuie subliniat și în contextul acestui plan de acțiune;

43.

subliniază că rolul mass-mediei locale este, printre altele, de a informa populația cu privire la guvernanți și la viața publică, practicând un jurnalism de înaltă calitate, neutru și caracterizat de spirit critic, astfel încât cetățenii să-și poată forma o opinie despre respectivele subiecte. Mass-media locală reprezintă regiunea respectivă și îi ajută pe oameni să înțeleagă că fac parte dintr-o comunitate, că ei sunt conectați și printr-un canal local comun de știri, nu doar prin proximitatea geografică;

44.

regretă faptul că, spre deosebire de zonele urbane dens populate, care dispun de o mass-media locală tradițională și de platforme digitale, în zonele puțin populate adesea nu există mass-media locală nici tradițională, nici digitală. Prin urmare, unele teritorii nu sunt în prezent acoperite deloc sau sunt acoperite în mică măsură de activitatea jurnalistică;

45.

reiterează faptul că programele de știri și cele culturale de la nivel local și regional reprezintă un element-cheie al organizațiilor de mass-media publice regionale din întreaga Europă. Mass-media publică regională contribuie la pluralismul mass-mediei în regiuni, contribuind, de asemenea, la implicarea publicului în activitățile autorităților locale și regionale și ale organizațiilor culturale și sociale;

46.

este ferm convins că mass-media publică regională trebuie să fie accesibilă publicului pe toate canalele de comunicare – radio, televiziune și internet –, precum și prin platformele care oferă servicii de radio și televiziune în aceste zone, astfel încât acestea să nu își piardă rațiunea de a fi și să își poată îndeplini în continuare rolul principal. În funcție de circumstanțele naționale specifice, este, de asemenea, important să se asigure difuzarea mass-mediei regionale prin toate canalele posibile, inclusiv prin cablu, televiziune digitală terestră, satelit și internet;

47.

sugerează că o serie de acțiuni din planul de acțiune, în special acțiunea 1, ar putea fi consolidate la nivel local și regional, cu condiția să se prevadă investiții în consolidarea capacităților actorilor locali;

Inovare și tehnologie

48.

reiterează faptul că digitalizarea poate contribui la atragerea unor noi categorii de public, la exploatarea conținutului neconvențional, la furnizarea de noi servicii mass-mediei locale și regionale și la promovarea cooperării culturale interregionale; consideră că numai digitalizarea transsectorială oferă un potențial complet nou pentru modele de afaceri disruptive și pentru servicii și produse digitale inovatoare, dar este preocupat de faptul că costul acestei transformări ar putea fi prea mare pentru autoritățile locale și regionale;

49.

reamintește necesitatea de a reduce decalajul digital dintre mediul urban și cel rural, acest aspect reprezentând o condiție prealabilă pentru ca zonele rurale să poată dispune de mijloace digitale de comunicare și pentru ca populația lor să aibă acces la toate informațiile disponibile;

50.

constată că sectorul mass-media se află în centrul evenimentelor din actuala revoluție transfrontalieră în ce privește datele, inteligența artificială și tehnologia blockchain; sugerează că mass-media ar putea juca un rol esențial în testarea și punerea în aplicare a orientărilor etice elaborate de grupul de experți în domeniul IA al Comisiei și în adaptarea acestora la sectorul mass-media;

51.

recunoaște că cultura și cinematografia europeană sunt indisolubil legate de identitatea europeană. Un peisaj mediatic pluralist și funcțional în întreaga UE este esențial pentru susținerea și promovarea valorilor și a stilurilor de viață europene. Toate peisajele mediatice depind de stabilirea unor priorități echilibrate în procesul de punere în aplicare a planurilor de redresare ale UE, de exemplu, asigurarea unei legături mai strânse între politicile UE în domeniul audiovizualului și mass-mediei, pe de o parte, și cele privind cercetarea și inovarea, pe de altă parte;

52.

subliniază rolul pe care industria audiovizuală îl poate juca în promovarea turismului regional și local, în special în zonele rurale, prin promovarea și diseminarea în mod creativ a atracțiilor din aceste zone și prin promovarea turismului durabil și a dezvoltării economice;

53.

salută faptul că, în ceea ce privește infrastructura de date, principala acțiune a planului va asigura sinergii cu programele Orizont Europa și Europa digitală. Acest lucru ar trebui să stimuleze inovarea și creativitatea și să facă accesibile, fără discriminare, toate tipurile de mass-media, atât publice, cât și comerciale, atât mari, cât și mici; subliniază că aceste sinergii ar trebui să fie disponibile și pentru mass-media locală și regională, indiferent de componența structurii sale de proprietate și de administrare. În acest sens, în cadrul producției europene de conținuturi informative și audiovizuale ar trebui să fie solicitate în mod sistematic investiții în tehnologii precum subtitrarea multilingvă, dublarea în limbajul semnelor sau descrierea audio;

54.

consideră că unul dintre rolurile programului Orizont al UE constă în sprijinirea componentelor media ale infrastructurii cu sursă deschisă: aceasta este o condiție prealabilă pentru succesul inovării, nu numai în ceea ce privește tehnologia, ci și în ceea ce privește noile modele de afaceri și adoptarea acestora în toate tipurile de mass-media;

55.

consideră că toate programele relevante de finanțare ale UE (Europa creativă, Erasmus+, Orizont 2020 etc.) ar trebui să aloce necesităților de dezvoltare a competențelor digitale în sectorul audiovizual și al mass-mediei la nivel local și regional importanța cuvenită. Competențele digitale ar trebui să depășească competențele informatice de bază și să cuprindă, de asemenea, competențele în domeniul mass-mediei și al informării;

56.

solicită acordarea unui sprijin specific la nivel local și regional pentru înființarea de centre europene de tehnologie media odată cu centrele tehnologice europene, care să se concentreze pe formarea actorilor din mass-media, inclusiv, printre altele, cu privire la accesarea fondurilor disponibile, finanțarea redresării și independența mass-mediei. Aceasta va permite desfășurarea unor inițiative-pilot și diseminarea de soluții europene inovatoare;

Independența mass-mediei, credibilitatea și o voce mai puternică pentru cetățeni

57.

consideră că, într-o criză sanitară precum pandemia de COVID-19, accesul la informații fiabile este extrem de important; subliniază că atât mass-media publică, cât și cea privată, cu o gamă largă de servicii din punct de vedere calitativ și cantitativ, informează, documentează, mențin și oferă servicii educaționale și culturale la nivel local, regional și național în contextul pandemiei, aducând astfel o contribuție importantă la abordarea provocărilor crizei; atrage atenția asupra următoarelor aspecte esențiale care suscită preocupări: accesul la informații din partea autorităților publice, accesul la internet, protecția și promovarea mass-mediei independente, dezinformarea în domeniul sănătății publice și monitorizarea sănătății publice;

58.

reiterează că, având în vedere amenințarea pe care o reprezintă dezinformarea, trebuie realizate la toate nivelurile teritoriale acțiuni de sprijinire a activității verificatorilor de știri și a alfabetizării mediatice a populației;

59.

face trimitere la Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene, care, printre altele, solicită în mod explicit respectarea libertății și pluralismului mass-mediei, precum și a drepturilor fundamentale; subliniază că presiunea financiară, care subminează dreptul la existența jurnalismului profesionist online, reprezintă o amenințare gravă la adresa libertății mass-mediei; se așteaptă ca Comisia Europeană să utilizeze Actul legislativ privind serviciile digitale și Actul privind piețele digitale pentru a remedia disfuncționalitățile pieței și a îmbunătăți relația dezechilibrată dintre giganții tehnologiei și societățile de difuzare a știrilor, respectând în mod corespunzător competența de reglementare a statelor membre în ceea ce privește protejarea pluralismului mass-mediei;

60.

subliniază că credibilitatea mass-mediei depinde de independența și libertatea sa de exprimare. Acest principiu contrastează cu situațiile în care un organism guvernamental sau neguvernamental poate decide de unul singur ce conținut este fiabil, cum se gestionează controlul accesului pe platforme și ce conținut este mutat în planul al doilea;

61.

în ceea ce privește acțiunile relevante din planul de acțiune, subliniază în special implicarea cetățenilor și beneficiile pentru cetățeni, care sunt principalele criterii pentru sprijinirea proiectelor, precum și îmbunătățirea competențelor publicului în domeniul mass-mediei, în special în rândul tinerilor;

62.

consideră că trebuie promovată educația în domeniul mass-mediei și al informațiilor, pentru a combate dezinformarea și a-i ajuta pe cetățeni să navigheze în mediile mediatice digitale, și trebuie susținut un ecosistem mediatic cu conținut de calitate și autoreglementare etică, pentru a combate dezinformarea și știrile false;

63.

salută faptul că cetățenii se află în centrul planului de acțiune, în special în ceea ce privește dreptul de acces la un peisaj mediatic pluralist, diversificat și independent, inclusiv la nivel regional și local;

64.

subliniază, în interesul independenței mass-mediei, că orice sprijin financiar acordat mass-mediei ar trebui să fie, preferabil, o soluție temporară și trebuie să fie cu adevărat universal. Ar trebui limitate subvențiile selective pentru a menține jurnalismul liber, finanțat de piață. Cu toate acestea, în cazul în care se iau măsuri excepționale, trebuie evitate cu atenție denaturările pieței și protejată independența mass-mediei;

65.

consideră că Grupul autorităților europene de reglementare pentru serviciile mass-media audiovizuale (ERGA) ar trebui să promoveze schimbul de experiență și de bune practici cu scopul de a crește gradul de conștientizare în rândul mass-mediei, în special în ceea ce privește acțiunile autorităților naționale de reglementare independente referitoare la sprijin, cercetare, sensibilizare, cooperare și evaluare, precum și formele de cooperare între autoritățile naționale de reglementare, furnizorii de servicii mass-media și instituțiile de învățământ;

Contextul normativ

66.

solicită concretizarea angajamentului Comisiei Europene referitor la buna funcționare a pieței media europene; consideră că o soluție de succes la această problemă poate merge dincolo de legislația în materie de date, deoarece include, de asemenea, utilizarea activă a instrumentelor aferente politicii în domeniul concurenței la nivel național și european pentru a evita, de exemplu, disponibilitatea limitată a infrastructurilor esențiale pentru organizațiile nou intrate pe piață în Europa;

67.

reiterează faptul că politica UE în domeniul audiovizualului ar trebui să se bazeze pe o viziune holistică a posibilităților de acțiune în toate domeniile legate de mass-media, cum ar fi concurența, drepturile de autor, datele etc. Elaborarea politicilor UE necesită o abordare cu un caracter orizontal mai pronunțat a sectorului audiovizual și a celui mediatic; solicită o viziune mai detaliată pe termen lung în ce privește sectorul audiovizual european și întreaga industrie media;

68.

subliniază necesitatea unei abordări specifice în materie de reglementare a politicii în materie de date pentru piața unică digitală europeană, pentru a valorifica, în beneficiul tuturor europenilor, extinderea activității platformelor internaționale puternice pentru a include video la cerere;

69.

solicită o politică mai detaliată a UE, care să creeze condiții de concurență echitabile de facto pentru toți furnizorii de servicii mass-media audiovizuale, inclusiv norme privind schimbul de date, monitorizarea concurenței și avantajele fiscale. Pentru operatorii mai mici din acest sector, trebuie să fie permise excepții, pentru a spori diversitatea conținutului și a producției locale;

70.

crede în beneficiile unei coordonări mai strânse a politicilor la nivelul UE între Actul legislativ privind serviciile digitale, Planul de acțiune pentru democrație și Planul de acțiune privind mass-media: acestea ar trebui să aibă același obiectiv – un ecosistem european avansat din punct de vedere tehnologic, etic și solid din punct de vedere financiar, care să fie competitiv pe plan internațional;

71.

este de acord cu Comisia Europeană că îmbunătățirea accesului la conținutul audiovizual și difuzarea acestuia vor fi în beneficiul cererii transfrontaliere (inclusiv în regiunile de frontieră) și al minorităților lingvistice și, prin urmare, trebuie sprijinite de politica UE. Geoblocarea ar trebui în continuare limitată și redusă, astfel încât sectorul să se poată dezvolta mai liber în întreaga UE;

Guvernanța

72.

consideră, în special în ceea ce privește acțiunea 1 din planul de acțiune, că o abordare bazată pe realitatea zonei și un parteneriat strâns cu autoritățile locale și regionale reprezintă un mijloc eficient de realizare a obiectivelor vizate de aceasta;

73.

este pregătit să monitorizeze acest plan de acțiune împreună cu Comisia Europeană pentru a elabora măsuri de punere în aplicare care să maximizeze oportunitățile pentru mass-media locală și regională din întreaga UE.